15.

REGIMUL JURIDIC AL CLASELOR NEPRIVILEGIATE IN MOLDOVA SI

VALAHIA (sec. XIV- mijl. sec. XVI)
(pina la instaurarea dominatiei otomane)
Oamenii care traiau conform Legi Tarii erau atit oameni de la sate cit si oameni de la oras (in
afara de boierime si duhovnicime) taranii, mestesugarii si micii tigoveti. In perioada in care
Valahia si Moldova au existat ca state independente (sec. XIV-mijl. sec XVI), relatiile de
exploatare din partea statului erau destul de intense, pe cind cele din cadrul domeniului particular
erau mai moderate, in proces de dezvoltare.

a)
b)

Taranii:
pe paminturile daruite/confirmate de domnitor boierilor/manastirilor
pe pamiturile domnesti
erau obligati cu dari si prestatii fata de stat
erau datori sa plateasca dijma in produse
deseatina din miere/vin/porci
posadul (darea cu destinatia de a intari orasele)
joldul (se folosea pentru a plati mercenarii)
faceau boierescul (obligatia de a da cadouri de doua ori pe an Paste si Craciun si de a
presta munca gratuita timp de 3-5 zile pe an)
caratul poloboacelor cu vin
munca gratuita la morile si iazurile domnesti
paza la hotar
serviciul militar in caz de necesitate (fapt frecvent in perioada de pina la instaurarea
dominatiei otomane)
prestau munci gratuite la cositul finului
reparau cetatile
stramutarea taranilor a incetat sa fie libera incepind cu sec. XV, din cauza tratatului din
Moldova si Polonia cu referire la inapoierea taranilor fugari (care aveau obligatii la
domnitori si nu primisera invoirea de a pleca). Astfel, pentru a se stramuta, taranii
trebuiau sa implineasca doua conditii:
sa se achite cu stapinul
sa aiba consimtamintul stapinului pentru stramutare
aveau obligatii fiscale fata de stat
erau judecati de justitia de stat

Orasenii:
Erau mai putin numerosi ca taranii, desi erau destul de multe orase in acea perioada.
- plateau dari fata de stat
- se ocupau cu agricultura in hotarul orasului
- erau atestati cu documente care-i numea tirgoveti saraci
- indiferent de conditia materiala, orasenii erau socotiti oameni liberi.