24.

ORGANIZAREA STATALA A MOLDOVEI SI VALAHIEI IN TIMPUL DOMINATIEI OTOMANE

(mijl. sec. XVI- sec. XVII)
Dupa 1538, sistemul electiv-ereditar a fost distrus, deoarece principalul factor de desemnare a domnitorului a
devenit Imperiul Otoman. Deoarece Poarta a pastrat statalitatea Moldovei si a Valahiei, Imperiul Otoman a redus-o
teritorial prin ocuparea unor orase cu satele din jur, devenind unitati administrative ale Imperiului Otoman.
Forma de guvernamint a ramas monarhia chiar si dupa instaurarea dominatiei otomane. Aparatul de conducere (atit
local cit si central) au suferit modificari sub influienta diferitelor factor, inclusiv factorul legat de dominatia
otomana.
Sultanul:
Avea functia de a numi sau destitui domnitorul in Moldova si Valahia
Domnitorii:
- aveau grija sa fie indeplinite toate obligatiile fata de Poarta
- sa fie platit haraciul si darile suplimentare
- la porunca sultanului sa fie trimise contigente militare. Aceste contignete militare erau folositi la repararea
podurilor, pregatirea terenurilor, constructia drumurilor, etc.
- functiile interne au ramas aceleasi (detinea putere legislativa, judiciara si executiva)
- era judecatorul suprem (putea supraveghea cum se desfasoara justitia in instantele inferioare)
- avea dreptul sa numeasca sau sa destituie din functie pe dregatori, fara sa motiveze cauza
- conducea intreg aparatul administrativ
- functiile externe au fost limitate in mod evident (Domnitorului i-a fost interzis sa duca relatii externe
proprii, fiind obligat sa incheie relatii doar cu tarile cu care ii convenea Imperiului Otoman.)
Sfatul domnesc:
- din sec. XVII incepe sa fie denumit Divan
- era compus doar din boieri cu dregatorii, mitropolit si episcopi (pircalabii inceteaza sa fie membri ai
sfatului domnesc deoarece rolul cetatilor s-a diminuat considerabil)
- rolul sfatului domnesc creste considerabil (acest fapt duce la cresterea instabilitatii domnului la conducere)
- boierii aveau dreptul sa depuna plingeri sultanului in privinta activitatii domnitorului. Aceste plingeri erau
numite :arzuri.
Marile adunari ale tarii:
- existau si dupa instaurarea dominatiei otomane
- erau (ca si mai inainte) convocate nesistematic, ci pe masura necesitatilor
- hotaririle lor in privinta alegerii domnitorului nu mai aveau valoare fara consimtamintul sultanului
- dezbateau probleme fiscale si sociale: introducerea unor dari noi .
- in Valahia, adunarile tarii aveau si atributii judiciare
Organele centrale de conducere:
1. dregatoriile:
sistemul de dregatorii a suferit o evolutie ce s-a exprimat in separarea si specializarea atributiilor generale ale
dregatorilor:
- marele logofat avea in grija sa cancelaria domneasca, suoraveghea aparatul canzelariei elaborind acte cu
hotariri domnesti.
- Marii vornici - erau judecatori supremi dupa domnitor. Ei examinau infractiunile la care se putea aplica
pedeapsa capitala. In subordinea marilor vornici se afla intreg aparatul de incasare a amenzilor si taxelor
judiciare.
- Hatmanul - era comandantul suprem militar care avea in grija lui toti slujitorii care stringeau darile fata de
stat platite de tiganii domnesti
- Marele postelnic executa doar functii publice in domeniul relatiilor externe, desi relatiile externe erau mai
slabe din cauza dominarii Portii.
- Marele vistiernic tinea contul veniturilor si cheltuielilor visteriei de stat.
- Marele camaras tinea conturile domnului, avind grija de luxul de la curtea domneasca.
- Marele armas supraveghetor suprem asupra executarilor sentintelor.
Tinuturile erau conduse de pircalab (in unele tinuturi erau numiti starosti). Pircalabii aveau functii
fiscale, administrative si judiciare in cadrul tinutului (supraveghea procesul de incasare a
darilor,trimitea indicatii agentilor fiscali din tinut, etc.). Ei nu mai aveau functii militare (cetatile
au fost distruse). Din sec. XVII, pircalabii nu mai sunt citati in adunarile sfatului domnesc.
Orasele isi patreaza autoadministrarea. Erau conduse de un consiliu orasenesc (format dintr-un
soltuz si 12 pirgari) care era ales in fiecare an de catre oraseni. Atributiile consiliului orasenesc
este limitat tot mai mult de vornicul de tirg. *vornicul de tirg reprezentantul domnitorului in
oras care avea, in special, atributii judiciare si politienesti.
Satele erau administrate de vataman (reprezenta interesele satenilor fiind mai agreat de catre
sateni) si vornicel (era reprezentantul proprietarului, care avea grija ca satenii sa-si indeplineasca
toate obligatiile fata de proprietar). Atit vatamanul cit si vornicelul erau responsabili de

repartizarea darilor intre sateni, de trimiterea infractorilor prinsi catre Divan sau sa numeasca un
termen de prezentare in judecata.