Cartea Romneasc de nvtur reprezinta o traducere a dou

manuscrise grecesti. Eustratie nu s-a preocupat de unificarea materiei , nu

a revazut continutul manuscriselor , nu a inlaturat repetarile si
contrazicerile. Din continutul materiei se observ c Eustratie a folosit legea
agrar bizantin i unele extrase din opera penalistului italian Farinacius,
Incorporate n Pravil sub denumiea ,,Pravile mparateti . Continutul
pravilei este variat.
Pravila este alctuit din 2 parti . Prima parte cuprinde in majoritate
legea agrar-bizantin , precum si unele extrase din tratatul lui Farinacius.
Astfel XVI pricini (capitole) conin reglementri ale relaiilor agricole,
protecia produciei, recoltei, animalelor, a comerului, precum i norme cu
privire la arend, pravila consfinete aservirea ranilor , dreptul
feudalilor de a-i urmri pe ranii fugari i a-i readuce napoi. Se ntlnesc
i norme de drept civil referitoare la patrimoniul bunurilor, posesiune,
proprietate, uzufruct, divort, dot, imprumut, comoar. De exemplu,
comoara gsit aparinea domnitorului, care ddea ct dorea celui care a
gsit-o. Alte 5 capitole reglementeaz unele infraciuni de furt etc.
Partea a II-a a pravilei se refer la dreptul penal. Infractiunea ,,vina i
pedeapsa ,,certare erau prevzute conform legislaiei bizantine. Pentru
prima dat n carte s-a pus problema cunoaterii legilor, necunoaterea lor
era socotit o circumstan atenuant. La calificarea faptelor se lua in
consideratie intentia , locul si timpul comiterii infractiunii, recidiva. Se
cunoteau noiunile de tentativ, concurs de infractiuni, compicitate.
Partea a II-a contine pedepse mult mai aspre decit partea I. Printre savani
exist i prerea c Cartea nu s-a aplicat n justiie. Dar exist att dovezi
directe, ct i dovezi indirecte despre aplicarea ei.
Pravila este o legiune laic oficial, scris n limba romn, promulgat de
ctre domnitor , el fiind organul legislativ din perioada dat. Unii savani,
pornind de la afirmaia lui D. Cantemir potrivit crea ,, V.Lupu a dat
Moldovei un cod de legi , susin c n Cartea Romneasc se prezint o
codificare a dreptului cutumiar si dreptului domnesc. Majoritatea savanilor
pornind de la coninutul pravilei , infirm acest lucru, deoarece chiar si titlul
lucrrii denot ns c aceasta a fost o traducere.