Printele Dionisie Colciu

( 4 5 decembrie 2002 )

Dup cum se spune in toate sfintele crti si in toate proorociile, omul fr dragoste sub nici un
motiv nu se poate mantui. Orice fapte bune ai avea, s stii c nu poti cpta Imprtia
Cerurilor, Raiul desftrilor, dac nu ai dragoste, cci Dumnezeu, dragoste este. Cand nu ai
dragoste, esti deprtat de Dumnezeu; dac ai dragoste, esti aproape de Dumnezeu. Dac nu ai
dragoste, esti apropiat de ispititorul -vistierul cel mai infricosat al tuturor ruttilor. Omul,
fiind neputincios, de multe ori se pleac, cci ispititorul este diplomat: aduce in minte si in
creier si in ideile omului tot ce place firii; seamn smanta faptelor rele in sufletul si in
cugetul nostru. Iar smanta aceea rsare, dup aceea face rdcini. Apoi, cu greutate ies;
devine omul egoist, dac nu bag de seam. Si dac esti egoist, esti cu desvarsire prpdit, ca
niciodat nu te poti pleca la Adevr; Adevrul este smerita cugetare. Omul, oricat ar fi de
apropiat de Dumnezeu, este om, are neputinte si are greutti. Dar dac intr patima (asta a)
egoismului, el nu-si mai poate cunoaste neputinta. De aceea, ispititorul, satana, se strduieste
ca in inima si in mintea fiecruia dintre noi s ne biruiasc cu inltimea mintii, cu egoismul.
Cci e sigur c nu te poti duce in Imprtia Cerurilor dac ai patima aceasta rea. De aceea,
Sfintii Printi ne sftuiesc s avem mereu in mintea si in inima noastr smerita cugetare, ca s
putem birui pe ispititorul. Cci, dac nu avem smerita cugetare, avem egoismul. Cat de
apropiat s fi de Dumnezeu dac ai egoismul?
Sfantul de astzi (Cuv. Ioan Damaschin), cel mai mare ajutor Bisericii, ortodoxiei, spune:
Doamne, Iisuse Hristoase, pentru rugciunile Preacuratei Maicii Tale, miluieste-m pe mine,
cel mai pctos decat orice om pe pmant. Asa se socotea el in sufletul lui, de aceea l-a
miluit Dumnezeu si a fost cel mai mare dascl al Bisericii si ne-a izbvit de multi eretici. Avea
smerita cugetare adevrat. Dac omul zice <stiu c sunt pctos, dar nu sunt ca cutare sau
cutare>, aceasta e primejdia cea mai infricosat. Omul s se socoteasc mai smerit, mai
pctos decat orisicare si atunci e aproape de Dumnezeu. Nu poti, dac nu ai dragoste, ci
egoism. Mantuirea sufletului omului nu este grea, dar este lucru delicat, fiindc omul firesc
are ideea egoismului si aceasta este o patim pe care o bag ispititorul din copilrie in sufletul
omului. De aceea, trebuie s avem mare bgare de seam, s avem dragoste intre noi - s
iubesti pe aproapele tu ca pe tine insuti. Dar, cine este aproapele nostru? Aproapele nostru
este tot omul de pe pmant, fie el turc, fie cel mai ru de pe pmant, dar este aproapele nostru.
Si ne oblig hotrarea dumnezeiasc s-l iubim ca pe noi insine, c e faptura lui Dumnezeu.
Dac e ru, treaba lui Dumnezeu; cu milostivirea Lui, stie El ce face. Dar noi, ca ortodocsi,
trebuie s-i iubim pe toti. Cand te duci s te imprtsesti, iti aduci aminte ca te-a suprat
careva. Te duci inainte la acela si ii pui tu metanie, chiar dac nu esti tu vinovat, ca s faci
pace si asa s iei dumnezeiestile Taine. Vezi ce buntate adevart ne da Dumnezeu ca s
putem cpta Imprtia Cerurilor? De aceea spune dragostea acoper multe pcate Dar,
cum s il iubesc eu pe acela care mi-a zis atatea cuvinte de ru? S il iubesti pe cel ce te uraste
aceasta este adevrta dram a mantuirii.
Intrebare: S faci binele numai pentru c stii c trebuie s-l faci, nu pentru c simti, cci nu
simti dragoste pentru acesta?
Dac stii c trebuie s il faci, il faci fortat. La inceput il faci fortat, pentru c este instalat in
sufletul nostru egoismul; suntem obligati de Mantuitorul s il facem; dar, incet-incet, poti s
ajungi s il faci cu dragoste, ca s ai desvarsit plat. Dac faci un lucru pentru c te obliga
Biserica, atunci nu ai plat adevrat. Il fac pentru c asa m oblig Insusi Hristos, Care S-a
pogorat din ceruri si a luat trup pentru noi. In sufletul si in cugetul nostru s-au instalat de mici
copii rutatea si egoismul. Tu consideri c, dac ai studiat, nu poti face lucruri atat de
inferioare studiilor tale. Si dac acela te-a nedrepttit, tu s te duci s faci, cu bucurie, binele.
Intelepciunea lumii acesteia, nebunie este inaintea lui Dumnezeu. Cci, prin intelepciunea
lumii acesteia, lumea este departe de Adevr, departe de Dumnezeu; ajunge pan s zic c nu
exist Dumnezeu. Intelepciunea lumii acesteia indeprteaz pe om de Dumnezeu, dac nu
1

bag de seam. Dumnezeu ne intelepteste mintea ca s invtm, s nu intunecm mintea cu

patimi; ca s vedem Adevrul. Dar, fie voia Domnului! Suntem in al VIII-lea veac cand , dup
proorocii, vor fi mari schimbri in toat omenirea.
Intrebare: in vechime, viata la tar era foarte grea, oamenii munceau tare mult, greu isi
castigau painea, dar oamenii erau mai bucurosi, mai luminosi decat cei de astzi.
Ai vzut! Aveau Harul Sfantului Duh peste ei. De exemplu, agricultorii cel mai greu o duceau,
dar nu numai c erau agricultori, ci si pentru c erau pcliti de negustori atunci cand isi
vindeau produsele (vindeau graul la jidani, pe un pret de nimic). Greu era, dar erau oamenii
mai apropiati de Dumnezeu; aveau simplitate duhovniceasc. Acum a invtat lumea multa
carte si e bine c a invtat, intelegerea e bun. Dar, intelegerea o intrebuintm tot spre
drmarea sufletului nostru, nu dup cum ne hotrste Biserica, Insusi Mantuitorul Hristos si,
de aceea, ne-a indeprtat de Harul Sfantului Duh. Dar noi, care cu darul lui Dumnezeu, n-am
cunoscut alt credint decat ortodoxia, s respectm ceea ce ne invat si lumineaz Biserica
si, cu ajutorul lui Dumnezeu, s ne osarduim (cum zice Sfantul Apostol Pavel, tot ce este
bun s tineti si de tot ce este rau sa v indeprtati) cat putem. S nu zicem: <nu-i nimica
cutare, nu-i nimica cutare>, c atunci ne indeprtm de Harul Sfantului Duh. S tinem atat
cat putem, cat stim s ne pzim, c Dumnezeu este Izvorul bunttilor, la care nu a ajuns
mintea omeneasc, si ne iubeste atat de mult, incat orice ru am face pe fata pmantului, El tot
zice: veniti ctre Mine. Si celui mai mare criminal ii zice: vino ctre Mine; numai la Mine
vei afla odihn. Oricat de ru ai fi, cand zici: Doamne, iart-m!, El, atunci, te iart. Dar,
dac ai in mintea si in sufletul tu egoismul, nu te inchini s ceri Doamne, iart-m, c am
gresit!, ci zici: eu nu am nevoie. Patima blestemat!
Intrebare: sunt oameni care cunosteau pe Sfantul Duh, Sfantul Serafim si altii; L-au simtit.
Dar acesti oameni, tranii de care spuneati, care simteau bucurie in sufletele lor, simteau
datorit prezentei Duhului Sfant?
Sigur c da. Era bucurie duhovniceasc. Erau luminati de harul Sfantului Duh.
Intrebare: Oamenii de astzi nu o mai duc asa de greu ca cei de demult, de la sate; au de toate,
au o viat mult mai usoar si, cu toate acestea, sunt foarte tristi. In America, principal cauz
pentru care mor studentii este sinuciderea. De ce?
Sunt nefericiti pentru c sunt indeprtati de Dumnezeu. Avem toate bunttile pmantului, dar
suntem indeprtati de Dumnezeu. Acestea sunt strigtoare: de ce s credem mai mult in viata
aceasta decat in cele ce ne oblig si ne sftuieste Insusi Mantuitorul Hristos, Care S-a coborat
din cer pentru iubirea de oameni? A treia parte din Sfanta Treime S-a pogorat din cer si a luat
trup omenesc ca s ne mantuiasc, ca s ne putem smeri. Nu cere Dumnezeu multe de la noi,
decat s cunoastem ce sumten: praf si cenus. Doamne, iart-m! De aceea, se fac si uciderile
si razboaiele, de la patima aceasta de la egoism ,<eu sunt mai important decat acela>, asa
este omenirea.
Intrebare: In lumea de astzi nu mai exist nevoint. Noi nici nu mai lucrm cu trupul, lucrm
numai cu mintea (cu calculatorul, cu foile). Se spune c la sfarsitul veacurilor clugrii vor fi
ca mirenii, iar mirenii ca dracii. Ce sanse mai sunt de a te mantui ca mirean?
Cat putem s ne osarduim; de multe ori, nu facem ce putem, nu facem ce stim. Stim c lucrul
cutare este ru, nu-l vrea Dumnezeu, si tot il facem; ne incrcm constiinta. Ne-am indeprtat
de Harul Sfantului Duh. Noi singuri ne indeprtm de buntatea lui Dumnezeu si atunci ia
proportii ispititorul. S ne osarduim, Dumnezeu este bun. S-a schimbat omenirea, automat. Si
aici, in Sfantul Munte, am vzut mari schimbri, fr s observi. Buni sunt si cei care vin
astzi in Sfantul Munte (printi si frati), dar, mare diferent fat de cei de demult! Dup cum
spun si Sfintii Printi, in al VIII-la veac vor fi mari schimbri in omenire, si mai mult,
contra Adevrului, contra ortodoxiei.
Intrebare: S intelegem c la oamenii simpli, de care spuneati, Dumnezeu plinea lipsurile cu
Harul Duhului Su, datorit nevointelor?

De aceea plinea Dumnezeu lipsurile, c era buntate, simplitate. Dar acum oamenii au studiat,
fac frdelege in cunostint, stiind c este ru. Oamenii gsesc pricina Adevrului, pentru ca
s isi poat face frdelegea, considerand c asa trebuie.
Intrebare: Zicea Printele Sofronie c Dumnezeu ridic Harul de la lume cu fiecare razboi
(mondial), c oamenii se indeprteaz de Dumnezeu. Si acum oamenii sunt in stare de tristete,
de team demonic. S intelegem c pentru pcatele acestea S-a indeprtat Duhul Sfant de la
noi?
Noi L-am indeprtat, oamenii. Sfantul Duh e intotdeauna cu noi; noi ne indeprtm de el, de
Dumnezeu, fcand cele ce stim c sunt rele. Noi singuri Il indeprtm. Ne considerm
intelepti, dac am invtat carte atatia ani, si nu vrem s ascultm ce zice cutare sau cutare; a
luat proportii in minte si suflet egoismul. Ce poti s faci acum cu omul acela? La tot ce i-ai
spune, el -fiindc a invtat multi ani-, iti astup gura numaidecat. El este intelept in lucrurile
acestea lumesti.
Intrebare: Spun Printii c in vremurile acestea grele Dumnezeu va plini, pentru oamenii
credinciosi, cu mult Har; se vor face minuni. Credeti c sunt acum vremurile in care s simtim
aceasta lucrare?
Face Dumnezeu minuni, dar, pentru c noi cu totul ne-am indeprtat de Dumnezeu, nu
cunostem cat este Dumnezeu de bun. Ingerii chiar, n-au libertatea pe care o are omul. Omul
este fcut dup chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Toate celelalte puteri sunt fcute dup
cuvant, dar omul este fcut de Dumnezeu direct din pmant si i-a suflet suflare de viata, i-a
dat stiinta binelui si rului si i-a spus: drumul acesta din stanga duce spre pierzare, iar acesta
din dreapta duce la mantuire; alege tu! Orice nevoie avem, in secunda in care zicem:
Doamne, ajut-m!, tot atunci este Dumnezeu cu noi. Dumnezeu ar putea cu sila s ne bage
in Rai, dar ne-a dat libertatea de alegere: vrei s te duci in Rai, lucreaz cele ale Raiului; nu
vrei s te duci in Rai, esti liber, faci ce vrei tu. Asa suntem noi plsmuiti. Dumnezeu te ajut
cand ai czut, dar dac tu nu vrei s te duci, ce s fac?! Tu singur, dac vrei s-ti lumineze
mintea, cere la Dumnezeu cu smerita cugetare, si El te ajut. Tu singur alegi, cci stii c, dac
te-ai indeprtat de Dumnezeu, te duci in gheena. Nimeni nu mai are libertatea pe care o are
omul. De aceea, trebuie mare bgare de seam, s nu ne indeprtm; s ne apropiem de
Dumnezeu. Oameni suntem si ne inchinm spre sfaturile ispititorului, spre patimi care sunt in
inima noastr. Acestea dac se intresc, devin ca o fire, si pare c nu se mai poate fr ele: (nu
se poate s nu fiu beat, nu se poate fr minciun). De aceea, trebuie s ne osarduim s
scoatem patimile din inimile si din sufletele noastre cu ajutorul lui Dumnezeu, prin pocint,
prin marturisire si prin smerita cugetare, si atunci Dumnezeu ne ajut si devenim iar oameni
sfinti. Dar trebuie oleac de nevoint. Sfintii, din pantecele maicilor lor au fcut nevointe
ingrozitor de mari, c se socoteau nevrednici; nu erau biruiti de patimile acestea trupesti ale
lumii acesteia.
Intrebare: Printele Petroniu: vrjmasul lucreaz acum cu putere, chiar cu mijloacele pe care
le-a fcut omul: televizorul mass-media.
Asa este. Televizorul, de exemplu vezi cat este de diplomat satana?!- , omenirea consider c
dac nu ai televizor, esti inapoiat. Dar, cu socoteala asta pun in canale ce vor si pun in asa fel,
cele ce plac firii omului - toate prostiile si spurcciunile, despre care este rusine si s gandesti,
sunt date la televizor. Copilului, de mic, de fraged, prin televizor, i-a intrat in minte si in inim
spurcciunea si rutatea. Biserica a avut grij de lucrurile acestea: ori de mic s te cstoresti,
ori de mic s te clugresti. Si a hotarat Biserica: fata s se cstoreasc la 15 ani, iar biatul
la 18 ani; atunci pot fi ei curati, cu fecioria neptat. Acestia vor face si copii curati, sfinti,
asculttori. Dac esti intinat, nu vor avea harul acesta. Au zis Sfintii Printi c omul se pleac
la cele rele din tineretile lui. Acum zic oamenii: am 35 de ani, mai am timp s m cstoresc
Dar, pna la etatea asta, esti curat? Sunt si oameni care sunt curati si la aceast varst. Dar, cu
mare greutate. Cat de curat s fii cand omenirea iti arat atatea prin care te iriti! De aceea sunt
timpurile cele mai grele. Si bine spune Printele Petroniu, c asa este. Mestesiugirile pe care
le-a creat omenirea pun mari inlesniri. Dar vezi c te duc ca s nu fii om, s nu fii crestin, s
3

te deprtezi de Adevr. E! Fie voia Domnului! S ne rugm la Dumnezeu s ne lumineze, c

vin timpuri grele.
Intrebare: Cum s intelegem c lucrurile acestea au fost fcute cu intelepciune, au fost fcute
cu intelepciune de la Dumnezeu si predate diavolului? Cum s intelegem c ele s-au intors
impotriva omului?
Toat intelepciunea aceasta este slobozenie de la Dumnezeu, cci fr El nu putem face nimic.
Dar, sunt folosite prea ru. Au fcut si lucruri bune, dar sunt folosite prea ru (cum sunt
bombele care au fost aruncate in Japonia, c nici acum nu s-au vindecat rnile). Scrie undeva
ca dou ingrozitoare schimbri in omenire vor fi: imprtia lui Antihrist si un rzboi din care
numai Dumnezeu stie cine va mai rmane pe planet. Vezi?! Intelepciune mare au, dar vor cu
ea s ard planeta cu desvarsire. Vine timplul acela de care spun Sfintii Printi c omul
progreseaz in cele rele, nu in cele bune. Fie voia Domnului! S ne osarduim, c nu stim ora
si ceasul cand ne va chema Dumnezeu.
Intrebare: ne confruntm cu problema nestatorniciei. Facem un lucru bun si peste un minut,
unul rau. Nu exist nici o zi in care s nu ne treac un gand rau prin minte. Cum s facem s
fim statornici?
Mare lucru acesta - s ai o brbtie duhovniceasc! Numai cu ajutorul lui Dumnezeu putem.
Dac sunt brbat si zic un lucru, s il si fac. Cand ne schimbm, inseamn c nu suntem
statornici. Cel mai ru cand nu esti statornic! Zicea un brbat, care a lucrat aici la noi, care
fuma foarte mult: sunt brbat si nu voi mai fuma. Poti lua exemplu de la un om simplu. S
ne osarduim cat putem si Dumnezeu s ne fie de ajutor. Dumnezeu s v ajute si s va
binecuvinteze osteneala! Ingerul Domnului s v mane pasii si s v rsplteasc osteneala
cea duhovniceasc! Trebuie s faceti rbdare! Chiar dac nu este asa cum ai gandit, sotia pe
care ai luat-o, acum trebuie s faci rabdare. Sub nici un motiv s nu te gandesti la desprtire.
Aceea e crucea ta, chiar dac te ocrste si nu face nimic bine. Pentru rbdarea ta, o
lumineaz Dumnezeu si pe ea si se drege rutatea cu rbdare. Intru rbdarea voastr veti
dobandi sufletele voastre. C rabdarea niciodat nu rusineaz, ci ti-o rsplteste Dumnezeu
in ceruri. Dac ai fcut rabdare si dac nu ai reusit, s ceri totdeauna ajutorul lui Dumnezeu,
ca altfel vine ajutorul Sfantului Duh cand il cerem, si altfel cand nu Il bgm in seam.
Intrebare: Cum s-mi amintesc de Dumnezeu in timpul lucrului la serviciu, cand sunt (devin)
complet absorbit de lucrarea respectiv?
S zici: Doamne, Tu ai zis c fr Tine nu putem face nimic. Ajut-mi! Si Dumnezeu te
intreste si in cele trectoare si te intreste si sufleteste. Dar, s nu ne indeprtm de gandul la
Mantuitorul Hristos, si Dumnezeu ne va fi de ajutor. Imi aduc aminte, cand eram tineri, mai
eram cu doi printi, cand ne-am dus la Lavra, la priveghere, la srbtoarea Sfantului Atanasie.
Am citit pe drum pavecernita toat noaptea. Altfel era drumul atunci, cu poteci, cantau
cucuvelele. Cand se zrea de ziu, am ajuns la izvorul Sfantului Atanasie. Am prins liturghia.
Acum, Sfantul Munte s-a modernizat, au aprut inlesniri mari. Linistea aceea, care este atat de
trebuitoare monahului, s-a cam imputinat.Vin cate dou-trei vapoare pe zi, cu turisti. Cand am
venit eu in Sfantul Munte, venea un vapor pe sptman.Acum, Sfantul Munte s-a populat. O
s vin timpul cand o s se fac multi clugri care vor sta in mnstiri.
Toti avem greutti mari in lumea aceasta. Dar, toti Sfintii au avut greutti infricosate! Si erau
Sfinti! Asa e Harul Sfantului Duh peste omenire, ca s ne imbogteasc in viitor. Nu zici, dac
te-ai cstorit, dup un an <nu-mi mai place femeia aceasta c e rea, m ocrste..> Nu poti.
Esti legat cu Dumnezeu, cu Biserica; e crucea ta. Se mantuieste femeia prin brbatul
credincios si brbatul prin femeia credincioas. Nu s-i vorbesti cu seriozitate, ci cu dragoste,
ca si cum ai avea tu nevoie de cuvintele pe care i le spui. Atunci, incet-incet, se repar
patimile, ca s te poti apropia. Dar asa, cu seriozitatea,Mai cu seama acum, c suntem
studiati, nu prea luam in serios ce zice femeia (sotia); ne considerm invtati si, de aceea. Dar
noi, care cunostem si suntem crestini ortodocsi si cunoastem adevrul, stim c Adevrul nu
este in intelepciunea lumii acesteia, cum ne spune Sfanta Carte: Intelepciunea lumii acesteia,
nebunie este inaintea lui Dumnezeu. C, prin intelepciunea lumii acesteia, omul este departe
4

de Dumnezeu; de aceea, nebunie este ea inaintea lui Dumnezeu. Dac nu esti aproape de
Dumnezeu, ca s iti calci patimile pe care le instaleaz ispititorul, Satana, rutatea..De aceea,
dac te-ai cstorit, trebuie rbdare, ca s vezi dac dragostea este sincer, ca s fii convins,
c lumea e tare viclean. Dac te-ai duce la clugrie sunt alte ispite infricosate, nemultumiri
(eu am venit s m fac sfant si acestia m pun la lucru). De aceea, trebuie rbdare, ca acela
se va mantui.
Intrebare: Cum l-ati cunoscut pe Sfantul Gheorghe de-a lungul anilor (sunteti de peste 60 de
ani aici), pe ocrotitorul chiliei Sfintiei Voastre?
Asa a fost iconomia Sfantului Gheorghe, ca s venim aici. Sfantul Gheorghe pentru mine a
facut multe minuni, vzute, nu asa. De la multe accidente mortale m-a scos Sfantul Gheorghe.
Cand m gandesc prin ce primejdii am trecut, m mir cum a fost cu putint s scap!
In 1985 (cred), de Schimbarea la Fat, am fost la praznic la Pantocratos. Cand m-am intors,
am venit de la Colciu. M-a chemat proisosul la mnstire. Am pus metanie la Sfantul
Gheorghe si am plecat cu molarul. Pe drum s-a speria molarul si m-a izbit, dar am rmas
agtat cu piciorul. Minunea Sfantului Gheorghe s se sperie atat incat s cad asa, iar apoi,
imediat ce am cazut, s se opreasc! Lucru dumnezeiesc! Eram tot numai praf cand am ajuns
la mnstire. Numai cinci pasi dac fcea molarul si aveam capul spart cu desvarsire.
Aceasta nu e altceva decat minunea Sfantului Gheorghe, ca eu cand am plecat, am pus
metanie la Sfantul Gheorghe.
Alt minune cand am czut aici cu capul in jos, de s-a mirat doctorul c mai triesc. Atunci
incepeam eu s nu mai vd. Si multe alte minuni. Am czut in prpastie, dar nu stiu cum m-a
intors Dumnezeu c am cazut pe spate, ocolind stalpul din prpastie, pe care urmm s cad cu
capul. Am czut odat intr-o curs pentru porci si iar am scpat, desi eu nici nu mai vzusem
vreodat o curs si nu stiam cum s scap din ea. Tot iconomia lui Dumnezeu m-a scapat!
Intrebare: care este legtura duhovniceasc pe care o aveti cu Sfantul Gheorghe?
Noi am fost intotdeauna uniti. Si unirea face putere, Noi am venit aici pur si simplu pentru
mantuire. Am avut pace intre noi. Si dac ai dragoste, este Dumnezeu cu tine. Am cutat cu
strictete s nu ne raman pravila si canonul si restul, am muncit tare greu; am lucrat via, de
dimineata pana seara. Dar, m-a ajutat Dumnezeu, ca fr El nu putem face nimic. Ne-a
incredintat Dumnezeu c, dac iti faci datoria ta constiincios, Dumnezeu te pzeste. Dac o
neglijeziNe intarea Dumnezeu; cu cat eram mai osteniti ziua, cu atat mai usor ne fceam
canonul noaptea, dar nu numai canonul, ci si pravila pe care o citim intotdeauna, Dac se
osarduieste clugrul si isi face datoria, Harul Sfantului Duh il ajut intru toate cele de folos,
si trupesti si sufletesti.
Intrebare: Atunci, cum se spune c astzi clugrii nu mai au viata aceea de lupt, de
ascetism?
Depinde cum se invat omul. Asa cunosc eu. Dac aveam paine si o man de msline, eram
multumiti. C eram sraci, prpditi; asa erau timpurile; se obisnuieste omul. Dar, dac te
lenevesti, dac zici <hai s mai dorm un pic, ca sunt ostenit>, Dumnezeu nu te ajut. Mai usor
ne sculm noaptea si ne fceam canonul cand munceam, decat atunci cand dou-trei zile era
srbtoare si nu lucram. Ne miram si noi cu ce mare greutate faceam canonul dup ce ne
odihneam doua-trei zile. Este si obisnuinta.
Intrebare: Aceasta inseamn c osteneala, nevointa, ajut foarte mult la facerea canonului?
Sigur c da. Harul Domnului este! Dreapta socoteal este totul. Noi munceam, dar nu s ne
distrugem
Intrebare: Aici cum este randuiala se st in picioare toata noaptea la canon? Nu se sta in
genunchi?
Nu. In picioare. Dar crezi ca este usor? Se umfla picioarele ca butucii. Dar ajut Dumnezeu;
s nu te socotesti tu c faci ceva. Insusi Mantuitorul zice: fr Mine nu puteti face nimic.
Dac nu putem face nimic fr El, de ce s nu ne punem toat ndejdea in buntatea Lui? Si
El ne lumineaz si ne insufleteste cum s facem lucrurile ca s putem reusi, mai cu seama in
viata monahal, ca s putem implini cele fgduite. Slava Domnului!
5

Intrebare: Printe, care este virtutea mai mare smerita cugetre sau dragostea? Cum s vedem
legtura dintre ele?
Sunt legate una de alta ca un lant. Dac lantului ii lipseste o verig, nu mai este lantul intreg.
Asa sunt legate toate faptele bune, una de alta. Nu poti zice c faci ascultare, dar nu poti s-ti
tai voia. Trebuie s-ti tai si voia, ca s poti face ascultare. Dac n-ai smerita cugetare, nu le
poti face; sunt legate. Cand faci ascultare, s nu zici <uite ce dobitocie m pune s fac! E mai
bine asa, ca mine, decat cum spune staretul>. Cand faci ascultare, s zici c nu staretul
vorbeste, ci Harul Sfantului Duh vorbeste, prin gura lui. C nu este cu putint la om s nu fac
vreodat vreo greseal. Si tu, dac ai putin inaltare a mintii, vezi c a fcut greseala; dar,
dac esti apropiat de Dumnezeu, nu socotesti c a fcut greseala si vezi c cele ce a spus el
sunt de la Dumnezeu si, atunci, faci asa cum zice. Si asa se coboara peste tine Harul Sfantului
Duh, cu smerita cugetare, si ai (trei) arme puternice, cu care poti s te lupti cu ispititorul. C
omul este fcut dup chipul si asemnarea lui Dumnezeu. Omul este fcut bun. Dar avem pe
dusmanul cel mare vistierul rutatilor. De mici copii ispititorul arunc in mintea si in
cugetul copilului pe cele ale lui. Si conductorii omenirii acum invat omenirea s nu mai fie
oamenii oameni; s fie oamenii patimilor, zicand (crezand) c asa trebuie s fie. Asa zic si
despre homosexuali, c asa trebuie s fie. Asa au devenit timpurile. Trebuie s fim cu mare
bgare de seam. Scriu Sfintii Printi c in al VIII-lea veac se va schimba omenirea cu totul,
c a inaintat cu intelepciunea. Dar, intelepciunea pentru a scoate atatea inlesniri, tot de la
Dumnezeu este. Intelepciunea oamenilor este viclean, fals intelepciune; este plin de rutti
si de invidie (cauti s-l inseli pe cellalt pentru c tu ai invtat carte mult si consideri c
trebuie s fi intr-un scaun mult mai inalt; de aici vine invidia, rutatea). Omul in cele rele
zace. Te-ai indeprtat de sfaturile Bisericii, te-ai indeprtat de Dumnezeu, de Adevr, si dac
te-ai indeprtat de Adevr, te-ai dat de partea ispititorului. Acestea le invat acum
conductorii omenirii, adic ce-i zice ideea, acelea are si dreptul s fac. Ideea aceasta este a
satanei, a dusmanului omenirii. Si se instaleaz in mintea omului. S-a ajuns ca parintii s nu
aib dreptul s-si certe copiii; se duc copiii la politie si-i reclam pe printi. Invederat conduce
astzi Satana! Acum, cu diplomatie sopteste ispititorul, iti face inlesniri, dar, dac nu ai
Adevarul, dac nu ai pe Dumnezeu, dac nu ai ortodoxia in sufletul si in cugetul tu, atunci
nimic nu este dup Dumnezeu, ci este de la diavol. Dar, uite asa a venit timpul! Dar, cu Harul
lui Dumnezeu suntem ortodocsi si avem Adevrul. Toate celelalte sute de credinte spun c ele
au adevrul, dar Adevrul nu este decat Mantuitorul care S-a pogorat din cer, din a treia parte
a Sfintei Treimi, si a luat trup pentru buntatea cea dumnezeiasc, ca s ne scoat din rutate.
Acesta trebuie respectat cu sfintenie, ca s putem avea speranta c vom capt vesnicia. Dac
nu avem putin staruint, ne acoper rutatea ispititorului.
Intrebare: Printe, in vremuri asa de grele, noi cum s luptm pentru a supravietui si pentru a
ne mantui?
Buntatea lui Dumnezeu este dumnezeiasc; nu ajunge mintea omului s o cuprind. Noi s
iubim pe aproapele nostru ca pe noi insine. Aproapele nostru este tot omul de pe fata
pmantului. Ce se va intampla cu cei care au alt credint, pe noi nu ne intereseaz sub nici un
motiv. Noi stim mult despre Adevrul credintei noastre. Dar, cat stim, s si facem; s ne
osarduim cat stim, s fim corecti. Dac stim mai mult, mai mult s facem. Dac stim putin, s
ne osarduim cat stim s respectm, si Dumnezeu, in bunatatea Lui cea mare, ne va mantui.
Dar atunci este mai primejdios, cand suntem nepstori. Vezi pe unul care face frdelegi, dar,
pentru c este om bun, il accepti. S iubesti pe aproapele tu ca insuti pe tine, ca om, nu ca si
credinta; in ce crede el, nu ne permite Adevrul, credinta, s ne pronuntm. In cele ce
cunoastem, s nu fim nepstori. Altii cunosc desvarsit Adevrul, altii mai putin, altii si mai
putin. Harul Sfantului Duh completeaz nestiinta. S avem ndejde la buntatea lui
Dumnezeu! S nu ne ducem duminica la birt, in loc s mergem la biseric, zicand <nu-i
nimic> cci, oricat ai fi de nepstor, tot nu iesi pagubit din Biseric, unde se fac rugciuni
catre Dumnezeu, catre Maica Domnului si ctre toti Sfintii, pentru pacea lumii si pentru
mantuirea sufletelor noastre. Oricat de necredincios vei fi, Harul Sfantului Duh toate le
6

acoper in Biseric. Dar, dac nu te duci deloc, sigur ca e primejdie. S nu fim nepstori.
Acelea cate cunostem din Adevr, acelea s le tinem cu sfintenie. Dar, trebuie si putin
silint , c Imprtia lui Dumnezeu se sileste, si silitorii o dobandesc, cci, dac nu ne silim,
vin alte religii, alte intunecimi, alti ruvoitori ai Adevrului, si ne schimb ideile noastre, dac
nu suntem severi in cele ce credem si suntem nepstori. Dar, s punem toat ndejdea la
Dumnezeu! Numai cu Dumnezeu putem. Dac nu ne punem ndejdea in ajutorul lui
Dumnezeu, nu putem face nimic, cci omul ca iarba, zilele lui ca floarea campului. Ca
Dumnezeu cunoaste mai bine neputinta noastr decat noi insine. Dumnezeu stie mai bine
decat noi si ce ne doare. Dac te inchini cu smerit cugetare -Doamne, ajut-mi, c nu mai
pot!, nu se poate s nu-ti ajute Dumnezeu. Iar dac nu te ajut, tot pentru binele sufletului tu
te las s mai suferi. De aceea zice: neincetat sa v rugati si pururea s multumiti. S nu
zici <m doare cutare, si Dumnezeu nu m ajut>. Cci, in clipa in care ai zis Doamne.
ajut-m!, in secunda aceea, Dumnezeu este cu tine. Dar iti d cele ce iti sunt de folos, nu
numai trupului. Totul este pentru vesnicie. Ne ajuta Dumnezeu si pentru lumea aceasta, dar nu
ca s ne indeprteze de vesnicie. Inlesnirile pe care ti le d in lumea aceasta, ni le da tot pentru
a putea cpta vesnicia. De multe ori nu-ti d deloc cele ce ceri, pentru c scopul tu, dup ce
ti-a dat, nu mai este acelasi, ca atunci cand ai cerut. Si, de aceea, nu-ti d, c va fi prpastie
pentru tine cele ce ceri. De aceea zice Sfanta Scriptur neincetat s v rugati si pururea s
multumuti. Dumnezeu, cu dumnezeiasca Lui intelepciune, nu-ti implineste cererea ca s fii
mai castigtor pentru vesnicie. Dac zice cineva <m-am rugat ca s castig la vot, dar
Dumnezeu nu mi-a implinit>, poate banii pe care i-ar fi castigat, nu i-ar fi folosit pentru bine,
ca numai Dumnezeu nu are greseal. El vesnic caut s ne ajute si pentru viata aceasta plin
de necazuri, dar mai mult iconomiseste in asa fel ca s putem cpta vesnicia, c viata aceasta
se termin, iar dincolo e vesnica si Dumnezeu caut ca prin greselile acestea trectoare s
putem cpta vesnicia. Dar toata ndejdea noastr spre Dumnezeu s o punem, c numai El
poate s ne ajute!
Intrebare: Printe, cum s facem s ne considerm pe noi cei mai pctosi?
Asta e un dar mare! Vezi c omul de mic copil e inclinat spre egoism; ispititorul se sarguieste
s-l sdeasc in inimile noastre. Dac ai egoism, poti s te socotesti mai pctos decat altul?!
Nu poti. Acesta este Har dumnezeiesc. Sfantul Ioan Damaschin spunea: Doamne, miluiestema pe mine, cel ce sunt cel mai pctos dintre toti oamenii. El asa se socotea in sufletul lui.
Asa se socoteste omul cand se inmulteste Harul Sfantului Duh. De aceea a fost el asa de mare
ajutator ortodoxiei. Stiti si minunea cand i s-a taiat mana si i-a dat Maica Domnului mana
inapoi, cum este reprezentat in icoana. Dar noi, dac am invtat putin carte zicem <cine este
ca mine!> Aceasta este smecheria satanei cand inveti carte, de a te socoti mai destept decat cel
care nu a invtat, de a te socoti superior lui. De aici, incepe rutatea. Aceasta este cea mai
mare arm a satanei, ca s ne impiedice mantuirea. Ei, noi s ne osarduim cat putem si s
cerem ajutorul Domnului, ca El este cu noi intotdeauna. Dar s nu zicem <am cerut, dar
Dumnezeu nu m-a ascultat> El intotdeauna ne ascult, dar s cerem asa cum trebuie si El ne
ascult asa cum trebuie, nu dup cum vrem noi. Domnul nu ne prseste. Atat de mult ne
iubeste, c S-a coborat din Sfanta Treime si a luat trup pentru noi. Acelasi Har si aceiasi iubire
are El pentru noi, cu toate c noi Il amram vesnic, mai ales noi, cei care cunostem Adevrul.
Dar, mila lui Dumnezeu este neinchipuit de mare, c mintea omului nu poate ajunge buntatea
lui Dumnezeu.
Dup sfintele proorocii si dup sfintele povtuiri ale Sfintilor Printi, suntem cam la sfarsit. In
al VIII-lea veac intai va fi imprtia lui Antihrist. Sunt proorocii va exista un razboi, ca
numai Dumnezeu stie cum va mai tine firea omeneasc pe pmant, ca s nu piar cu
desvarsire. Dar acestea sunt lucruri tainice, neajunse de om. Se vor implini la timpul lor. Dar,
dac oamenii cad inaintea lui Dumnezeu cu smerita cugetare, o s prelungeasc Dumnezeu
perioada pan se vor implini acestea. La Dumnezeu o mie de ani sunt ca ziua de ieri care a
trecut. Dac ne smerim si cdem inaintea lui Dumnezeu, El ne iart, cci El este Izvorul
tuturor bunttilor. Dup invtturile Sfintilor Printi, sfarsitul este aproape. Au ajuns oamenii
7

s spun c cea mai mare frdelege nu este nimic. Nici nu poti s te opui, c acestia sunt mai
mari si mai bogati. Vezi cum a devenit lumea?! De aceea, s intelegeti c sfarsitul este
aproape.
Intrebare: Printe, oamenilor de azi li se pare ca timpul trece mai repede; nu au timp s se
roage, nu mai au timp pentru ei. Aceasta este o mare problema pentru ei. Se plang mereu c
nu au timp, cu toate c au telefoane, avioane. Vi se pare si Sfintiei Voastre c aici timpul trece
mai repede?
Automat trece timpul mai repede pentru c se schimb omenirea, si se schimb dup
inlesnirile pe care si le-a creat. Si oamenii merg, dar merg tot spre mai ru, nu spre buntate,
nu spre pace, nu spre dragoste. Si cand lipsesc acestea, merge automat spre dramare, spre
rutate. Fie voia Domnului! S ne osarduim, c suntem in lumea aceasta, care este astzi, dar,
cat putem, s nu fim nepstori de Adevr, cci atunci e mai mare primejdie. Nu putem face
intocmai cum ne sfatuieste Biserica si Sfintii Printi, dar s nu fim nepstori si s
recunoastem c nu facem cele ce trebuia. Zic Sfintii Printi c omul s se gandeasc, seara la
culcare, ce a fcut in ziua aceea, ce buntate sau ce rutate a fcut, unde a fost si ce a vorbit.
S facem seara un fel de spovedanie a cugetului, ca s putem indrepta drumul vietii. Sfintii
Parinti numai cele bune au invtat. S ne osarduim si noi, cat putem. Dumnezeu este cu noi!
Intrebare: Printe, stiinta de carte este o piedic in calea smereniei, si chiar a credintei? Ca
sunt foarte putini intelectuali care sunt de partea Bisericii, in diverse probleme.
Vedeti- oameni intelectuali sporiti in intelepciunea lumii acesteia !?! Dar, vezi, c dac
judecm ceea ce spune Biserica, numai Biserica, numai Dumnezeu nu are greseal:
Intelepciunea lumii acesteia, nebunie este inaintea lui Dumnezeu. Fiindc nu intrebuinteaz
intelepciunea lor spre slava lui Dumnezeu, ci spre slava omenirii. Dar omenirea, in ru zace.
Cand intelepciunea lumii acesteia o intrebuintezi dup hotararea Mantuitorului, dup
hotararea Bisericii, atunci este bun. Dar cei mai multi, dup ce studiaz multi ani, din cauza
egoismului, incep a considera c ei au fcut totul. Mai ales acum, cand au fcut atatea inlesniri
in tot pmantul, de tot felul, este foarte usor ca s se indeprteze de Dumnezeu si triesc ca si
cum n-ar exista. S avem bgare de seam. Dar s cerem ajutorul Domnului, c omul este om
si se pleac spre cele rele din tineretile lui.
(s ne odihnim, c suntem obositi, ati fost la Biseric.)