Sunteți pe pagina 1din 17

https://www.kneereplacement.

com/About/rec_rehab/dosanddonts

indicatii si contrainidicatii dupa interventia chirurgicala:


indicatii:
urmati instructiunile chirurgului si terapeutului cu atentie
puteti incepe sa faceti activitati usoare. Cateva exemple:
golf,mersul pe jos, mersul cu bicicleta, ski de fond, inot,drumetii, etc;

luati medicamente impotriva durerii, dupa prescriptia medicului. Daca medicatia nu


amelioreaza durerea sufficient, adresati-va medicului.
Controlul edemului inflamator, amelioreaza durerea , imbunatateste circulatia si nivelul de
miscare.
Aplicati local gheata intr-o punga de plastic invelita intr-un prosop la nivelul genunchiului.
Mentineti genunchiul in pozitie orizontala si putin riddicat; in pat puteti aseza piciorul pe o
perna pentru a-l ridica deasupra nivelului inimii.
Odihna:
Pentru vindecarea genunchiului, este important de asemenea si foarte mu
Lta odihna. Daca aveti problem cu somul, adresati-va medicului. Acesta va poate recomanda
medicamente care va vor ajuta sa adormiti.

Contraindicatii
Nu faceti activitati ca sa va supra-solicite articulatia sau care au un risc ridicat de accidentare.
Acestea includ pe cele care pot duce la cazaturi, inpiedicare sau fracturare oaselor din jurul
implantului.
Activitati interzise:

Tenis, squash, badminton


Aerobic
Jogging
Ski
Arte martiale
Sarituri cu coarda elastic (bunjee-jumping)
Sporturi de contact dur

Nu rasuciti genunchiul. De preferinta rasuciti intrg corpul, pentru a evita strsul


genunchiului.
De fiecare data cand mergeti la un medic, informati-l despre interventia pe care ati suferito, astfel incat acesta sa poata lua masurile de precautie adecvte impotriva infectiei, in
functie de procedura pe care urmeaza sa o efectueze. FOLOSIT!!!
https://www.kneereplacement.com/About/rec_rehab/rehab_timeline
Programul de reabilitare:
Ziua 1
In primele 24 ore de la operatie, veti incepe sa mergeti pe jos cu ajutorul unui dispozitiv
(cadru metallic sau carje). Fizioterapeurul dumneavoastra va va indurma despre cele mai
sigure metode pe care sa le folositi la ridicarea din pat sau din scaun si ridicarea, cat si
coborarea scarilor.
Veti discuta despre mediul in care locuiti, pentru a dezvolta un plan de exercitii adecvat
mediului in care locuiti.
Veti invata exercitii care ajuta la intarirea musculaturii piciorului si imbunatatirea
miscarilor genunchiului.
Echipa medicala va poate sugera efectuareav de exercitii passive cu ajutorul unor aparate,
care ridica si indreapta usor genunchiul.
De asemena pot fi activitati de zi cu zi pot include:
Exercitii effectuate stand Asezat la marginea patului
Mersul pe jos cu carja/baston/cadru metallic (cativa pasi)
Exercitii effectuate stande pe scaun

Ziua 2
Gradul se va creste numarul de exercitii si activitatile facute in prima zi
Exercitiile zilnice pot include:
Plimbati-va prin toata camera cu un baston, carje, cadrul
Asezati-va si ridicati-va de pe toaleta
Urcati si coborati 2-3 trepte
Ziua 3 externarea din spital
In fiecare zi, trebuie sa cresteti numarul de exercitii si activitatile pe care le faceti.
La externare ar trebui sa fiti capabil sa:
Indoiti genunchiul la 90 grade, sau sa aratati o imbunatatire in flexia genunchiului
Intindeti genunchiul
Umblati cu putin effort in carje/baston
Sa va spalati sis a va imbracati singur
Urcarea catorva trepte
Nu uitati:
Este normal sa aveti putina febra musculara si durere cateva zile de la operatie

Dupa 6 saptamani:
In acest moment, nu ar trebui sa mai aveti nevoie de ajutor pentru deplasare.
Fizioterapeutul dvs. Va va oferi o serie de exercitii pe care le veti efectua la domiciliu.
Daca sunteti constincios in efectuarea exercitiilor, ar trebui sa fiti in masura sa va reluati
activitatile: intoarcerea la locul de munca, conducerea masinii, mersul la cumparaturi,
menajul in casa etc

Tineti minte:
Fizioterapia va fi o provocare dupa interventia chirurgicala de inlocuire a genunchiului. Este
foarte important, cu toate acestea, pentru a lua n serios tratamentul, deoarece cu cat sunteti
mai constincios in aceasta etapa, cu atat mai repede veti recastiga mobilitatea si veti reveni la
activitatile de zi cu zi.

Saptamana 12
V putei bucura de o varietate de activiti cu impact redus, cum ar fi notul, mersul pe jos,
golf, ciclism, i dansul . Evitai sporturile de mare impact, cum ar fi de alergarea, aerobic, si
sporturi de contact, deoarece acestea pot duce la deteriorarea articulatiei artificiale
http://www.intechopen.com/books/recent-advances-in-hip-and-kneearthroplasty/rehabilitation-of-patients-following-arthroplasty-of-the-hip-and-knee

Artroplastia cu endoproteza este o procedura reconstructiva a crui Scop este de a restabili o


articulator deteriorate prin crearea unui substitute, cu aciuni similare articula iei fiziologice.
Termenul "artroplastie" sinonim n literatur cu "inlocuire totala articulara" sau "alloplastie"
Exist mai multe indicatii pentru artroplastie, implicnd n special articulaiile mari ale
membrelor inferioare, cum ar fi soldului sau a genunchiului, care sunt expuse la sarcini
semnificative.
Artoplastia total se aplic n principal pentru a articulatiilor afectate de un process
degenerativ (de exemplu, osteoartrita).
Artroplastiile sunt efectuate la oameni de toate vrstele; Cu toate acestea, pacien ii vrstnici
reprezinta majoritatea cazurilor
In cele mai multe cazuri sunt implantate proteze cimentate sau proteze necimentate, rareori se
implanteaza, aa-numitul tip hibrid, n cazul n care doar un element este ncorporat n ciment
osos. Abordarea chirurgicala se allege In functie de tipul de proteza , precum i de vrsta
pacientului, indicele de masa corporala (IMC), sau starea general de sntate.

fiecare pacient are nevoie de un protocol de reabilitare adecvat. Acest protocol ar trebui s fie
instituit nainte de intervenia chirurgical, sau imediat dup cazul n care operaiunea este
efectuat n regim de urgen.
Inca de cand a avut loc prima protezare de genunchi, au fost inregistrate progrese continue in
acest domeniu.
Aceste progrese insemnand: materialele folosite ,proiectarea protezelor, tehnicile chirurgicale
utilizate, i reabilitare post-operatorie.
Cele mai mari diferene se refer la momentul n care incepe fizioterapie i ( i, probabil, cel
mai important), momentul n care pacientul se ridic i isi mentine intreaga greutate corporala
in articulatie.
De obicei chirurgul ortoped, care a efectuat operaia,

ia decizia de a pune n aplicare

programul de reabilitare. Dar momentul in care pacientul se poate ridica i evaluarea


capacitii de ncrcare a membrului operat, apartine fizioterapeutului.
Cooperarea interdisciplinar este aproape ntotdeauna de o mare importan pentru pacient, n
acest caz fiind reprezentat de pacientul dup artroplastie, care necesit adesea un program
individual de reabilitare. [Grotle et al., 2010]. (Grotle, M., Garratt, A.M., Klokkerud, M.,
Lchting, I., Uhlig, T. & Hagen, T.B. (2010). Whats in Team Rehabilitation Care After
Arthroplasty for Osteoarthritis? Results From a Multicenter, Longitudinal Study Assessing
Structure, Process, and Outcome.Physical Therapy, Vol. 90, No. 1, pp. 121-131, p-ISSN 00319023, e-ISSN 1538-6724) FOLOSIT!!!
Reabilitarea dupa artroplastia genunchiului
Din punct de vedere clinic, gonartroza, mpreun cu coxartroza i spondiloartroza, este printre
cele mai importante patologii ale articulatiilor. n cazul n care modificrile articulare sunt
semnificative, gonartroza poate fi un handicap. In majoritatea cazurilor, cauzele bolii sunt
greu de depistat, deoarece modificrile degenerative i deformitatile nu constituie o entitate
nosologic, ci mai degrab un sindrom de modificri patologice cauzate de actiunea unor
diveri factori etiologici. Cercetrile au artat c gonartroza nu afecteaz numai peroanele n
vrst, modificari degenerative la genunchi apar, de asemenea, si la persoanele mai tinere
mult.
Printre factorii de risc general recunoscui sunt urmtorii:

anomalii in structura articulatiei;


tulburri biomecanice;
suprancrcarea articulaiei;
microleziuni;
obezitate.
Gonartroza poate fi, cauzata de asemenea, de deformitati (varus mai des dect valgus), care
cauzeaza suprancrcarea unuia dintre componentele articulatiei . Tratamentul conservator
const n
reabilitare i farmacoterapie, in timp ce pacientii sunt sfatuiti sa adopte un stil de viata adecvat
si pierdere in greutate.
Astfel , procesul degenerativ este ncetinit sub influena tratamentului conservator, dar chiar
i aa procesul degenerative are tendina de a progresa.
Ca i n caz de artroplastiei de old, apariia de dureri severe, care apar att n timpul mersului
cat i n stare de repaus, mpreun cu o gam limitat de micari,la nivelul genunchiului, n
cele din urm duce la un grad semnificativ de handicap. n aceast situaie, tratamentul de
alegere este o interventie chirurgicala, care implica nlocuirea articulaiei deteriorate cu una
artificiala.
Epuizarea fiziologica a tesutului, care este caracteristic mbtrnirii, n special la nivel
articular, este unul dintre cele mai importante cauze

ale bolii degenerative primare a

genunchiului.
Sarcinile externe, care actioneaza pe aceasta articulatie , rezult din for ele de greutate i de
reacie a soululil, sunt n mare msur dependente de masa corporala.
Sarcina pe articulaia n ortostatism, constituie aproximativ 43% din greutatea corporal
(Kabsch & Bober, 2001). (Kabsch, A. & Bober, T. (2001). Selected issues in the biomechanics
of the knee joint. Polish
Journal of Physiotherapy, Vol. 1, No. 2, pp. 179-182, ISSN 1642-013) FOLOSIT!!!
n timpul deplasarii, presiunea pe suprafeele articulare se schimb n funcie de faza de mers:
cea mai mare sarcina apare la nceputul fazei de sprijin.

Aceti parametri se pot schimba, de asemenea,diformitatile articulare varus sau valgus, care
amplific presiunea asupra celor mai mari pri ale articulaiei.
Cercetari biomecanice au produs diferite modele de genunchi ncrcare (Maquet model,
modelul Denham), innd cont de sarcini asimetrice pe suprafee comune n cazul de varus sau
valgus deformri ale articulaiilor mici. Astfel de diformitati sunt printreprincipalele indica ii
pentru tratamentul chirurgical.
Progresul i dezvoltarea artroplastiei de genunchi cu endoproteze a fcut necesar adaptarea
unor proceduri de reabilitare, astfel nct s se obin cele mai bune rezultate pentru pacient.
Exist muli factori diferiti care pot apare

nainte, n timpul sau dup o interven ie

chirurgical, care pot afecta rezultatul tratamentului; Scopul principal al interven iei
chirurgicale n sine este de a reduce durerea i crete gradul de micare al membrului afectat
de modificri patologice.
Aceste doua efecte, la rndul lor, sunt destinate s promoveze recuperarea mersului normal,
permind astfel pacientului de a rectiga independena funcional i activitatea normala n
viaa cotidian. Ar trebui s fie evident, c reabilitarea corect, adaptat la nevoile individuale
i capacitatile pacientului, joac un rol semnificativ n rezultatul final.
n publicaiile incepand cu mijlocul anilor 1990, exist descrieri de reabilitare post-operatorie
care a nceput n a2a sau a3a zi dupa operatie cu kinetoterapie (activ-pasiv i exerciii pasive),
devenind treptat intensiva n urmtoarele cteva zile. Abia n ziua opta dupa operatie c
pacientul
a fost ncurajat s se aeze pe marginea patului, iar in a 10a zi, prima ncercare a fost, ca
pacientul
sa se ridice, urmat apoi de plasare in zilele 12 - 14-a .
In aceste publicatii s-au studiat factorii de risc pentru tromboza venoasa profunda la
membrele inferioare aparuta la pacieni dup artroplastia total de genunchi, s- a constatat c
n momentul n care pacientul se ridic n picioare prima data, este de o importan major n
prevenirea complicatiilor embolice sau trombotice, toate acestea alturi de varsta, obezitatea,
i durata operatiei.

Reabilitarea dupa artroplastie a genunchiului este orientat n primul rnd spre a permite
pacientului s se ntoarc la activitile normale de zi cu zi i independen a funcional ct
mai curnd posibil. (Nolewajek et al., 2008),
[Nolewajka, M., Gadzik, Sz.& Wieczorek, P. (2008). DVT risk factors after Total hip or knee
replacement. Journal of Orthoppaedics Trauma Surgery and Related Research, Vol. 3, No.
11, pp. 17-30, ISSN 1897-2276]
Un program adecvat de reabilitare este, prin urmare, un element esenial n tratament, pentru a
pregti pacientul pentru chirurgie cat si dupa interventia chirurgicala, cu scopul de a ridica
pacientului mai curnd posibil, invatatul deplasarii, i o recuperarea ct mai func ionala
posibil.
n prezent, avnd n vedere necesitatea de a adapta programul de reabilitare
pentru fiecare pacient in parte, reabilitare ncepe in prima sau 2-a zi post-operatorie, cu
exerciii respiratorii si izometri, nsoite de exerciii active i pasive.
Pacientul se ridica pentru prima dat in a2a sau 3-a zi post-operatorie, iniial cu un cadru de
mers , urmat de deplasarea cu crjepana cot. Din a 7 a pana la a 9a zi post-operatorie a
pacientului ncepe s nvee cum s urce si sa coboare scri, i apoi, n funcie de rezistenta
pacientului i de mers ul cu crje, initial 2 carje in spital, apoi cu o singura carja la domiciliu,
folosita pe partea contralaterala genunchiului opeat
De asemenea, este important, s se acorde o aten ie la corpul pacientului si postura sa n
micare; astfel, daca se observa o asimetrie a umerilor in timpul mersului cu o carja , atunci se
recomand utilizarea a dou crje; acest lucru mpiedic pacientul de a se obi nui i cu un
model anormal de micare. Reabilitarea pacienilor dup artroplastie totala de genunchi este o
sarcin complex pentru
fizioterapeut. Un obiectiv important este acela de a realiza extensia complet a articula iei i
flexie cat mai mare. Aceast sarcin este cu att mai dificila datorita faptului c, n fiecare
pacient are simptome de durere, care mpiedic kinetoterapia intensiv. Astfel, reducere a
durerii,

poate fi considerat prima sarcina de reabilitare. O analiz a impactului temperaturii asupra


corpului, arata ca tepmeratura sczuta a organismului, duce la concluzia c efectul analgesic
al kinetoterapiei este resimit cel mai repede de catre organism. n grupul de cercetare, acest
efect a fost observat la toi pacienii. Efectul analgesic a fost observat de mai mul i autori, n
ceea ce privete diferite articulaii (genunchi, old).
Sub influenta durerii, se creeaza de cele mai multe ori, un cerc vicios: durere provoac
limitarea mobilitatii articulatiei, ceea ce duce la creterea tensiunii musculare i n continuare
limitarea micrii, iar nivelului de durerefiind n continu cretere.
Punerea n aplicare a unui program sistematic de reabilitare pentru pacienii cu artroplastie
totala de genunchi, att cimentate i necimentate, produce nu numai rezultate bune, dar, de
asemenea, ca
n cazul altor proceduri chirurgicale, previne complicaiile. Printre tehnici utilizate in
reabilitare la
pacientii cu artroplastie de genunchi exist unele metode speciale, cum ar fi miscare pasiva
continua(CPM), dispositive biologice de feedback, fizioterapie sau crioterapia local. (Wilk
&
Fraczuk, 2004, 2005a, 2005b).
[Wilk, M. & Fraczuk, B. (2004). Evaluating changes in the range of movement in the hip
joint in patients with degenerative changes, before and after total hip replacement.
Ortopedia Traumatologia Rehabilitacja, Vol. 6, No. 3, pp. 342-349, ISSN 1509-3492
Wilk, M. & Fraczuk, B. (2005a). Rehabilitation of patients after hip arthroplasty using
Continuous Passive Motion. Polish Journal of Physiotherapy, Vol. 5, No. 1, pp. 8-14,
ISSN 1642-0136
Wilk, M. & Fraczuk, B. (2005b). Local cryotherapy in patients recovering from total knee
replacement. Polish Journal of Physiotherapy, Vol. 5, No. 3, pp. 329-333, ISSN 16420136]
Reabilitarea dupa artroplastia de genunchi la pacientii varstnici
Procentul tot mai mare a persoanelor varstnice, n populaia general, creste importanta gasirii
unor

modaliti de a pstra un nivel optim de mobilitate care ar permite pastrarea independentei


functionale chiar i la o vrst avansat (Marks, 2010).
[Marks, R. (2010). Disabling hip osteoarthritis: gender, body mass, health and functional
status correlates. Health, Vol. 7, No. 2, pp. 696-704, ISSN 1949-4998]
n prezent, durata maxim de supravietuire este estimata la 110-120 de ani (de i exist
persoane care au trait mai mult, i exist rapoarte frecvente despre persoane care mai traiesc
si sunt mai in varsta ), dar acest lucru se refer la persoane caracterizate prin trsturi genetice
excepionale, i este, de asemenea, condiionat de condiiile biologice i de mediu.
Un exemplu al acestei probleme ar putea fi mai mult de 100.000 de centenari triesc n
Japonia, comparativ cu unele ri africane, n care sperana medie de via nu depete 50 de
ani. Cu toate acestea, avnd n vedere sperana de via n cretere, literatura de specialitate
mparte populaia varstnica n trei grupe de vrst distincte: "adultul tanar" (65-74),
"varstnici" (75-84), i "longevivi" (peste 85). (Evgeniadis et al.,2008; Wilk-Fraczuk et al.,
2011; Wright et al., 2011).
[Evgeniadis, G., Beneka, A., Malliou, P., Mavromoustakos, S. & Godolias, G. (2008). Effects
of pre- or postoperative therapeutic exercise on the quality of life, before and after total knee
arthroplasty for osteoarthritis. Journal of Back and Musculoskeletal Rehabilitation, No. 21,
pp. 161169, ISSN 1053-8127;
Wilk-Fraczuk, M., Tomaszewski, W., Zema, J., Noga, H. & Czamara, A. (2011). Analysis of
rehabilitation procedure following arthroplasty of the knee with the use of complete
endoprosthesis. Medical Science Monitor, Vol. 17, No. 3, pp. 165-168, p- ISSN 1234-1010, eISSN 1634-3750;
Wright, A.A., Cook, C.E., Flynn, T.W., Baxter, G.D. & Abbott, J.H. (2011). Predictors of
Response to Physical Therapy Intervention in Patients With Primary Hip Osteoarthritis.
Physical Therapy, Vol. 91, No. 4, pp. 510-524, p-ISSN 0031-9023, e-ISSN 1538-6724]
n ciuda faptului c numrul de persoane varstnice este n continu crestere, acestia
sunt in forma si mai active dect in trecut, nsa, progresul proceselor involutionare de
imbatranire fiziologica
provoac limitri i reprezint numeroase probleme, mai ales dupa varsta de 75. Coexistenta
a mai multor procese patologice imreuna cu modificrile fiziologice ale mbtrnirii, de multe
ori face dificila punerea unui diagnostic si tratament corect.

Unul din obiectivele de baz de tratament, este de a face posibil pentru o persoana n
vrst, ar fi, ca acesta s se revina laactivitatile cotidiene.
Individualizarea acestui proces este deosebit de important la pacientii mai in varsta, mai ales
n ceea ce privete posibilitatea de a efectua pri ale programului de reabilitare la domiciliul
pacientului sau sub forma de reabilitare ambulatoriu. Pacientii mai in varsta sunt adesea
reticenti s accepte spitalizare, deoarece pentru ei, spitalizarea este asociata cu boli grave i
moartea.
n prezent, metodele de reabilitare moderna creaza condiii pentru ridicare in picioare
pacienilor i
nvtara mearsului ct mai curnd posibil. La persoanele in varsta cu deformative i
modificri degenerative, eliminarea durerii i creterea capacitii de locomotor, n ceea ce
privete ergonomia mers i a eficienei, este de o importan crucial pentru calitatea vieii.
O reabilitare mai activ i mai devreme bazata pe rdicarea precoce in picioare i aplicarea unor
metode fizioterapie moderne, cum ar fi CPM si alte forme de kinetoterapie, a devenit cca un
supliment natural pentru o intervenie chirurgical. (Wilk & Fra czuk, 2004).[ Wilk, M.,
Fraczuk, B., Trbka, R. & Szwarczyk, W. (2004). Outcome of early rehabilitation with
continuous passive motion for patients recovering from surgical
reconstruction of the knee due to degenerative changes. A preliminary report. Polish Journal
of Physiotherapy, Vol. 4, No. 2, pp. 163-166, ISSN 1642-0136]
Toi aceti factori

permit pacientului varstnic o recuperarea funcionalitatii, reducerea

perioadei de dependen de alte persoane, i mbuntirea calitii vieii.


Programul de reabilitare este ntotdeauna adaptat la starea actual i bunstarea subiectiv a
pacienilor, precum i capacitile fizice individuale. nainte de artroplastie trebuiesc facute
exercitii active , izometrice, exerciii respiratorii, mpreun cu pozi ii i exerci ii pentru a
preveni edem. Pacienii sunt informai cu privire la ce se va ntmpla dup o interven ie
chirurgical, ct de repede vor sta in picioare, apoi invata s mearg, i cand vor putea lasa
cu toata greutatea pe membrul operat ajutati de dispozitivele de mers.
Toti pacientii primesc tratament pentru a preveni tromboza timp de 14 zile dupa interventia
chirurgicala. Ciorapi elastici sunt utilizati n perioada perioperatorie, in timpul operatiei si
apoi purtati pe o perioad de 48 de ore dup intervenia chirurgical.
Reabilitarea ncepe n prima zi dupa operatie, folosind exerciii respiratorii. Apoi, pe doua i
a treia zile, exist exerciii izometrice i activ-pasiv pentru membrul operat, precum i CPM

utiliznd dispozitive electrice cu banda, cum ar fi ARTROMOT, Physiotek, sau aparate


Canwell (extinderea i flexia soldului cu flexia simultan a genunchiului).
n timpul acestei perioade pacientul ncepe treptat s se ridice, ncepnd aezat pe marginea
pat, apoi n picioare lng pat, invata sa mearga cu un cadru metalic. Dupa ce func ia
musculare este
recuperata n membrul inferior, programul este extins pentru a include exerciii asistate active,
de mers pe jos pe distante crescande, lasand din ce in ce mai multa greutate pe membrul
operat.
In a 11 a sau a 12a zi dupa operatie, primele ncercri sunt urce si sa coboare scri.
O nou direcie important de cercetare n acest domeniu este evaluarea stabilit ii
postura,
echilibru, iar deplasarea centrului de greutate. (Wilk & Fraczuk, 2003; Wilk-Fraczuk et al.,
2010).
Wilk, M. & Fraczuk, B. (2003). Analysis of changes in the strenght of muscles acting on the
hip joint in patients recovering from hip arthroplasty. Polish Journal of Physiotherapy, Vol. 3,
No. 4, pp. 309-315, ISSN 1642-0136
Wilk-Fraczuk, M., Zema, J. & liwiski, Z. (2010). The application of biofeedback
exercises in patients following arthroplasty of the knee with the use of total endoprothesis.
Medical Science Monitor, Vol. 16, No. 9, pp. 423-426, p-ISSN 1234-1010, e-ISSN 1634- 3750

Reeducarea i metodele de evaluare i testare mersului


Mersul este cel mai important mijloc de locomoie umane, i incapacitatea de a mers pe jos
are o impact semnificativ negativ asupra calitatii vietii (Starowicz i colab., 2005).
Mersul pe jos poate fi definit ca micare alternativ ritmica a membrelor inferioare, n
combinaie cu deplasarea trunchiului i micri concomitente ale membrelor superioare. n
timpul mersului normal unul din membrele inferioare este mereu n contact cu solul prin
picior; ceea ce difereniaz alergarea de mersul pe jos este c n timpul mersului exist o faz
de suport dublu, care, n alergare este
nlocuit cu o faz de zbor.
Mersul necesit participarea simultan a tuturor articulaiilor n membrului inferior ntr-o

lan micare extrem de complex. n plus, micrile n articulaii spinarii, inclusiv pe segmentul
cervical, de o mare importan, sunt micrile alternative de membrele superioare. Implicarea
tuturor prilor corpului n mecanismul de mers necesit un mecanism bine coordonat de
control n sistemul nervos, care explic de ce mersul nu este posibil imediat dup
nateredeoarece sistemul nervos nu este
nc pe deplin dezvoltat.
Modelul cinematic al mersului normal este foarte asemntoare n toat lumea. Acest lucru
este valabil mai ales pentru micrile care au loc n toate articula iile implicate n mers n plan
sagital (de exemplu,
n unele persoane se poate observa abateri mai mari de centrul de greutate n timp ce merg).
Mersul este adesea descris ca un proces alternativ de a pierde i rectigarea echilibrului. Un
pas
este asociat cu aruncarea piciorul nainte i deplasarea centrului de greutate al corpului
nainte, care produce o pierdere de echilibru. Cderea este evitata prin strategia reflex de
redobndire a echilibrului, adic reacia de a pune piciorul pe podea, care este asociat cu
ntoarcerea centrului de greutate n proiecia ariei dreptunghiului de sprijin.
n timpul pasului urmtor, propulsia rezulta de lao contractie mult mai slaba a flexorilor pe
gamba , datorit impulsul ctigat n n etapa anterioar; apoi corpul se mi c nainte, iar
urmatorul pas reflex apare. Acest mecanism este continuat att timp ct se dorete, i impulsul
realizat permite
conservare a energiei, de ndat ce o se realizeaza o succesiune de de etape. (Cichy & Wilk,
2006; Cichy et al., 2008; Giaquinto et al., 2007).
Cichy, B. & Wilk, M. (2006) Gait analysis in osteoarthritis of the hip. Medical Science
Monitor,Vol. 12, No. 12, pp. 507-513. p-ISSN 1234-1010, e-ISSN 1634-3750;
Cichy, B., Wilk, M. & liwiski, Z. (2008). Changes in gait parameters in total hip
arthroplasty patients before and after surgery. Medical Science Monitor, Vol. 14, No.3, pp.
159-169, p-ISSN 1234-1010, e-ISSN 1634-3750

metode speciale utilizate n reabilitare dup artroplastia total de genunchi


Miscare pasiva continua (CPM) este una din multe metode de reabilitare

dup

artroplastiile totale.
CPM este forma moderna a metodei G.J.Zander, cunoscuta sub numele de mecanoterapie
sau metoda Zander. Unul dintre susintorii i simpatizanii de mecanoterapie este R.B. Salter,
profesor de interventii chirurgicale ortopedice la Toronto, care a dezvoltat o metod de
micare pasiv continu bazata pe dispozitive mecanice.
Din 1970-1986, Salter efectuat cercetri privind influena negativ a imobilizarii dupa
artroplastia articulatiilor, dovedind efectul benefic al micrii intermitente, urmata apoi de
micare continua.
n 1978 a construit primul dispozitiv mecanic CPM pentru pacientii care au suferit interventii
chirurgicale la nivelul membrelor (fracturi, artroplastii). De obicei o interventie chirurgicala
se practica imobilizarea gipsata pentru o sptmn.
Unele dintre beneficiile observate includ: mai putine complicatii postoperatorii, mbuntirea
circulatiei sanguine la nivelul extremitatilor, o vindecare mai rapida a plagii operatorii, i mai
ales atitudinea pozitiv a pacienilor fata de de noi terapii, care este de asemenea foarte
importanta.
Studii realizate de medicii americani in perioada1981 - 1984 a confirmat acestea i, de
asemenea, au demonstrat c timpul de spitalizare a pacien ilor cu CPM a fost mai scurt
comparativ cu grupul de control, care au folosit reabilitarea tradiionala.
Un numr de dispozitive au fost construite pentru terapia CPM, precum: Auto-Flex(dispozitiv
american realizat de catre o companie americana din Toronto), ARTROMOT din Germania,
Physiotek su Canwell.
Aceste dispozitive permit efectuarea de miscari fiziologice la nivelul articula iilor ntr-o
anumit direcie (n funcie de dispozitiv) i pe o distanta predefinita. n acela i timp, se poate
ajusta mrimea parghiilor individuale in functie de postura pacientului, astfel nct micrile
sunt efectuate n conformitate cu axele articulatilor.
Autorii studiilor privind impactul asupra CPM musculo-scheletale atrag aten ia asupra
mbuntirea metabolismului la nivelul articulaiilor, vindecarea

mai rapida leziunilor,

scaderea tensiunii la nivelul tesuturilor moi periarticulare, absorbia mai rapid a


hematoamelor intra-articulare, aport de snge imbunatatit la nivelul membrelor, stabilitate
crescuta a ligamentelor, efectele antitrombotice si antiedem i mai ales lipsa aparitiei durerii

in timpul exercitiului, toate aceastea accelereaza recuperare a pacientului (ODriscoll & Giori,
2000).
ODriscoll, S.W. & Giori, N.J. (2000). Continuous passive motion (CPM): Theory and
principles of clinical application. Journal Res. & Dev, Vol. 37, No. 2, pp. 179-188.

Dispozitive cu biofeedback
Una dintre metodele utilizate n prezent n reabilitare dup artroplastia genunchiului este
utilizarea de dispozitive cu feedback biologic (biofeedback). Acestea includ feedback- ul
vizual (sub form de imagini, grafice, culori), auditive (sunete la schimbarea intensitatii) si
termice.
Datorit informaiilor obinute despre modul in care trebuie efectuata o anumita sarcin (n
funcie de dispozitivul utilizat),pacientul poate modifica n mod constant i activ for a
necesara pentru pornirea dispozitivului, alegera metodei, sau direcia, astfel nct s se atinga
nivelul dorit de precizie. Tratamentul cu biofeedback este util mai ales n pacieni cu patologie
locomotorie, ceea ce duce la tulburri n controlul micrilor, formarea de modele de micare
anormal sau probleme de echilibru. Printre procesele patologice de acest tip, artrita
degenerativa a membrelor inferioare i tatamentul sau chirurgical poate fi, fr ndoial,
inclusa, atat timp cat aceast afeciune duce la tulburri ale mersului. Restric ia progresiv a
micrii i creterea durerii, de multe ori determina o reducere sever att a mecanicii cat si
eficienei mersului.
Artroplastia i perioada postoperatorie sunt de asemenea asociate cu diferite tipuri de tulburri
de mers, care pot duce, de asemenea la o schimbare n centrul de greutate, care, la rndul su,
determin suprancrcarea altor structuri ale sistemului musculo-scheletal.
Dupa artroplastie, este important, caprogramul de reabilitare sa includa reeducare mersului,
care poate fi facuta prin exerciii, folosind biofeedback pentru restabilirea modelelor normale
de circulaie (Kuczma et al, 2007;.. Rasch et al, 2010; Wilk-Fraczuk i colab., 2010).
Kuczma, W., Srokowska, A., Owczarzak, M., Hoffman, J., Hagner, W. & Srokowski, G.
(2007). The Phenomenon of Biofeedback in Neurological Rehabilitation Traded onBalance
Trainer. Acta Balneologica, Vol. 49, No. 2, pp. 79-85, ISSN 0005-4202

Rasch, A., Daln, N. & Berg, H.E. (2010). Muscle strength, gait, and balance in 20 patients
with hip osteoarthritis followed for 2 years after THA. Acta Orthopaedica, Vol. 81, No. 2, pp.
183188, ISSN 1745-3674
Wilk-Fraczuk, M., Zema, J. & liwiski, Z. (2010). The application of biofeedback
exercises in patients following arthroplasty of the knee with the use of total endoprothesis.
Medical Science Monitor, Vol. 16, No. 9, pp. 423-426, p-ISSN 1234-1010, e-ISSN 1634-3750
FOLOSIT!!!!
Mai multe tipuri de dispozitive care utilizeaz feedback-ul biologic sunt disponibile n
prezent. Printre acestea se numr Parapodia statica-dinamica, care, prin intermediul
software-ului de calculator dedicat, utilizeaza in cea mai mare parte feedback-ul audio si
video. Acesta permite exerciii de echilibru si de deplasare a centrului de greutate cu
inregistrarea vizual a rezultatelor. Prin aceste exerciii pacientul nva s controleze
contient o anumit funcie n mod adecvat la informaii vizuale i auditive primite. Parapodia
este de asemenea folosit pentru a realiza o ridicare pasiva n picioare din pozitia de sezutntrun scaun cu rotile sau un scaun, permind pacientului sa controleze n acelai timp
Viteza ridicarii in picioare.
Un alt tip de dispozitiv este un giroscop; unul care este controlat de micare asistate de
computer, cu posibilitatea de a folosi un motor electric. Acestea permit de exerci ii mpotriva
rezistenei active sau pasive, cu o capacitate de rezisten graduala.
In acest caz, este utilizat feedback vizual de vitez i asimetrie a membrelor inferioare. Aceste
rotoare sunt folosite, printre altele, pentru reeducarea mersului, n scopul de a diminua
consecinele limitrii activitatii fizice la persoanele cu forta musculara scazuta i spasme
musculare. Dup fiecare exerciiu computerul afieaz o analiza a antrenamentului care a fost
efectuat.
Crioterapia
Crioterapia, sau aplicarea temperaturi criogenice pe o suprafata, pentru a declana
organismului
rspunsului fiziologic la rece, poate fi aplicat n diverse forme. Crioterapia local care este
utilizata, prin intermediul unui dispozitiv care utilizeaz azot lichid, dioxid de carbon sau aer
rece.

O alt form de crioterapie, crioterapia generala, presupune supunerea intregului corp al


pacientului la efectele temperaturilor scazute (-110 C - -160 C) ntr-o camera frigorifica..
n cazul crioterapiei locale, cele mai joase temperaturi (msurat la ieirea din duz) sunt
obinute prin utilizarea azotului lichid. Crioterapia este utilizat n multe boli, inclusiv
spondilita anchilozanta, artrita reumatoida (RA), boala degenerativa a articulatiilor,
suprasolicitare si boli traumatice ale
sistem musculo-scheletice, sau n sindroamele persistente de durere.
Muli autori au artat un efect pozitiv de reducere a durerii, efect anti-inflamator, antiedema,
i scaderea tensiunii musculare.
La majoritatea pacienilor, utilizarea rcire topic la
temperaturi foarte sczute rezultate din senzatii subiectiv plcut. Acest lucru se datoreaz n
principal
eliminarea durerii, care s permit exercitarea intens, ceea ce duce la rndul su, a mbunt it
n comun
mobilitate suficient pentru a efectua activiti de baz fr durere. Tratamentul Crioterapia
local
puse n aplicare n protocolul de reabilitare reduce durerea la toi pacien ii dup genunchi
totale
nlocuirea, reduce sau elimin edemul a membrului inferior operat, i prin ei
analgezic i antiedema efect mbuntete eficiena mers si estetica. Crioterapia
Tratamentul n imediata apropiere a genunchiului permite rcirea acest domeniu a corpului cu
aproximativ
10 C, urmat de aplicarea de kinetoterapie pentru a accelera nclzirea esuturilor, aa
c dup aproximativ 15 minute temperatura se apropie de temperatura de referin. Pacienii
fr kinetoterapie dup crioterapia locala in jurul genunchiului nota de nclzire mai lent a
aceeai zon (Wilk et al., 2008). Efectul observat de returnare rapid a temperaturii la
Valoarea iniial se poate datora aa-numitul fenomen dup-efect, care const n faptul
aceast temperatur intraarticular este aproape de temperatura pielii i, spre deosebire de
muschii,
sub influena ncetarea rcire nu este redus n continuare. Astfel Crioterapia
tratamente efectuate pe articulaii necesita kinetoterapie directe ulterior n scopul de a face
utilizarea corect efectul de crioterapie, aa cum a fost confirmat n studiul (Wilk & Fraczuk,
2005b; Wilk i colab., 2008). FOLOSIT!!!!