Anexa 2

DEFINIREA PROGRAMULUI EXPERIMENTAL PENTRU

SITEME CU CONTRAVANTUIRI CENTRICE ECHIPATE CU
DISIPATORI CE LUCREAZA PRIN FRECARE
Drd.Ing. Filip Vacarescu Norin
1. Introducere
Sistemul static al structurii de rezistenta al unei cladiri cu mai multe etaje
reprezinta in toate alternativele de alcatuire un sistem spatial, capabil sa preia si sa
transmita fundatiilor efectul incarcarilor verticale, greutatea proprie, incarcarea utila
si efectul fortelor orizontale care actioneaza asupra cladirii din actiunea vantului si
incarcarea seismica.
Efectul de lucru spatial este asigurat atat prin caracterul legaturilor dintre
elementele componente, stalpi si rigle si eventualele contravantuiri verticale sau sub
forma unor diafragme din beton armat, cat si prin planseele fiecarui etaj care
formeaza saibe orizontale in structura spatiala si care au o mare rigiditate in planul
lor.
Structurile in cadre metalice se pot clasifica in general in 3 tipuri in functie de
modul in care rezista la actiunea fortelor laterale:
- cadre necontravantuite (cu noduri rigide) (MRF)
- cadre contravantuite centric (CBF)
- cadre cu contravantuiri excentrice (EBF)
Pentru o proiectara optimala a acestor structuri trebuie gasit un compromis
intre cerintele structurale de rezistenta, rigiditate si ductilitate si cerintele
arhitecturale.
Pentru verificrile la strile limit ultime, metodele de dimensionare a
structurilor situate n zonele seismice pot conduce la dou concepte diferite, care
conduc la urmatoarele tipuri de proiectare a structurilor :
- structuri disipative
- structuri izolate de aciunea seismic.
- structuri cu amortizare suplimentara
Pentru structurile izolate de actiunea seismica si cele cu amortizare
suplimentara structura este conceputa pentru a evita intrarea in domeniul plastic
prin dispunerea unor dispozitive care pot absorbi energia seismica si pot modifica
perioada proprie de vibratie a structurii pana la niste valori favorabile ale
comportamentului global.
Prima alternative cea de structuri ductile duce la conceperea structurilor
dissipative. Contrar structurilor nedisipative, care pot rezista unui seism doar prin
comportare elastica, structurile disipativesunt calculate i proiectate astfel nct ele
s permit plastificarea anumitor zone, denumite i zone disipative. Acestea au rolul
de a disipa energia cinetic indus de micarea seismic prin intermediul unui
comportament histeretic n domeniul plastic. Partile structurale concepute ca fiind
nedisipative trebuie dimensionate in asa fel ca ele sa ramana in domeniul elastic.

Cadrele dissipative se pot clasifica in functie de tipul si natura zonelor

dissipative.Astfel putem mentiona aici 3 categorii :
- cadre contravantuite centric Fig.:a,b,d
- cadre contravantuite excentric Fig.:c
- cadre necontravantuite Fig.: e

a.

b.

c.

d.

e.

Pentru cadrele contravantuite centric zonele disipative sunt in

contravantuirile supuse la intindere , cele supuse la compresiune sufera fenomenul
de flambaj. Performantele disipative a acestui sistem de contravantuire sunt limitate
datorita flambajului repetat ce duce la o degradarea a comportarii ciclice odata cu
crestera numarului de cicluri.
Obiectul cercetarii este de a analiza performantele cadrelor contravantuite
centric si imbunatatirea performantelor acestora prin dispunerea de amortizori pe
contravantuiri.

2. Cadrul supus analizei

Modelul folosit in analiza provine dintr-o structura spatiala cu 3x3 deschideri
prezentat in Figura 1.
Fig.1

Pentru analiza am lucrat cu un cadru plan de tip dual MRF + CBF pe 5 nivele cu
inaltime de etaj de 2.4 m Figura 2.

Fig.2 Cadru plan

Dimensionarea cadrului s-a facut in

conformitate cu Standardele de proiectare
romanesti iar pentru dimensionarea in

combinatii speciale s-a folosit ca

referinta P100/2006.Spectrul folosit
este
cel
caracteristic
pentru
Bucuresti (Figura4).
Pentru o prima iteratie s-a folosit un
factor de reducere a actiunii
seismice de q = 2.5 .
Fig.4 Spectrul elastic normalizat
Elementele disipative (contravantuirile) au fost dimensionate din combinatia de
incarcari G + E + 0.4Q iar cele nedisipative ( riglele si stalpii cadrului central ) au
fost dimensionate din combinatia de incarcari G + E +0.4Q. unde pentru o analiza
simplificata valorile au fost alese din Tabel.1 (conform P100-1/2006 ).

Tabel 1.Valori ale produsului 1.1

Dimensiunea finala a elementelor este prezentata in Figura 3.

Figura 3.Dimensionare elemente

3. Evaluarea pe criterii de performanta a cadrului analizat

Pentru determinarea raspunsului structurii la incarcari seismice s-a realizat o analiza
dinamica (time-history) neliniara folosind accelerograma cutremurului Vrancea
1977 , inregistrarea INCERC Bucuresti , componenta NS, PGA= 0.19g , Tc = 1.36
sec .Accelerograma a fost scalata astfel ca spectrul inregistrarii seismice sa fie
apropiat de spectrul elastic de proiectare .

S-a folosit o analiza incrementala dinamica la diferite nivele de acceleratie ( =

0.2-1.6 din valoare acceleratiei de proiectare ag= 0.24g ) urmarindu-se mecanismul
de formare a articulatiilor plastice, deplasarea relative de nivel si valorile rotirilor
plastice in grinzi si contravantuiri valori comparate cu valorile admise conform unei
dimensionari bazate pe criterii de performanta avand la baza normativul P100 si
documentul FEMA.
Verificarea conditiilor se face la 3 stari limita : - SLS =0.4
- SLU =1.0
- CPLS =1.22
Valorile deplasarilor relative de nivel au fost reprezentate grafic in functie de
multiplicatorul de acceleratie Figura 5.
2
1.8
1.6
1.4
1.2
Drift +

Drift -

0.8
0.6
0.4
0.2
0
0

0.005

0.01

0.015

0.02

0.025

0.03

0.035

0.04

Figura 5.Deplasarea relativa de nivel

Prima articulatie plastica apare la un multiplicator =0.8 din valoarea
accelerogramei si este localizata in contravantuiri .
Acest lucru arata ca nu exista deplasari remanente de nivel la acceleratii
corespunzatoare SLS ( =0.4 ).In plus deplasarile relative de nivel au valoarea
maxima 0.0041. Aceasta valoare este mai mica decat 0.008 impusa de normativul
P100 pentru satisfacerea cerintelor la SLS valoare ce este in concordanta cu
documentul FEMA care da 0.5% pentru cadrele contravantuite . Pentru verificarea
la SLU se verifica rezistenta elementelor conform P100 si in plus se verifica
deplasarea relativa care trebuie sa fie mai mica decat 2.5% conform P100 o valoare
care este insa un pic cam mare.Documentul FEMA da o valoare restrictiva de 1.5%
pentru cadrele contravantuite. si 2.5% pentru cadrele necontravantuite . La
prevenirea colapsului standardul romanesc nu ofera prevederi suplimentare pentru
CPLS consideranduse indeplinirea cerintelor daca sunt indeplinite prescriptiile de la
SLU . FEMA recomanda valoarea de 2.0% pentru cadre contravantuite si de 5 %

pentru cele necontravantuite .In plus la prevenirea colapsului se verifica capacitatea

de rotire a elementelor care trebuie sa fie mai mica decat 0.035 radiani in grinzile
MRF .

4. Sistemul de consolidare amortizori pe baza de frecare

O solutie moderna pentru reducerea raspunsului la actiunea seismica o reprezinta
cresterea amortizarii structurii.In acest scop se pot identifica mai multe metode dezvoltate
pe plan mondial ce urmaresc realizarea acestei cresteri a amortizarii ce duce la o
imbunatatire semnificativa a raspunsului structurilor situate in zone seismice.Aceste
metode au fost studiate atat pentru a fi aplicate la cladiri noi dar si pentru a putea fi
utilizate pentru a imbunatatii performantele seismice a cladirilor deja
existente.Schimbarea proprietatilor dinamice ale structurii se poate face prin mai multe
metode cum ar fi :
- Metoda de izolare a bazei sau folosirea unor amortizori de masa acordata
- Utilizarea contravantuirilor in diferite geometrii cu diferite modalitati de disipare a
energiei Fig.5
- Utilizarea panourilor metalice de forfecare

Figura 5.

Disipatorii pe baza de frecare sunt dispozitive histeretice care disipeaza

energie prin intermediul frecarii dintre 2 sau mai multe suprafete de
alunecare.Astfel introducerea disipatorilor cu frecare pentru o amortizare
suplimentara reduce semnificativ actiunea fortelor laterale de inertie cat si
amplitudinea
vibratilor.Performantele lor sunt stabile si repetabile.Acestia prezinta curbe
histeretice largi de forma rectangulara si se pot folosi atat in sisteme pasive cat si in
sisteme semi active de control si amortizare.
Cateva exemple de alcatuire si adaptare la sisteme de contravantuiri se dau in
figura de mai jos:

La noi in tara sunt putine exemplele de cladiri unde s-au utilizat dispozitive de
amortizare.Un exemplu ar fi consolidarea corpului B din complexul administrativ
NAVROM in solutia SERB-SITON prin controlul , limitarea si amortizarea miscarilor
seismice .Aceasta este prima aplicatie industriala in domeniul constructiilor civile a
acestei solutii de consolidare care se refera la controlul, limitarea si amortizarea miscarii
cladirii din punct de vedere seismic.Aceasta sa realizat cu ajutorul unor dispozitive
mecanice tip SERB montate in contravantuiri dispozitive de amortizare pe baza de
frecare.Utilizarea cotravantuiriilor telescopice permite pastrarea flexibilitatii cladirii la
deformatii mici si medii ceea ce asigura transmiterea actiunii seismice de la terenul de
fundare cu forte relativ mici precum si disiparea energiei seismice la deformatii mici ale
cladirii fara aparitia de articulatii plastice.Dispozitivele SERB si caracteristicile lor pot fi
urmarite in figurile de mai jos :
100

50

depl./ amort.
3mm/ 77%
2.5mm/ 79%
2.2mm/ 86%
1.7mm/ 93%
1.5mm/ 92%

-50

-100
-3

-2

-1

DISPOZITIV SERB 194 3 NCERCAT LA IMS AL ACADEMIEI ROMNE

NCERCRI EXPERIMENTALE, CARACTERISTICA DE HISTEREZIS I PRODUSE

Dispozitivele nu au limita inferioara de functionare, ele au amortizare la orice
deformatie dx diferita de 0. Deformarea maxima la dispozitivul de capacitate medie de
100t este de +/- 15 mm (care asigura o deplasare relativa de nivel de 0.5%) iar cel de 150t
este de +/-20mm .Urmatoarele valori ale rigiditatii au fost propuse pt analiza K1 = (2060)x10**6 pentru o deformatie cuprinsa intre 0-2 mm si K2 = (120-480)x10 **6 N/m
pentru o deformatie de 2-15 mm si o capacitate de amortizare c = (3.5-20)x 10**5

5. Evaluarea cadrului consolidat

Pentru analiza cu amortizori contravantuirile cadrului central au fost inlocuite cu
elemente de tip link care trebuie sa modeleze comportarea amortizorilor reali.
Amortizorii folositi sunt de productie autohtona sunt dispozitive de tip SERB-B-194C cu
caracteristica histeretica furnizata de producator pe baza incercarilor experimentale
prezentata in Figura 6.

Figura 6.

Problema determinanta este de modelare a acestei comportari histeretice a

elementului de tip link in programul de calcul folosit pentru a avea o prima estimare
a comportarii structurii dotate cu asemenea dipozitive.Dispozitivele au amortizare la
orice deformatie dx diferita de 0.Deformatia maxima la dispozitivul de capoacitate
medie de 100t este de +/- 15 mm.
Programul SAP2000 ne pune la dispozitie 3 tipuri de comportare histeretica de tip
Kinematic (Fig.7), Takeda (Fig.8) si Pivot (Fig.9).

Fig.7

Fig.8

Fig. 9

Primele doua curbe de tip Kinematic si Takeda au fost folosite pentru a se

incerca aproximarea curbei furnizate de producator. In realitate dispozitivele sunt
legate la baza contravantuirilor dar pentru analiza in cauza intreaga comtravantuire a
fost inlocuita folosind o rigiditate echivalenta Kech rezultata din legarea in serie a
celor doua elemente cu rigiditatile corespunzatoare.
S-au facut analize consecutive de tip push over cu controlul deplasarii la +/- 2, +/4, +/- 6.Rezultatele sunt prezentate grafic in termeni de Forta-deplasare dupa cum
urmeaza :
800

600

400

Fig.10 :
200

-200

-400

-600

-800

-2

-4

-6

-8

Kinematic
SERB

Comportarea de
Kinematic a
elementului link

tip

800

600

400

200

10

-2

-4

-6

-8

TAKEDA
SERB

-200

Fig.11 :

-400

Comportarea de tip Takeda

a elementului

-600

-800

Cea mai buna aproximare a ariei determinata de curba de control SERB este
realizata prin folosirea unei comportari de tip Takeda .Aceasta comportare a fost
folosita in continuarea analizei pe cadrul plan prezentat anterior.Caracteristica
principala urmarita a fost din nou deplasarea relativa de nivel reprezentata grafic in
Figura 12 in comparatie cu driftul obtinut in cazul contravantuirilor .

2
1.8
1.6
1.4
1.2

Dift +
Drift -

1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
0

0.005

0.01

0.015

0.02

0.025

0.03

0.035

0.04

Figura 12 Drift-ul de nivel pentru comportare Takeda (sus) vs. drift-ul

fara dispozitive de amortizare (jos).

2
1.8
1.6
1.4
1.2
Drift +

Drift -

0.8
0.6
0.4
0.2
0
0

0.005

0.01

0.015

0.02

0.025

0.03

0.035

0.04

Pentru o alta comparatie am folosit si o comportarea de tip Kinematic (Figura

13) standard care cuprinde in aria ei aria graficului forta deplasare furnizata de
producator.
800

600

400

200

-200

-400

-600

-800

Figura 13 Comportare de tip Kinematic

10

-2

-4

-6

-8

Kinematic
SERB

Folosind aceasta comportare a elementelor link analiza a fost reluata deplasarea

relativa de nivel fiind comparata din nou cu cea obtinuta fara dispozitivele de
amortizare .Fig14
2.5

Fig.14
1.5

Dift +
Drift -

0.5

0
0

0.005

0.01

0.015

0.02

0.025

0.03

0.035

0.04

Comparand curbele de drift in cele doua configuratii structurale se poate

observa ca ele sunt aproximativ asemanatoare ca si forma.Acest lucru arata ca
modelarea comportarii structurii dotate cu sisteme de amortizare prin elemente de
tip link poate fi folosita pentru studierea comportarii structurii.Aceasta modelare
poate fi folosita deci in continuare in evaluarea performantelor structurilor supuse la
incarcari seismice in diferite configuratii structurale si forme ale accelerogramelor.Urmarind valorile deplasarilor relative de nivel se observa valori apropiate
atat in cazul cu comportare de tip Kinematic cat si in cel cu comportare de tip
Takeda.
Pentru valori mici ale multiplicatorului nu se observa diferente semnificative
intre cele doua modele cu si fara disipatori cu deplasarea relativa de nivel un pic
mai mare in cazul celor cu amortizori datorita unei rigiditati mai reduse.Avantajul
disipatorilor apare la valori mari ale perioadei ( pentru un multiplicator de peste 1.4)
cand structura cu contravantuiri ajunge la cedare.Structura care a fost modelata cu
disipatori inregistraza deformatii mai mici si se evita cedarea.Figura 15
Folosirea amortizorilor duce la imbunatatirea calitatilor ductile a structurii evitand o
cedare fragila a structurii.

2
1.8
1.6
1.4
1.2
Disipatori

CBF

0.8
0.6
0.4
0.2
0
0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

Fig.15

Aceste dispozitive SERB au fost insa gandite pentru a functiona la o perioada

de peste 1.5 sec .Avantajul este ca pot reda o reducere prestabilita a deplasarii daca
sunt calibrate corect.Se poate observa reducerea drift-ului in Fig 14 pentru valori de
peste 1.2 a multiplicatorului acceleratiei adica peste perioada inregistrarii vrancea
77 folosite de 1.36.
Problema apare in modelarea cat mai exacta a comportarii elementelor link
pentru a modela cat mai exact comportarea reala cu intarire de rigiditate .Aceasta
modelare face obiectul studiilor ce se vor desfasura in continuare cu scopul de a
putea calibra si modela pe viitor dispozitivele de amortizare adaptandu-le cat mai
bine la structura in cauza si urmarind niste criterii de performanta prestabilite.

6. Definirea modelului experimental

Modelarea experimentala este un pas necesar pentru validarea modelelor numerice
si pentru a urmari comportarea disipatorilor pe baza de frecare intr-un cadru
prestabilit .Pentru incercarile experimentale se va extrage cadrul parter din cadrul
curent (Fig 16 ). :

Fig.16
Cadrul urmeaza sa fie incercat atat in configuratie clasica ( cu contravantuiri
centrice ) dar si in varianta consolidata cu dispozitivele de amortizare montate la
baza contravantuirilor :

Fig.17
Cadru experimental in varianta clasica (Fig.17)
Cadrul de baza urmeaza sa fie incercat atat in regim monoton si ciclic pentru
a determina deformatiile maxime ce duc la cedarea elementelor si fortele maxime
induse in cadru .Aceste incercari vor fi urmate de incercari ciclice urmarind modul
de cedare si deformatiile cadrului in varianta sa normala .
In aceeiasi maniera se va proceda la analizarea cadrului dotat cu dispozitive
de amortizare , eventual in mai multe configuratii cea de baza cu dispozitivele de
amortizare amplasate la baza contravantuirii fiind prezentata mai jos :

Cadru experimental in o varianta cu amortizori la baza contravantuirilor

Cadrul experimental va fi asezat pe un cadru existent in configuratia lui actuala in
laboratorul de incercari .Pentru aplicarea fortelor laterale se vor folosi actuatorii din
dotare care vor fi atasati la partea superioara a cadrului.Un tip de dispunere a
amortizorilor se poate vedea in figurile de mai jos :

Fig.18
Pentru fiecare configuratie a cadrului incercarile vor fi precedate de incercari
pe cadrele in varianta fara dispozitive de amortizare.Fiecare din cele 3 variante se
vor incerca in regim monoton si in regim ciclic pentru a determina parametrii
initiali.Cele 3 variante de dispunere a amortizorilor vor fi incercate numai in regim
ciclic fiind la randul lor precedate de incercari separate pe dispozitivele de
amortizare.Se propun doua variante de amortizori cu proprietati diferite ce vor fi
incercati cu presa INSTRON din dotarea laboratorului CMMC acestia urmand sa fie
apoi montati pe cadrele experimentale in configuratiile amintite mai sus.
Standul experimental existent in laboratorul CEMSIG (CMMC) urmeaza a fi
adaptat pentru incercarile cadrului contravantuit centric dotat cu disipatori .Standul
poate fi vazut mai jos asa cum a fost el folosit la incercari anterioare:

Stand experimental

Fig.19

7. Incercari experimentale pe amortizori de tip SERB

Pentru determinarea caracteristicilor histeretice ale amortizorilor programul
experimental debuteaza cu incercari ciclice pe cei doi disipatori SERB cu
capacitatile de 800kN si 1500 kN.
Fiecare din cele doua dispozitive a fost incercat folosind presa INSTRON din
dotarea laboratorului CMMC cu o capacitate de 1000 kN.Cele doua dispozitive au
fost supuse unei incercari monotone si unor incercari ciclice.
Disipatorul SERB de 800 kN a fost incercat la capacitate maxima folosind
cicluri de incarcare prezentate in figura 20 si 21

900
800

800

700
600
500
F

Series1

400
300
200
100
0

0
0

10

15

Fig.20 Incercari monotone pentru SERB800

800
600
400

200
Series1

0
-200
-400
-600
-800
t

Fig.21 : Protocol de incarcare pentru SERB800

Disipatorul SERB de 1500 kN a fost incercat folosind cicluri de incarcare

prezentate in fig.22.
1500

1000

500

Series1

-500

-1000

-1500
t

Fig.22 Protocol de incarcare pentru SERB1500

Montajul experimental este prezentat in Figura 23.:

Fig.23:Montaj experimental

Incercarile ciclice s-au desfasurat in regim cvasi-static stabilind curbele de

comportare pentru cele doua dispozitive . Curbele obtinute experimental sunt in
concordata cu comportarea oferita initial de producator (Fig.6).Curbele histeretice
sunt prezentate in Fig.24 pentru SERB800 si respectiv Fig.25 pentru SERB1500 :

Fig.24:Comportarea dispozitivului SERB800

Fig.25:Comportarea dispozitivului SERB1500.

Cele doua curbe obtinute pe cale experimentala urmeaza sa fie folosite in
simulari numerice pentru diferite tipuri de cadre dotate cu astfel de dispozitive in
contravantuiri pentru a imbunatati comportarea acestora la actiuni seismice.
Pentru dezvoltarea modelelor numerice urmeaza in continuare o serie de
incercari experimentale ce urmareste comportarea celor doua dispozitive impreuna
cu cu contravantuirile . Se urmareste obtinerea unei comportari finale a ansamblului
contravantuire + amortizor care sa fie apoi implementate in calculul numeric . Acest
pas al programului experimental este prezentat in capitolul urmator.

8. Incercari experimentale pe ansamblul contravantuire-amortizor

Pentru a realiza standul experimental in varianta contravantuire-amortizor se
va analiza jumatate din cadrul contravantuit centric .

Conceptul de proiectare a incercarilor experimentale se bazeaza pe doua

concepte disticte :
- amortizorul este elementul slab (BDE) rezistenta atat la intindere cat si la
compresiune a contravantuirii este mai mare decat capacitatea amortizorului
Ndis,Rd < NPl,Rd
- contravantuirea este elementul slab (BDY)- capacitatea amortizorului este
mai mare decat capacitatea contravantuirii la intindere si/sau compresiune
Ndis,Rd > 1.1 ov . NPl,Rd
Tabel 1: Incercari experimentale pe contravantuiri dotate cu sisteme de
amortizare
Nr
Dispozitiv
Tip
Nr.
Contravantuire
Specimen
Parametri
SERB
Incercari
incercari
1

HEA240

BDE-C

DA

Ciclic

Teava
D133,t=6mm

B-MT
B-MC

NU

Monoton

Teava
D133,t=6mm

B-C

NU

Ciclic

Teava
D133,t=6mm

BDY

DA

Monoton

Teava
D133,t=6mm

BDY

DA

Ciclic

- Deplasare totala
- Deplasarea
relativa a
comtravantuirii
- Deformatie
amortizor
- Forta inregistrata
- Comportare
globala curba
forta-deplasare

Pentru primul concept o contravantuire din cadrul parter al unui cadru

contravantuit centric cu configuratia prezentata in fig16. a fost extrasa si va fi dotata
cu amortizorul SERB800 a carui capacitate este mai mica decat rezistenta la flambaj

a contravantuirii. Scopul acestui concept de proiectare este de a valida comportarea

histeretica a amortizorului rezultata din incercarile individuale si in varianta in care
acesta este montat pe contravantuire. (Fig 26.)

Fig.26:Contravantuire-amortizor (BDE)
Deoarece contravantuirea este proiectata sa ramana in eleastic protocolul de
incarcare are ca referinta capacitatea maxima a dispozitivului de amortizare. Se vor
efectua cate 3 cicluri la fiecare treapta de incarcare Fig.27.
800

600
400

200
0

0.2
0.4
0.6
0.8
1.0

F max
F max
F max
F max
F max

Series1

-200
-400

Fig.27: Protocol de incarcare

-600
-800
t

Al doilea concept de proiectare Ndis,Rd > 1.1 ov . NPl,Rd urmareste

determinarea interactiunii dintre cele doua elemente ale ansamblului contravantuireamortizor in varianta in care contravantuire intra in domeniu plastic inainte ca
dispozitivul sa ajunga la capacitatea maxima. Se urmareste obtinerea unei curbe de
comportare care sa incorporeze atat comportarea disipatorului cat si a
contravantuirii.Fig.28.

Fig.28:Contravantuire-amortizor ( BDY )
Protocolul de incarcare se va realiza conform procedurii ECCS in control de
deplasare, avand ca referinta deplasarea la curgere obtinuta din incercarile
monotone ey . Protocolul de incarcare recomandat de ECCS este reprezentat in Fig.
28. Aceasta implica cate 1 ciclu la fiecare treapta de incarcare de 0.25 , 0.5, 0.75 si
1.0 ey urmate de cate 3 cicluri la fiecare treapta de 2, 4, 6, etc. ori ey .

Fig.28:Cicluri de deplasare- procedura ECCS

Pentru comparatie aceeasi contravantuire va fi testata , in aceeasi modalitate
atat in regim monoton cat si in regim ciclic fara dispozitivul SERB atasat (Fig.29).

Fig.29:Contravantuire fara amortizor ( B )

Incercarile experimentale se vor realiza in laboratorul CMMC folosind actuatori de

capacitate 1000kN configuratia standului fiind prezentata in Fig.19. Aceste incercari
descrise anterior urmeaza sa se concretizeze in viitorul apropiat elementele
standului experimental au fost date in executie. Rezultatele acestor incercari vor
folosi la validarea comportarii dispozitivului de amortizare pe baza de frecare
impreuna cu contravantuirea si vor urmari interactiunea dintre comportarea
clasica a unei contravantuiri si cea a amortizorilor.
Se va dezvolta pe baza incercarilor un model de calcul analitic si determinarea
curbelor histeretice de comportare .

Pe baza parametrilor obtinuti si a comportarii modelului experimental se vor

efectua analize pe baza de criterii de performanta pentru punerea la punct a unor
prescriptii si a unor metode de proiectare a structurilor.