MEMORIA

1.Teoria engramrii = STRUCTURA BIOCHIMIC a coninutului memoriei. Fiecare tip de informaie nu se

gsete doar ntr-un anumit loc n creier, ci mai curnd este distribuit peste tot n creier (teoria ECHI-POTENTIALITII)
MEMORIA PR
OCEDURAL(implicit): a procedaaccesibil doar prin ACIUNE, prin angajarea deprinderilor i
operaiilor cu ajutorul crora cunotinele sunt ntiprite. Par a fi achiziionate conform PRINCIPIULUI
CONDIIONRII CLASICE I OPERANTE. *** se dezvolt naintea celei declarative.
MEMORIA DECLARATIV(explicit): accesibil CONTIINEI, include FAPTE, EPISOADE, SIRURI
DE EVENIMENTE din via. Cunotine cognitive (HARI MENTALE, ABILITI necesare pt
GNDIRE si REZOLVAREA DE PROBLEME).
2. Teoria procesrii de informaii: ANALOGIA dintre modul n care creierul uman

i computerele

proceseaz informaia.
Informaia care ntr n sistem este: 1. PRE-LUCRAT. 2.TRANSFERAT 3. CONTROLAT. 4.
MODIFICAT. 5. STOCAT. 6. REACTIVAT.
Informaia
receptori senzoriali
neprelucrat

SISTEMUL de MEMORIE

ATENIA (mecanism de control) : opereaz la acest nivel selectnd informaia ce urmeaza a fi prelucrat.
Informia senzorial brut, o dat selectat, este CODIFICAT in anumite forme (sunete, imagini vizuale,
concepte). *prin repetare mental anumite informaii nu vor fi pierdute din memorie.
Teoria blocurilor de memorie. (Modelul structural)
ATKINSON i SHIFFRIN.
Memorie
scurt
Memorie
durat
Senzorial
(Procese de
(registru
Stimulul la
control:
senzorial)
intrare
repetitie,
vizual,
codare,
auditiv,
decizie,
haptic
strategii de
recuperare)

Memorie de
lunga
durat

Exist anumite reguli dup care funcioneaz i servesc anumitor scopuri. Blocuri de memorie legate ntre ele.
Ideea de baza: informatia care provine de la diferite modalitati senzoriale este retinuta pt un timp f scurt si sub
o forma primitiva in registrul senzorial, o parte a inf trece apoi in memoria de scurta durata, rolul ei constand in
a retine temporar informatia printr-o serie de procese, o parte a inf din MSD este folosita in reactiile curente ale
individului, in timp ce o alta parte este transferata in stocul MLD.
Postulatele modelului:
-trecerea treptata a informatiei dintr-un stadiu in altul, succesiunea fiind obligatorie
-locul central ocupat de MSD

-rolul fundamental al proceselor de control care au loc in MSD (repetitia indeplineste rolul de mentinere a
informatiei sau de transferare a ei in MLD) * o legitate: cu cat inf este mai mult timp mentinuta in MSD cu atat
este mai mare probabilitatea ca ea sa fie transferata in MLD
-caracterul specific, distinct MDS: reprezinta un adevarat spatiu de lucru pt repetitii, codare, reactualizare,
luarea deciziilor,

A. Memoria SENZORIAL: depozit al memoriei n care o anumit imagine provenit din experiena
sezorial este pstrat pan cnd este procesat complet.
== trebuie sa dam atenie senzaiei i s o codificm cu succes n memoria senzorial pentru ca aceasta s nu se
piard. *Slbirea ateniei apare n dintr-o secund dup ce senzaia a fost nregistrat n mem senzorial.
Retenia senzorial a stimulului este automat, nu reclam efort din partea subiectului i preatenional.
Informaia senzorial este o copie complet a experienei senzoriale. Localizarea biilor de informaie relevani
transferarea lor n urmtoarele depozite.
*Ecoul/Copia senzaiei auditive stocate n emorie.
*Memoria senzorial vizeaz reinerea informaiei precategoriale. Memoriile au o locaie anatomic
precis.
A.1 MEMORIA ICONIC: Durata de retentie a memoriei iconice este de 100 milisecunde. Funcia
memoriei iconice: persistena reprezentrii senzoriale dup ncetarea stimulrii e necesar pentru a putea
extrage trasaturile fizice ale stimulului. Un stimul de scurt durat este prelungit in memorie pt a-i putea
extrage caract. fizice semnificative care vor constitui imputuri pentru procesari ulterioare. Durata memoriei
iconice corespunde raspunsului necesar pentru activarea detectorilor de trsturi.
Stimulii vizuali cotidieni (stimuli cu o durata mai lunga de expunere), nu mai este necesar persistenta
stimulilor. Memoria iconica prelungeste stimulii doar atunci cand clipim sau in cazul sacadelor oculare.
A.2 MEMORIA ECOIC: durat 200milisecunde-2 secunde. Deci are o durata mai mare decat cea iconica.
Persistena mai indelungata a stimulilor auditivi fata de cei vizuali este explicata prin anatomia analizatorului
auditiv care permite receptionarea mai lenta a stimulului.

B.MEMORIA DE SCURT DURAT, MSD MEMORIA DE LUCRU

Transferul informaiei n MSD nu este intenional (poate sa fie). MSD este activ, aici este stocat
inforrmaia activ, la care suntem ateni.
n MSD folosim ct mai mult sunetele, repetarea mental a sunetelor este mai uoar dect repetarea semnelor,
mirosurilor sau a micarii. Dar n MSD poate fi stocat orice informaie care intr n creier prin intermediul
organelor de sim.
Capacitate: limitat, n medie 7 2 elemente.
Scopuri: 1.stocare temporar a informaiei (cel mai adesea n form verbal)
2. spaiul MSD este folosit cnd informaii anterioare sunt aduse temporar din MLD pentru a fi
actulizate sau utilizate.
3. spaiul MSD este folosit cnd gndim.
**Memorarea unei liste de cifre: timpul necesar de a raspunde crete constant cu 0,4 dintr-o secund pentru
fiecare item din MSD.
Gruparea informaiilor/elementelor n 72 UNITI DE MEMORIE (chuncks). *Aceast strategie este
valabil dac lista de elemente (peste 9) este regrupat n uniti cu sens.
***Memoria suprancrcat: efectul poziiei seriale:
EFECTUL PRIMATULUI- reinerea primilor itemi; cei din mijloc sunt dificil de reinut;

EFECTUL RECENEI- reinerea ultimilor itemi la care am fost expui.

*Memoria de scurta durat este de fapt o stare de activare a unor uniti cognitive.
Un singur ansamblu de cunostinte declarative se afl intr-o stare de subactivare(=memorie de LD), si de
activare temporar in vederea rezolvrii de probleme(=memorie de lucru).
*Unitate cognitiv=informaii i mecanisme de procesare
C.MEMORIA DE LUNG DURAT, MLD
Poate stoca aprox. 100 trilioane de bii de informaie.
MLD are anumii indici, reactualizarea informaiei se face folosind SEMNE (nr de carte ntr-o bibliotec).
Reamintirea poate fi intenionat sau neintenionat.
Stocarea poate fi automat (experiena are semnificaie i importan) sau necesit efort.
Accesul la MLD este selectiv.
Modaliti de reamintire: METODE MECANICE (studiu intens, repetiie) METODE JUDI-CIOA-SE *a
judeca (prin logic, clasificri i analize), METODE INGENIOASE (schemele mnezice)
Schemele mnezice: sisteme de reamintire, de ajutor al memoriei. Ex. Metoda localizrii-asocierea fiecarui
item de reinut cu unul din obiectele familiare intlnite n drumul spre cas.
Organizarea informaiilor n MLD: are rolul de a uura actualizarea informaiilor. Sunt organizate primar sub
forma unor categorii de semnificaii, dar i n funcie de ct de frecvent s-au asociat cu evenimente din
experiena noastr.
!!!Diferenele MLD i MSD:
=sunt doua sisteme autonome, distincte, care se afl n interactiune???
modul cum sunt reamintite informaiile, cum apare uitarea, forma n care sunt stocate. n MSD sunt stocate cel
mai adesea imaginile senzoriale (ce vedem, gustm, auzim), n MLD se stocheaz informaia n termeni de
semnificaii, ntelesuri cel mai frecvent.

DIFERENE

TIPURI DE MEMORIE
MSD

1.
2.
3.
4.
5.

Capacitatea
Durata
Tipul de codare a inf
Actualizarea
Baza neurofiziologic

Limitat
Limitat (2-20sec)
Verbal sau imagistic
Serial
Hipocampus

MLD
Nelimitat
Nelimitat (intreaga viat)
Semantic
Paralel
Ariile parieto-occipitale
stngi

TULVING:
Memoria episodic: experiene specifice care pot fi definite n termeni de spaiu i timp. Contine o serie de
informaii asociate cu contexte spatio-temporale precise. Este esentiala pentru formarea propriei noastre
identitti.
Memoria semantic: memoria nelesurilor, a semnificaiilor. Mai este numit i conceptual , se refera la
cunotintele generale pe care le avem despre mediul in care traim.
Ambele tipuri exist n MLD dar memoria semantic este mai durabil.

Memoria episodica VS memoria semantica.

AMNEZIE ANTEROGRAD: nu-si amintesc nimic din propria lor biografie anterioara, dar nivelul
cunostintelor conceptuale ramane intact.
Atat memoria episodica cat i cea semantica depind de structurile cerebrale deterioarate in cazul AMNEZIEI
(HIPOCAMPUSUL si zonele aferente) , in plus memoria episodica depinde de integritatea lobilor
frontali.
*** Deteriorarea lobilor frontali este asociata adesea cu pierderea informatiilor despre MOMENTUL SI
LOCUL in care pacientul a invatat o informatie pe care si-o REAMINTESTE totusi.
==Difera prin modul de organizare a informatiei si tipul de procesare : cunotintele din memoria episodica
pot fi organizate cronologic, pe cand cele din memoria semantica pot fi grupate in scheme si retele semantice.
=Cunostintele din memoria episodica ar fi asociate cu reactii emotionale, putand chiar fiind organizate in jurul
unui nod emotional. Cunostintele semantice ar fi neutre, lipsite de tonalitate afectiva.
=Interferenta este mult mai puternica in cazul memoriei episodice decat in cazul memoiei semantice.
TEORIA DUBLEI CODRI. PAIVIO
--Memoria declarativ conine att informaii senzoriale ct i verbale.
IMAGINI EIDETICE. EI-DETI-CE. :poate dura 4 minute, are o claritate de cristal. Abilitatea de a utiliza
imag eidetice este denumit Memorie fotografic.
Dubla codificare: o dat cu codificarea senzorial se poate realiza i o codificare verbal. Stocarea informaiei
se poate face att in form senzorial ct i sub form de cuvinte.
TEORIA REELEI DE AFIRMAII
=cea mai mare parte din memoria noastr se bazeaz pe o reea de reprezentri abstracte care au anumite
semnificaii.
Memoria stocheaz semnificaiile informaiilor, nu cuvinte sau senzaii.
Hebb: Reeaua neuronalamintirile se fixeaz direct n caile nervoase din creier
Andreson: Afirmaiacea mai mic unitate cu sens pe baza creia se poate judeca adevrul sau falsitatea.
Teoria susine c atunci cnd dorim s ne reamintim cum arat un obiect trebuie sa ne reamintim semnificaia
si plecnd de la ea s reconstruim reprezentarea senzorial sau verbal.
Reeaua neuronal: afirmaia=cerc conectat la componentele sale=noduri prin sgei=legturi.
PUNCTUL DE VEDERE AL NIVELELOR DE PROCESARE, alternativ la modelul blocurilor de
memorie.
Doua idei fundamentale : 1. Durata memoriei este un produs secundar al perceptiei si intelegerii, ne reamintim
mai bine inf, evenim la care am avut acces prin perceptie sau rational.
2. Retinerea diferita a unui eveniment se produce in functie de nivelul la care a fost procesata informatia: cu cat
pocesarea are loc la un niv mai profund, cu atat ea va fi retinuta mai bine si pt un mai mult timp
CRAIK i LOCKHART=consider c exist o singur memorie n afara memoriei senzoriale. Durabilitatea inf
stocate depinde de ct de bine au fost prelucrate i codate informaiile n memorie.
Modelul vizeaz nivele diferite de procesare a informaiei.
Procesare superficial implic o codare superficial a informaiei perceptuale, procesarea profund implic
semnificaiile.
Cu cat e mai intens prelucrat un stimul cu atat este mai bine pstrat in MDL.
Profunzimea procesrii este mai importanta decat volumul procesarilor.
O mare parte din cunostintele de care dispunem in MDL sunt rezultatul unor invatari intampltoare.
Adncimea procesrii este mai important decat intentionalitatea invtrii.

O procesare profund presupune o mai mare elaborare pe parcursul codificrii.

ELABORAREA=crearea de asociaii intre noile informaii i cele care deja exist n memorie.

Nivel
procesa
re

Ad
nc

Su Joas
per
fici
al
Probabilita
(str
te
uct
ura
reactualiza
N ivelul
l)
Fonologie

Nivelul Sem antic

Inalt
a

POSTULATE:
=memoria este un subprodus al procesrilor perceptive si intentionale
=performanta memoriei este determinata de nivelul la care are loc analiza
=atentia acordata atributelor semantice determina o memorie mai buna decat celor nonsemantice
=inf semantica dureaza mai mult

TEORII EXPLICATIVE ALE UITRII

1.Teoria tergerii urmelor
= urme de memorie (modificri fiziologice) rmn n creier dup nvare i slbesc treptat n timp dac nu
sunt reactivate.
=este valid n cazul memoriei senzoriale si a MSD. * Urmele de memorie sunt permanente o dat intrate
in MLD **teoriile biochimice sustin idea c itemii din MLD pot slabi doarece structura lor chimic se poate
rupe sau rearanja.
2.Teoria interferenei
INTERFEREN PROACTIV= datorat nvrii anterioare ( incapacitatea de a-ti aminti materialul nou
nvtat)
INTERFERENT RETROACTIV=provocat de nvarea ulterioar.
**Interferena poate aciona i in cazul MSD, prin ncrcarea sau slbirea acesteia, eliminarea unui item din
depozitul de memorie.
3.Teoria reconstruciei
-distorsiunile de memorie nu apar treptat ci n timpul procesului reamintirii
-avem tendina de a distorsiona sau reconstrui aminitrile deoarece n MLD reinem semnificaiile evenimentelor
mai curnd dect detaliile episodice.
-memoria ca reconstrucie imaginativ:semnificaia este reactivat din MLD dar detaliile au fost
reconstruite pentru a completa aceasta semnificaie.
4. Uitarea motivat: Freud, uitm informaii pentru ca sunt amenintoare pentru noi.

REPRESIA: contiina mpinge informaiile neplacute sau periculoare n incontient.

=lipseste testarea de laborator, un control experimental atent
=stresul are efect de intrerupere a proceselor biologice de consolidare a urmelor de memorie in MLD i mai
putin de a determina reprimarea.
***MEMORIE EXPLICITA vs MEMORIE IMPLICITA
Cunostintele reprezentate verbal sau imagistic evidentiate prin probe de reproducere sau recunoaster
formeaza MEMORIA EXPLICITA. Continuturile ei sunt accesibile cunostintei si pot face obiectul unor
reactualizari intentionate. (memorie declarativa).
=este accesibila prin teste de recunoastere si reproducere.
MEMORIA IMPLICITA (procedurala) desemneaza cunostintele neaccesibile constiintei (deprinderi motorii
sau cognitive, reflexe conditionate).
Amnezie sau sindrom Korsakoff.==numai memoria declarativa este afectata, in vreme ce memoria
implicita/procedurala ramane la parametri sensibili normali.
FENOMENUL DE AMORSAJ: PRIMING. Descrie fenomenul de facilitare a detectiei unui stimul perceptiv
pe baza experientei anterioare. Un stimul concordant cu expectantele noastre este perceput mai rapid, deoarece
asteptarile sau amorsat reprezentarea lui in memorie, facilitand recunoasterea.
Priming is an implicit memory effect in which exposure to one stimulus (i.e., perceptual pattern)
influences the response to another stimulus. The seminal experiments of Meyer and
Schvaneveldt in the early 1970s[1][2][3] led to the flowering of research on priming of many sorts.
Their original work showed that people were faster in deciding that a string of letters is a word
when the word followed an associatively or semantically related word. For example, NURSE is
recognized more quickly following DOCTOR than following BREAD. Priming can occur following
perceptual, semantic, or conceptual stimulus repetition. For example, if a person reads a list of
words including the word table, and is later asked to complete a word starting with tab, the
probability that he or she will answer table is greater than if they are not primed.

MEMORIA EXPLICITA
1. Contine cunotinte despre fapte, cun
Declarative
2. Cunostintele sunt verbalizate si fac
obiectul unei reactualizari intentionate,
constiente
3. Este estimata prin teste de recunoastere
sau reproducere
4. Reprezentarea cunostintelor:
VERBALA, IMAGISTICA,
SEMANTICA
5. Se deterioreaza in cadrul amneziei
6. Are o locatie cerebrala relativ unitara:
structurile LIMBIC-BIENCEFALICE,
in special HIPOCAMPUSUL
7. Are o flexibilitate ridicata
8. Fiabilitate redusa (poate fi impiedicata
de interferente)
9. Filogenetic mai recenta

MEMORIA IMPLICITA
1. Contine cunostinte despre reguli sau
proceduri si despre asocierile regulate
ale unor stimuli (conditionare clasica)
2. Cunostinte neverbalizate sau greu
verbalizabile, nu sunt accesibile printrun efort intentionat, constient.
3. Este estimat prin impactul asupra
modului efectiv de realizarea a unei
sarcini, prin amorsaj sau conditionare
4. Reprezentarea cunostintelor:
NONVERBALA, REGULI DE
PRODUCERE
5. Ramane neafectata de amnezie
6. Are locatii cerebrale diferite si
disparate, structuile cortico-striate
pentru deprinderi si habitudini,
cerebelul pentru conditionarea clasica.
7. Are flexibilitate redusa (poate fi folosita
in situatii identice sau aproape identice
cu cea de invatare)
8. Fiabilitate mare (nu e afectata de
interferente)
9. Filogenetic mai timpurie

Sisteme i subsisteme mnezice

SISTEME

Descriere

Subsisteme

Reactualizare

1.Procedural

Nondeclarativ

Deprinderi motorii
Deprinderi cognitive
Conditionari simple
Invatari asociative
simple

Implicita

2.Perceptualreprezentativ (PRS)

Nondeclarativ

Forma vizuala a cuv

Forma auditiva a cuv
Descriere structurala
Plus identificarea fetei
umane.

Implicita

3.Semantic

Generic
Factual
Cunoastere

Spatial
Relational

Implicita

4.Primar

Lucru

Vizual
Auditiv

Explicita

5.Episodic

Personal
Autobiografic
Memoria
evenimentelor

Explicita

1. Cuprinde cunostinte asupra actiunii, includ proceduri in executia unei sarcini, in elaborarea unor noi
proceduri. Cunotintele procedurale sunt usor utilizabile, permit integrarea cunostintelor puse in joc
pt selectia altor cunostinte, mai ales in procesul rezolvarii problemelor. Asigura realizarea practica a
sarcinilor.
2. Produsele perceptive: elaborarea unor scheme perceptive referitoare la cum arata cum suna ce miros si
gust are un obiect. Are rol in identificarea cuvintelor si obiectelor. Permire recrearea expr senzoriale,
retrairea ei in minte, exteriorizarea acesteia. Fenomenul de amorsaj ilustreaza rolul sist percepreprezentativ. Subsitemele opereaza la nivel presemantic, ceea ce inseamna ca nu le este accesibil
intelesul cuvintelor si al obiectelor
3. Cuprinde cunostinte generale, conceptul, cu grad mare de abstractizare, cunostinte specifice, cun
stiintifice si empirice. Procese implicate : codare atemporala, procesare neutra, lipsita de tonalitate
afectiva, particularitati: acontextuala, fara coordonate spatio-temporale riguroase, independenta de
identificarea personala a individului cu trecutul, LOCALIZATA in zona mediala a lobilor
temporali.
4. Procesa rea si pastrarea temporara a informatiilor.
5. Intipareste, stocheaza si reactulizeaza inform provenite din experienta concreta, particulara,
circumscrisa spatiului si timpului personal. Evenimente externe, episoade si activitati personale

trecute. Organizarea informatiei se face secvential, cronologic. Procese implicate: codare temporala,
procesare puternic influentata de factori afectivi. Particularitati: contextuala, legata de coordonate
spatio-temporale concrete, precise.