Sunteți pe pagina 1din 7

Cuprins

1. Institutiile de drept civil de pina a instarurarea


dominatiei otomane
1.1 Dreptul familiei
1.2 Dreptul succesoral
1.3 Dreptul obligational
1.4 Institutia proprietatii
2. Institutiile de drept civil in timpul dominatiei
otomane
2.1 Dreptul familiei
2.2 Dreptul succesoral
2.3 Dreptul obligational
2.4 Institutia proprietatii

1. Pina la dominatia otomana


1.1 Dreptul familiei

In dreptul familial, s-au pstrat majoritatea normelor care reglementau formarea familiei
relaiile ntre soi, ntre prini i copii, desfacerea cstoriei , deoarece aceste relaii erau n
competena bisericii care se conducea dup canoanele bisericeti.
Casatoria era precedata de logodna , care se incheia cu acordul parintilor .Aceasta putea fi
anulata din urma urmatoarelor conditii :
Daca unul dintre cei logoditi impartasea o alta religie
Purtarea amorala a unuia DIN logodnici
Aminarea indelungata a casatoriei, fara motive intemeiate
Calugarirea
Savirsirea unei infractiuni

Pentru ca s fie considerat legitim, cstoria trebuia ncheiat prin cununie n biseric, cu
respectarea urmtoarelor condiii:
-

vrsta: femei - 19 ani, brbai - 21 de ani;


consimmntul prinilor;
credina religioas unic;
lipsa rudeniei pn la patru generaii.

Incalcarea acestor conditii avea consecinte grave asupra partilor , intrucit vinovatii erau
pedepsiti corporal si proprietatea lor era confiscata .
Concepia despre familia monogam se afla la baza cstoriei cretine. Cel care nu desfcea
prima cstorie i se cstorea a doua oar urma s fie pedepsit. Exista principiul pstrrii separate a
averii de pn la cstorie, aa c, dup divor, femeia i lua zestrea. Relaiile n familie se bazau pe
supunerea fa de capul familiei, dar acesta nu avea dreptul s dispun de viaa membrilor familiei.
Puterea parinteasca in sistemul popular avea forme absolute , parintii putind dispune dupa
bunul plac de copii lor , iar in caz de nevoie chiar sa-i vinda .Copii nu aveau dreptul sa se plinga
pentru tratamentul rau DIN partea tatalui , deoarece i-a suduit si i-a batut pentru invatatura , iara nu
pre rautate.
Motivele comune pentru divort :

atentat la viata unuia dintre soti;


boala incurabila;
calugarirea;

Sotul putea sa ceara divort pentru :

adulter;
daca sotia a lipsit de acasa fara voia sotului;
daca fara voia sotului a participat la jocuri publice ;

Sotia putea da la divort pentru :

daca sotul invinuit-o de infidelitate conjugala , dar nu a dovedit infedilitatea ei;


daca sotul intretine relatii intime cu alte femei;
impotenta mai mult de 3 ani a sotului;
lipsa de acasa a sotului mai mult de cinci ani;

Dupa desfacerea primei casatorii , se admiteau doua casatorii consecutive , cu respectarea


unui an de zile doliu.A treia casatorie nu era prea bine vazuta de biserica .A 4- a casatorie nu era
tolerate de biserica
1.2 Institutia succesiunii
Mostenirea era legala si testamentara . In fapt , s-au pastrat aceleasi categorii de mostenitori
legali , in Moldova incepind cu secolul al XV lea , alaturi de feciori pot mosteni si
ficele.Testamentul era verbal , facut deobicei de persoanele ce se aflau pe patul de moarte . Pentru ca
testamentul sa fie valabil era necesar indeplinirea anumitor conditii :
-

Testatorul sa aiba o constiinta limpede ;


Testamentul sa fie facut in fata unui preot si a martorilor ;

Mostenirea testamentara era limitata de conditia de a lasa o parte DIN avere copiilor .Dreptul
cutumiar a cunoscut dezmostenirea , care insemna modificarea de catre testator a ordinii succesorale
legale, prin indepartare de la mostenirea a unuia sau a mai multor succesori . Exhederarea se putea
face pentru purtarea rea a succesorilor fata de parinti .
Vechiul drept romanesc prevedea si dreptul de optiunii, prin intermediul caruia succesorii
puteau sa accepte sau sa refuze mostenirea . O mostenire neceruta revenea in proprietatea
domnitorului.
1.3 Dreptul obligaiilor.
Izvoarele obligatiilor erau contractele , legea si delictele . Cele mai raspindite contracte erau :
contractele de vinzare cumparare . Elementele lui esentiale sunt :
o Consimtamintul
o Obiectul
o Pretul
Dup ntemeierea statului, apare forma scris a contractului, ea se rspndete i este
obligatorie mai ales n cazurile cnd obiect al contractului este pmntul sau robii.In asemenea caz se
incheia un act scris (zapis) care era semnat de catre parti in fata Sfatului Domnesc si a
domnitorului.Cuparatorului i se inmina un act de confirmare a proprietatii in care se mentiona liberul
consimtamint al partilor si buna credinta a vinzatotului care odata cu primirea banilor , trebuia sa
trasmita cumparatorului hrisovul sau care conferea dreptul asupra pamintului si care mai apoi
probabil era distrus de catre cumparator . La incheierea contractelor de vinzare cumparare , desi
fara semnificatie juridica se mai mentin ritualurile vechi : aldamasul , baterea palmei etc.
Se cunosteau contractele de donatie , contractele de schimb ,de imprumut banesc , de arenda a
imobilului. Ca forma de asigurare a contractului de imprumut era folosit gajul . Daca creditorul
pierdea zalogul nu din culpa sa , era eliberat de raspundere . Venitul primit din folosirea zalogului era
socotit in contul stingerii datoriei.
In calitate de conditii obligatorii ale contractului de donatie era : liberul consimtamint si virsta
majora de 25 de ani.contractul incheiat de minori si de cei fara discernamint era lovit de nulitate .
S-a pastrat principiul raspunderii in cazul neindeplinirii obligatiilor .Paralel cu rasunderea
individuala , au existat si forme de raspundere colectiva : in materie fiscala , penala si de comert
international.

1.4 Institutia proprietatii - in feudalism dreptul de proprietate funciara avea o structura


ierarhizata , deosebindu se prin continutul sau , dupa categoriile sociale DIN care faceaau parte
acei carora proprietate le apartinea . Diferenta de titulari ai bunurilor imobiliare a duc la crearea
urmatoarelor categorii de proprietati :
1. proprietatea domneasc
Cutumele romanesti acordau domnitorului un drept de proprietate suprema asupra intregului
teritiu al tarii.Acest drept de manifesta prin anumite prerogative ale domnitorului :
-

institutia obligatiuni confirmarii prin hrisov domnesc a trasferului de proprietate . Formele de


proprietate . Formele folosite in hrisoave erau urmatoarele : in Tara Romaneasca sa-I fie ocina si
ohava ; in Moldova sa-I fie uric cu tot venitul . Sintagmele date desemnau inlaturarea oricaror
pretentii din partea din partea tertilor , o garantie pentru evictiune ;
alta institutie care confirma dreptul de proprietate a domnitorului era cea a retractului succesoral ,
care in istoria dreptului romanesc s-a materializat prin folosirea formulei pradalnica , utlizata
preponderant in Valachia. Ea intervenea in cazurile cind nu existau mostenitori barbate,paminturile
diind reintoarse domnitorului. Pentru ca proprietatea sa ramana intacta , se folosea Infratirea pe
mosie , intitutie care a contribuit la consolidare proprietatii feudale .
o alta institutie care se inscribe in directia intaririi proprietatii feudale I care a fost cunoscutta in
tarile romane a fost cea a preschimbarii fetei in baiat . Printr-un act juridic aprobat de suveran ,
se realiza acea fictiune juridical prin care fata era pusa in locul baiatului , astfel ea dobindea
dreptul de a mosteni si pamintul .
institutia confiscarii averii de catre domnitor , in favoarea sa, pentru comiterea de fapte grave de
catre supusii sai , de asemenea se inscribe in rindul argumentelor care dovedesc dreptul suprem al
domnitorului asupra pamintului .
2. proprietatea boiereasc sau mnstireasc s-a format prin mostenire si danie .
Proprietatea mostenita se numea ocina , bastina sau dedina .
3. proprietatea rneasc constituia gradina , via, livada , casa pe care o putea vinde sau
lasa ca mostenire.
Modurile de dobndire a proprietii funciare erau:

cel primar / originar, prin prelucrarea primar(destelenire , despadurire ) sau


acaparare ;
derivat -prin tranzacii, motenire i donaie domneasc.

In cazul transferurilor de proprietate, era absolut necesar confirmarea din partea


domnitorului ca proprietar suprem. Proprietatea putea fi transmis prin motenire pe cale
testamentar ori n lipsa testamentului, n conformitate cu obiceiul, cu legea. Prin lege, se subnelege
motenirea legal care revenea, dup vechiul drept, urmtoarelor grupe de motenitori: direci
legitimi; copii n afara cstoriei; nfiaii; soului supravieuitor; autoritilor publice.
Mosiile erau de 3 feluri : de neam , achizitionate si donate , fiecare avind unstatut juridic
aparte .Mosia de neam era supusa dreptului de protimissis . Ca protimitari erau rudele , termenul de
rascumparaare fiind foarte mare.
2.

In timpul dominatiei
2.1 Institutia familiei

In aceasta institutie au intervenit putine schimbari . Vrsta majoratului este atins la 25 ani n
cazul ncheierii cstoriei, iar n cazul tragerii la rspundere - la 18 ani.Casatoria era precedata de
logodna .
Pentru ca casatoria sa fie valabila trebuiai sa se tina cont de citeva conditii :

virsta minima
acordul partilor si al parintilor , acordul tatalui prevala
credinta comuna crestina
sa nu fie rude pina la gradul IV

Se pastreaza rolul superior al tatalui . Pravilele considerau femeia inferioara barbatului, chiar
incercau sa justifice acest fapt prin invocarea starii fiziologice , stipulind ca femeia este inferioara
barbatului datorita neutintei si a slabiciunii firii.Sotul avea dreptul de corectie asupra femeii si a
copiilor . Legile timpului stipulau ca barbatul nu trebuie pedepsit in caz ca isi bate sotia .
S-a pastrat aceleasi motive ale divortului , care erau reglementate de canoanele bisericesti ,
casatoria fiind desfacuta numai de catre biserica , spre deosebire de alte sisteme de drept care
admiteau mai multe feluri de divort :
-

cumpararea de catre sotie a divortului ;


repudierea care se facea prin mai multe gesturi (scoaterea papucilor sotiei dupa usa) ;
tratarea dusmanoasa din partea sotului

Este cunoscuta instituitia infierii , copii adoptati aveau aceleasi drepturi ca si copii de singe .
Se dezvolta institutia tutelei.Femeile puteau fi tutori.Acestia trebuiau sa aiba grija de averea
tutelatului pina la atingerea virstei de majorat, insa o parte din ea era retinuta in folosul tutorelui , cu
scopul de a compensa cheltuielile de intretinere .
2.2 Dreptul succesoral, s-au pstrat cele dou forme de motenire: prin lege i prin
testament. In aceast perioad, se rspndete forma scris a testamentului care trebuia s ntruneasc
urmtoarele condiii:

contiina limpede a testatorului;


prezena a cinci martori;
testamentul scris cu mna proprie se considera valabil i fr prezena martorilor

O parte a averii parintii urmau sa le lase copiilor 1/3 in cazul ca era 3 copii si jumatate cind
erau 5 si mai multi copii. Parintii puteau sa-si dezmosteneasca copii in cazul :

atentat la viata parintilor


neglijirea parintilor bolnavi de catre copii
neascultarea parintilor
lasarea de credinta crestina

Daca nu exista testament , urma succesiunea legala . Gradele de motenire se pstreaz, dar se
mresc drepturile soului supravieuitor. El motenea, de rnd cu copiii, n parte egal, n cazul lipsei
copiilor, soul supravieuitor motenea toat averea, de care se putea folosi pe parcursul vieii i putea
liber s transmit prin motenire o jumtate din aceast avere. Cealalt jumtate era transmis rudelor
soului.
Mostenitorii puteau intra in posesia succesiunii numai dupa ce achita datoriile defuctului,
aceste datorii nu se rasfringeau si asupra proprietatii testatorului. La motenire veneau si copii adoptivi
.S-a pastrat dreptul privelegul mezinului .

Concomitent, apare dreptul de motenire, aa-numita parte a sufletului" care nsemna o parte
de avere lsat pentru ritualul funerar.
2.3 Dreptul obligaiilor
In dreptul obligatiilor, se nregistreaz unele schimbri, comparativ cu perioada precedent .
izvoarele obligatiunilor ram contractele , delictele si legea . Se cunosc contracte de schimb , de
vinzare cumparare , arenda .Se raspindeste contractul de donatie cu conditia ingrijirii pe timpul
vietii .
Era raspindit contractul de imprumut . Dobinda pentru contractul de imprumut ajungea pina la
25 % anual . Ca mijloc de asigurare a mprumutului, apare gajul sau zlogul si garantia
personala(debitorul putea deveni vecin/ruman); obiect al gajului putea fi chiar i pmntul, care
trecea n minile creditorului pn la achitarea datoriei . Obiect al gajului puteau fi si robii.Garantul
asigura intoarcerea datoriei , in caz contrar , el insusi intorcea datoria.
Ipotecare pamintului se facea in forma scrisa , in prezenta martorilor . Actul urma sa fie
confirmat de autoritatile locale .In Pravila lui Vasile Lupu era indicat ca pamintul impotecat mai mult
de 30 de ani devine mosie achizitionata.
2.4 . Institutia proprietatii a continuat s aib o structur ierarhizat i dup instaurarea
dominaiei otomane. n aceast perioad, regimul proprietii cunoate trei forme: moia de neam
(patrimonial); moia achiziionat; moia donat.
Moia de neam nu putea fi nstrinat dect prin respectarea protimisisului (dreptul
preferenial de cumprare al rudelor). n secolul XVII, se considerau protimitori de gradul I - rudele,
ca protimitori de gradul II - coproprietarii (rzeii) i ca protimitori de gradul III - megieii. Este
introdus termenul de 30 de ani de rscumprare n cazul cnd n-au fost anunai protimitorii.
In secolul XVII, apare proprietatea condiionat, adic moia care este dat sub condiia
slujbei (a clrailor). Proprietatea clrailor nu primete ns o rspndire larg i nu devine
proprietate deplin. La sfritul secolului XVII, aceast form de proprietate dispare, iar domeniile
date au fost donate boierilor , calarasii pomenindu-se pe pamintul boierilor au fost nevoiti sa achite
dijme ca si taranii.
Exista inca o forma de proprietate conditionata- daruirea temporara de catre domnitor
feudalilor pentru slujba a paminturilor impreuna cu taranii de pe ele, fara dreptul de a dipune de
el.Aceste paminturi treceau de la un boier la altul fapt ce ducea la saracirea taranilor.
Mosiile achizitionate si donate si-au pastrat regimul juridic anterior.Mosiile de neam si cele
achizitionate nu se mai confiscau pentru inalta tradare.

Bibliografie

1. Arama Elena Istoria dreptului romanesc , pag 60-64 , 84 86.


2. Mihail Rotaru Istoria dreptului romanesc , pag 83-85
3. Liviu P. Marcu Istoria dreptului romanesc