PSIHOLOGIA EDUCATIEI

Curs
Lect.univ.dr.Claudia Hanga

Obiectivele cursului de Psihologia Educatiei:

Studentii vor fi capabili sa:

Caracterizeze psihologic varstele scolare

Defineasca si descrie notiunile de :reper psihogenetic,

personalitate,temperament, caracter, aptitudine, invatare,motivatie,
creativitate, consiliere, comunicare psihopedagogica

Sa circumscrie sfera urmatoarelor concepte:obsevatie, anamneza,

experiment, test psihologic, convorbire, chestionar, ca metode de
cunoastere psihologica a elevilor

Continut:

Dezvoltarea psihicului in ontogeneza:factorii dezvoltarii psihice;paradigme

ale dezvoltarii;stadialitatea din perspectiva lui
Kohlberg,Piaget;caracterizarea generala a pubertatii si a adolescentei

Sistemul de personalitate; delimitari conceptuale;perspective de abordare

a personalitatii(Eysenck, Freud, Rogers); dimensiuni ale personalitatii:
temperament, caracter, aptitudini, inteligenta ca aptitudine generala; rolul
expectantelor in dezvoltarea personalitatii

Invatarea; definitii ale invatarii; teorii ale invatarii;tipuri de invatare

Aspecte motivationale ale invatarii in scoala:definirea conceptuala;tipuri de

motivatie;motive fundamentale pentru procesul educative

Creativitatea, cultivarea creativitatii la elevi;delimitari conceptuale;fazele

procesului creator;factorii creativitatii;cultivarea creativitatii la elevi

Comunicarea didactica;indici ai comunicarii nonverbale;principalele

caracteristici ale comunicarii defectuoase;principiile de baza ale unei bune
comunicari

Notiuni de consiliere psihopedagogica;caracteristici ale consilierului;analiza

tranzactionala(Berne);perspectiva cognitivista a lui Beck asupra consilierii

DEZVOLTAREA PSIHICULUI IN ONTOGENEZA

4.Educatia-factor determinant al dezvoltarii psihoindividuale

5.Stadiile dezvoltarii psihice din perspectiva generala
6.Stadiile dezvoltarii psihice din perspectiva lui Piaget
7.Stadiile dezvoltarii psihice din perspectiva lui Kohlberg
8.Descrierea generala a adolescentei si a pubertatii
9.Exigente educative pentru perioada pubertatii si a adolescentei

Introducere:
In acest capitol sunt evidentiate importanta celor trei factori ai devenirii umane:
ereditatea, mediul si educatia. Acesti trei factori amprenteaza in mod diferit fiinta
umana, conferind unicitate fiecareia dintre acestea.De asemenea sunt ilustrate
cateva dintre cele mai semnificative abordari ale stadialitatii, respectiv cea
piagetiana, cea din perspectiva lui Kohlberg, si cea dintr-o perspectiva generala.
Nu in ultimul rand, sunt creionate cateva dintre cele mai relevante trasaturi ale
varstelor pubertatii si adolescentei, etape de varsta de maxim interes pentru
majoritatea viitoarelor cadrelor didactice.

Concepte cheie: paradigme de dezvoltare, ereditate, mediu, educaie formal,

nonformal, informal,stadii de dezvoltarea psihica, pubertate, adolescenta

1.Teorii privind educabilitatea

Dezvoltarea psihologica a fiinei

multor factori:

a) interni:

b) externi:

umane este o rezultant a interaciunii mai

-ereditatea

-mediul

-intern
-extern

-educaia

ponderea lor fiind diferit atat de la un individ la altul cat i de la un stadiu la

altul.
Gradul de implicare a acestor factori a fost abordat in mod diferit de
literatura de specialitate , constituindu-se cateva paradigme:

Paradigma sceptic sau organicist, avandu-i ca reprezentani de seama

pe Platon, Aristotel, Galton, Stanley Hall, Thorndike, accentueaz rolul factorilor
ereditari , susinand c dezvoltarea copiilor se produce aproape in totalitate ca
rezultat al influenelor genetice, celorlali
doi factori revenindu-le un rol
redus.Esena acestei paradigme s-ar putea concentra in urmatoarea afirmaie
(cit. Introducere in psihologia contemporana, N.Hayes,
S.Orrell, 1997):
Recunoatei individualitatea copilului dumneavoastr ca atare i abandonai
ideea c i-o putei produce (altfel decat prin motenire), sau i-o putei modifica
in mod esenial.

Paradigma optimist sau mecanicista are drept exponeni pe J.Locke,

Helvetius, Rosenzweig, Watson, Skinner, Bandura, i promoveaz un optimism
naiv, accentuand in mod exagerat rolul mediului in ansamblul celor trei factori.
Ideea ei conducatoare se poate rezuma astfel (cit. Introducere in psihologia
contemporana, N.Hayes,
S.Orrell, 1997) :Cu o duzin de copii
sanatoi(..)garantez c iau pe oricine la intamplare i il pregtesc s devina orice
fel de specialist, doctor, avocat, i da ,chiar i un ceretor sau ho, fr s tin cont
de talentul sau, de inclinaii, de afinitati, de capacitate, de vocatii i de rasa
predecesorilor si.

Paradigma interacionist sau realist reueste s concilieze cele doua

paradigme anterioare, i are drept reprezentani principali pe: Freud, Wallon,
Vigotski, etc.Acest curent acorda o pondere insemnat tuturor celor trei factori
mai sus menionai, rezervand totui educaiei un rol conducator.

Modele explicative ale dezvoltrii (L.Iacob, A.Cosmovici,1998)

Ereditate-Mediu
Educaie

Educaie

Educaie-Mediu-Ereditate

MediuEreditat
e

2.Ereditateapremis
psihoindividuale

natural

dezvoltrii

Ereditatea se refer la elementele de specificitate care sunt transmise de

la antecesori la succesori sub forma codului genetic.
Transmisia genetic se refer la faptul c genele organismului conin AND(acid
dezoxiribonucleic). Aceste substane sunt alcatuite la randul lor din gene.Genele
sunt cele care poarta informatii asupra dezvoltarii biologice a organismului.
Fiinele umane au 23 de perechi de cromozomi (46 in total),jumatate mosteniti
pe linie paterna. Exist situaii in care apare un cromozom in momentul
concepiei, ca de exemplu in sindromul Down. Hayes i Orrel (op.cit.)precizeaz
c in urma unei cercetari recente s-a sugerat c aproximativ 60% dintre copiii
cu sindromul Down ntampin doar dificultai uoare de invaare, numeroase
dificultai in acest sens fiind in mare msur depaibile dac inc din primul an
din via se intervine cu o instruire special. Rezultatele slabe ale acestor
copii(susin aceiai autori) s-ar datora expectanelor sczute ale adulilor, i a
unei insuficiente stimulri intelectuale i fizice din partea acestora.
In acest context se impune i precizarea c
genotipul presupune
cantitatea de informaie stocat intr-o celul neactivat in timp ce fenotipul este
rezultatul interaciunii dintre genotip i mediu. Psihicul aparine fenotipului
intrucat presupune interaciunea dintre genotip i mediu.(Allport, 1981). Deci, in
momentul conceperii sunt implicate atat jumtate din materialul cromozomiam
de la mam, cat i jumtate de la tat, i printr-un mechanism de de selectie a
genelor, unele dintre ele sunt dominante, iar altele sunt recesive.(poteniale).
Acestea din urm se pot reactualiza la succesori. Cu alte cuvinte, genotipul

reprezint programul informaional al unui individ, iar actualizarea lui n

contextual social se refera la fenotip.

Problematica ereditii include anumite caracteristici

seama sunt:

dintre care cele mai de

1.Ereditatea ofer mai degrab predispoziii i potenialiti, i mai

puin o transmitere efectiv de trsturi ale antecesorilor.
2.Transmiterea insuirilor morfologice i biochimice este mai
degrab accesibil descrierii stiinifice
3.Potenialitile pe care ereditatatea ni le ofer pot rmane n faza
de latent pe parcursul vieii in lipsa unui factor activator sau se pot manifesta
efectiv.
4.Ereditatea ofer aa numiteleperioade sensibilen care
intervenia mediului este optim.
Nefructificarea acestor perioade poate impiedica realizarea unei anumite achiziii
(de exemplu achiziia limbajului trebuie s fie realizat intr-un anumit moment
optim al copilariei) un exemplu elocvent in acest sens este numit proces de
imprimare. Cercettorii au demonstrat c bobocii de gasc dezvolt un
ataament fa de orice observ a fi in micare (mama gasc, fiina sau
chiar un obiect neinsufleit aflat in micare), cu condiia c acesta s fie situat in
preajma bobocilor in momentul ieirii acestora din goace. Ei au numit acest
procesimprimare, fiindc bobocii preau a-i fi format o impresie asupra
obiectului ca i cand acesta ar fi noua mam.
Exist deci o perioad critic atat la fiinele umane cat i la cele animale, in care
se formeaz ataamentul (in cazul de faa ieirea din ou);mai tarziu fenomenul nu
ar mai avea loc.
Perioadele de formare a ataamentului se constat n diferite tipuri de culturi: de
exemplu n anumite triburi din Uganda majoritatea copiilor erau puternic ataati
de mam in jurul varstei de 6 luni. Mai toi formau simultan ataamente cu mai
multe persoane, fiind grijiti i de ali aduli.
In kibbutz-urile israeliene, inc din primul an de viata, copiii petrec o mare parte
a timpului n ngrijirea unei doici. Astfel, sugarii formeaz ataamente puternice
atat fa de mam cat i fa de doici. In plus se stabilesc legturi puternice i cu
ceilali copii, aceasta conducand ulterior spre o mai mare implicare social.
Importana ataamentului-care reduce anxietatea i asigura suportul afectiv in
situatii de stres, se evideniaz nu doar in primii ani de via, ci i de-a lungul
stadiilor vieii. Oricum, relaiile de ataament copil-printe este de natur s
influeneze raporturile ulterioare ale copilului nu doar cu proprii printi, ci
extrapoland, i cu fraii, cu anturajul, cu partenerii ulteriori de viaa precum i cu
proprii copii.(Birch A, 2000)

5.Rolul ereditii in cazul unor procese psihice este mult mai pregnant decat
in cazul altora (de exemplu temperamentul, emotivitatea, sunt mai puternic
amprentate de ereditate decat caracterul).
Intr-o msur nsemnat ereditatea antreneaz i aptitudinile dei in acest caz un
rol de seam revine i factorului activator. S-au realizat de exemplu studii asupra
motenirii aptitudinilor de-a lungul generaiilor. In familia lui Bach din 57 de
membri a 5 generaii au aparut 15 compozitori remarcabili. Johann Sebastian
Bach a avut 20 de copii dintre care 10 au fost dotai muzical.
Exemplele pot continua i in alte domenii: in matematic familia Bernoulli, in
literatur familia Dumas, tiine ale naturii Darwin.
6.Experienele pe maimue ale unor oameni de tiina care au studiat msura in
care antropoidele sunt capabile s achiziioneze limbajul specific uman.
Rezultatele au demonstrat c ereditatea nu poate fi depaita,iar limitele ei pot fi
doar extinse (ca i in cazul prezentat), dar nici mcar primatele nu au putut fi
umanizate.
Dr.F.Patterson (cit. de S.Orrell, 197)a reusit printr-un experiment extins pe durata
a 14 ani s invee o gorila s posede un limbaj de 500 de cuvinte, plus 500 de
semne n limbajul surdo-muilor. Ea reuise chiar s elaboreze scurte propoziii
dar performanele obinute in acest caz au fost singular.
7. Expresiile faciale la om sunt universale, indiferent de cultura creia persoana
ii aparine, indiferent de timpul n care triete (rasul, plansul).
8. Aportul ereditii in dezvoltarea personalitii se constat permanent in:

Structura anatomo-morfologic a organismului uman

Stadiile dezvoltrii psihice
Poziia bipeda
Metabolism
Temperament, dinamica cortical
9. Acest aport poate fi studiat prin metoda gemenilor monozigoi i
dizigoi- la monozigoi exist o foarte mare asemnare datorit faptului c ei
provin, dup cum se tie dintr-un singur ou fecundat(dei intr-o anumit masur
aceast metod comport anumite deficiee ntrucat n spaiul uterin unul dintre
gemeni este ntotdeauna dezavantajat, ceea ce va provova anumite carene),
prin studiul copiilor instituionalizai,(comparandu-se inteligena acestora,
avandu-se in vedere c in acest caz condiiile de mediu sunt aceleai), prin
fenomenul adopiei(comparandu-se nivelul de inteligen al copiilor cu cel al
prinilor), prin ancheta familial(comparandu-se nivelul de inteligen al
prinilor cu cel al copiilor proprii).
Studii recente au dus la posibilitatea geneticienilor de a produce
organisme povenind dintr-un singur printe dezvoltand celulele intr-un mediu
special i extragand mesajul genetic continut de AND-ul celulelor(clonare).
Exemplarele nscute n acest mod sunt ntru totul identice, fr nici un fel de
variaie. Multe plante au aprut in acest mod(exemplu kiwi a aparut dint-o planta

original care a produs un fruct normal, iar apoi a fost clonat de mii de ori.
Clonarea s-a realizat i in lumea animal, posibilitile ingineriei genetice prand
a fi nelimitate).
n ceea ce privete lumea uman dei in momentul de fa cercettorii
nu reuesc s simuleze condiiile necesare clonrii unui copil, posibilitile
ingineriei genetice sunt, dupa cum s-a mai mentionat, practic nelimitate).
10. Aa cum considera Zazzo, cu cat o funcie psihic este mai complex,
cu atat rolul ereditii este mai puin pregnant.
11. Aciunea factorilor ereditari este mai pregnant in primele etape ale
dezvoltrii, iar la varsta mai naintat aceast aciune este mai puin pregnant i
o mare importan o au experienele dobandite.
12. In inelegerea influenelor genetice ale comportamentului, un aspect
care poate fi adus in discuie este legat de procesul de maturizare. Genetic
motenim anumite caracteristici care devin realiti doar de-a lungul procesului
mai sus menionat.Dac ns persoana este privat de anumite necesitati,
modificarile de maturizare pot fi afectate. Un exemplu in acest sens este
anorexia care, conform unor teorii presupune ncercarea subcontient a
adolescentelor de a amana transformarile corporale pe care maturitatea le
implic i de a-i pstra trsturile infantile cat mai mult timp posibil. Acest lucru
demonstreaz c schimbarile genetice pot fi afectate de influenele mediului.

3.
Mediulcadrul
psihoindividuale

sociouman

al

dezvoltarii

Adam i Eva erau inteligeni? Se intreab pe bun dreptate Alain Lieury. Intradevr cercetrile(Washburn 1960, Holloway 1974), susin c acum 50000 de ani
homo sapiens avea aceeai capacitate creativ ca i cea a noastr, astfel
incat perfomanele intelectuale ale exponenilor umani ai civilizatiei actuale se
datoreaza mediului (limbaj, cunostine literare, stiinifice, etc)fiind produsul unor
invri ce se extinde de-a lungul mileniilor.
Cosmovici (1998) arta c aciunea mediului este multipl : direct (referindu-se
aici la alimentaie i clim), i indirect (nivel de trai, grad de cultur i
civilizaie).Aceste influene pot
proveni din mediul proximal(din imediata
apropiere a omului), sau din mediul distal (aflat la distan).
Cu toate c
unii autori definesc mediul ca
fiind totalitatea influenelor
postnatale care se exercit asupra individului, ali specialiti extind sfera acestor
influene nu doar la perioada postnatal ci i la cea prenatal.
Astfel, cercetri tiinifice renumite acord i mediului o pondere nsemnat n
dezvoltarea fiiniei umane.Din aceast perspectiv o clasificare a tipurilor de
mediu ar arta astfel:

Mediu

a)------intern (intrautrerin)

b)------extern :b1)-------fizic
b2)-------social

Mediul intern

Munteanu este unul dintre autorii

romani de specialitate care subliniaz
importana acestui tip de mediu. Ea arat ins, c dei vechile civilizaii au
acceptat aceast importan, totui oamenii de tiin ai secolului nostru au avut
nevoie de mult timp pentru a o accepta .
Astfel, in uter copilul este o fiina activ care incepand din saptamana a VI-a a
existenei sale intrauterinei pune bazele propriului su alfabet psihologic.In

al III-lea trimestru de via penatal copilul poate deja reaciona senzorial, are
deja un sistem amplu de invare, afectivitate, memorie, inelegere.
De asemenea, tonusul psihologic al mamei este capabil s influeneze
copilul; in privina alcoolului, tutunului, drogurilor ingerate de mam n perioada
graviditii lucrurile sunt extreme de bine cunoscute, astfel ncat a devenit
aproape un truism luarea lor in discutie.
Stresul emoional al mamei are drept rezultat producerea adrenalinei,
care determin o vasoconstricie care micoreaza cantitatea de sange din
placent i uter, ceea ce duce la o mai slab oxigenare a ftului.
Oricum, ntre mam i prunc se creeaz o legatur extrem de puternic
inc din aceast etap, legatur care ns depinde de afeciunea materna,
capabila s creeze un adevarat scut pentru copil impotriva agresiunilor externe.

Mediul extern

Mediul fizic
Este repezentat de factori de clim, relief, flora, faun, alimentaie, care
contribuie la dezvoltarea somatic i psihic.Se cunosc astfel diferenele care
exist ntre popoarele care triesc ntr-o clim ca ld i umed fa de cele care
triesc n zonele nordice i reci.
De asemenea o alimentaie deficitar
influeneaz nefast atat dezvoltarea fizica cat i cea intelectual.Studiile au
demonstrat c in Africa dezvoltarea intelectual a copiilor este mult ncetinit din
cauza malnutriiei, ntrucat proteinele(care conin aminoacizi care la randul lor
sunt precursorii neurotransmitorilor), lipsesc intr-o mare masur.

Mediul social
Cuprinde totalitatea condiiilor economice, politice,culturale care amprenteaz
dezvoltarea psihic.Exist dou mari direcii prin care mediul social i exercit
influenele:

asigur pstrarea achiziiilor umane care s-au realizat de-a lungul istoriei,
constituind un adevarat depozit pentru experiena uman
aceste produse ale culturii concentreaz n ele i capacitile psihice pe
care le-au generat, facilitand astfel transmiterea lor de la o generaie la
alta, susine I.Nicola(1992) referindu-se la cel de-al doilea tip de influene
pe care mediul social il exercit asupra omului.Influenele care se exercit
in timp asupra speciei umane vizeaza deci nu numai modificari organice,

cci influenele culturale au drept urmare i o permanent evoluie n

privina dezvoltrii capacitilor psihice umane.
Referindu-se la o partajare a factorilor ce alctuiesc mediul social, A.Munteanu
afirm c atunci cand punem in discuie sintagma de mediu social, trebuie s
ne gandim la mai multe direcii:
Condiii socio-economice, sau cu alte cuvinte aspecte legate de confortul
material pe care familia il poate asigura copilului
Condiii socio-profesionale se refer la profesiunea parintilor i la msura
n care acest lucru l influeneaza pe copil
Condiiile socio-igenice vizeaz msura n care ritualurile zilnice de igien
sunt respectate
Condiii socio-culturale care evoc atmosfera cultural in care copilul i
dezvolt personalitatea
Condiii socio-comunicative i socio-afective, carecuprind climatul
afectiv in care traieste copilul, cat i diversitatea relaiilor pe care le angajeaz cu
cei din jur, susine autoarea mai sus menionat.
Msura n care mediul social se constituie ntr-un factor determinant al
devenirii umane este probat i de existena asa ziilor copii slbatici izolai
din varii motive de comunitatea uman. Au existat astfel copii-leopard, babuin,
panter, gazel, precum i copiii lup. Un astfel de caz celebru este cel al fetielor
botezate ulterior Amala i Kabala, descoperite in India la 9 octombrie 1921.
n momentul descoperirii acestora (avand varsta de 1 an i respectiv 8 ani
i jumatate), ele triau alturi de 3 lupi aduli i 2 pui, i aveau un comportament
asemntor cu cel al familiei adoptive.Mai exact, ele nu achiziionaser mersul
biped, ci umblau pe coate i genunchi, aveau calozitile groase pe podul
palmelor, pe coate i pe genunchi. Lsau s le atarne limba i gafaiau, lipiau
lichidele, dezgropau mortciunile, se temeau de lumin. n timp ce ziua stteau
mai mult tolnite, noaptea se agitau, gemand i urland.
Cea mai mica dintre fetie a murit in acelai an in care a fost descoperit
iar cealalt a trait pan la varsta de 17 ani;in cei 8 ani petrecui in tovria
animalelor, ea a ajuns s dobandeasc noi comportamente:dupa 10 luni ntindea
mana cand solicita ceva, dupa 16 luni se ridica in genunchi, dar doar dupa 6 ani
a achiziionat mersul biped. In ceea ce privete limbajul, la 17 ani vocabularul
su cuprindea 50 de cuvinte.
Un caz asemnator s-a petrecut tot in India unde s-a descoperit un copil
de aproximativ 9 ani crescut in compania animalelor, care dobandise i el, la fel
c i in cazul mai sus menionat, un comportament tipic animal:mersul in patru
labe, reacia negativ in faa luminii, lipsa limbajului. Dei specialitii au incercat
timp de 14 ani sa-l umanizeze, acest lucru a fost practic imposibil.

Exemplele acestea(dar i altele care nu sunt expuse aici)vin toate in sprijinul ideii
c n lips unui mediu specific uman, nici atributele specifice ale umanitatii nu
pot fi dobandite.
Un argument interesant favorabil importanei mediului social se refer la
structura i modul de organizare a proceselor psihologice, care sunt dependente
de tipul de organizare social din care individul face parte.
Astfel, M.Mead(Papalia, 1986)arat c in insula Samoa rolurile sociale
sunt inversate:femeile catiga hrana, in timp ce barbaii se ocupa de sevituile
casnice. n aceste condiii femeile dobandesc acolo trsturi psihologice
comparabile cu cele ale brbailor din tipul nostru de civilizaie. Asistam in acest
caz la o hiperdezvoltare a agresivitii feminine, ceea ce demonstreaza c
mediul este responsabil de acest fapt, sic a ne insusim(sub influenta lui)inca din
copilarie anumite roluri sociale pe care ni le mentinem apoi pe parcursul vietii.
Discutand despre mediu trebuie subliniat c influenele care se exercita
asupra individului sunt cu atat mai pregnante cu cat se manifest la o varst mai
fraged. Perioada de maxim influen din acest punct de vedere este cuprins
intre 2 i 8 ani.
Studiile asupra deprivarii senzoriale (la om i animal) confirm i ele
importana factorului pus in discuie.
Astfel inc din 1949 au existat studii (reconfirmate in 1968 precum i
ulterior) susin c in condiii de internare pe perioade mai lungi in spital, copiii
prezentau o apatie generala i o anumit intarziere in dezvoltare (caracteristici
cunoscute sub denumirea de hospitalism), datorate lipsei de stimulare care ar
trebui s vina din partea mediului. (stimulri importante sunt cele care vizeaz
sfera afectivitaii , varietatea cromatic, etc.)
Deprivarea senzorial influeneaz negativ nu doar fiinele umane, ci i pe
animale. De exemplu deprivarea senzorial total, temporar la pisic (pleoape
cusute) degenerescene nervoase ireversibile in urma crora pisicile rman
oarbe (pentru vedere perioada in care influena mediului este maxim, deci
perioada critic se situeaza n a treia saptaman i a treia luna.)
Intr-un alt exemplu care demonstreaz importana stimulrilor precoce se
constituie experienele realizate de Rosenzweig asupra mediului imbogit i a
mediului srcit al obolanilor. Se pare c diferenele individuale ntre sobolani n
privina capacitii de a rezolva probleme se datoreaz in mare masur
influenelor mediului.
Astfel, intre cei crescui intre 4 i 10 saptamani intr-un
mediu srcit (cuca mic, un singur biberon pentru 3 obolani) i cei crescui
intr-un mediu imbogait ( tot intre 4 i 10 sptmani, cuca mare, diferite obiecte
schimbate zilnic, cum a fi o scari, o roata, hran i ap), s-au constatat
diferene semnificative: obolanii din a doua categorie faa de cei din prima
prezentau un cortex cerebral mai greu i mai dens, celulele gliale erau mai
numeroase, iar activitatea enzimelor era mai mare.

In acest cadru de discuie trebuie subliniat c in ceea ce priveste fiina

uman, foarte importanta este msura in care ea rezoneaz cu factorii de mediu,
cci un factor de mediu indiferent omului este nesemnificativ in privina
dezvoltrii ( de exemplu un coninut didactic inaccesibil elevului va fi un factor
complet inert in privinta dezvoltrii sale cognitive).
In concluzie se poate afirma c mediul este principalul factor ce
stimuleaz potenialul oferit de ereditate, el poate acorda o ans dezvoltrii, cu
condiia s nu fie unul ostil, ci unul favorabil.

4. Educaia psihoindividuale

factor

determinant

al

dezvoltarii

Se considera c scopul educaiei

are ca produs final fiina uman
autonom n raport cu propriul su destin i propria sa personalitate, dei aa
cum afirma Debesse educaia nu-l creeaz pe om, ea il ajuta s se creeze( cit.
C. Cucos, 1998).
Cu alte cuvinte - aa cum a reieit din cele expuse anterior - dei extrem
de important in devenirea fiinei umane, educaia nu este totui singurul factor
determinant in acest sens.
Una dintre numeroasele definiii ale educaiei precizeaz c aceasta este
activitatea sistematic pe care adulii o desfaoar asupra copiilor i
adolescenilor, din dorina de a-i pregti pentru via, intr-un mediu determinat
(Planchard, 1976).
Potenialul ereditar al fiecrui individ nu favorizeaz in mod egal toate
componentele personalitii, i tocmai aici intervine pregnant rolul educaiei :
acela de a aciona asupra tuturor acestor componente, asigurand un echilibru
optim intre ele.

Conceptele de educaie formal, nonformal i informal

In realizarea educaiei , nvmantului i revine un rol de seam, dar el

nu este singurul factor in realizarea acestui deziderat; prin urmare s-a impus
ideea conform creia, pe lang acest tip de educaie oferit de sistemele
instituionalizate, exist i alte tipuri de educaie care amprenteaz individul intro manier tot atat de important ca i primul tip .
Se contureaza astfel trei tipuri de educaie :

Educaia formal: se refer la acel tip de educaie primit

n coal, deci intr-un sistem instituionalizat, structurat
ierarhic i cronologic.
Educaia informal: in acest caz individul dobandete
educaia in mod independent, prin experiena de via,
prin participarea la viaa cultural (citit, etc.). Acest proces
se extinde pe durata ntregii viei a omului.
Educaia nonformal: se dobandete in afara instituiilor
de invmant, prin influena mediului familial, al
anturajului, etc., i vizeaza atat copiii cat i adulii.
Educaia formal are drept obiectiv formarea persoanei n urma unei
activiti extinse pe durata 10-20 de ani. De fapt, aa cum se precizeaza in
Psihopedagogia pentru examene de definitivare i grade didactice elaborat
sub coordonarea lui C. Cucos, 1998, educaia formal reprezint mai mult o
introducere in sfera culturii i a pregtirii iniiale pentru educaia permanent ce
se va extinde pe durata intregii viei.
O trstur deloc de neglijat a educaiei formale o constituie evaluarea
realizat in diferite moduri, evaluare menita n cele din urm s faciliteze
succesul colar. Specificul evalurii in cadrul educaiei
formale const n faptul
c aceasta se realizeaz doar in cadrul instituiei, lucru care nu se mai produce
in cazul celorlalte tipuri de educaie, cand evaluarea cade exclusiv n sarcina
individului nsui, prin confirmarea sau dezminirea aciunilor sale tocmai de
realitatea nconjurtoare.
educaia informala exprima c racterul spontan al acestui tip de
educatie, ea cuprinzand intreaga achizitie autonoma a persoanei,
dobandita intamplator. Ea este facilitata nu numai de cultura livresca, ci i
-mai ales in ultimul timp- de invazia mare a c nalelor TV, a internetului,
CD-uri, DVD-uri, etc. Una dintre marile c racteristici ale acestei educatii
este discontinuitatea sa, ceea ce explica faptul c educaia informala nu
poate contitui temeiul fundamental al educaiei , cu atat mai mult cu c t
lumea care se contureaza tot mai pregnant este una preponderent vizuala,
electronica, i in mai mica masura literara. Valorificate ins judicious,
elementele acestei culturi pot contribui intr-o masura insemnata la
completarea culturii i experientei elevilor.

educaia nonformala se refera, as cum am mai precizat anterior la

educaia
extrascolara, i are anumite c racteristici cum ar fi:
flexibilitatea, varietatea, implicarea mai profunda in acest demers a insesi
persoanelor educate.

4.Stadiile

dezvoltarii psihice dintr-o perspectiva generala

Dintr-o perspectiva generala, principalele perioade ale dezvoltarii psihice

sunt urmatoarele:
0-1 an, perioada noului nascut
1-3 ani,perioada anteprescolara
3-7 ani, perioada prescolara
7-11 ani,perioada scolara mica
11-15 ani, perioada pubertatii
15-19 ani perioada adolescentei

Desigur aceste limite de varsta sunt flexibile si orientative, intrucat se stie

ca ritmurile de dezvoltare difera de la un copil la altul.

6.Stadiile dezvoltarii psihice din perspectiva lui Piaget

0-2 ani stadiul senzorio-motor

2-7 ani perioada preoperationala
7-11 ani perioada operatiilor concrete
11-maturitate, perioada operatiilor formale

Prima perioada se caracterizeaza prin aceea ca acum copilul isi

organizeaza si interpreteaza informatiile primite prin intermediul organelor
de simt, isi dezvolta coordonarea motrica, propria schema corporala. Tot
acum apare si perceptia constantei obiectului. Acum copiii sunt
egocentrici, ei vad lumea doar prin prisma propriului punct de vedere.
Cea de-a doua perioada este o perioada in care se dezvolta limbajul, sin plus copilului nu ii sunt accessibile doua principii:principiul conservarii
mateiei si principiul reversibilitatii. De asemenea copilul incepe acum sa
fie capabil de anumite abilitati cum ar fi aranjarea obiectelor intr-o ordine
logica, de exemplu dupa inaltime. Egocentrismul este in continuare o
caracteristica a varstei, copiii fiind incapabili sa vada lucrurile din
perspectiva altcuiva.
Perioada a treia demonstreaza ca gandirea copilului este acum destul
de asemanatoare cu cea a adultului, doar ca el nu intelege notiunile pur
abstracte;acestea, pentru a putea fi intelese pas cu pas trebuie a fi
raportate la concret. Copilul incepe acum sa inteleaga conceptul de
conservare a materiei. De exemplu el poate sa inteleaga ca daca se toarna
lichid dintr-un pahar mic si larg in unul inalt si ingust, cantitatea de lichid
ramane aceeasi. La aceasta varsta ei sunt ceva mai putin egocentrici si sa
accepte ca punctul lor de vedere poate sa nu fie infailibil.
In a patra perioada tanarul poate manevra logica abstracta, poate
intelege diferite teorii stiintifice, abstractiunile in genere. El nu mai are
nevoie sa se raporteze la obiecte concrete, poate urmari o argumentare si
de asemenea gandirea sa poate fi ipotetica. Egocentrismul se reduce de
asemenea.
Piaget considera ca fiecare copil trece la etapa ulterioara de dezvoltare
cognitiva doar dupa ce a incheiat etapa curenta. De asemenea el afirma
ca toti copiii trec prin respectivele etape in aceeasi ordine fara a sari peste
vreuna si fara a regresa la o etapa anterioara. Acest proces nu poate fi
grabit si desi copiii trec prin aceeasi etapa la aproximativ aceeasi varsta,
fiecare are propriul sau ritm de dezvoltare.

7.Stadiile dezvoltarii psihice din perspectiva morala a

lui Kohlberg

Kohlberg a stabilit existenta urmatoarelor stadii ale dezvoltarii psihice,

folosind drept criteriu al stadializarii dezvoltarea morala:

 4-10 ani nivelul premoral, in care copilul respecta regula morala

din doua motive in principal:teama de pedeapsa sau dorinta de a
obtine simpatia cuiva.
10-13 ani nivelul moralitatii conventionale:unele pesoane raman
intreaga viata cantonate in acest stadiu, in care regula morala se
respecta pentru ca pur si simpluasa e frumos, asa se
cuvine, asa se face,etc, fara a se mai trece regula morala
prin filtrul judecatii personale.
13- pana la sfarsitul vietii ( acest stadiu poate sa nu fie atins
niciodata ), nivelul autonomiei morale in care exista doua
substadii:primul in care omul tece printr-un filtru personal regula
morala, si o respecta in masura in care crede ca asa este mai
bine , mai corect si mai democratic pentru sine si pentru ceilalti.
Al doilea substadiu este cxel in care individul isi alcatuieste
propriul sau cod de reguli morale, din care unele pot chiuar intra
in contradicti cu regulile moale unanim acceptate de catre
societate, dar fara a fi totusi imorale.

8.Descrierea generala a pubertatii si a adolescentei

Perioada pubertatii, numita si varsta

Vincent urmatoarele caracteristici:

ingrata, are in opinia lui Rose

-preocuparea pentru conformism

-interesul pentru probleme sexuale
-revolta fata de valorile adultilor
-placerea secretului
Aceasta perioada se caracterizeaza prin numeroase achizitii socioculturale. In contextul cresterii independentei sale, puberul incepe sa
considere cadrul familial tot mai restrans, ceea ce naste contradictii in
interactiunile din cadrul familiei.
Din punct de vedere fizic perioada este dominata de crestere fizica si
dezvoltarea caracteristicilor sexuale. La fete creste productia de estrogen
iar la baieti cea de testosteron si progesteron. Datorita progreselor
medicinei, a imbunatatirii nutritiei si a nivelului de trai, puberii sunt mai
inalti, cantaresc mai mult si se maturizeaza sexual mai timpuriu. Din punct

de vedere al dezvoltarii cognitive se constata ca intre 11 si 12 ani au loc

cele mai importante achizitii din planul gandirii desi cresterea in volum a
creierului inceteaza la 12 ani. Preadolescenta este etapa in care individul
reuseste sa se desprinda de concret, , si sa inceapa sa gandeasca ipotetic
si deductiv. Unii autori de specialitate considera ca in aceasta perioada
memoria se dezvolta cel mai bine.Memoria de scurta durata devine
eficienta dupa 13 ani iar memoria de lunga durata la 11, 12 ani. De
asemenea se constata si amplificarea abilitatilor de comunicare. Din
punctul de vedere al personalitatii apare contradictia dintre nevoia
puberului de a i se recunoaste statutul de adult si tendintele parintilor de
a-l considera in continuare copil.Acest conflict interior duce adesea la
conduite contradictorii: preadolescentul poate fi delicat si grosolan, timid
si indraznet, arogant si sfios. Datorita dezvoltarii caracteristicilor sexuale
secundare fetele se simt adesea rusinate, stangace, dezgustate, nesigure,
iar baietii sunt confuzi, stangaci, galagiosi cu prietenii, ironici cu fetele.
Adolescenta, intre alte caracteristici, le are si pe urmatoarele:
-este o varsta a contestatiei
-apar false conflicte de detaliu cu cei din lumea adultilor
-nonconformismul
conformismul gupului.

adolescentului

ia

nastere

din

In planul dezvoltarii biologice adolescentul se apropie ca si conformatie

de cea a adultului . Se dezvolta sistemul muscular astfel incat infatisarea
fizica a sa devine mai armonioasa decat in pubertate. Din punct de vedere
al gandirii, se produce desprinderea de real si trecerea in planul posibilului.
Gandirea dialectica presupune intelegerea structurilor, relatiilor,
contextelor. Din punctul de vedere al personalitatii se poate afirma ca
este inca prezent intr-o anumita masura egocentrismul in sensul ca
adolescentii tind sa exagereze importanta , unicitatea, gravitatea propriilor
experiente emotionale si sociale:iubirea, suferinta, aspectul vestimentar,
cu atingerea unui punct culminant intre 13 si 14 ani. Specialistii(Golu,
2015)sustin ca exista doua manifestari ale egocentrismului:
- tendinta de a-si crea un public imaginar, astfel incat ei par a fi plasati pe
o scena iar restul lumii este preocupata a le analiza aspectul fizic,
vestimentar, comportamentul
-tendinta de a se mitiza, in sensul ca adolescentii isi exscerbeaza
abilitatile, de unde riscul de a crea o conduita falsa pentru a-i impresiona
pe ceilalti(consum de substante nocive, relatii sexuale)

8.Exigente educative pentru perioada pubertatii si a

adolescentei:

-educatia trebuie sa se realizeze intre tutela excesiva si

indiferenta. Controlul trebuie sa fie discret , dar consecvent
-trebuie ca mereu sa existe disponibilatea de a discuta cu
adolescentul
-situatiile conflictuale trebuie rezolvate cu calm
-mijloacele de disciplinare trebuie utilizate cu suplete
-tanarul sa simta intotdeauna caldura afectiva
-autoritatea adultului sa fie nealterata
-initierea de activitati comune cu adolescentul

Rezumatul acestei sectiuni:

In evolutia fiintei umane exista o multitudine de factori ce-si

pun amprenta asupra ei, factori ce pot fi grupati in trei mari
categorii:ereditate, mediu si educatie

In dezvoltarea fiintei umane pot fi stabilite cateva perioade,

avand in vedere anumite criterii(ex.:cognitiv, moral)

Perioadele pubertatii si a adolescentei sunt grupele de varsta

caora li se adreseaza cu precadere cadrul didactic, si care prin
importanta lor se constituie in etape de maxima importanta in
personalitatea viitorului adult.

Intrebari de autoevaluare:
1. Definiti.ereditatea................................................................................
.............................................................................................................

.............................................................................................................
.................................................................................................
2. Definiti.mediul......................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
................................................................................................
3. Stabiliti
rolul
lor
in
dezvoltarea
ontogenetica........................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
....................................................................................
4. Care este clasificarea propusa de Piaget in domeniul stadiilor
dezvoltarii
psihice?................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
....................................................................................
5. Dar
cea
a
lui
Kohlberg?.............................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
....................................................................................
6. Prezentati asemanari si deosebiri intre cele doua paradigme, cea
piagetiana
si
cea
kohlbergiana
in
dezvoltarea
omului..................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
...................................................................................

Sarcini de lucru

Organizati-va in doua grupuri, primul constituit din membri care s aduca

argumente etice favorabile clonarii, cel de al doilea care s aduca
argumente care s demonstreze c in c zul clonarii etica este incalcata.
Confruntati-va parerile.
Comentati urmatoarele afirmatii:
o Nu e totuna sa-ti plamadesti trupul sau mintea pe inaltimi sau intr-o
vagauna.

A educa inseamna a instrui.

Un suflet de copil poate fi ridat de toate erorile de educaie ale unui
batran.
o A educa inseamna a dresa.
Evidentiati actiunea educaiei asupra celorlalti factori ai dezvoltarii.
o
o

SISTEMUL DE PERSONALITATE

Cuprins:
1. Personalitatea, delimitari conceptuale;tipologia lui Kretschmer
2. Scoala psihometrica a lui Eysenck
3. Scoala psihometrica a lui Freud
4. Scoala umanista a lui Rogers
5. Dimensiuni ale personalitatii: temperament, caracter, aptitudini
6. Personalitatea profesorului
7. Rolul expectantelor in dezvoltarea personalitatii

Introducere:

De-a lungul evolutiei psihologiei, personalitatea a fost un domeniu ce a

atras atentia specialistilor, dat fiind importanta cunoasterii ei in contextul
complex al intelegerii fiintei umane.Acest capitol evidentiaza cateva teorii
ale personalitatii cu reprezentantii sai cei mai importanti;de asemenea
sunt abordate dimensiunile personalitatii, aspecte ce tin de aptitudinea
didactica, dar si de importanta asteptarilor pozitive (realiste) ale
profesorilor asupra colectivitatii de elevi.

 Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a

acelor sisteme
psihofizice care determina gandirea si
comportamentul sau caracteristic(Allport).Personalitatea este cea
care ne individualizeaza , care ne deosebeste de toti ceilalti.
Dorinta de a explica si a intelege corelatiile dintre aspectele fizice
ale persoanei si caracteristicile sale psihologice a dus la aparitia
unor tipologii constitutionale, dintre care cea mai cunoscuta este cea
a lui Kretschmer. Din punctual sau de vedere exista urmatoarele
tipuri:
Tipul picnic-statura mijlocie, maini si picioare scurte, abdomen si
torace bine dwezvoltate. Ca trasaturi psihice asociate se constata
voiciune, optimism, bonomie, tendinta spre superficialitate,
opportunism.
Tipul astenic- este msi degraba inalt si subtire, maini si picioare lungi
si subtiri, musculature firava.Ca trasaturi psihice intalnim
sensibilitate, tendinta spre abstractizare, interiorizare, simt al
onoarei, sensibilitate.
Tipul atletic-are o dezvoltare fizica si psihica echilibrata

Azi este evident ca toate acestea sunt simplificari deoarece fiinta

umana este prea complexa pentru a putea fi cuprinsa intre aceste
limite exacte si oarecum reductioniste.
Perspectivele asupra personalitatii au fost diferite in timp;dintre
aceste ne-am oprit aici asupra urmatoarelor:
Scoala psihometrica a lui Eysenck:din punctul sau de vedere,
personalitatea are doua dimensiuni:introversiunea/extroversiunea, si
stabilitatea/instabilitatea.
Trasaturile introvertitului sunt urmatoarele:este tentat a se inchide
in sine, contemplativ, tendinte de izolare sociala, romantic, fin ,
imaginative, timid.
Extravertitul pe de alta parte este orientat spre lumea exterioara,
deschis, comunicativ, usor adaptabil, evita singuratatea, cauta
initiative, optimist, neatent. Modelul de personalitate al lui Eysenck
cuprinde:
Temperamentul SANGUIN, care este extravertit si stabil

 Temperamentul COLERIC, care este extravertit si instabil

Temperamentul MELANCOLIC, care este introvertit si instabil
Temperamentul FLEGMATIC, care este introvertit si stabil
Fiecare dintre aceste tipuri are anumite caracteristici:
SANGUINICUL
autoritar

este sociabil, energic, flecar, lipsit de griji, sensibil,

COLERICUL este active, impulsive, schimbator, agresiv, vioi, foarte sensibil

MELANCOLOCUL este capricios, nelinistit, sobru, pesimist, rezervat,
nesociabil, tacut, visator
FLEGMATICUL este calm, echilibrat, sigur,controlat, pasnic, grijuliu, pasiv
Toate aceste trasaturi enuntate reprezinta trasaturi de personalitate ale
finite umane.

Scoala psihanalitica a lui Freud.Freud este cel care sustine ca psihicul

este alcatuit din trei instante:
Constient
Subconstient
Inconstient
Mintea omului este asemanata cu un iceberg, din care partea vizibila este
similara constientului, in timp ce partea ce nu se vede (deci cea mai mare
parte a icebergului)este similara inconstientului. Deci, partea vizibila este
cea controlabila, in timp ce inconstientul scapa controlului nostru, fiind o
zona a psihicului in care sunt ascunse conflictele si traumele acumulate ;
Freud considera ca in mare parte comportamentul nostru este determinat
de inconstient. Pe langa acestea, mai exista o sfera a psihicului numita
subconstient, care adaposteste ganduri si amintiri ce sunt temporar
uitate , dar care, dupa caz, pot fi reactualizate.
Pe langa studiul psihicului, Freud s-a ocupat si de studiul personalitatii,
care in viziunea lui cuprinde componentele:
Sinele
Eul
Supraeul
Sinele este prima instanta care se dezvolta, si este dominat de principiul
placerii, fiind egoist si urmarind satisfacerea placerii si a impulsurilor.Pe

masura ce inainteaza in varsta , si odata cu interactiunile sociale, cu

educatia, individual incepe sa dobandeasca eul, care este dominat de
principiul realitatii.Acesta incearca sa satisfaca solicitarile sinelui, dar intr-o
maniera rezonabila, dezirabila in raport cu regulile sociale.In fine, ultima
instant care apare este supraeul, care propune standardele pe care
individual doreste sa le atinga;supraeul cuprinde toate responsabilitatile si
indatoririle subiectului uman. Si aceasta instanta trebuie sa fie controlata
de catre eu, pentru ca nici exagerarile supraeului nu sunt dezirabile.
In concluzie, o personalitate echilibrata trebuie sa aiba un eu puternic.
Eul, pentru a-si indeplini sarcinile, trebuie sa puna in functie niste
mecanisme de aparare care ii permit sa se protejeze de exagerarile
inspre care tind celelalte doua instante. Iata cateva exemple in acest sens:
Proiectia-presupune a ne proiecta propriile noastre idei sau stari
neplacute asupra altei persoane
Refularea-sau reprimarea unei experiente , de exemplu pentru ca
este prea penibila, rusinoasa, stanjenitoare pentru a o avea mereu in
sfera constiintei
Rationalizarea-presupune gasirea de scuze in proprii nostri ochi
pentru o fapta deloc onorabila comisa de catre noi

Teoria umanista a personalitatii il are drept reprezentant pe Carl

Rogers, si isi centreaza esenta pe ideeasineluicare poate fi unul real
sau unul ideal. Sinele se refera la acea latura a fiintei umane care o
defineste asa cum este ea in mod efectiv, in timp ce sinele ideal se refera
la persoana asa cum si-ar dori ea sa fie. Este evident ca pentru o
personalitate echilibrata si armonioasa discrepanta dintre cele doua tipuri
de sine ar trebui sa fie cat mai mica.Dupa Rogers, dezvoltarea unei
personalitai armonioase presupune acordarea de catre cineva apropiat(de
obicei parinti), a unei pretuiri neconditionate. In masura in care ii este
acordata aceasta pretuire, persoana se simte apreciata si iubita indiferent
de calitatile si defectele sale. Ea elibereaza individual de necesitatea de a
cauta mereu aprobare sociala la cei din jur, si de a-si explora aptitudinile si
talentele.In cazul in care aceasta pretuire nu este acordata, iar iubirea este
conditionata(de ex.de note bune obtinute la scoala, sau de un
comportament frumos), copilul primeste mesajul ca parintele si-ar dori un
copil ideal. Acest copil creste incercand sa intre in modelul pe car parintii il
preconizeaza pentru el, neglijandu-si propria fiinta intima. Ulterior aceste
persoane tind sa aiba standard foarte ridicate, chiar uneori nerealiste,
distanta dintre sinele real si cel ideal fiind foarte mare.

 Una
dintre
componentele
personalitatii
este
TEMPERAMENTUL.Acesta este latura dinamico-energetica a
personalitatii, si poate fi studiat din mai multe perspective:
Din perspectiva lui Pavlov, sistemul nervos are urmatoarele caracteristici:
Forta
Echilibru
Mobilitate
Forta se exprima in rezistenta la solicitari a sistemului nervos
Echilibrul se exprima in raportul existent intre excitatie si inhibitie
Mobilitatea este dependenta de viteza cu care se consuma si regenereaza
substantele constitutive ale neuronului(se constata de exemplu in diferite
aspect exterioare, observabile, cum ar fi modificarea unei deprinderi).
In functie de cum se combina aceste trei insusiri intre ele, rezulta
urmatoarele tipuri:
Sanguinicul-puternic, echilibrat, mobil
Flegmaticul-puternic, echilibrat, inert
Colericul-puternic, neechilibrat, mobil
Melancolicul-hipoton(are un tonus scazut)
Din punctual de vedere al lui Eysenck , temperamentele sunt tot acestea
patru expuse anterior, cu caracteristicile mentionate la paragraful referitor
la paradigme ale personalitatii(perspectiva lui Eysenck).
O alta perspectiva este cea a lui Le Senne, care stabileste existenta a opt
tipuri temperamentale, in functie de urmatoarele criterii:
Emotivitate
Activitate
Rasunet(Ecou)
In functie de acesti factori omul poate fi:Emotiv(E) sau Nonemotiv(nE)
Activ(A) sau Inactiv(nA)

Primar(P), -care are terndinta de a trai puternic prezentul, implica

extroversiunea-,sau Secundar(S)-care are tendinta de a ramane sub
influenta impresiilor trecute, implica introversiuneaCele opt tipuri temperamentale pe care le stabileste Le Senne sunt:
-Pasionat(EAS)
-Coleric(EAP)
-Sentimental(EnAS)
-Nervos(EnAP)
-Flegmatic(nEAS)
-Sanguinic(nEAP)
-Apatic(nEnAS)
-Amorf(nEnAP)

O alta component a personalitatii sunt aptitudinile.Acestea se

definesc ca fiind insusiri ale persoanei, care in ansamblul lor
explica diferentele constatate intre oameni in privinta posibilitatii de
a-si insusi anumite cunostinte, priceperi si deprinderi(A.Cosmovici)
Clasificarea aptitudinilor:
A. Dupa natura proceselor psihice implicate:

Aptitudini senzoriale(ex.acuitate vizuala, auditiva, etc)

Aptitudini psihomotorii(ex.dexteritate manuala)
Aptitudini intelectuale(ex.aptitudinea spre matematica)
Aptitudini fizice(ex.forta, viteza, indemanare)
B.Dupa gradul de specializare:
Aptitudini generale(ex.inteligenta)
Aptitudini special(ex.aptitudinile profesionale)
Din ansamblul acestor aptitudini ne vom referi in continuare la
inteligenta, ca aptitudine generala. In momentul de fata exista o
multime de definitii ale inteligentei;in fapt, lumea psihologica nu a reusit
sa se puna de accord cu un punct de vedere unanim asupra acestei

probleme. Oricum, ea este capacitatea de a obtine alte noi capacitatati;de

asemenea ea este instrument al analizei, sintezei,abstractizarii,
generalizarii, etc.
Dintre perspectivele asupra inteligentei ne vom referi la cea a lui
Thorndike, Cattell, Thurstone.
Thornidike considera ca exista urmatoarele tipuri de inteligenta:
-Abstracta-se refera la capacitatea de a folosi limbajul verbal si symbolic
-Pragmatica-vizeaza activitatile concrete de manipulare a obiectelor si
instrumentelor
Sociala-se refera la abilitatea de a ne descurca eficient in cadrul relatiilor
sociale, in acomodarea la ele.
Initial apare inteligenta pragmatica(copiii descompunand si recompunand
diferite obiecte, jucarii, etc si-o antreneaza),pe urma ajuge la cea
conceptuala(abstracta), pentru ca apoi sa se dezvolte inteligenta sociala.
Din punctul de vedere al lui Cattell, se poate distinge o inteligenta fluida
si o inteligenta cristalizata.
Astfel, inteligenta fluida raspunde mai degraba situatiilor noi, insolite, in
timp ce inteligenta cristalizata este aplicabila la situatiile tip ale mediului
socio-cultural(I.Dragan)
Thorstone considera ca in spatele inteligentei generale stau opt factori,
si anume:
Rationament inductiv
Rationament deductiv
Memorie
Aptitudine numerica
Rapiditatea perceptiei
Aptitudini spatiale
Intelegere verbala
Fluenta verbal

IQVERSUSEQ(EQ=inteligentaemotionala)
Este foarte interesant c, dei au diplome echivalente ca valoare, unii se trsc n slujbe
umile, n timp ce alii fac salturi impresionante n drumul lor ctre succes.
Cum se explic faptul c unii care dovedeau n copilrie o inteligen vie i promiteau
foarte mult, au euat pn la urm n mediocritate, iar alii, care nu se distingeau prin
nimic deosebit, au reuit n via?
De ce snt cupluri care se ceart i apoi se despart, i perechi care, dei se mai confrunt
cu tensiuni, nu se destram i chiar snt fericite?
Rspunsul la toate aceste ntrebri ine cont de faptul c noi "decidem i gndim sub
influena sentimentelor", dup cum ne sugereaz Daniel Goleman, psiholog la Harvard.
Adevrata msur a inteligenei nu este I.Q., ci E.Q., coeficientul emoional.
"Marea revoluie a anilor 2000 const n revana sentimentelor asupra inteligenei", ne
asigur Daniel Goleman n cartea sa celebr deja n Statele Unite ale Americii,
"Emotional Intelligence".
n prezent, cnd ne referim la inteligen, nelegem cel puin dou lucruri:
intelectul (IQ) i
inteligena emoional (EQ).
"n mod tradiional, puterea creierului este dat de IQ, ns cu ct lumea devine mai
complex, inteligena emoional trece pe primul plan" (Daniel Goleman).
O persoan inteligent emoional este abilitat n patru domenii: identificarea emoiilor,
nelegerea emoiilor, reglarea emoiilor i folosirea emoiilor.
n viziunea lui Daniel Goleman (1998), inteligena emoional este format din cinci
factori: cunoaterea propriilor emoii, managementul emoiilor, motivare, recunoaterea
emoiilor la alii (empatie) i relaiile interpersonale.
Iat o comparaie ntre IQ i EQ.
Intelectul - IQ
ne ajut s facem socoteli;
ne ajut s procesm informaii;

se bazeaz pe logic;

ne ajut s rezolvm probleme;

ne ajut s reuim la coal;

n decursul vieii IQ-ul este relativ constant;

Inteligena emoional - EQ
ne ajut s ne nelegem pe noi nine i s ne motivm;
ne ajut s lum decizii (fr emoii nu poate fi luat nici o decizie);

ne ajut s comunicm i s ne nelegem mai bine cu ali oameni i s construim

relaii puternice, care dureaz;

ne ajut s ne transformm;

ne ajut s nvm din experien;

ne ajut s fim creativi;

ne ajut s reuim la locul de munc i n via.

Dezavantajele intelectului
funcioneaz bine doar cnd sntem calmi;
funcioneaz ncet, sau n orice caz mai ncet dect inteligena emoional; din
aceast cauz nu ne putem baza pe IQ atunci cnd ne aflm n situaii critice sau
cnd trebuie s luam rapid decizii;

este un predictor slab al succesului nostru n via; (ns un bun predictor al

succesului nostru n coala tradiional);

rmne relativ constant toata viaa.

Avantajele EQ
funcioneaz bine n orice situaie;
functioneaz rapid, sau n orice caz mai repede dect IQ-ul; din aceast cauz ne
putem baza pe EQ cnd ne aflm n situaii critice sau cnd trebuie s lum rapid
decizii;

este un predictor puternic al succesului nostru n via;

poate crete, chiar foarte mult.

Bell Labs, Centrul de cercetare pentru nalta tehnologie al lui A.T.&T., gigantul
telecomunicaiilor din SUA, a apelat la Goleman pentru a testa angajaii care se
dovediser foarte eficieni. Rezultatul: cei mai valoroi cercettori nu aveau un I.Q.
foarte ridicat sau diplome dintre cele mai prestigioase. Erau ns persoane foarte
echilibrate din punct de vedere emoional, capabile s fac fa cu succes
momentelor de criz.

Cercetarile au artat c succesul nostru la locul de munc sau n via depinde 80% de
inteligena emoional i doar 20% de intelect.
n cazul liderilor, inteligena emoional contribuie cu pn la 90% la succes. Asta nu
nseamn c rolul IQ-ului trebuie neglijat. IQ-ul continu s fie important, dar nu cel mai
important.
De altfel, viaa i experiena fiecrui individ arat c, spre deosebire de IQ, care nu se
schimb mai deloc dup adolescen, inteligena emoional este, n mare parte,
nvat, i continu s se dezvolte pe msur ce naintm n varst i nvm s
cunoatem emoiile i sentimentele i s le utilizam pozitiv.(dr.Cherechianu Aurel)

Caracterul
este
si
el
o
componenta
a
personalitatii.
Acestaconstituie profilul psihomoral al individului, manifestat in
consistenta relatiilor interpersonale si in activitatea sa(I.Radu)
Exista asadar trasaturi pozitive, precum si trasaturi negative(de
ex.cinstea,
corectitudinea,
constiinciozitatea,
modestia,
altruismul/minciuna, aroganta, lenea,rutina, linguseala.

Trasaturi negative
corectarea lor:

de

caracter

frecvente

la

copil

si

Minciuna
Forme de manifestare:eludarea intentionata a adevarului. Piaget
sustine ca pana aproximativ in jurul varstei de 6 ani, copilul este de
fapt un pseudomincinos, fiindca in ceea ce-l priveste granite dintre
real si imaginar este foarte sensibila.
Cauze: teama de pedeapsa, dorinta de a iesi in relief
Remedii:deprinderea inca de la varste mici cu exactitatea,
dezvoltarea simtului realului, iar la varste mai mari, constientizarea
faptului ca respecatrea adevarului este o chestiune de demnitate.
Capriciul
Forme de manifestare:Copilul capricios este un copil cu toane,
mofturos,obisnuit sa I se satisfaca toate gusturile.Odata refuzata o
dorinta, copilul izbucneste in tipete, cuvinte urate, etc
Cauze - :interne-o slaba dezvoltare a inhibitiei interne si un psihic
labil
-

Externe-greseli educative din partea familiei, rasfatul si

ingaduinta exagerata

Remedii:nu se recurge la rugaminti, ci se adopta o atitudine fema ,

cerintele sa fie statornice, indiferenta fata de manifestarile capricioase
Incapatanarea
Forme de manifestare:refuzul nejustificat de a indeplini anumite sarcini
Cauze:educatie excesiv de autoritara, rasfat exagerat, sau de asemenea
poate fi lipsa autoritatii si a supravegherii din partea parintilor
Remedii:ignorarea temporara dupa principiul observa totul, dar nu
reactiona la orice,amanarea indeplinirii sarcinilor pana in momentul in
care situatia s-a mai detensionat, la varste mici abaterea atentiei spre alte
obiective.

Personalitatea profesorului

Referindu-ne la aceasta, e necesar a releva in ce consta aptitudinea

didactica:
-calitati senzoriale:vaz, auz

-calitati ale aparatului locomotor

-calitati ale limbajului:exprimare clara, inteligibila
-atentie:concentrate, distributive
-calitati intelectuale:gandirea-flexibiltatea mentala
-rationament abstract
-capacitate de analiza si sinteza
-gandire creative
-calitati ale personalitatii:interes profesional crescut, sociabilitatea,
moderare in reactii, constiinciozitate si simtul datoriei, autoritate, calm,
incredere in sine, simtul umorului
-capacitati psihopedagogice:capacitatea de a face materialul de invatare
accesibil, empatia, creativitatea in munca psihopedagogica
Managementul efficient presupune:
1. O negociere inca de la inceputul colaborarii profesor-elev a
sistemului de regului care vor functiona in clasa(deci presupune
implicarea si activarea elevilor)
2. Depinde si de imagine ape care elevii si-o formeaza despre
profesorul eficient.
In urma cercetarilor s-a constatat ca elevii sunt interesati de urmatoarele
probleme:
-Poate profesorul sa mentina ordinea?
-Stie profesorul sa rada?
-Ii intelege pe elevi?
Referitor la prima intrebare, s-a constatat ca de fapt elevii asteapta de la
profesor tocmai acest lucru, dar mentinerea acestei ordini sa nu se
transforme intr-un regim prea aspru.De asemenea, elevii asteapta ca
profesorul sa inteleaga clasa ca intreg.
Controlul profesorului se bazeaza pe doua aspecte:
1. Pe putere-presupune coercitii-fizice
-psihologice
2. Pe autoritate-intruneste consensul celor aflati sub autoritatea sa

Pentru a realiza un control efficient, profesorul trebuie sa detina

urmatoarele calitati:
a. Charisma-capacitatea de a atrage si a influenta oamenii prin propria
personalitate
b. Ascendenta-obtinerea controlului asupra
prezenta

unei situatii prin simpla

c. Puterea intelectuala-puterea expertului

d. Resursele de putere-capacitatea de a organizare a elementelor unei
activitati in clasa

In privinta rolului expectantelor in formarea personalitatii, in cele ce

urmeaza, ne vom referi la:
Autoeficienta, care inseamnacredinta cuiva de a putea indeplini o
sarcina specifica(Bandura).Aceasta presupune faptul ca in momentul in
care persoana are asteptari(expectatii) inalte fata de sine, exista multe
sanse ca ele sa se indeplineasca ; in masura in care aceste expectatii sunt
negative, sansele ca ele sa se indeplineasca sunt de asemenea mari.
Predictia ce se autoindeplineste se refera la situatia de interactiune dintre
doua sau mai multe persoane,in care asteptarile credibile din partea
observatorului , vor suscita un anumit comportament din partea
actorului.Cu alte cuvinte, in masura in care un profesor are asteptari
scazute in ceea ce priveste nivelul unei clase(din multiple puncte de
vedere:comportamental, invatatura, etc), el transmite acest lucru chiar si
indirect acest lucru elevilor, astfel incat ,mai devreme sau mai tarziu ei ii
vor confirma asteptarile, si vor intra in modelul(negative)pe care
profesorul l-a preconizat pentru ei.

CREATIVITATEA;CULTIVAREA CREATIVITATII LA ELEVI

Cuprins:
1.Delimitari conceptuale
2. Etapele procesului creator
3. Factorii creativitatii
4. Cultivarea creativitatii la elevi

Introducere:
Dezvoltarea creativitatii este un domeniu intrat nu foarte demult in atentia
psihologilor, cu toate acestea studiul ei prinde actualmente tot mai mult
teren, intrucat se constata ca societatea actuala are din ce in ce mai multa
nevoie nu doar de indivizi inteligenti si instruiti, ci si de indivizi creative,
capabili sa gaseasca solutii inedite si eficiente la problemele complexe cu
care lumea de azi se confrunta.

Creativitatea este o activitaste sau un proces care duce la un

produs caracterizat prin noutate sau originalitate, si valoare prin
societate(I.Rosca)
Initial s-a considerat creativitatea ca fiind apanajul geniului, mai
exact a geniului nebun.Creativitatea presupunea deci in buna
masura insanitatea psihica. Ulterior s-a demonstrat ca in fapt
creativitatea trebuie vazuta ca o scala pe care sunt situate toate
fiintele umane normal dezvoltate din punct de vedere
intellectual;singura diferenta este ca ele se situeaza la un nivel mai
inalt au mai scazut pe aceasta scala.

In privinta fazelor procesului creator, acestea sunt patru:

Prepararea, care consta in adunarea de informatii referitoare la
domeniul de intees
Incubatia, care este un moment predominant abisal, si care consta
intr-o corelare a informatiilor existente,
Iluminarea,saufulguratia unei clipe incandescente, care sfideaza
orice legitate(A.Munteanu), este momentul in care ideea se naste.
Numita si reactia Evrika, ea poate fi descrisa stiintific, pretanduse mai degraba descrierilor literare.

Verificarea se refera la procesul de punere in aplicare a celor

gandite, si implica in mare masura efort volitiv.

Factorii creativitatii pot fi impartiti in mai multe categorii:

A) Factori psihologici pot fi impariti in mai multe categorii:
Intelectuali
Nonintelectuali

Discutand despre factorii intelectuali, in primul rand facem referiri la

gandire.Aceasta poate fi convergenta sau divergenta.Cea convergenta este
mai degraba o gandire algoritmica, ce merge pe drumul cel mai scurt si mai
uzual pentru rezolvarea unei probleme.
Gandirea divergenta presupune un mod nou, neuzual de rezolvare a
problemelor.Factorii care alcatuiesc gandirea divergenta sunt urmatorii:
Fluiditatea-capacitatea de a da un numar de raspunsuri cat mai mare la
o anumita problema
Flexibilitatea-capacitatea gandirii de a-si schimba prompt cursul gandirii
daca este cazul
Originalitatea-capacitatea de a da raspunsuri noi si neuzuale la o
problema
Elaborarea-punerea in practica a celor gandite;presupune effort volitiv
Sensibilitatea fata de probleme-capacitatea de a sesiza probleme acolo
unde aparent ele nu exista
Redefinirea- capacitatea de a folosi un obiect sau o parte a unui obiect
in alt scop decat cel pentru care a fost creat
In privinta raportului dintre inteligenta si creativitate specialistii sustin
ca nu se poate discuta despre creativitate in lipsa unei inteligente aflata
macar la un nivel mediu.Dincolo de acest nivel orice combinatie este posibila
intre cei doi factori:un nivel inalt de inteligenta si o creativitate medie, un
nivel mediocre de inteligenta si o creativitate inalta, ambele inalte, ambele
medii.
Cativa dintre factorii nonintelectuali ai creativitatii sunt urmatorii:

Motivatia(intrinseca este mai degraba favorabila creativitatii decat cea

extrinseca;o importanta mare au si celelalte tipuri de motivatii:cognitive,
afectiva,pozitiva..Un alt factor este caracterul, cel putin in ceea ce priveste
tenacitatea , perseverenta de a pune in practica cele gandite.Afectivitatea
influenteaza si ea creativitatea, in ceea ce priveste latura sa care vizeaza
placerea de a crea, pasiunea pentru un domeniu.
B)Factori biologici :Ereditatea (se cunosc familii in care
exista predispozitia fructificata spre a crea intr-un anumit
domeniu, cum ar fi familia Darwin, familia Bach, etc);
Sexul(desi in momentul de fata marile creatii ale omenirii
apartin barbatilor intr-o mai mare masura decat femeilor , acest lucru este
perfect explicabil prin mentinerea secole de-a randul a femeilor intr-o
situatie de ignoanta in ceea ce priveste instructia;dupa cum am vazut
inainte, unul dintre momentele creativitatii este cel al prepararii, al
adunarii de date, caci intamplarea nu ajuta decat o minte
pregatitadupa cum spunea Pasteur.Pe de alta parte testarile in zona
potentialului creativ , nu au reliefat nici o superioritate, nici a femeilor si
nici al barbatilor in acest domeniu.
B) Factori sociali se refera la influenta familiei si a scolii asupa
individului.(asupra acestui punct se intra in detalii la punctul 4
al temei:Cultivarea creativitatii la elevi)

Discutand despre cultivarea creativitatii la elevi, trebuie spus ca

un mediu familial permisiv are un rol pozitiv;
In privinta mediului scolar, acesta poate fi unul inhibitor(implica
profesori hipercritici, lipsiti de entuziasm, rigizi, indisponibili in afara
orelor).Un alt tip de mediu este cel stimulativ(aici se permite libera
exprimare a ideilor, chiar contrare, se stimuleaza munca
independent, profesorii sunt disponibili si in afara orelor)
Factori ce blocheaza creativitatea in scoala:

1. Evaluarea-stiindu-se notat, cel mai adfesea elevul nu-si mai permite

alte abordari ale problemei decat cea uzuala, caci a incerca ceva nou
implica si riscul de a gresi, ori daca doreste o nota buna, elevul nu-si
asuma acest risc.Se propune ca atunci cand acest lucu este posibil,
evaluarea sa fie amanita.
2. Recompensa-cel mai adesea este nota.In locul acesteia se propune
gasirea si oferirea unor sarcini-abil alese-in plus. Aceasta este
valabila mai ales la elevi cu varsta mai mica.(de ex in momentul in
care elevii termina de executat o sarcina, doar celor care sunt

apreciati ca au lucrat mai creativ li se ofera noi material de

completat, combinat, ales, etc astfel incat atat ei cat si restul
colectivului percep acest lucru ca o valorizare a lor la care nu toata
lumea a reusit sa acceada)
3. Competitia-in locul ei se propune cooperarea.
Idoli ai sistemului scolar sanctificati timp de secole(dupa A.Munteanu),
si care inhiba creativitatea:
-cultul elevului dupa care profesorul isi regleaza tempoul
-obsesia profesorului pentru programa
-elevul modeleste recitatorul fidel al manualului
-sanctificarea metodelor traditionale de invatamant
-supraestimarea notelor
-fetisizarea ratiunii si a memoriei in defavoarea
dimensiunilor noncognitive ale personalitatii

imaginatiei si a

Una dintre metodele de stimulare a creativitatii, extrapolabila si la

domeniul didactic, este brainstormingul, sau metoda asaltului de
idei.Acesta presupune doua principii:
1. Amanarea judecatii
2. Cantitatea creste calitatea
Si patru reguli:
1. Suspendarea oricarui criticism
2. Manifestarea impetuoasa a imaginatiei
3. Stimularea unui debit ideativ mai mare
4. Preluarea ideilor emise de altii, si fructuficarea lor prin ajustari

Comunicarea

Cuprins:
1. Delimitari conceptuale:comunicare nonverbala/comunicare verbala
2. Indici ai comunicarii nonverbale
3. Comunicarea verbala:
3.a) Principalele caracteristici ale comunicarii defectuoase
3.b) Principiile de baza ale unei bune comunicari

Introducere:
Lipsa comunicarii este o tar a perioadei actuale, accentuandu-se
parca
mai
mult
ca
oricand
datorita
a
ceea
ce
numimvitezaacestor timpuri.Lipsa comunicarii, sau deficientele
ei amprenteaza atat relatia perinte copil, cat sip e cea profesor elev.
Tocmai de aceea sunt abordate cateva dintre aspectele considerate
mai interesante si mai relevante ale problematicii comunicarii.

-Toti ne formam o imagine despre propria persoana

-In actiunile noastre ne bazam pe aceasta imagine
-Uneori imaginea de sine nu coincide cu realitatea
-Atunci cand exista o mare discepanta intre imaginea de sine si
realitate, comunicarea are de suferit

Indicii comunicarii nonverbale sunt urmatorii:

Contactul vizual
Expresia faciala
Pozitia
Gesturile
Proximitatea
Imbracamintea

In privinta comunicarii verbale,un aspect de care trebuie tinut

cont se refera la principalele caracteristici ale comunicarii
defectuoase. Acestea ar putea fi urmatoarele:
-Atacul la persoana-in acest caz, persoana care are dificultati de
comunicare, are tendinta de a condamna interlocutorul in ansamblu,
ca persoana, in loc sa se centreze exclusive pe comportamentul care
a deranjat-o
-Apararea-persoana are tendinta de a se apara in mod global, in loc
sa-si explice comportamentul care a avut reverberatii negative in
cealalta persoana
-Infailibilitatea-persoana are tendinta de a considera ca dreptatea
este exclusive de partea sa, partenerul de discutie neavand catusi
de putin dreptate
-Sentimentul nedreptatii-acest indice se refera la faptul ca persoana
se simte in mod necesar o victima in raport cu celalalt
-Deziluzia-discutia nu are rost, pentru ca celalalt oricum nu ne
intelege
-Agresivitatea-persoana face totul pentru a-si rani interlocutorul,
pentru a-l umili
-Retragerea in sine-fiind caracterizati de acest indice, refuzam oice
comunicare cu interlocutorul,m orice explicatie, orice dialog

Intre principiile de baza ale unei bune comunicari, am selectat aici

umatoarele:
Principii legate de ascultare:
-Dezarmarea se refera la faptul ca in momentul in care discutia risca sa
degenereze in conflict, sa ne antrenam abilitatea de transmite direct sau
indirect faptul ca ii intelegem furia sau frustrarea interlocutorului, dar ca in
aceasta situatie am reactionat astfel deoarece(explicand aici eact
mobilurule comportamentului nostru)
-Empatia:presupune parcurgerea a trei pasi:
A-l asculta pe celalalt cu atentie
A-I repeta pe scurt ceea ce am inteles
A-I cere precizari sau informatii in plus cu privire la subiectul pus in
discutie
Principii legate de exprimare:
-Flexibilitatea:se refera la faptul ca perceptia noastra asupra
evenimentelor nu este infailibila, si ca probabil si interlocutorul isi are
partea sa de dreptate
-Centrarea-presupune capacitatea persoanei de a se focalize exclusive pe
comportamentul care ne-a deranjat la interlocutor, si a nu aluneca in
reprosuri colaterale
-Aprecierea:se refera la faptul ca, in masura in care reusim sa transmitem
interlocutorului ca in ansamblu il apreciem ca persoana, ca il respectam ,
dar ca de asta data un anumit comportament al sau ne-a deranjat, este
mai putin probabil ca situatia sa degenereze in conflict.
Aspecte motivationale ale invatarii in scoala
Cuprins:
1. Motivatia: definire, structura, forme
2. Legea Yerkes-Dodson
3. Frustrarea si mecanisme de aparare in fata frustrarii
4. Motivatia de a reusi; teorii ale atribuirii

Introducere:

Cunoasterea structurilor motivationale care determina cea mai dezirabila

conduita a elevului(atat in planul scolar cat si extrascolar), este necesara
in intregul proces didactic.Astfel, aflarea unui optimum motivational, adica
a unui echilibru optim intre performanta elevului si nivelul motivatiei sale,
cere in primul rand cunoasterea temeinica a elevului cu toate
particularitatile sale de varsta.

Motivatia cuprind ansamblul factorilor care declanseaza si sustin

activitatea.

Structura sa este alcatuita din urmatoarele:

-trebuinte
-motive
-interese
-convingeri
-idealuri
In privinta trebuintelor Maslow a alcatuit o piramida a acestora, situand la
baza sa trebuinte fiziologice(foame, sete, sex, odihna),apoi umeaza
trebuinte de securitate, dragoste si afiliere, de stima si statut ,de
cunoastere, estetice si de autorealizare.Pe masura ce o trebuinta de la
baza se realizeaza, omul poate sa acorde atentie realizarii urmatoarei
trebuinte.Este evident de exemplu ca, in lipsa satisfacerii trebuintelor de
securitate(in conditii dramatice, de razboi de pilda) ,omul nu este interesat
de trebuintele estetice, ci mult mai curand de a-si pastra viata, de a o
continua in circumstante sigure, ferite de primejdii.
Formele motivatiei sunt:
Pozitiva si negativa
De exemplu un elev invata din placer(si este motivat deci pozitiv), sau din
teama de a nu fi pedepsit, de a nu ramane coregent (si deci e motivat
negativ)
Cognitiva si afectiva
De exemplu un elev invata din dorinta de a sti ori din dorinta de a obtine
simpatia cuiva drag
Intrinseca si extrinseca

De exemplu elevul invata pentru ca el doreste astfel, dorinta este a sa si o

face din pasiune, in timp ce fiind motivat extrinsic, el invata pentru o nota
buna, pentru o bursa, etc

Legea Yerkes Dodson se refera la raportul dintre motivatie si

performanta.

Mai exact , in cazul unei motivatii slabe, performanta este pe masura.Daca

persoana este supramotivata, performanta este afectata in mod negative,
pentru ca, aflata sub stress, persoana va fi inhibata, iar performantele sale
nu vor fi pe masura capacitatilor sale.
De aceea este de dorit ca persoana sa fie bine(si nu supra)motivate,
pentru ca eficienta sa sa fie reala.

Frustrarea este pe de o parte imiedicarea unei persoane sa-si realizeze

un drept sau o dorinta, iar pe de alta parte este starea psihica ce rezulta din
acest blocaj.
In fata frustrarii oamenii pun in functie diverse mecanisme de aparare, cum
ar fi:
-eliminarea barierei:de exemplu un elev are de dat un examen foarte
important, dar se isca o furtuna foarte puternica.Eliminand bariera, elevul
va lua un taxi, sau va gasi o alta modalitate de a solutiona aceasta situatie
-ocolirea barierei:ex.unul dintre elevi se simte persecutat la scoala din
cauza ca acesta a dezvoltat o antipatie nestavilita fata de el. Deci, fiindca
nu poate elimina bariera, o va ocoli, de exemplu transferandu-se la o alta
scoala.
-reactii compensatorii: 1.Substituirea motivului:un liceean se indragosteste
de o colega a sa, dar intrucat aceasta va allege un alt baiat, cel dintai isi va
intensifica si reorinta eforturile in alta directive, inspre invatatura, sport, etc
2. substituirea obiectului reactiei:un functionar este
certat la serviciu de catre seful sau, dar neputand riposta isi va revarsa
furia acasa, asupra sotiei.
-reactii de aparare a eului: 1.refularea sau reprimarea unor amintiri care
sunt prea penibile pentru a putea fi pastrate in sfera constiintei
2.compensarea prin fantezie:un elev mentinut la
nivelul marginal al clasei de catre colegii sai din diverse motive, poate sa

compenseze acest neajuns prin visare, prin imaginarea a diferite ipostaze

avantajoase pentru el, si al caror protagosnist principal este.
3.identificarea:un individ care si-a dorit o viata
intreaga sa devina medic, de exemplu, si din anumite motive nu a reusit
acest lucru, poate depune toate eforturile pentru ca fiul sau fiica sa sa
devina ceea ce n-a reusit, identificandu-se astfel cu el(ea).
4.rationalizarea:un evreu in timpul celui de-al
doilea razboi mondial isi denunta fratele pentru ca acesta din urma
complota impotriva Statului Major al SS-ului.Motivul pe care primul il invoca
era respectarea legalitatii si a regulamentelor;in fapt intre ei exista o veche
rivalitate si gelozie inca din copilarie.
Un obectiv important al scolarizarii este acela de a modela
elevii inspre invatarea continua, autoreglata. Insa cum se explica faptul ca
un elev care nu reuseste sa indeplineasca o anumita sarcina devine frustrat
si descurajat, refuzand sa mai incerce din nou, in timp ce un altul totusi
continua sa incerce , desi in prealabil a intampinat un esec? Cum se explica
faptul ca un elev isi mentine sau creste nivelul motivatiei, in timp ce altuia
nivelul motivatiei ii scade? Raspunsul se refera la atribuirile pe care elevii
le fac, cu alte cuvinte la cauzele pentru care ei considera ca au succes sau
insucces. Este important de stabilit care este cauza pe care ei o considera a
fi la baza respectivului succes sau insucces. Pentru aceasta trebuie raspuns
la urmatoarele intrebari:
-Este o cauza interna sau externa persoanei?
-Este o cauza stabila sau instabila?
-Este o cauza care poate sau nu sa fie controlata de persoana respectiva?
Daca elevul cosidera ca a avut un esec pentru ca nu s-a straduit suficient,
atunci atribuirea(cauza )pe care o face este interna, instabila si contolabila.
Daca insa el considera ca pur si simplu nu se pricepe la ceva, atunci cauza
este interna, stabila si incontrolabila. Aceste atribuiri ii pot afecta elevului
motivatia pentru viitor. Elevii care atribuie succesul unor factori interni,
controlabili(de ex. efortul) au o stima de sine si o motivatie mai mari decat
cei obisnuiti sa faca atribuirile pe seama unor factori esterni(de ex. norocul).
Cercetarile au stabilit existenta unor diferente insemnate intre copiii care nu
sunt descurajati de esec si care insista pana reusesc si intre cei care
abandoneaza efortul dupa esec. Astfel, copiii orientati spre neajutorare
isi atribuie mai degraba esecul asupra unor caracteristici personale (cum ar
fi incompetenta lor, faptul ca nu se simt capabili), nu se asteapta sa aiba
succes, evita provocarile si renunta in fata esecului.

Copiii orientati spre perfectionare nu renunta in fata esecului , si se

concentreaza mai mult asupra sarcinii de executat decat sa se centreze pe
capacitatea/incapacitatea lor. Ei considera ca aceasta capacitate poate fi
imbunatatita, si daca se straduiesc mai mult vor reusi.
Copiii orientati spre performanta se concentreaza mai mult asupra
rezultatului activitatii decat asupra procesului de imbunatatire a abilitatii
sau invatarii. Ei doresc succesul, pentru ei fericirea se realizeaza din victorii
si din multumirea celor de langa ei(parinti, profesori).
Un accent mare pus in scoala pe note si competitie determina elevii sa
puna accent mare pe rezultate(note, premii, diplome). Insa, spre deosebire
de acesti elevi axati pe performanta si pe nevoia de a-i multumi pe altii,
elevii care isi pastreaza interesul inspre a atinge si realiza obiectivele
educationale(cei orientati inspre perfectionare), tind sa se descurce mai
bine in scoala.

Notiuni de consiliere psiho-pedagogica

Cuprins:
1. Delimitari conceptuale
2. Caracteristicile consilierului si ale consilierii
3. Analiza tranzactionala din perspectiva lui Berne
4. Perspectiva cognitivista a lui Beck asupra consilierii
5. Jurnalul starilor sufletesti
Introducere:
Profesorul diriginte indeplineste adesea, pe langa celelalte roluri asumate
in institutia de invatamant, sip e cel de consilier. In acest scop, acest
capitol-ce nu se doreste a fi exhaustiv-, prezinta o introducere in acest

domeniu, subliniind ca rolul cadrului didactic este si Acela de a contribui la

dezvoltarea personala a elevului, de a sensibiliza specialistul (psiholog cel
mai adesea)atunci cand exista o situatie de criza care depaseste atributiile
sale.

Consilierea este o interactiune intre doua sau mai multe persoane.

Ea presupune in mod necesar: - existenta unui consilier si a
unui client
- un anumit timp si spatiu acordat
consilierii
-un set de tehnici, metode de consiliere,
abilitati si atitudini pentru atingerea rezultatului dorit
Beneficiile clientului in urma consilierii sunt:

Autocunoastere, acceptare si dezvoltare personala

Sesizarea si rezolvarea problemelor cu care se confrunta clientul
Imbunatatirea relatiilor sale cu ceilalti
Eliminarea situatiilor de criza

Caracteristicile consilierului

Pozitive:
rabdare, ascultare activa, comunicare eficienta, empatie,
acceptare neconditionata, toleranta, caldura, confidentialitate

respect,

Negative:
Tendinte de dominare, tendinte de superioritate sau de inferioritate fata de
consiliat, precum si reversul fiecareia dintre caracteristicile positive mai
sus mentionate

Ce presupune consilierea?

A. Preventia-este elemental de baza al consilierii;se pot

preveni obiceiuri legate de fumat, droguri, consumul de alcool, insucces
scolar, etc
B. Dezvoltare personala-presupune insusirea de tehnici de
autocunoastere, invatare eficienta, comunicare, eliminarea unor complexe,
prospectarea viitorului
C. Interventia in situatii de criza-presupune interventia unei
persoane specializate in situatii cum ar fi:stres accentuat, depresie,
tentative de sinucidere, situatii post traumatice

Din multitudinea paradigmelor referitoare la consiliere am ales spre

ilustrare doua, si anume: Analiza tranzactionala din perspectiva lui
Berne, si perspectiva cognitivista a lui Beck asupra consilierii.
Analiza tranzactionala din perspectiva lui Berne:
Conceptia lui
urmatoarele:

Berne

in

acest domeniu

se poate rezuma

la

Stari ale egoului

Regulile tranzactiilor
Scenariul de viata
Cu alte cuvinte, Berne considea ca fiecare persoana include in fiinta sa trei
tipuri de ego: ego de copil, ego de adult si ego de parinte.
-Egoul de copil implica anumite trasaturi cum ar fi:comportament
emotional, creative, nesupus rigorilor disciplinei
-Egoul de adult implica un comportament realist, logic, rational,neafectiv
-Egoul de parinte presupune asumarea valorilor preluate de la parinti
(morala, atitudini, credinte), empatie, grija si ocotire fata de ceilalti.
Unui copil nu-I este caracteristic in fiecare moment doar egoul de copil, ci
si alte tipuri de ego, de exemplu ego de parinte in atitudinea fata de un
animal, fata de o papusa, etc, dupa cum si un adult poate pune in functie
la un moment dat un ego de copil.
Dificultatile de comunicare sustine Berne, se datoreaza in mare masura
faptului ca o anumita persoana pune in functie un anumit ego(de exemplu
de parinte), adresandu-se egoului de copil al interlocutorului(comunicare

defectuoasa), in loc sa se
acestuia(comunicare eficienta)

adreseze

tot

egoului

de

parinte

al

Un exemplu de situatie in care doua persoane pun in functie doua egouri

diferite( comunicare defectuoasa, cu potential conflictual):
Doi colegi, functionari, sunt protagonistii acestui dialog:Unul dintre acestia,
punctual la serviciu, il intreaba nemultumit pe celalalt, care tocmai
intarziase, in timp ce-si priveste ceasul:Cat e ora?La care colegul sau ,
pe un ton nemultumit raspunde:E opt si jumatate.
Este evident ca fiecare dintre cei doi comunica de fapt un cu totul alt
mesaj decat cel aparent: De fapt , mesajul primului este:De ce ai
intarziat atat?, in timp ce mesajul celuilalt este:De ce ma iei la rost, in
fond nu sunt subalternul tau!.
Primul s-a adresat celui de-al doilea de la un ego de parinte la un ego de
copil, insa colegul sau n-a acceptat acest lucru, raspunzandu-I de la un ago
de adult, si activandu-I tot un ego de adult
Acest exemplu este ilustrat schematic mai jos:

Copil

Copil

Adult

Adult
AAaa

Parinte

Parinte

Ce se intampla in aceasta situatie?

Berne sustine ca aici regulile tranzactiilor

fiind urmatoarele:

apar foarte clar, acestea

1. Cand sagetile sunt paralele intre cele doua tipuri similare de ego,
comunicarea poate continua nelimitat
2. Cand sagetile se incruciseaza, comunicarea cu privire la un anumit
subiect inceteaza imediat
3. Intelegerea
mesajului
psihologic
comportamentului unei persoane

este

cheia

intelegerii

In fine, Berne sustine ca in urma interactiunilor cu parintii, copilul dezvolta

un model de comportament care poate fi unul suportiv, sau unul agresiv.El
dezvolta o anumita atitudine fata de sine si fata de ceilalti;aceste decizii
vor forma ulterior scenariul de viata, care poate fi de persoana care
invinge, sau de persoana care pierde.

Perspectiva cognitivista a lui Beck asupra consilierii

Pe scurt, conceptia lui Beck in acest domeniu poate fi sintetizata astfel:

Comportamentul nostrum este determinat de interpretarea noastra
a situatiilor pe care le traim
Deformarile rationamentului dau nastere problemelor
Tehnica automonitorizarii, prin care deformarile prezente devin
alternative rationale

Beck sustine deci ca noi acodam situatiilor problematice pe care

traversam anumite semnificatii(mai mult sau mai putin grave), si
tocmai acest lucu este de natura sa ne influenteze comportamentul, si
situatia in sine.De pilda, raportandu-ne la activitatea didactica, o nota
sapte poate constitui o sursa de mare stress pentru un elev, in timp
pentru altul poate constitui o mare usurare.

le
ca
nu
de
ce

Confruntandu-se cu situatii problematice, persoana are nu o data de

infruntat invazia gandurilor automate depresive.Iata cateva exemple
de acest tip de ganduri:
-Nu sunt bun de nimic
-Nu reusesc niciodata nimic

-Nimeni nu ma intelege
-Mi-ar placea atat de mult sa fiu altfel
-Nimic nu merge cum vreau eu
-Ceva nu e in regula cu mine
-Sunt un ghinionist
De fapt, spune Beck, in momentul in care o persoana care se adreseaza
consilierului(un elev de pilda care traverseaza o situatie dificila,
adresandu-se dirigintelui sau, in conditiile in care in scoala nu exista un
psiholog scolar), el trebuie sa fie consiliat de asa maniera incat sa fie
capabil sa-si stavileasca avalansa gandurilor depresive, si sa
constientizeze ca practic, el se afla in miezul unor deformari de
rationament. Iata cateva exemple dintre principalele tipuri de
deformare a rationamentului:

1. Radicalizarea:a vedea totul fie in alb, fie in negru

2. Suprageneralizarea:a dramatiza o dificultate obisnuita, generalizando in mod excesiv
3. Deformarea selective:a nu retine decat partea negative a lucrurilor,
sau a minimalize ceea ce este pozitiv, amplificand ceea ce este
negative
4. Autodeprecierea:a crede ca toate calitatile si atuurile noastre nu au
nici o valoare si nu servesc la nimic
5. Inferenta:a ghici (mai exact a crede ca ghicesti correct)gandurile
oamenilor, a ghici viitorul
6. Emotivitatea:a ne proiecta starile sufletesti asupra realitatii(Ex:viata
este trista si grea pentru ca noi suntem indispusi)
7. Prezenta luia trebui:a socoti ca viata si lumea trebuie sa
raspunda intotdeauna unor norme foarte precise
8. Etichetarea:a identifica intotdeauna persoanele cu actiunile lor
In aceasta situatie, persoana consiliata trebuie ajutata sa-si dezvolte
abilitati de automonitorizare, cu ajutorul carora deformarile prezente
sa devina alternative rationale.
In acest scop, Beck propune realizarea unui Jurnal al starilor sufletesti:

Jurnalul starilor sufletesti

1.Imprejurarile
mele:-----------------------------------------------------------------------------------------

indispozitiei

aveam pentru prima oara intalnire cu o fata, am asteptat o ora, dare a nu a

venit---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2.Sentimentele mele negative, si intensitatea lor pe o scala de la 1 (minim) la1oo
(maxim)-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ma
simt:-----trist,
nelinistit,
neincrezator in mine, etc------------------------------------------------Ma simt:

Trist
70
%

50
%

nelinistit

Neincrezato etc
r in mine

40%

80%
1%

etc

40
%

Intensitatea sentimentelor a fost initial completata la inceputul elaboraii jurnalului.

Daca va fi corect executata activitatea, la sfarsitul ei, ne asteptam ca intensitatea
sentimentelor negative sa se diminueze.
Exemplu:
Gandurile
mele Deformarile prezente
automate negative
Intensitatea lor pe o
scala de la 1 la 100

Alternative rationale
Intensitatea lor pe
scala de la 1 la 100

-Nu reusesc
nimic

niciodata Autodeprecierea

80%

-In grupul meu de

prieteni sunt apreciat si
valorizat
100%
-s-ar
putea
sa-I
fi
intervenit ceva, motiv
pentru care nu a ajuns
la intalnire
80%

etc

etc

etc

etc

etc

etc

In concluzie: intr-o prima faza persoana descrie situatia care l-a facut sa se
simta atat de neplacut. Apoi ce simte exact fata de aceasta situatie, plus
intensitatea trairilor, pe o scala de la 1 la 100. La fiecare gand automat
depresiv trecut in tabel, I se gaseste ce tip de deformare a rationamentului
ii corespunde. Ulterior, in ultima rubrica se gasesc si se noteaza
alternative rationale (cu intensitatea lor).
In finalul demersului, se revine cu aprecierea intensitatii sentimentelor
negative, (in tabel cifra apare ingrosat), si cum am mai precizat, ne
asteptam ca aceasta intensitate sa scada, si persoana sa se simta mai
bine.

In ceea ce piveste etapele consilierii , acestea pot fi analizate din

doua puncte de vedere:
Etapele consilierii dupa scopul urmarit:
a. Etapa initiala= stabilirea primului contact, presupune
explorarea situatiei, ascultarea active, identificarea problemei,
stabilirea strategiei

b. Etapa de actiune=implica aplicarea strategiilor de actiune,

metodele propriu zise
c. Etapa finala=adica analiza situatiei si urmarirea cazului
Etapele consilierii din prisma abilitatilor utilizate de consilier:
a. Ascultare active( implica contact vizual, limbaj nonverbal
adecvat), la care se adauga observarea clientului(mimica,
postura, gestica)
b. De evitat intrebarile inchise(ex;te intelegi bine cu parintii?,
care blocheaza fluxul comunicarii in sensul ca subiectul este
tentat sa raspunda cudasaunu); se recomanda in schimb
intrebarile deschise:ce ai putea sa-mi povestesti despre?
c. Incurajarea(prin
limbajul
verbal
si
nonverbal),
parafrazare(ex:daca am inteles bine, spuneai ca)

prin

d. Reflectarea sentimentelor(ce simti?, ce crezi?)

e. Focalizarea(adevarata problema pare sa fie)
f. Influentarea(sesizarea impreuna cu clientul a alternativelor de
actiune)
g. Decizia(o ia clientul, asistat de consilier)