Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs
Lect.univ.dr.Claudia Hanga
Continut:
Introducere:
In acest capitol sunt evidentiate importanta celor trei factori ai devenirii umane:
ereditatea, mediul si educatia. Acesti trei factori amprenteaza in mod diferit fiinta
umana, conferind unicitate fiecareia dintre acestea.De asemenea sunt ilustrate
cateva dintre cele mai semnificative abordari ale stadialitatii, respectiv cea
piagetiana, cea din perspectiva lui Kohlberg, si cea dintr-o perspectiva generala.
Nu in ultimul rand, sunt creionate cateva dintre cele mai relevante trasaturi ale
varstelor pubertatii si adolescentei, etape de varsta de maxim interes pentru
majoritatea viitoarelor cadrelor didactice.
a) interni:
b) externi:
-ereditatea
-mediul
-intern
-extern
-educaia
Ereditate-Mediu
Educaie
Educaie
Educaie-Mediu-Ereditate
MediuEreditat
e
2.Ereditateapremis
psihoindividuale
natural
dezvoltrii
5.Rolul ereditii in cazul unor procese psihice este mult mai pregnant decat
in cazul altora (de exemplu temperamentul, emotivitatea, sunt mai puternic
amprentate de ereditate decat caracterul).
Intr-o msur nsemnat ereditatea antreneaz i aptitudinile dei in acest caz un
rol de seam revine i factorului activator. S-au realizat de exemplu studii asupra
motenirii aptitudinilor de-a lungul generaiilor. In familia lui Bach din 57 de
membri a 5 generaii au aparut 15 compozitori remarcabili. Johann Sebastian
Bach a avut 20 de copii dintre care 10 au fost dotai muzical.
Exemplele pot continua i in alte domenii: in matematic familia Bernoulli, in
literatur familia Dumas, tiine ale naturii Darwin.
6.Experienele pe maimue ale unor oameni de tiina care au studiat msura in
care antropoidele sunt capabile s achiziioneze limbajul specific uman.
Rezultatele au demonstrat c ereditatea nu poate fi depaita,iar limitele ei pot fi
doar extinse (ca i in cazul prezentat), dar nici mcar primatele nu au putut fi
umanizate.
Dr.F.Patterson (cit. de S.Orrell, 197)a reusit printr-un experiment extins pe durata
a 14 ani s invee o gorila s posede un limbaj de 500 de cuvinte, plus 500 de
semne n limbajul surdo-muilor. Ea reuise chiar s elaboreze scurte propoziii
dar performanele obinute in acest caz au fost singular.
7. Expresiile faciale la om sunt universale, indiferent de cultura creia persoana
ii aparine, indiferent de timpul n care triete (rasul, plansul).
8. Aportul ereditii in dezvoltarea personalitii se constat permanent in:
original care a produs un fruct normal, iar apoi a fost clonat de mii de ori.
Clonarea s-a realizat i in lumea animal, posibilitile ingineriei genetice prand
a fi nelimitate).
n ceea ce privete lumea uman dei in momentul de fa cercettorii
nu reuesc s simuleze condiiile necesare clonrii unui copil, posibilitile
ingineriei genetice sunt, dupa cum s-a mai mentionat, practic nelimitate).
10. Aa cum considera Zazzo, cu cat o funcie psihic este mai complex,
cu atat rolul ereditii este mai puin pregnant.
11. Aciunea factorilor ereditari este mai pregnant in primele etape ale
dezvoltrii, iar la varsta mai naintat aceast aciune este mai puin pregnant i
o mare importan o au experienele dobandite.
12. In inelegerea influenelor genetice ale comportamentului, un aspect
care poate fi adus in discuie este legat de procesul de maturizare. Genetic
motenim anumite caracteristici care devin realiti doar de-a lungul procesului
mai sus menionat.Dac ns persoana este privat de anumite necesitati,
modificarile de maturizare pot fi afectate. Un exemplu in acest sens este
anorexia care, conform unor teorii presupune ncercarea subcontient a
adolescentelor de a amana transformarile corporale pe care maturitatea le
implic i de a-i pstra trsturile infantile cat mai mult timp posibil. Acest lucru
demonstreaz c schimbarile genetice pot fi afectate de influenele mediului.
3.
Mediulcadrul
psihoindividuale
sociouman
al
dezvoltarii
Adam i Eva erau inteligeni? Se intreab pe bun dreptate Alain Lieury. Intradevr cercetrile(Washburn 1960, Holloway 1974), susin c acum 50000 de ani
homo sapiens avea aceeai capacitate creativ ca i cea a noastr, astfel
incat perfomanele intelectuale ale exponenilor umani ai civilizatiei actuale se
datoreaza mediului (limbaj, cunostine literare, stiinifice, etc)fiind produsul unor
invri ce se extinde de-a lungul mileniilor.
Cosmovici (1998) arta c aciunea mediului este multipl : direct (referindu-se
aici la alimentaie i clim), i indirect (nivel de trai, grad de cultur i
civilizaie).Aceste influene pot
proveni din mediul proximal(din imediata
apropiere a omului), sau din mediul distal (aflat la distan).
Cu toate c
unii autori definesc mediul ca
fiind totalitatea influenelor
postnatale care se exercit asupra individului, ali specialiti extind sfera acestor
influene nu doar la perioada postnatal ci i la cea prenatal.
Astfel, cercetri tiinifice renumite acord i mediului o pondere nsemnat n
dezvoltarea fiiniei umane.Din aceast perspectiv o clasificare a tipurilor de
mediu ar arta astfel:
Mediu
a)------intern (intrautrerin)
b)------extern :b1)-------fizic
b2)-------social
Mediul intern
al III-lea trimestru de via penatal copilul poate deja reaciona senzorial, are
deja un sistem amplu de invare, afectivitate, memorie, inelegere.
De asemenea, tonusul psihologic al mamei este capabil s influeneze
copilul; in privina alcoolului, tutunului, drogurilor ingerate de mam n perioada
graviditii lucrurile sunt extreme de bine cunoscute, astfel ncat a devenit
aproape un truism luarea lor in discutie.
Stresul emoional al mamei are drept rezultat producerea adrenalinei,
care determin o vasoconstricie care micoreaza cantitatea de sange din
placent i uter, ceea ce duce la o mai slab oxigenare a ftului.
Oricum, ntre mam i prunc se creeaz o legatur extrem de puternic
inc din aceast etap, legatur care ns depinde de afeciunea materna,
capabila s creeze un adevarat scut pentru copil impotriva agresiunilor externe.
Mediul extern
Mediul fizic
Este repezentat de factori de clim, relief, flora, faun, alimentaie, care
contribuie la dezvoltarea somatic i psihic.Se cunosc astfel diferenele care
exist ntre popoarele care triesc ntr-o clim ca ld i umed fa de cele care
triesc n zonele nordice i reci.
De asemenea o alimentaie deficitar
influeneaz nefast atat dezvoltarea fizica cat i cea intelectual.Studiile au
demonstrat c in Africa dezvoltarea intelectual a copiilor este mult ncetinit din
cauza malnutriiei, ntrucat proteinele(care conin aminoacizi care la randul lor
sunt precursorii neurotransmitorilor), lipsesc intr-o mare masur.
Mediul social
Cuprinde totalitatea condiiilor economice, politice,culturale care amprenteaz
dezvoltarea psihic.Exist dou mari direcii prin care mediul social i exercit
influenele:
asigur pstrarea achiziiilor umane care s-au realizat de-a lungul istoriei,
constituind un adevarat depozit pentru experiena uman
aceste produse ale culturii concentreaz n ele i capacitile psihice pe
care le-au generat, facilitand astfel transmiterea lor de la o generaie la
alta, susine I.Nicola(1992) referindu-se la cel de-al doilea tip de influene
pe care mediul social il exercit asupra omului.Influenele care se exercit
in timp asupra speciei umane vizeaza deci nu numai modificari organice,
Exemplele acestea(dar i altele care nu sunt expuse aici)vin toate in sprijinul ideii
c n lips unui mediu specific uman, nici atributele specifice ale umanitatii nu
pot fi dobandite.
Un argument interesant favorabil importanei mediului social se refer la
structura i modul de organizare a proceselor psihologice, care sunt dependente
de tipul de organizare social din care individul face parte.
Astfel, M.Mead(Papalia, 1986)arat c in insula Samoa rolurile sociale
sunt inversate:femeile catiga hrana, in timp ce barbaii se ocupa de sevituile
casnice. n aceste condiii femeile dobandesc acolo trsturi psihologice
comparabile cu cele ale brbailor din tipul nostru de civilizaie. Asistam in acest
caz la o hiperdezvoltare a agresivitii feminine, ceea ce demonstreaza c
mediul este responsabil de acest fapt, sic a ne insusim(sub influenta lui)inca din
copilarie anumite roluri sociale pe care ni le mentinem apoi pe parcursul vietii.
Discutand despre mediu trebuie subliniat c influenele care se exercita
asupra individului sunt cu atat mai pregnante cu cat se manifest la o varst mai
fraged. Perioada de maxim influen din acest punct de vedere este cuprins
intre 2 i 8 ani.
Studiile asupra deprivarii senzoriale (la om i animal) confirm i ele
importana factorului pus in discuie.
Astfel inc din 1949 au existat studii (reconfirmate in 1968 precum i
ulterior) susin c in condiii de internare pe perioade mai lungi in spital, copiii
prezentau o apatie generala i o anumit intarziere in dezvoltare (caracteristici
cunoscute sub denumirea de hospitalism), datorate lipsei de stimulare care ar
trebui s vina din partea mediului. (stimulri importante sunt cele care vizeaz
sfera afectivitaii , varietatea cromatic, etc.)
Deprivarea senzorial influeneaz negativ nu doar fiinele umane, ci i pe
animale. De exemplu deprivarea senzorial total, temporar la pisic (pleoape
cusute) degenerescene nervoase ireversibile in urma crora pisicile rman
oarbe (pentru vedere perioada in care influena mediului este maxim, deci
perioada critic se situeaza n a treia saptaman i a treia luna.)
Intr-un alt exemplu care demonstreaz importana stimulrilor precoce se
constituie experienele realizate de Rosenzweig asupra mediului imbogit i a
mediului srcit al obolanilor. Se pare c diferenele individuale ntre sobolani n
privina capacitii de a rezolva probleme se datoreaz in mare masur
influenelor mediului.
Astfel, intre cei crescui intre 4 i 10 saptamani intr-un
mediu srcit (cuca mic, un singur biberon pentru 3 obolani) i cei crescui
intr-un mediu imbogait ( tot intre 4 i 10 sptmani, cuca mare, diferite obiecte
schimbate zilnic, cum a fi o scari, o roata, hran i ap), s-au constatat
diferene semnificative: obolanii din a doua categorie faa de cei din prima
prezentau un cortex cerebral mai greu i mai dens, celulele gliale erau mai
numeroase, iar activitatea enzimelor era mai mare.
4. Educaia psihoindividuale
factor
determinant
al
dezvoltarii
4.Stadiile
adolescentului
ia
nastere
din
Intrebari de autoevaluare:
1. Definiti.ereditatea................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.................................................................................................
2. Definiti.mediul......................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
................................................................................................
3. Stabiliti
rolul
lor
in
dezvoltarea
ontogenetica........................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
....................................................................................
4. Care este clasificarea propusa de Piaget in domeniul stadiilor
dezvoltarii
psihice?................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
....................................................................................
5. Dar
cea
a
lui
Kohlberg?.............................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
....................................................................................
6. Prezentati asemanari si deosebiri intre cele doua paradigme, cea
piagetiana
si
cea
kohlbergiana
in
dezvoltarea
omului..................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
...................................................................................
Sarcini de lucru
SISTEMUL DE PERSONALITATE
Cuprins:
1. Personalitatea, delimitari conceptuale;tipologia lui Kretschmer
2. Scoala psihometrica a lui Eysenck
3. Scoala psihometrica a lui Freud
4. Scoala umanista a lui Rogers
5. Dimensiuni ale personalitatii: temperament, caracter, aptitudini
6. Personalitatea profesorului
7. Rolul expectantelor in dezvoltarea personalitatii
Introducere:
Una
dintre
componentele
personalitatii
este
TEMPERAMENTUL.Acesta este latura dinamico-energetica a
personalitatii, si poate fi studiat din mai multe perspective:
Din perspectiva lui Pavlov, sistemul nervos are urmatoarele caracteristici:
Forta
Echilibru
Mobilitate
Forta se exprima in rezistenta la solicitari a sistemului nervos
Echilibrul se exprima in raportul existent intre excitatie si inhibitie
Mobilitatea este dependenta de viteza cu care se consuma si regenereaza
substantele constitutive ale neuronului(se constata de exemplu in diferite
aspect exterioare, observabile, cum ar fi modificarea unei deprinderi).
In functie de cum se combina aceste trei insusiri intre ele, rezulta
urmatoarele tipuri:
Sanguinicul-puternic, echilibrat, mobil
Flegmaticul-puternic, echilibrat, inert
Colericul-puternic, neechilibrat, mobil
Melancolicul-hipoton(are un tonus scazut)
Din punctual de vedere al lui Eysenck , temperamentele sunt tot acestea
patru expuse anterior, cu caracteristicile mentionate la paragraful referitor
la paradigme ale personalitatii(perspectiva lui Eysenck).
O alta perspectiva este cea a lui Le Senne, care stabileste existenta a opt
tipuri temperamentale, in functie de urmatoarele criterii:
Emotivitate
Activitate
Rasunet(Ecou)
In functie de acesti factori omul poate fi:Emotiv(E) sau Nonemotiv(nE)
Activ(A) sau Inactiv(nA)
IQVERSUSEQ(EQ=inteligentaemotionala)
Este foarte interesant c, dei au diplome echivalente ca valoare, unii se trsc n slujbe
umile, n timp ce alii fac salturi impresionante n drumul lor ctre succes.
Cum se explic faptul c unii care dovedeau n copilrie o inteligen vie i promiteau
foarte mult, au euat pn la urm n mediocritate, iar alii, care nu se distingeau prin
nimic deosebit, au reuit n via?
De ce snt cupluri care se ceart i apoi se despart, i perechi care, dei se mai confrunt
cu tensiuni, nu se destram i chiar snt fericite?
Rspunsul la toate aceste ntrebri ine cont de faptul c noi "decidem i gndim sub
influena sentimentelor", dup cum ne sugereaz Daniel Goleman, psiholog la Harvard.
Adevrata msur a inteligenei nu este I.Q., ci E.Q., coeficientul emoional.
"Marea revoluie a anilor 2000 const n revana sentimentelor asupra inteligenei", ne
asigur Daniel Goleman n cartea sa celebr deja n Statele Unite ale Americii,
"Emotional Intelligence".
n prezent, cnd ne referim la inteligen, nelegem cel puin dou lucruri:
intelectul (IQ) i
inteligena emoional (EQ).
"n mod tradiional, puterea creierului este dat de IQ, ns cu ct lumea devine mai
complex, inteligena emoional trece pe primul plan" (Daniel Goleman).
O persoan inteligent emoional este abilitat n patru domenii: identificarea emoiilor,
nelegerea emoiilor, reglarea emoiilor i folosirea emoiilor.
n viziunea lui Daniel Goleman (1998), inteligena emoional este format din cinci
factori: cunoaterea propriilor emoii, managementul emoiilor, motivare, recunoaterea
emoiilor la alii (empatie) i relaiile interpersonale.
Iat o comparaie ntre IQ i EQ.
Intelectul - IQ
ne ajut s facem socoteli;
ne ajut s procesm informaii;
se bazeaz pe logic;
Inteligena emoional - EQ
ne ajut s ne nelegem pe noi nine i s ne motivm;
ne ajut s lum decizii (fr emoii nu poate fi luat nici o decizie);
ne ajut s ne transformm;
Dezavantajele intelectului
funcioneaz bine doar cnd sntem calmi;
funcioneaz ncet, sau n orice caz mai ncet dect inteligena emoional; din
aceast cauz nu ne putem baza pe IQ atunci cnd ne aflm n situaii critice sau
cnd trebuie s luam rapid decizii;
Avantajele EQ
funcioneaz bine n orice situaie;
functioneaz rapid, sau n orice caz mai repede dect IQ-ul; din aceast cauz ne
putem baza pe EQ cnd ne aflm n situaii critice sau cnd trebuie s lum rapid
decizii;
Cercetarile au artat c succesul nostru la locul de munc sau n via depinde 80% de
inteligena emoional i doar 20% de intelect.
n cazul liderilor, inteligena emoional contribuie cu pn la 90% la succes. Asta nu
nseamn c rolul IQ-ului trebuie neglijat. IQ-ul continu s fie important, dar nu cel mai
important.
De altfel, viaa i experiena fiecrui individ arat c, spre deosebire de IQ, care nu se
schimb mai deloc dup adolescen, inteligena emoional este, n mare parte,
nvat, i continu s se dezvolte pe msur ce naintm n varst i nvm s
cunoatem emoiile i sentimentele i s le utilizam pozitiv.(dr.Cherechianu Aurel)
Caracterul
este
si
el
o
componenta
a
personalitatii.
Acestaconstituie profilul psihomoral al individului, manifestat in
consistenta relatiilor interpersonale si in activitatea sa(I.Radu)
Exista asadar trasaturi pozitive, precum si trasaturi negative(de
ex.cinstea,
corectitudinea,
constiinciozitatea,
modestia,
altruismul/minciuna, aroganta, lenea,rutina, linguseala.
Trasaturi negative
corectarea lor:
de
caracter
frecvente
la
copil
si
Minciuna
Forme de manifestare:eludarea intentionata a adevarului. Piaget
sustine ca pana aproximativ in jurul varstei de 6 ani, copilul este de
fapt un pseudomincinos, fiindca in ceea ce-l priveste granite dintre
real si imaginar este foarte sensibila.
Cauze: teama de pedeapsa, dorinta de a iesi in relief
Remedii:deprinderea inca de la varste mici cu exactitatea,
dezvoltarea simtului realului, iar la varste mai mari, constientizarea
faptului ca respecatrea adevarului este o chestiune de demnitate.
Capriciul
Forme de manifestare:Copilul capricios este un copil cu toane,
mofturos,obisnuit sa I se satisfaca toate gusturile.Odata refuzata o
dorinta, copilul izbucneste in tipete, cuvinte urate, etc
Cauze - :interne-o slaba dezvoltare a inhibitiei interne si un psihic
labil
-
Personalitatea profesorului
Cuprins:
1.Delimitari conceptuale
2. Etapele procesului creator
3. Factorii creativitatii
4. Cultivarea creativitatii la elevi
Introducere:
Dezvoltarea creativitatii este un domeniu intrat nu foarte demult in atentia
psihologilor, cu toate acestea studiul ei prinde actualmente tot mai mult
teren, intrucat se constata ca societatea actuala are din ce in ce mai multa
nevoie nu doar de indivizi inteligenti si instruiti, ci si de indivizi creative,
capabili sa gaseasca solutii inedite si eficiente la problemele complexe cu
care lumea de azi se confrunta.
imaginatiei si a
Comunicarea
Cuprins:
1. Delimitari conceptuale:comunicare nonverbala/comunicare verbala
2. Indici ai comunicarii nonverbale
3. Comunicarea verbala:
3.a) Principalele caracteristici ale comunicarii defectuoase
3.b) Principiile de baza ale unei bune comunicari
Introducere:
Lipsa comunicarii este o tar a perioadei actuale, accentuandu-se
parca
mai
mult
ca
oricand
datorita
a
ceea
ce
numimvitezaacestor timpuri.Lipsa comunicarii, sau deficientele
ei amprenteaza atat relatia perinte copil, cat sip e cea profesor elev.
Tocmai de aceea sunt abordate cateva dintre aspectele considerate
mai interesante si mai relevante ale problematicii comunicarii.
Introducere:
Cuprins:
1. Delimitari conceptuale
2. Caracteristicile consilierului si ale consilierii
3. Analiza tranzactionala din perspectiva lui Berne
4. Perspectiva cognitivista a lui Beck asupra consilierii
5. Jurnalul starilor sufletesti
Introducere:
Profesorul diriginte indeplineste adesea, pe langa celelalte roluri asumate
in institutia de invatamant, sip e cel de consilier. In acest scop, acest
capitol-ce nu se doreste a fi exhaustiv-, prezinta o introducere in acest
Caracteristicile consilierului
Pozitive:
rabdare, ascultare activa, comunicare eficienta, empatie,
acceptare neconditionata, toleranta, caldura, confidentialitate
respect,
Negative:
Tendinte de dominare, tendinte de superioritate sau de inferioritate fata de
consiliat, precum si reversul fiecareia dintre caracteristicile positive mai
sus mentionate
Ce presupune consilierea?
Berne
in
acest domeniu
se poate rezuma
la
defectuoasa), in loc sa se
acestuia(comunicare eficienta)
adreseze
tot
egoului
de
parinte
al
Copil
Copil
Adult
Adult
AAaa
Parinte
Parinte
1. Cand sagetile sunt paralele intre cele doua tipuri similare de ego,
comunicarea poate continua nelimitat
2. Cand sagetile se incruciseaza, comunicarea cu privire la un anumit
subiect inceteaza imediat
3. Intelegerea
mesajului
psihologic
comportamentului unei persoane
este
cheia
intelegerii
le
ca
nu
de
ce
-Nimeni nu ma intelege
-Mi-ar placea atat de mult sa fiu altfel
-Nimic nu merge cum vreau eu
-Ceva nu e in regula cu mine
-Sunt un ghinionist
De fapt, spune Beck, in momentul in care o persoana care se adreseaza
consilierului(un elev de pilda care traverseaza o situatie dificila,
adresandu-se dirigintelui sau, in conditiile in care in scoala nu exista un
psiholog scolar), el trebuie sa fie consiliat de asa maniera incat sa fie
capabil sa-si stavileasca avalansa gandurilor depresive, si sa
constientizeze ca practic, el se afla in miezul unor deformari de
rationament. Iata cateva exemple dintre principalele tipuri de
deformare a rationamentului:
1.Imprejurarile
mele:-----------------------------------------------------------------------------------------
indispozitiei
Trist
70
%
50
%
nelinistit
Neincrezato etc
r in mine
40%
80%
1%
etc
40
%
Alternative rationale
Intensitatea lor pe
scala de la 1 la 100
-Nu reusesc
nimic
niciodata Autodeprecierea
80%
etc
etc
etc
etc
etc
etc
In concluzie: intr-o prima faza persoana descrie situatia care l-a facut sa se
simta atat de neplacut. Apoi ce simte exact fata de aceasta situatie, plus
intensitatea trairilor, pe o scala de la 1 la 100. La fiecare gand automat
depresiv trecut in tabel, I se gaseste ce tip de deformare a rationamentului
ii corespunde. Ulterior, in ultima rubrica se gasesc si se noteaza
alternative rationale (cu intensitatea lor).
In finalul demersului, se revine cu aprecierea intensitatii sentimentelor
negative, (in tabel cifra apare ingrosat), si cum am mai precizat, ne
asteptam ca aceasta intensitate sa scada, si persoana sa se simta mai
bine.
prin