Povestea lui HarapAlb

De Ion Creanga
Considerata un reper al artei narative in literatura romana
,opera lui Ion Creanga oglindeste spiritualitatea ancestrala
valorificand intr-un mod inconfundabil si
intraductibil,resursele expresive ale graiului popular
moldovenesc.In creatia marelui clasic,alaturi de scrierea
memorialistica Amintiri din copilarie se remarca si basmele
culte ,care proiecteaza in fabulos lumea taraneasca,apropiata
de sufletul scriitorului .
Basmul cult,Povestea lui HArap-Alb a fost publicata la 1
august 1877 in revista Convorbiri literare.
Tema
basmului,la modul general reprezinta lupta dintr bine si rau.In
calitate de autor cult Creanga grefeaza pe aceasta
schema,povestea unei initieri. Traseul initiatic parcurs de fiul
Craiului,preuspune dobandirea unor experiente necesare
maturizarii si care il vor ajuta sa devina imparat.
Naratiunea este structurata pe
motive tipice cum ar fi:imparatul fara urmas,superioritatea
mezinului,pedepsirea raufacatorului,calatoria,nunta
imparateasca.
Viziunea
despre lume a autorului aduce in prim plan distinctia intre
lumea inchipuita(vremurile acelea) si lumea reala(in zilele
noastre)
Titlul este alcatuit dintr-un substantiv comun
simplu (povestea) si un substantiv propriu(HArapAlb).Numele protagonistului constituie o alaturare
oximoronica de termeni care evidentiaza o dubla
identitate(HArap rob,sclav.sluga) si Alb tanar
print.Contrastul alb-negru sugereaza coexistenta binelui in
raport cu raul.
Tema si viziunea
despre lume se evidentiaza pregnant in episoadele care

marcheaza inceputul si sfarsitul initierii,iar protagonistul si

antagonistul se confrunta.
Episodul coborarii in fantana reprezinta
motivul supunerii prin viclesug. Spanul il inchide pe tanarul
print in fantana si ii cere, pentru a-l lasa in viata,sa faca
schimb de identitate si sa devina robul lui. HArap-Alb este
protagonistul basmului,intruchiparea binelui, iar Spanul
reprezinta tipul omului viclean,iar in raport cu eroul,el
indeplineste functia de antagonist.
Coborarea in fantana constituie moartea
simbolica sau renasterea sub o alta identitate.
Episodul demascarii raufacatorului are loc la
curtea lui Verde imparat,fiica imparatului Ros il demasca pe
Span si il invie pe HArap-Alb cu ajutorul obiectelor magice
apa vie, apa moarta si trei smicele de mar dulce.
Intamplarile si faptele sunt relatate din
perspectiva unui narator omniscient si
omniprezent.Obiectivitatea discursului alterneaza cu
subiectivitatea unor comentarii ironice.Discursul este o
naratiune heterodiegetica cu grad 0 al focalizarii.
Incipitul
reprezinta o formula initiala neobisnuita Omu cica era odata
intr-o tara un erai care avea trei feciori.
Finalul reprezinta de asemenea,o
formula care marcheaza incheierea intr-o maniera cultasi a
tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca,cine se duce pe
acolo bea si mananca,iar pe la noi cine are bani bea si
mananca cine nu se uita si rabda.
Relatiile spatio-temporale sunt precizate inca din
incipit,insa ele sunt vagi ,nedeterminate. Timpul este trecutul
indepartat,un timp mitic primordialillo tempore. Spatiul are
doua coordonate: taramul cunoscut fiului de Crai si taramul
cunoasterii,al experientelor de formare.
Initial HArap-Alb este lipsit de
curaj,timid,rusinos. Cand tatal sau ii cearta pe fii sai mai mari
pentru ca s-au intors din drum de frica ursului,el nu are curaj

sa dea glas dorintei de a-si incerca si el norocul.El se

deosebeste de fratii sai prin milostenie,bunatate,fapte
evidentiate in secventa cand ii ofera un ban Sfintei Duminici.
Din punctul de vedere al
modalitatiilor de caracterizare,putem remarca ,in primul rand
caracterizarea directa,facuta de narator sau de personaje:fiul
de Crai este considerat slab de inger,naiv, uneori
manios.Caracterizarea indirecta reiese din vorbele sale,din
faptele sale din limbaj ,din atitudinea cu alte personaje.
Relatia complexa si tensionata dintre HArap-Alb si Span
ilustreaza tema si conflictul basmului(lupta dintre bine si rau).
Harap-Alb este protagonistul basmului,intruchiparea
binelui,iar Spanul este personajul negativ,secundar care prin
raportare la erou indeplineste functia de antagonist. Spre
deosebire de Fat-Frumos din basmul popular,HArap-Alb este
infatisat ca un om obisnuit fara calitati exceptionale.
HArap-Alb este un tanar in
formare a carei personalitate se modeleaza pe parcursul
calatoriei. Initial el este lipsit de curaj,rusinos,timid.Cand tatal
sau ii cearta pe fratii sai mai mari pt ca s-au intors din drum de
frica ursului,el nu are curajul sa de-a glas dorintei de a-si
incerca si el norocul. El se deosebeste de fratii sai prin
milostenie si bunatate,fapt dovedit in secventa cand ii ofera un
ban Sf Duminici.
Daca Arap-Alb este un
personaj complex vazut in evolutia sa de la naivitate la
intelepciune ,Spanul are un caracter deja format a carei
trasatura dominanta este rautatea.
In opinia mea,Povestea lui Harap-Alb depaseste prin
complexitate basmul popular. Lupta dintre bine si rau ,tema
esentiala a basmului este prezentata atat ,in planul exterior,cat
si in planul interior,moral. Este lupta dintre calitatiile pe care
Harap-Alb trebuie sa le dovedeasca pt a dobandi statutul de
erou,bunatate ,vitejie,curaj,perseverenta si defectele pe care
trebuie sa le invinga(lipsa de experienta,nehotararea,frica).Pe
parcursul basmului datorita calitatiilor sale si ajutat de

tovarasii sai,HArap-Alb il invinge pe Span asa cum binele

invinge raul.