CURS 3 GENETICA

-ORGANIZAREA ADN IN CELULA-

Materialul genetic este organizat diferit in interfaza fata de diviziunea celulara

In nucleu, in timpul interfazei, fiecare molecula de ADN este asociata cu proteine histonice,
proteine nonhistonice si molecule de ARN => complex nucleo-proteic numit CROMATINA
La inceputul diviziunii celulare fibrele de cromatina se spiralizeaza, se condenseaza =>
CROMOZOMI

Tipuri de cromatina
Cromatina= structura vizibila in nuclei interfazici fiind compusi din: ADN + ARN + proteine
histonice + prot nonhist

Se gaseste sub 2 tipuri morfo-functionale:

A. HETEROCROMATINA
Intens colorata
Relativ condensata, compacta
Genetic inactive (putine gene active)
Se replica tardiv
Inalt metilata
Alcatuita predominant din ADN repetitiv, bogat in perechi de baze A-T si histone
Este de 2 tipuri:
Constitutiva - se gaseste la nivelul centromerelor + telomerelor
-formata din secvente repetitive, noncodante

Facultativa variaza, fiind prezenta in regiuni ale genomului care sunt exprimate
diferit in functie de tesut si de momentul cronologic (exp: inactivarea crom. X)

B.EUCROMATINA
Colorata luminos
Se replica precoce in faza S
Este hipometilata
Alcatuita predominant din ADN nerepetitiv, bogat in perechi de baze G-C + proteine
nonhistonice
Are activitate transcriptionala
Reprezinta partea activa a cromatinei
ADN-ul trebuie sa fie eucromatic pt. ca sa fie activ, dar nu toata eucromatina este activa
genetic

Impachetarea ADN-ului si structura moleculara a cromatinei

Molecula de ADN desfasurata are 2 m. Pentru a putea fi cuprinsa in spatiul nuclear,
molecula sufera procese de impachetare + compactare + plicaturare.

1. Primul nivel de impachetare=NUCLEOZOM

Alcatuit dintr-un miez octameric format din 4 perechi de proteine histonice (H2A,
H2B, H3, H4); un segment de ADN lung de 146 de nucleotide este infasurat de 1
tur si ori in jurul octamerului protejand miezul histonic
 Nucleozom=unitatea de repetare, formandu-se un lant sirag de margeli (beads of
string)=fibra de cromatina de 10 m
Constitutia acestui lant necesita ADN de legatura intre 2 nucleozomi si histona H4
ADN-ul linker contine 50-60 pb si este cel mai sensibil la actiunea nucleazelor
Fibra de cromatina de 10 nm este unitatea care se repeta => lant si are o nota de
impachetare de 7 si reprezinta 1/7 din lungimea de ADN

2. Al doilea nivel=SOLENOID
Este o rasucire sub forma de solenoid a fibrei de 10 nm
Sunt 6 nucleozomi/pas de spirala
Aceasta structura este stabilizata de de histona H4
Se formeaza fibra de 30 nm
Fibra reprezinta 1/42 din lungimea ADN-ului

3. Al treilea nivel=BUCLA
Fibra de 30 nm formeaza bucle (domenii) in jurul unui schelet proteic => fibra de
300 nm (1/750 din lungimea ADN-ului)
Buclele sunt intinse cand are loc transcriptia
Buclele + scheletul proteic se plicatureaza din nou => fibra de 700 nm din
cromatida la inceputul profaz
Aglomerari de bucle=cromomere; pe masura ce cromozomul se condenseaza
cromomerele vecine se unesc si formeaza o structura mai mare numita banda
cromozomiala condensata si colorata (G+)
Pe cromozom vor alterna benzi condensate si colorate (G+) cu benzi mai putin
condensate si colorate (G-)
In timpul metafazei condensarea este maxima si reprezinta 1/15000- 1/200000 din
lungimea tot. ADN

Cromozomi umani
Reprezinta forma de organizare a materialului genetic in timpul diviziunii
celulare
Ca numar, structura, morfologie sunt caracteristice fiecarei specii
Cromozomii unei perechi se numesc OMOLOGI (aceeasi marime, structura,
distributie pe benzi, morfologie, pozitie a centromerului, continut in gene dar
origini difeirte: matern + patern)

Morfologia cromozomilor metafazici

Elemente structurale obligatorii:

Cromatide
Centromere
Kinetocori
Telomere
 Elemente structurale facultative:
Constructii secundare
Sateliti

1. Cromatide
Fiecare crom prezinta 2 cromatide surori= subunitati longitudinale identice genetic,
continand in celula cate o molec. de ADN rezultata prin replicarea semiconstructiva

Lungimea lor pt un crom. Metafazic este cuprinsa intre 1.5-8m, iar grosimea: 0,5-
1 m

Lungimea si forma relativa permit clasificarea cromozomilor

2. Centromerul
Este locul de unire a celor 2 cromatide surori
Compus de secvente ADN repetate in tandem de un nr. f. mare de ori (ADN alfa
satelit)
Datorita pozitiei constante a centr, el constituie unul din markerii caract. pt
descrierea tipurilor morfologice de cromozomi
Centromerul imparte crom in 2 brate:
1. P-mai scurt, orientat superior fata de un plan imaginar care trece prin
centromer
2. Q-mai lung,situat in parte inferioara a planului de referinta

In functie de lungimea bratelor crom se poate calcula indicele centromeric, definit

prin raportul p/(p+q) -> este un criteriu de identificare a perechilor omoloage

Dupa pozitia centromerilor sunt 3 tipuri de cromozomi in genomul uman

Metacentrici= centromerul situat in regiunea mediana a crom + brate
egale (p=q)
Submetamerici= centromerul situat submedian + brate inegale (p<q)
Acrocentrici= centromerul situat in regiunea terminala a crom + brate
ft. inegale (p<<q), aproape invizivile
3. Kinetocorii
Formatiuni proteice complexe mici, rotunde/ovalare
Plasate la nivelul centromerului (cate unul pt fiecare cromatida)
Rol in atasarea cromatidelor de microtubulii fusului de diviziune + mentinerea
legaturii intre cromatidele surori

4. Telomerele
Reprezinta extremitatile terminale rotunjite ale cromatidelor
Contin ADN inalt repetitiv (palindrom), in unitati hexamerice (TTAGGG) repetate in
peste 2000 de copii pe o lungime de 15kb
 Rol in mentinerea structurii cromozomilor, a individualitatii lor si previn fuzionarea
capetelor cromozomilor

Cu fiecare ciclu celular se pierd 50-150pb din ADN terminal de la nivelul acestora
=> implicarea lor in mecanismele care intervin in durata de viata a fiecarei celule
(apoptoza-moartea programata a celulei)

5. Constrictii secundare
Sunt ingustari secundere ale cromatidei observate numai la anumiti cromozomi
La cromozomii acrocentrici:
Constr. secundare sunt localizate terminal, in regiunea distala a bratelor scurte
+ rol de organizatori nucleolari (contin genele pt ARNr din nucleol)

Constr. sec. proximale - mai aproape de centromer, se gasesc pe bratele lungi la

cromozomii 1, 9, 16

6. Sateliti
Situati in portiunea distala a bratului scurt la cromozomii acrocentrici
Au forma rotunda/ovala + contin ADN inalt repetitiv
Marimea variaza
Mai multi cromozomi acrocentrici (2-5) se pot atasa prin sateliti => o ascociatie satelitara,
posibil factor predispozant pt nondisjunctii cromozomiale in gametogeneza

Heteromorfismele=Polimorfismele cromozomiale
Reprezinta variante morfologice normale, mostenite mendelian, markeri citogenetici fara
nici o semnificatie patologica
Apar in cariotip la persoane fenotipic normale & se datoreaza cantitatii si statusului diferit
de condensare al heterocromatinei sau modificarilor in localizare ADN-ului repetitiv

Aceasta se pot observa prin coloratii specifice pt ADN si cu tratamente specfice (digestie
enzimatica, denaturare la caldura in solutii hipertone), se pot obtine o succesiune de zone
intens colorate (benzi) si mai putin colorate (interbenzi)

Acestea au aranjamente liniare specifice pt fiecare cromozom, fiecare din ele stocand in
medie 1.5 Mb

Exista tehnici diferite cum ar fi bandarea G (se coloreaza heterocromatina), bandarea R

(invers decat benzile G=> se coloreaza eucromatina), bandarea Q (similara cu benzile G)
sau bandari specifice pt heterocromatina centromerica (benzi C)

In functie de gradul de condensare a cromozomului (in metafaza sau prometafaza)

numarul benzilor variaza

Un cariotip standard are o rezolutie de aprx 350-550 de benzi per set haploid iar un
cariotip prin inalta rezolutie are 800 sau 1000 de benzi per set haploid
Exemple polimorfisme:

-Elongarea regiunii sebcentromerice a bratului q la cromozomii 1,9,16

-Variatii in lungime ale bratelor scurte la cromozomii acrocentrici

-Variatii de marime + forma a satelitilor, prezenta satelitilor dubli

-Variatii in lungimea bratelor q ale cromozomului Y

-Variatii alea benzilor heterocromatice si astfel ale lungimii omologilor