CURS GENETICA 3.

25 OCTOMBRIE

-Materialul genetic este organizat diferit in interfaza fata de diviziunea

celulara.
-In nucleu, in timpul interfazei, fiecare molecula de AND este asociata cu
protein histonice, nehistonice si molecule ARN formand un complex nucleo-
proteic numit cromatina.
-La inceputul diviziunii celulare fibrele de cromatina se spiralizeaza, se
condenseaza si formeaza cromozomii.

CROMATINA
Tipuri de cromatina:
Cromatina este structura vizibila in nuclei interfazici fiind
compusa din ADN, ARN, proteine histonice si nehistonice.
Se gaseste sub doua tipuri morfo-functonale distincte:
-heterocromatina
-eucromatina

HETEROCROMATINA
Caracteristici:
-intens colorata
-relativ condensate, compacta
-genetic inactive (putine gene sunt active)
-se replica tardive
-inalt metilata
-este alcatuita predominant din AND repetitive, bogat in perechi de baze A-
T si histone

Este de doua tipuri:

1.constitutiva:
-se gaseste la nivelul centromerelor si telomerelor
-de obicei este formata din secvente repetitive, noncodante
2.facultativa:
-variaza, fiind prezenta in regiuni ale genomului care sunt exprimate diferit
in functie de tesut si de momentul chronologic (X inactiv)

EUCROMATINA
Este de doua tipuri:
-colorata luminous
-mai putin condensate
-se replica precoce in faza S
-este hipometilata
-este alcatuita predominant din ADN nerepetitiv, bogat in perechi de baze
G-C si protein nehistonice
-are activitate transcriptionala
-reprezinta partea active genetic a cromatinei
-ADN-ul trebuie sa fie eucromatic pentru ca sa fie active, dar nu toata
euromatina este active genetic
IMPACHETAREA ADN-ULUI SI STRUCTURA MOLECULARA A
CROMATINEI
-desfasurata molecula de ADN are o lungime de 2 m
-pentru a putea fi cuprinsa in spatial nuclear molecula sufera procese de
impachetare, compactare, plicaturare

1.PRIMUL NIVEL DE IMPACHETARE

-NUCLEOZOMUL-
-un miez octameric format din 4 perechi de protein histonice(H2A, H2B,
H3, H4)
-un segment ADN lung de 146 nucleotide infasurat de 1 tur si ¾ ori in jurul
octamerului protejand miezul histonic
-nucleozomul este unitate de repetare, formandu-se un lant “beads of
string/ sirag de margele” sau fibra de cromatina de 10 nm
-constituirea acestui lant necesita ADN de legatura (linker) intre doi
nucleozomi si histone H1
-ADN-ul linker contine 50-60 pb si este cel mai expus si cel mai sensibil la
actiunea nucleazelor
-fibra de cromatina de 10 nm este unitatea care se repeat formandu-se un
lant si are o rata de impachetare de 7 si reprezinta 1/7 din lungimea de ADN

2.AL DOILEA NIVEL DE IMPACHETARE

-SOLENOIDUL-
-este o rasucire sub forma de solenoid a fibrei de 10 nm
-sunt 6 nucleozomi per pas de spirala
-aceasta structura este stabilizata de histone H1
-se formeaza fibra de 30 nm
-fibra de 30 nm reprezinta 1/42 din lungimea ADN-ului

3.AL TREILEA NIVEL DE IMPACHETARE

-BUCLA-
-pentru realizarea unui nivel superior de impachetare fibra de 30 nm
formeaza bucle(domenii) in jurul unui schelet proteic cellular rezultand o
fibra de 300 nm (1/750 din lungimea ADN)
-buclele sunt “intinse” atunci cand are loc transcriptia
-buclele laterale impreuna cu scheletul proteic se vor plicatura pentru a
realiza un nivel superior care apare ca fibra de 700 nm din cromatida la
inceputul profazei
-aglomerarile de bucle sunt denumite cromomere; pe masura ce
cromozomul se condenseaza cromomerele vecine se unesc si formeaza o
structura mai mare, banda cromozomiala condensate si colorata (G+)
-astfel pe cromozom vor alterna benzi condensate si colorate (G+) cu benzi
mai putin condensate si colorate (G-)
-in timpul metafazei condensarea este maxima si reprezinta 1/15000-
1/20000 din lungimea totala a ADN-ului
CROMOZOMII UMANI
-cromozomii reprezinta forma de organizare a materialului genetic in timpul
diviziunii celulare
-ca numar, structura si morfologie, cromozomii sunt caracteristici fiecarei
specii
-cromozomii unei perechi se numesc omologi, avand aceeasi marime,
structura, distributie de benzi, morfologie, pozitie a centromerului, continut
in gene, dar origini diferite: unul matern (provenit din ovul) si celalalt
patern (provenit prin spermatozoid)
-la om, in celulele somatice(diploide) cei 46 cromozomi sunt dispusi din 23
de perechi (doua garniture 2n=46 )
-in celulele somatice la om exista 22 de perechi de cromozomi autozomi si o
pereche de cromozomi sexuali (heterozomi sau gonozomi)
-celulele sexuale mature (gametii) sunt cellule haploide, fiecare detinand 23
cromozomi (cellule haploide: n=23 cromozomi)

MORFOLOGIA CROMOZOMILOR METAFAZICI

ELEMENTE STRUCTURALE OBLIGATORII:
-cromatide
-centromerul
-kinetocori
-telomere

ELEMENTE STRUCTURALE FACULTATIVE(NEOBLIGATORII)

-constrictii secundare
-sateliti
CROMATIDE
-fiecare cromozom prezinta doua cromatide surori
-aceste sunt subunitati longitudinale, identice genetic, continand in
structura cate o molecula de ADN rezultata prin replicarea semiconservative
-lungimea lor pentru un cromozom metafazic este curpinsa intre 1,5 – 8 µm
iar grosimea intre 0,5-1 µm
-lungimea si forma relative permit clasificarea cromozomilor
CENTROMERUL (CONSTRICTIE PRIMARA)
-este locul de unire a celor doua cromatide surori
-este compus din secvente de ADN repeate in tandem de un numar foarte
mare de ori ( ADN alfa satelit)
-datorita pozitiei constante, centromerul constituie unul din markerii
caracteristici pentru descrierea tipurilor morfologice de cromozomi
-centromerul imparte cromozomul in doua brate
1.bratul “p” mai scurt, orientat in partea superioara fata de un plan imaginar
ce trece prin centromere
2.bratul “q” mai lung, situate in partea inferioara a planului de referinta
-in fuctie de lungimea bratelor cromozomilor se poate calcula indicele
centromeric, definit prin raportul p/p+q. este un criteriu de identificare a
perechilor de omologi
-dupa pozitia centromerului s-au descries trei tipuri morfologice de
cromozomi in genomul uman:
1.metacentrici, cu centromerul situate in regiunea mediana a
cromozomului si brate egale p=q
2.submetacentrici, cu centromerul situate submedian sib rate inegale p<q
3.acrocentrici, cu centromerul situat in regiunea terminal a cromozomului
si brate mult inegale p<<q, aproape invizibile

KINETOCORII
-sunt formatiuni proteice complexe mici, rotund-ovalare, plasate la nivelul
centromerului (cate unul pentru fiecare cromatida)
-au rol in atasarea cromatidelor la microtubulii fusului de diviziune si
mentrinerea legaturilor dintre cromatidele surori

TELOMERELE
-reprezinta extremitatile terminale rotunjite ale cromatidelor
-contin ADN inalt repetitive(palindrom), unitati hexamerice TTAGGG
repetate in peste 2000 de copii, pe o lungime de aproximativ 15 kb
-au rol in mentinerea structurii cromozomilor, a individualitatii lor si previn
fuzionarea capetelor cromozomilor
-cu fiecare ciclu cellular se pierd 50-150 pb din AND-ul terminal de la
nivelul acestora, determinand implicarea lor in mecanismele care intervin in
durata de viata a fiecarei celule(apoptoza, moartea programata a celulei)

CONTRICTIILE SECUNDARE
-sunt ingustari secundare ale cromatidelor observate numai la anumiti
cromozomi
-la cromozomii acrocentrici, constrictiile secundare sunt localizate terminal,
in regiunea distala a bratelor scurte
-la cromozomii acrocentrici constrictiile secundare au rol de organizatori
nucleolari(contin genele pentru ARNr din nucleol)
-constrictiile secundare proximale, mai aproape de centromer, se gasesc pe
bratele lungi la cromozomi 1,9,16

SATELITII
-au forma rotunda sau ovala si contin ADN inalt repetitive
-marimea lor poate varia
-sunt situati in portiunea distala a bratului scur la cromozomii acrocentrici
-mai multi cromozomi acrocentrici (2-5) se pot atasa prin sateliti, formand o
asociatie satelititara,posibil factor predispoznt pentru nondisjunctii
cromozomiale in gametogeneza

HETEROMORFISMELE (POLIMORFISMELE) CROMOZOMIALE

-reprezinta variante morfologice normale, mostenite mendelian, marker
citogenetici fara nici o semnificatie patologica
-apar in cariotip la personae fenotipic normale si se datoreaza cantitatii si
statusului diferit de condensare al hererocromatinei sau modificarilor in
localizarea ADN-ului repetitive
-acestea se pot observa prin coloratii specific pentru ADN si cu tratamente
specific (digestia enzimatica, denaturarea la caldura in solutii hipertone), se
pot obtine o succesiune de zone intens colorate(benzi) si mai putin
colorate(interbenzi)
-acestea au aranjamente liniare specific pentru fiecare cromozom, fiecare
din ele stocand in medie 1,5MB
-exista tehnici diferite, cum ar fi bandarea G, bandarea R (invers decat
benzile G), bandarea Q (similara cu benzile G) sau bandari specific pentru
heterocromatina centromerica (benzi C)
-in functie de gradul de condensare a cromozomilor( in metafaza sau
prometafaza) numarul benzilor variaza
-un cariotip standard are o rezolutie de aproximativ 350-550 benzi/set
haploid, iar un cariotip prin inalta rezolutie are 800 sau 1000 benzi/ set
haploid
Astfel de polimorfisme cromozomiale pot fi:
-elongarea regiunii subcentromerice a bratului q la cromozomii 1,9,16
-variatii in lungime ale bratelor scurte la cromozomii acrocentrici
-variatii de marime si forma a satelitilor, prezenta satelitilor dubli
-variatii in lungimea bratelor q ale cromozomului Y
-variatii ale benzilor heterocromatice si astfel, ale lungimii omologilor