CURS GENETICA 3.

25 OCTOMBRIE

-Materialul genetic este organizat diferit in interfaza fata de diviziunea

celulara.
-In nucleu, in timpul interfazei, fiecare molecula de AND este asociata cu
protein histonice, nehistonice si molecule ARN formand un complex nucleo-
proteic numit cromatina.
-La inceputul diviziunii celulare fibrele de cromatina se spiralizeaza, se
condenseaza si formeaza cromozomii.

CROMATINA
Tipuri de cromatina:
Cromatina este structura vizibila in nuclei interfazici fiind
compusa din ADN, ARN, proteine histonice si nehistonice.
Se gaseste sub doua tipuri morfo-functonale distincte:
-heterocromatina
-eucromatina

HETEROCROMATINA
Caracteristici:
-intens colorata
-relativ condensate, compacta
-genetic inactive (putine gene sunt active)
-se replica tardive
-inalt metilata
-este alcatuita predominant din AND repetitive, bogat in perechi de baze A-
T si histone

Este de doua tipuri:

[Link]:
-se gaseste la nivelul centromerelor si telomerelor
-de obicei este formata din secvente repetitive, noncodante
[Link]:
-variaza, fiind prezenta in regiuni ale genomului care sunt exprimate diferit
in functie de tesut si de momentul chronologic (X inactiv)

EUCROMATINA
Este de doua tipuri:
-colorata luminous
-mai putin condensate
-se replica precoce in faza S
-este hipometilata
-este alcatuita predominant din ADN nerepetitiv, bogat in perechi de baze
G-C si protein nehistonice
-are activitate transcriptionala
-reprezinta partea active genetic a cromatinei
-ADN-ul trebuie sa fie eucromatic pentru ca sa fie active, dar nu toata
euromatina este active genetic
IMPACHETAREA ADN-ULUI SI STRUCTURA MOLECULARA A
CROMATINEI
-desfasurata molecula de ADN are o lungime de 2 m
-pentru a putea fi cuprinsa in spatial nuclear molecula sufera procese de
impachetare, compactare, plicaturare

[Link] NIVEL DE IMPACHETARE

-NUCLEOZOMUL-
-un miez octameric format din 4 perechi de protein histonice(H2A, H2B,
H3, H4)
-un segment ADN lung de 146 nucleotide infasurat de 1 tur si ¾ ori in jurul
octamerului protejand miezul histonic
-nucleozomul este unitate de repetare, formandu-se un lant “beads of
string/ sirag de margele” sau fibra de cromatina de 10 nm
-constituirea acestui lant necesita ADN de legatura (linker) intre doi
nucleozomi si histone H1
-ADN-ul linker contine 50-60 pb si este cel mai expus si cel mai sensibil la
actiunea nucleazelor
-fibra de cromatina de 10 nm este unitatea care se repeat formandu-se un
lant si are o rata de impachetare de 7 si reprezinta 1/7 din lungimea de ADN

[Link] DOILEA NIVEL DE IMPACHETARE

-SOLENOIDUL-
-este o rasucire sub forma de solenoid a fibrei de 10 nm
-sunt 6 nucleozomi per pas de spirala
-aceasta structura este stabilizata de histone H1
-se formeaza fibra de 30 nm
-fibra de 30 nm reprezinta 1/42 din lungimea ADN-ului

[Link] TREILEA NIVEL DE IMPACHETARE

-BUCLA-
-pentru realizarea unui nivel superior de impachetare fibra de 30 nm
formeaza bucle(domenii) in jurul unui schelet proteic cellular rezultand o
fibra de 300 nm (1/750 din lungimea ADN)
-buclele sunt “intinse” atunci cand are loc transcriptia
-buclele laterale impreuna cu scheletul proteic se vor plicatura pentru a
realiza un nivel superior care apare ca fibra de 700 nm din cromatida la
inceputul profazei
-aglomerarile de bucle sunt denumite cromomere; pe masura ce
cromozomul se condenseaza cromomerele vecine se unesc si formeaza o
structura mai mare, banda cromozomiala condensate si colorata (G+)
-astfel pe cromozom vor alterna benzi condensate si colorate (G+) cu benzi
mai putin condensate si colorate (G-)
-in timpul metafazei condensarea este maxima si reprezinta 1/15000-
1/20000 din lungimea totala a ADN-ului
CROMOZOMII UMANI
-cromozomii reprezinta forma de organizare a materialului genetic in timpul
diviziunii celulare
-ca numar, structura si morfologie, cromozomii sunt caracteristici fiecarei
specii
-cromozomii unei perechi se numesc omologi, avand aceeasi marime,
structura, distributie de benzi, morfologie, pozitie a centromerului, continut
in gene, dar origini diferite: unul matern (provenit din ovul) si celalalt
patern (provenit prin spermatozoid)
-la om, in celulele somatice(diploide) cei 46 cromozomi sunt dispusi din 23
de perechi (doua garniture 2n=46 )
-in celulele somatice la om exista 22 de perechi de cromozomi autozomi si o
pereche de cromozomi sexuali (heterozomi sau gonozomi)
-celulele sexuale mature (gametii) sunt cellule haploide, fiecare detinand 23
cromozomi (cellule haploide: n=23 cromozomi)

MORFOLOGIA CROMOZOMILOR METAFAZICI

ELEMENTE STRUCTURALE OBLIGATORII:
-cromatide
-centromerul
-kinetocori
-telomere

ELEMENTE STRUCTURALE FACULTATIVE(NEOBLIGATORII)

-constrictii secundare
-sateliti
CROMATIDE
-fiecare cromozom prezinta doua cromatide surori
-aceste sunt subunitati longitudinale, identice genetic, continand in
structura cate o molecula de ADN rezultata prin replicarea semiconservative
-lungimea lor pentru un cromozom metafazic este curpinsa intre 1,5 – 8 µm
iar grosimea intre 0,5-1 µm
-lungimea si forma relative permit clasificarea cromozomilor
CENTROMERUL (CONSTRICTIE PRIMARA)
-este locul de unire a celor doua cromatide surori
-este compus din secvente de ADN repeate in tandem de un numar foarte
mare de ori ( ADN alfa satelit)
-datorita pozitiei constante, centromerul constituie unul din markerii
caracteristici pentru descrierea tipurilor morfologice de cromozomi
-centromerul imparte cromozomul in doua brate
[Link] “p” mai scurt, orientat in partea superioara fata de un plan imaginar
ce trece prin centromere
[Link] “q” mai lung, situate in partea inferioara a planului de referinta
-in fuctie de lungimea bratelor cromozomilor se poate calcula indicele
centromeric, definit prin raportul p/p+q. este un criteriu de identificare a
perechilor de omologi
-dupa pozitia centromerului s-au descries trei tipuri morfologice de
cromozomi in genomul uman:
[Link], cu centromerul situate in regiunea mediana a
cromozomului si brate egale p=q
[Link], cu centromerul situate submedian sib rate inegale p<q
[Link], cu centromerul situat in regiunea terminal a cromozomului
si brate mult inegale p<<q, aproape invizibile

KINETOCORII
-sunt formatiuni proteice complexe mici, rotund-ovalare, plasate la nivelul
centromerului (cate unul pentru fiecare cromatida)
-au rol in atasarea cromatidelor la microtubulii fusului de diviziune si
mentrinerea legaturilor dintre cromatidele surori

TELOMERELE
-reprezinta extremitatile terminale rotunjite ale cromatidelor
-contin ADN inalt repetitive(palindrom), unitati hexamerice TTAGGG
repetate in peste 2000 de copii, pe o lungime de aproximativ 15 kb
-au rol in mentinerea structurii cromozomilor, a individualitatii lor si previn
fuzionarea capetelor cromozomilor
-cu fiecare ciclu cellular se pierd 50-150 pb din AND-ul terminal de la
nivelul acestora, determinand implicarea lor in mecanismele care intervin in
durata de viata a fiecarei celule(apoptoza, moartea programata a celulei)

CONTRICTIILE SECUNDARE
-sunt ingustari secundare ale cromatidelor observate numai la anumiti
cromozomi
-la cromozomii acrocentrici, constrictiile secundare sunt localizate terminal,
in regiunea distala a bratelor scurte
-la cromozomii acrocentrici constrictiile secundare au rol de organizatori
nucleolari(contin genele pentru ARNr din nucleol)
-constrictiile secundare proximale, mai aproape de centromer, se gasesc pe
bratele lungi la cromozomi 1,9,16

SATELITII
-au forma rotunda sau ovala si contin ADN inalt repetitive
-marimea lor poate varia
-sunt situati in portiunea distala a bratului scur la cromozomii acrocentrici
-mai multi cromozomi acrocentrici (2-5) se pot atasa prin sateliti, formand o
asociatie satelititara,posibil factor predispoznt pentru nondisjunctii
cromozomiale in gametogeneza

HETEROMORFISMELE (POLIMORFISMELE) CROMOZOMIALE

-reprezinta variante morfologice normale, mostenite mendelian, marker
citogenetici fara nici o semnificatie patologica
-apar in cariotip la personae fenotipic normale si se datoreaza cantitatii si
statusului diferit de condensare al hererocromatinei sau modificarilor in
localizarea ADN-ului repetitive
-acestea se pot observa prin coloratii specific pentru ADN si cu tratamente
specific (digestia enzimatica, denaturarea la caldura in solutii hipertone), se
pot obtine o succesiune de zone intens colorate(benzi) si mai putin
colorate(interbenzi)
-acestea au aranjamente liniare specific pentru fiecare cromozom, fiecare
din ele stocand in medie 1,5MB
-exista tehnici diferite, cum ar fi bandarea G, bandarea R (invers decat
benzile G), bandarea Q (similara cu benzile G) sau bandari specific pentru
heterocromatina centromerica (benzi C)
-in functie de gradul de condensare a cromozomilor( in metafaza sau
prometafaza) numarul benzilor variaza
-un cariotip standard are o rezolutie de aproximativ 350-550 benzi/set
haploid, iar un cariotip prin inalta rezolutie are 800 sau 1000 benzi/ set
haploid
Astfel de polimorfisme cromozomiale pot fi:
-elongarea regiunii subcentromerice a bratului q la cromozomii 1,9,16
-variatii in lungime ale bratelor scurte la cromozomii acrocentrici
-variatii de marime si forma a satelitilor, prezenta satelitilor dubli
-variatii in lungimea bratelor q ale cromozomului Y
-variatii ale benzilor heterocromatice si astfel, ale lungimii omologilor