DIAGNOSTIC DE LABORATOR – PSEUDOMONAS

Diagnosticul de laborator este numai bacteriologic, direct, cu următoarele etape.

1. Recoltarea şi transportul produsului patologic trebuie să se realizeze respectând o serie de

reguli. În continuare vom discuta cazul în care p.p. este reprezentat de puroi. Puroiul trebuie examinat
macroscopic, deoarece poate avea un aspect sugestiv (culoare albastră sau galben-verzui fluorescentă).

2. Examinarea microscopică a produsului patologic include realizarea a minim două frotiuri

din produsul patologic recoltat şi transportat corespunzător, care se vor colora cu albastru de metilen
(AM) şi respectiv Gram. Frotiurile se examinează la microscopul optic cu imersie şi se notează prezenţa
celulelor de la nivel tegumentar, prezenţa celulelor inflamatorii şi prezenţa bacililor gram-negativi cu cu
dimensiuni de 1-5m / 0,5-1m, dispuşi în lanţuri scurte, perechi, izolaţi.

3. Cultivarea pe medii de cultură a produsului patologic se realizează în aşa fel încât să se

poată obţine colonii izolate şi respectiv o cultură pură, care se va identifica. Pa se poate dezvolta pe
medii de cultură obişnuite în 18-24 ore, la 5-42º C, cu dezvoltare optimă la 30-37°C.

Se preferă utilizarea unor medii de cultură selective. Uneori cultivarea se realizează pe agar-
sânge. Pe mediile solide PA formează colonii de tip S care se pigmentează în mod specific, însoţindu-se
de pigmentarea mediului (albastru sau galben-verde fluorescent). De menţionat că pot apărea colonii
(de tip S) cu aspecte diferite, dând impresia prezenţei concomitente a unor bacterii diferite. Cultura
poate avea un miros aromat, ca al florilor de tei sau iasomie. Pe agar-sânge produce hemoliză. În medii
lichide, Pseudomonas aeruginosa tulbură mediul însă în timp duce la apariţia unei “membrane”
aderentă, cenuşie, la suprafaţa acestuia. După 18-24 de ore, sub “membrană” se poate evidenţia
prezenţa pigmentului produs.

4. Identificarea microorganismului implicat patogenic se va realiza pe baza mai multor

caractere:

· Caractere morfotinctoriale: Sunt bacili gram-negativi cu cu dimensiuni de 1-5m / 0,5-1m,

dispuşi în lanţuri scurte, perechi, izolaţi, relativ polimorfi. În culturi mai vechi pot apărea diferite forme
(filamentoase, cocoide). Mobilitatea se poate examina pe preparatul proaspăt, între lamă şi lamelă.

· Caractere de cultură: produc colonii de tip S care se pigmentează în mod specific, însoţindu-
se de pigmentarea mediului. Coloniile pot prezenta o suprafaţă iridescentă, cu luciu metalic şi plaje de
autoliză, degajând o aromă pătrunzătoare particulară. Pentru stimularea sintezei pigmenţilor se poate
folosi repicare pe medii speciale, King F (stimulează producerea de fluoresceină) şi King P (stimulează
producerea de piocianină)

· Caractere biochimice: produce diferiţi pigmenţi – piocianina/pioverdina/fluoresceina;

catalază pozitiv; degradează oxidativ glucoza şi nu fermentează lactoza

· Testarea sensibilităţii la bacteriofagi (lizotipia) şi respectiv piocinopia se pot utiliza în studii

epidemiologice sau în scop de cercetare

1
 5. Antibiograma este obligatorie şi se realizează de obicei prin metode difuzimetrice. PA
reprezintă unul dintre microorganismele care pot crea dificultăţi deosebit de mari în alegerea
tratamentului etiologic, datorită rezistenţei la foarte multe dintre antibioticele uzuale. Cu toate că
anumiţi autori indică faptul ca bacilul piocianic ar fi sensibil la mezlocilină, ticarcilină, ticarcilină-acid
clavulanic, piperacilină, piperacilină-tazobactam, imipenem, aztreonam, anumite aminoglicozide,
fluorochinolone sau cefalosporine de generaţia a III-a, considerăm că principiul care trebuie reţinut este
că în orice infecţie cu PA (atunci când s-a dovedit că acest microorganism este agentul etiologic al
infecţiei) antibiograma este obligatorie. În cazul unor infecţii grave antibiograma difuzimetrică trebuie să
fie însoţită de alte determinări.