1.Morfologia si ultrastructura Spirochetelor. Clasificarea. Metodele de studiere.

Speciile
patogene si diferenierea lor.
Sunt germeni helicoidali,mobili.au corpul compus din mai multe spire. Miscarile sunt datorate unui aparat
locomotor,care consta din fibrile dispuse pe toata lungimea corpului intre perete si membrana. Peretele este
elastic, format din glucide, lipide, polipeptide. Nu sunt rezistente in mediul extern. (Nu rezista la variatii de
temperatura,sunt sensibile la peniciline si cefalosporine)
Familia Spirochaetaceae, cuprinde 3 genuri, toate avind importanta in patologia umana.
Genul Treponema(se subdivid in specii patogene,si saprofite.)Cele patogene...
Treponema pertenue
Treponema carateum
Treponema pallidum
Genul Leptospira
Din specii saprofite.Leptospira biflexa
Din specii patogene-L.Icterohaemorrhagiae(rezervorul soarecele) Genul Borrelia
Patogenitatea.
Treponema este patogena prin multiplicarea intracelulara si prin invazivitate.Boala se numeste Sifilis.
Leptospirele sunt patogene prin multiplicare.Produc boala numita Leptospiroza,care este o
antropozoonoza.
Borrelia sunt patogene prin multiplicare si invazivitate.Produc borrelioze,care sunt boli generalizate.
Caractere morfologice
Treponema. Are 10-15 spire regulate, rigide cu capetele drepte. Intre perete si membrana are fibrile,
care ii confera mobilitate,prezinta miscari de rotatie si flexie. Se coloreaza Giemsa slab,dar se
coloreaza prin impregnare argentica, coloratia Fontana-Tribondeau, germenii apar bruni pe fond bej.
Leptospira. Corpul are 10-12 sppire,nedeformabile,mici,regulate,cu capete rasucite. Aparatul
locomotor este alcatuit dintr-o singura fibrila dispusa intre membrana si perete,care este foarte elastic.
Se coloreaza Giemsa,dar foarte greu. Nu se coloreaza cu Gram
Borrelia. Corpul alcatuit din 5-6 spire neregulate sideformabile in cursul miscarilor,avind capete
drepte.
Aparatul locomotor este alcatuit dintr-un manunchi de 30 de fibrile dispuse intre membrana si perete
Se coloreaza Gram,fiind Gram-negative
2.Micoplasmele sunt bacterii:

Delimitate numai de o membrana trilaminata si lipsite de perete celular rigid ca si de informatia

genetica necesara sintezei precursorilor specifici peretelui.
Forme mici si polimorfe
Se cultiva pe medii acelulare ,iar cultura este inhibata de anticorpii specifici.
Se inmulteste intr.un ciclu care include alternativ,elongarea si fragmentarea unor forme filamentoase
in forme cocoide si diviziunea acestora.
Se examineaza in functie de localizarea infectiei,sputa sau exudatul nazofaringian,urina,prelevate prin
laparoscopia pelvina. Microscopia directa este fara valori,coloratiile uzuale nu pot depista micoplasmele din
cauza dimensiunilor reduse...iar coloratia imunofluorescenta nu a dat rezultate satisfacatoare.
Izolarea si identificarea. Coloratia Dienes,coloniile de micoplasme se coloreaza in violet si acoperite cu o
lamele pot fie examinate cu imersie.
Specii patogene. Din cele 80 de specii de Micoplasme,gazduite de cele mai diverse vertebrate,omul
gazduieste numai 10,din care doar 3 sunt patogene.
Din cele 3 specii= M. Genitalum (tract urogenital inferior) M. hominis, M.Pneumoniae (cai respiratorii).
Micoplasmele au un aspect morfologic variat, de la coci cu diametrul de 300 nm la forma alungita (de sticla sau plosca),
pana la forma filamentoasa.
Micoplasmele sunt cele mai mici organisme autoreplicante vii.
Din cauza lipsei peretelui celular, prezinta forme diferite, nu se coloreaza cu metoda Gram si nu sunt susceptibile la

majoritatea antibioticelor, incluzand betalactaminele.

Prezinta cel mai mic genom, comparativ cu celelalte bacterii, format dintr-o mol ADN circular. Avand capacitate limitata
de codificare a biosintezelor necesare existentei, sunt obligate sa aiba o viata de tip parazitar, nevoile nutritionale
complexe fiind asigurate de celula gazda.
Anumite specii poseda un numar minim de gene, implicate in metabolismul energetic si de biosinteza, dar au toate
genele necesare pentru replicarea ADN, pentru transcriptie si translatie.

3.Actinomicetele
Actinomicetele (Actinomyces) sunt microorganisme cu caractere intermediare
ntre bacterii i ciupercile inferioare.
Aceste organisme sunt ncadrate n rndul bacteriilor G+ anaerobe, fiind numite
mai nou; actinobacterii (actinobacili)
Majoritatea actinomicetelor triesc la nivelul solului sau n esuturile plantelor, parazitnd mai rar
animalele sau omul.
Actinomicetele aparin domeniului Procarya (sunt organisme procariote), regnul Eubacteria,
familia Actinomycetaceae.
Aceast familie prezint dou genuri; Streptomyces (streptomicete) i Actinomyces (actinomicete).
4.Ciuupercile
Increngatura ciupercilor cuprinde peste 100.000 de specii. Dupa modul de organizare si inmultire aceasta
increngatura se grupeaza in ciuperci inferioare si ciuperci superioare.
Ciupercile inferioare sunt plante a caror tal este unicellular, cu mai multi nuclei, sau unicellular, microscopic,
si cu un singur nucleu; talul putand fii simplu sau ramificat.
Specii deciuperci din rndul micromicetelor psloase, cunoscute sub denumirea uzual de mucegaiuri, dintre
care, mai ntlnite sunt fungii care aparin genului Aspergillus i Penicillium.
Mucegaiuri Aspergillus i Penicillium prezint o importan ecologic deosebit. Ele intr n categoria
descompuntorilor, organisme heterotrofe saprofite, care reuesc s debaraseze natura de resturile organice
greu hidrolizabile (lignin, celuloz).
Aspergillus flavus
Mucegaiul verde (Penicillium chrysogenum) i mucegaiul verde-albstrui (Penicillium notatum)
).5.Ricketii
RICKETTSIA
Rickettsiile = bacterii intracelulare obligatorii. Ciclul lor de dezvoltare necesit o gazd vertebrat (om, cine,
obolan) i un vector (pduche, purice, cpu, acarian).
Reprezint mi/o G- de dimensiuni mici, comparabile cu virusurile mari (500 nm). Totui, reprezint bacterii,
deoarece se multiplic prin diviziune binar, posed ADN i ARN, sunt sensibile la antibiotice.
Caractere morfotinctoriale: bacterii G-, polimorfe (coco-bacterii, bastonae, forme filamentoase, etc),
imobile, asporogene, posed microcapsul. Prin tehnica de colorare Macchiavello-Gimenez (fucsin+verde
de malahit) rickettsiile apar colorate n rou pe fondul verde palid al citoplasmei. Coloraia Giemsa roii n
citoplasma albastr.
Caractere de cultur: fiind parazii intracelulari (nu pot fosforila glucoza i folosesc metabolii intermediari
din gazd), rickettsiile nu cresc pe medii artificiale. Ele pot fi cultivate doar pe animale de laborator, vectori,
ou embrionat de gin sau culturi de celule.
Rickettsiile se multiplic prin diviziune binar n interiorul celulei-gazd. Imediat dup diviziune, n condiii
nutritive bune, rickettsiile sunt antrenate n micri rapide i parcurg citoplasma celulei-gazd n toate
direciile. Aceste deplasri sunt determinate de polimerizarea filamentelor de actin. Atunci cnd mediul este
srac diviziunea se oprete, bacteriile se alungesc, cu apariia formelor filamentoase.

6.ChlamidiileChlamidiile sunt minuscule bacterii cocoide, parazite energetic, total dependente de ATP-ul
oferit de celula gazd, dar capabile de biosinteze proprii. Nu cultiv pe medii artificiale. Se reproduc lntr-un
ciclu complex In care identificm: forma infectiva extracelular, corpul elementar cu diametrul de 200300
nm i perete gros, endocitat de
celula gazd, unde se transform in forma vegetativ, corpul reticulat. Acesta crete pn la 6001000 nm in
diametru i se divide repetat, formnd microcolonii (incluziuni citoplasmice) in care corpii reticulai se
matureaz in noi corpi elementari eliberai prin liza celulei gazd.
Virusurile. Natura. Particularitile biologice.
Virusuri = gene vagabonde = particule infectioase autonome, caracterizate prin :
Reprezint structuri acelulare cu potenial infecios
Dimensiuni de rangul nm (20-400 nm)
Genomul viral este constituit dintr-un singur tip de AN (ADN sau ARN)
Sunt lipsite de metabolism propriu, fiind parazii obligai intracelulari
Nu cresc i nu se divid, se reproduc n celule vii
Nu cultiv pe medii artificiale, numai pe celule vii
Rezisten natural la antibiotice
Viroidul este entitate infecioas, asemntoare virusului, ns mai mic ca dimensiuni,(prezinta decat un
genom viral) care infecteaz plantele superioare, cauznd cre terea strmb i chiar moartea. Viroidul
reprezint un singur lan de ARN, cu 220-340 de nucleotide, form circular i fr capsida proteinic,
prevzut la virui. Viroizii sunt transmii prin intermediul polenului i semin elor.
Prionii sunt ageni infecioi nonconvenionali de natur proteic, lipsii de orice tip de acid nucleic, care
produc un grup de boli neurodegenerative transmisibile ale animalelor i omului, numite boli
prionice (encefalopatii spongiforme transmisibile).