Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Indrumar Afaceri Australia 2009221233411 PDF
Indrumar Afaceri Australia 2009221233411 PDF
Indrumar Afaceri Australia 2009221233411 PDF
Indrumar de afaceri
2009
Cuprins
I.
II.
Scurt istoric
Informatii generale
Denumirea tarii
Capitala
Emblema nationala
Imnul national
Sistemul politic
Organizarea statala
Suprafata
Clima
Relieful
Mediul natural
Populatia numar, structura pe varste, rata de crestere, rata nasterilor, rata
mortalitatii, speranta de viata, grupuri etnice, religii
Principalele orase importanta lor economica
Transporturile
Comunicatiile
Sarbatori publice
Timpul (fusele orare)
Moneda
III.
Mediul de afaceri
1. Infiintarea de companii
2. Politica in domeniul concurentei
3. Protectia consumatorului
4. Protectia mediului
5. Protectia proprietatii intelectuale
6. Achizitionarea de proprietati
7. Piata muncii
8. Regimul vizelor
9. Politica fiscala
IV.
Economia
1. Prezentare generala
2. Resursele Australiei
3. Principalii indicatori economici
4. Comertul exterior
4.1. Privire generala
4.2. Cadrul juridic al relatiilor comerciale ale Australiei
4.3. Cadrul juridic al relatiilor Australia-UE
4.4. Importul
4.4.1. Importurile australiene si furnizorii externi
4.4.2. Reguli generale pentru import
4.4.3. Taxele vamale
4.4.4. Interdictii, restrictii si reglementari speciale
4.4.5. Atitudinea importatorilor
4.4.6. Canale de import si distributie
4.5. Exportul
V.
I. Scurt istoric
Inainte de venirea europenilor, teritoriul Australiei era locuit de populatiile aborigene cu
sute de limbi si obiceiuri diferite, in functie de regiunea in care locuiau.
Primul contact consemnat al europenilor cu Australia a avut loc in martie 1606, cand
exploratorul olandez Willem Janszoon a cartografiat coasta vestica a peninsulei Cape York, din
Queensland. Abia in 1770, capitanul britanic James Cook, la bordul vasului Endeavour, a
efectuat o calatorie cu caracter stiintific in Pacificul de Sud, pentru a cartografia coasta de est a
Australiei si a revendica teritoriul in numele Coroanei Britanice.
Marea Britanie a decis sa utilizeze acest nou teritoriu drept colonie penitenciara; prima
flotila de 11 vase aducand aici circa 1500 de oameni, dintre care jumatate detinuti, a ajuns in
portul Sydney pe 26 ianuarie 1788, zi celebrata de atunci ca ziua nationala a Australiei. Din
1788 si pana in 1868, cand au incetat transporturile de detinuti, au fost adusi in Australia circa
160 000 de condamnati. In afara detinutilor, din 1790 au inceput sa emigreze catre Australia si
oameni liberi, atrasi de vastitatea teritoriului si bogatia rezultata din ferme, mine si comert si, in
anii 1850, de goana dupa aur.
Commonwealth of Australia, ca dominion al Imperiului Britanic, a luat fiinta la 1
ianuarie 1901, prin unirea celor celor sase colonii britanice sub o constitutie unica. In acel
moment populatia ne-indigena era de 3,8 milioane de locuitori, majoritatea cu descendenta
engleza, scotiana sau irlandeza. Capitala a fost stabilita la Canberra Australian Capital
Territory (ACT) in New South Wales.
Intre 1900 si 1914 s-au facut progrese insemnate in dezvoltarea capacitatilor agricole si
manufacturiere ale tarii si in punerea bazelor institutiilor guvernamentale si serviciilor sociale.
Primul Razboi Mondial a avut un impact devastator asupra Australiei. Din cele 3
milioane de barbati, 400 000 au plecat voluntar in razboi; 60 000 si-au pierdut viata, iar zeci de
mii au fost raniti. Dar atunci s-a nascut si una dintre cele mai trainice valori ale Australiei,
ANZAC, simbolizand curajul si devotamentul soldatilor australieni si neo-zeelandezi in batalia
de la Gallipoli.
Perioada interbelica a fost marcata de instabilitate, in special datorita Marii Crize.
2
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, trupele australiene au avut o contributie
importanta in victoria aliatilor, atat in Europa, cat si in Asia si Pacific.
Dupa Razboi, in Australia a urmat o perioada de boom economic. Au venit aici milioane
de refugiati si imigranti, economia s-a dezvoltat puternic dupa 1950, au fost puse in aplicare
marile proiecte nationale, intre care Sistemul hidro-energetic din Snowy Mountains, socotit a
saptea minune a ingineriei lumii moderne, s-a extins reteaua de securitate sociala.
Cu o economie de piata avansata, competitiva pe plan international si cu o crestere
economica peste media tarilor dezvoltate, crestere inceputa in anii 90, ca urmare a reformelor
din deceniul anterior, cu o diversitate religioasa si culturala, cu o comunitate artistica inovativa,
cu o varietate culinara, vestimentara si arhitecturala, Australia este astazi una dintre cele mai
cosmopolite si dinamice societati ale lumii.
Este formata dintr-un scut care cuprinde emblemele tuturor statelor federatiei, sustinut de
un cangur rosu si o pasare emu.
Imnul national: Advance Australia Fair.
Sistemul politic: monarhie constitutionala si democratie parlamentara.
Organizarea statala: stat federal, format din sase state si doua teritorii: Australian
Capital Territory, New South Wales, Northern Territory, Queensland, South Australia,
Tasmania, Victoria, Western Australia.
Teritorii subordonate: Insulele Ashmore si Cartier, Christmas, Cocos (Keeling), Coral
Sea, Heard si McDonald, Norfolk, Macquarie.
Seful statului: Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, reprezentata printr-un
Guvernator General (in prezent Gen.Maj.Rez. Michael Jeffery), desemnat de Regina, la
recomandarea primului-ministru. La nivelul statelor componente regina este reprezentata printrun guvernator, iar la nivelul Northern Territory printr-un administrator.
Puterea legislativa: este exercitata de Paralamentul Federal al Australiei, cu sediul la
Canberra, format din Senat (Camera Superioara) (76 de locuri 12 pentru fiecare din cele 6
state si cate doua pentru teritorii; senatorii se aleg pentru 6 ani, cu alegeri la fiecare trei ani
pentru jumatate din numarul acestora) si Camera Reprezentantilor (Camera Inferioara) (150 de
locuri cu membri alesi prin scrutin la fiecare trei ani).
Fiecare stat si teritoriu are propriul sau legislativ (unicameral pentru Northern Territory,
ACT si Queensland si bicameral pentru celelalte).
Partidul care castiga majoritatea pentru Camera Reprezentantilor formeaza guvernul, iar
liderul devine prim-ministru.
Puterea executiva: este exercitata la nivel federal de Guvernul Federal (Commonwealth
Government) si, la nivelul fiecarui stat, de guvernele locale.
In viata politica exista trei partide importante: Partidul Laburist (Labor Party), Partidul
Liberal (Liberal Party) si Partidul National (National Party). In Parlament exista si cativa
independenti si reprezentanti ai unor partide de mica insemnatate (incluzand Verzii si
Democratii Australieni).
3
Religii: catolica 26.4%; anglicana 20.5%; alti crestini 20.5%; budisti 1.9%; musulmani
1.5%; altii 1.2%, nespecificate 12.7%; fara 15.3%.
Principalele orase si importanta lor economica
Sydney
Cu o populatie de peste 4.2 milioane de locuitori, Sydney este cel mai mare oras al
Australiei si centrul activitatii economice in multe domenii. Fiind capitala statului cel mai
populat (New South Wales), prin portul Sydney se desfasoara un volum mare de importuri si
orasul trebuie inclus in programul oricarei vizite pe care furnizorii interesati o fac in Australia.
Melbourne
Capitala statului Victoria, al doilea mare oras al Australiei, cu o populatie de circa 3.7
milioane locuitori, Melbourne este un oras cosmopolit care, in mod traditional, a fost centrul
financiar si bancar al Australiei, opt din zece mari companii australiene avand sediul in
Melbourne. Portul Melbourne este cel mai important port cargo si cel mai mare port pentru
transportul in containere din emisfera sudica.
Aici isi au sediul multi dintre importatorii australieni, care au si retele nationale de
distributie. (De exemplu, aici este o piata mai buna de desfacere a tricotajelor din lana datorita
climei mai reci, in timp ce in materie de mobilier, gusturile sunt mai apropiate de stilul
european.)
Brisbane
Este capitala statului Queensland, cu o populatie de 1.8 milioane de locuitori si, datorita
climei calde, cu un stil de viata mult mai relaxat.
Prin comparatie cu Sydney si Melbourne, in Brisbane se afla un numar mai mic de
importatori, desi majoritatea marfurilor cu amanuntul sunt importuri.
Ca oportunitati pentru importuri: produse care au legatura cu turismul (suveniruri,
cadouri), industria ospitaliera (constructii, mobilier, materiale de constructii), minerit (in special
echipament minier si mori de macinat minereu) si agricultura.
Perth
Este capitala celui mai intins stat al Australiei, Western Australia, situat pe coasta de
vest, la o distanta de 4 ore si jumatate de zbor de Sydney. Orasul are o populatie de 1.5 milioane
de locuitori, reprezentand 70% din populatia intregului stat.
Datorita izolarii, aici se gaseste un numar in crestere de de companii care fac importuri
directe, multe dintre ele avand retele de distributie la nivel national. Deoarece Perth este
oarecum o piata independenta, dificultatea pentru exportatorii straini o constituie cantitatea
relativ mica de marfuri cerute pe piata, dat fiind ca intreg statul are circa 2 milioane de locuitori.
Piata din Western Australia ofera oportunitati pentru exportatorii straini in domeniul
resurselor minerale, sectorului energetic si sectorului agricol.
Adelaide
Este capitala statului South Australia; are o populatie de 1.1 milioane locuitori si un
numar relativ mic de importatori si este un important centru manufacturier.
Pentru exportatorii straini, Adelaide nu reprezinta un centru de atractie, majoritatea
marfurilor cu amanuntul venind aici prin importatorii din Melbourne.
Canberra
Este capitala Australiei, are o populatie de circa 330000 locuitori si este centrat pe
probleme administrative.
Nu reprezinta un centru de interes pentru exportatorii straini.
Hobart
5
Timpul (fusurile orare): Australia are trei fusuri orare: Eastern Standard Time (Ora
Standard din Est), pentru statele de pe coasta de Est (Tasmania, Victoria, New South Wales,
Queensland), cu 10 ore inainte fata de GMT; Central Standard Time (Ora Standard Centrala)
(pentru Northern Territory si South Australia), cu 30 de minute in urma fata de coasta de est si
cu 9 1/2 inainte fata de GMT; si Western Standard Time (Ora Standard de Vest), cu 2 ore in
urma fata de coasta de est si cu 8 ore inainte fata de GMT.
Moneda: Dolarul australian (AUD, A$)
4. Protectia mediului
Pentru protectia cadrului natural, in Australia se exercita un control riguros al modului in
care companiile respecta reglementarile vizand protectia mediului. Obligatiile companiilor sunt
prevazute mai ales in legislatia statelor federale, in ultima perioada guvernul central intervenind
tot mai mult pentru unificarea criteriilor si exigentelor la nivel national.
Orice noua initiativa sau dezvoltarea unei afaceri existente impune o aprobare prealabila
cu privire la impactul asupra mediului (poluare aer, apa, pamant, sonora, patrimoniu national,
sanatatea populatiei, conservarea unor specii aflate in pericol).
Incalcarea reglementarilor in vigoare duce la responsabilizarea penala a conducerii
companiei.
5. Protectia proprietatii intelectuale
Australia este membra a Conventiei de la Paris referitoare la Protectia Proprietatii
Intelectuale, a Tratatului de Cooperare in domeniul Patentelor si a Conventiei Universale
asupra Drepturilor de Proprietate de la Berna.
Inregistrarea marcii confera proprietarului dreptul de a actiona in judecata pe cei care
folosesc aceeasi marca sau una similara pentru acelasi produs sau pentru produse similare.
Protectia inventiilor asigura monopolul asupra patentului pe o perioada limitata, de pana
la 20 ani, acordand detinatorului dreptului, exclusivitatea exploatarii.
Dreptul de proprietate intelectuala este protejat prin Trade Marks Act 1995, Copyright
Act 1968 si Olympic Insignia Protection Act 1987 si nu are nevoie de o inregistrare prealabila,
fiind aplicabil in mod automat in literatura, muzica, dramaturgie, cinematografie si alte activitati
artistice, software si, in general, pentru aplicatiile moderne din domeniul informaticii, de tipul
on-line si digital.
Informatii in legatura cu protectia proprietatii intelectuale se pot obtine de pe site-ul:
http://www.customs.gov.au/site/page.cfm?u=5369 sau email: iprights@customs.gov.au.
6. Achizitionarea de proprietati
Achizitionarea de proprietati in Australia este reglementata prin Legea Achizitiilor si
Preluarile Straine FATA, din 1975, fiind supravegheata direct de catre Foreign Investment
Review Board si de catre Department of Treasury.
Potrivit reglementarilor in vigoare, organele abilitate pot respinge propuneri de investitii
straine daca se considera ca acestea contravin intereselor nationale.
Raspunsul negativ se transmite dupa minim 40 de zile de la primirea propunerii si se
refera mai ales la:
- achizitionarea a peste 15% dintr-o companie australiana, care are un patrimoniu mai mare
de 50 mil A$;
- achizitionarea de parti mai mici de 15%, dar care ar conduce la realizarea unei proportii,
detinuta de straini, de peste 40% din totalul actiunilor companiilor cu patrimoniu de peste 50
mil A$;
- cazul unei companii straine care doreste sa detina pamant, actiuni sau drepturi asupra unor
rezerve minerale care valoreaza peste 50 mil A$;
- aranjamente care determina ca afaceri australiene, valorate la peste 50 mil A$, sa fie
controlate de una sau mai multe persoane straine, prin achizitionarea de actiuni, prin
modificarea patrimoniului si emiterea de noi actiuni, prin acorduri de leasing, inchiriere,
management sau alte forme de participare la profit.
Guvernul central australian emite o autorizatie prealabila si in cazul in care un investitor
strain are intentia sa preia o companie offshore, a carei subsidiara din Australia are o valoare
mai mare de 50 mil A$.
8
Impozitul
A$0 A$6,000
A$6,001 A$30,000
A$30,001 A$75,000
A$75,001 A$150,000
Peste A$150,000
Companiile si corporatiile australiene platesc un impozit fix (flat tax) asupra profitului,
de 30%.
Taxa pentru Bunuri si Servicii (GST) - respectiv taxa pe valoarea adaugata, este de 10%
si nu se aplica la bunuri considerate esentiale: produse alimentare proaspete, sanatate, educatie.
Este perceputa la nivel federal si se redistribuie catre state, dupa o formula stabilita de
Commonwealth Grants Commission.
Guvernele locale sunt axate, in general, pe taxe pe proprietati (council rates), fie ele
rezidentiale, industriale sau comerciale.
Anul fiscal: 1 iulie 30 iunie
IV. Economia
1. Prezentare generala
Australia are o economie de piata puternica si stabila, cu un PIB pe cap de locuitor (de
36300 $) care o situeaza la egalitate cu primele patru economii vest-europene.
In ultimii ani Australia a depasit economiile din tarile dezvoltate si a dovedit elasticitate
fata de schimbarile economice survenite la nivel mondial si regional.
In termeni reali, economia australiana a crescut, in decursul ultimilor 10 ani, in medie, cu
3.6% pe an, comparativ cu rata de crestere de 2.5% a economiilor din G7.
Cresterea constanta a productivitatii, mediul de afaceri solid si increderea
consumatorilor, ca si cresterea exporturilor de materii prime si produse agricole reprezinta un
stimulent pentru economie.
Atentia concentrata a Guvernului asupra reformelor, inflatia scazuta si legaturile din ce
in ce mai stranse cu China reprezinta alti factori cheie ai fortei economice.
Impactul secetei problema cu care Australia s-a confrunta din plin in ultimii ani,
scaderea cererii in exterior, ca si cresterea importurilor au impins, insa, deficitul comercial de la
8 miliarde dolari in 2002 la 18 miliarde in 2005.
Balanta de cont curent este, de asemenea, in deficit.
In schimb, politica fiscala conservatoare a adus constant intre 2002-2006 un surplus
bugetar.
In principal, comertul Australiei este reprezentat de:
Exporturi: carbune, aur, carne, lana, bauxita, minereu de fier, grau, echipamente
industriale si de transport.
Principalii parteneri la export ai Australiei pe 2007 au fost: Japonia (19.6%), UE (12.9%;
intre partenerii europeni primul loc il ocupa Marea Britanie - 5.2%), China (10.5%), SUA
(7.8%), Noua Zeelanda (7.9%), Korea (6.9%).*1
Importuri: echipamente si masini electrice, calculatoare si echipamente de birou,
echipamente pentru telecomunicatii si subansamble, petrol si produse petroliere.
Principalii parteneri la import ai Australiei au fost: UE (23.3%; principalii parteneri din
UE sunt: Marea Britanie 5.3% si Germania 5.1%), SUA (14.4%), China (11.6%), Japonia
(9.8%), Singapore (5.9%).*2
Cu o populatie de 20 434 176 locuitori si o forta de munca de aproximativ 10.9 milioane,
Australia inregistreaza un deficit de forta de munca si se are in vedere aducerea de forta de
munca pe perioade determinate, in special pentru domeniul minier si al asistentei medicale.
1
2
10
Sectorul serviciilor include comertul en-gros si cu amanuntul, industria hoteliera, cafenele si restaurante, transport
si depozitare, comunicatiile, finante si asigurari, imobiliare, sanatate si servicii comunitare, cultura si recreere, si
servicii personale
11
In mod traditional Australia a fost o tara importatoare de capital si, de aceea, a inregistrat
deficite de cont curent.
In decursul anului 2006-07 deficitul de cont curent al Australiei a ajuns la 5.9% din PIB.
In schimb, deficitul balantei comerciale a scazut in 2006-07 la $12 miliarde, in principal
datorita cresterii exportului (10.2% in 2007).
2. Resursele Australiei
Dispunand de resurse din abundenta, populatia Australiei se bucura, inca din secolul al
XIX-lea, de un nivel de trai ridicat, cu investitii mari in infrastructura sociala, incluzand
educatia, formarea profesionala, sanatatea si transportul.
Agricultura continua sa fie importanta in economia nationala si regionala, in special
datorita dezvoltarii industriei alimentare, orientata cu precadere spre export.
Dar, in timp, valoarea pamantului si a surselor de apa au fost valorificate nu doar pentru
agricultura (recolte, pasunat, domeniul forestier, pescuit) ci, mai ales, ca baza pentru turism,
recreere si petrecerea timpului liber.
Probleme cu care se confrunta in acest domeniu:
- seceta si resursele limitate de apa potabila
- eroziunea solului datorata pasunatului excesiv si metodelor inapoiate ale unora dintre fermele
private
- salinitatea in crestere a solului datorata calitatii proaste a apei
- defrisarea pentru scopuri agricole, care pune in pericol habitatul natural
- Marea Bariera de Corali, de pe coasta de Nord-Est este amenintata de numarul ridicat de
ambarcatiuni, ca urmare a popularitatii turistice a zonei.
Exporturile agricole ale Australiei cuprind: grau, orz, carne de vita, vin, zahar si lana. In
majoritatea lor, acestea merg spre Japonia, China, Korea si Statele Unite. In ultimii ani, exista
tendinta diversificarii productiei agricole, de la orez la citrice.
Sectorul pescuitului este dezvoltat, Australia exportand in toata lumea: ton, creveti,
homari, perle. In anul 2005-2006 exportul de produse din pescuit al Australiei a fost estimat la
A$1.5 miliarde, cu 0.4% mai ridicat decat in anul precedent.
Pe ansamblu, exporturile din agricultura si pescuit au reprezentat 16% din totalul
exporturilor pentru anul 2005-2006.
Mineritul
Principalele resurse ale Australiei sunt: bauxita, carbune, minereu de fier, cositor, aur,
argint, uraniu, nichel, tungsten, plumb, zinc, diamante, gaze naturale, petrol.
Industria miniera australiana a inceput modest, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, odata
cu descoperirea carbunelui.
In 1823 au fost raportate urme de aur si, din cand in cand, urme de alte metale. Prima
mina a fost una de argint, in 1841. Exploatarea cuprului a inceput la Kapunda, in 1842 si la
Burra in 1844. Cam in aceeasi perioada a fost produsa pentru prima oara fonta, langa Mittagong,
New South Wales.
Descoperirea aurului aluvionar langa Bathurst a dat un puternic impuls mineritului
incepand cu 1850.
Bunastarea creata de noile mine de aur si afluenta de imigranti au reprezentat inceputul
tranzitiei de la o economie bazata pe agricultura si pasunat spre una industriala. Industria s-a
dezvoltat pentru satisfacerea nevoilor de utilaje si mijloace de transport ale minelor.
Inca mult timp dupa 1851, aurul a reprezentat principala tinta a mineritului, deosebit de
importanta fiind descoperirea de la Kalgoorlie Golden Mile din 1890, acesta devenind in timp
12
unul dintre cele mai mari centre ale lumii in mineritul aurului.
Prospectiunile asupra campurilor unde s-a gasit aur au necesitat, in timp, utilaje si fabrici
de tratare, deci capital. Asa incat mineritul individual sau in grup a fost inlocuit de companii,
care au angajat zeci si chiar sute de oameni. In aceste zone s-au dezvoltat orase, cu locuinte si
centre comerciale. Si, atunci cand mineritul a diminuat in aceste zone, orasele au rezistat,
devenind centre importante pentru zonele agricole invecinate sau noduri ale rutelor de transport.
Cautarea de aur a dus, curand, la descoperirea altor metale. In 1872 a inceput extragerea
cositorului in Tasmania si Queensland si, la inceputul anilor 1880, Australia a devenit
principalul producator de cositor al lumii.
Alte metale de baza au fost descoperite in anii care au urmat. Fabulosul filon de la
Broken Hill a fost descoperit in 1883 si a contribuit la dezvoltarea industriei, de mentionat fiind
cea a otelului de la Newcastle.
Fiecare mina avea nevoie de un oras pentru lucratori, producatorii de utilaje si facilitati
de transport, inclusiv porturi pentru incarcarea produselor ce se exportau catre restul lumii. Asa
incat, multe dintre orasele Australiei isi datoreaza existenta minelor descoperite pana spre
jumatatea secolului XX.
La inceputul secolului XX, industria miniera metalifera, alaturi de topitorii si rafinarii,
era deja pusa pe picioare. Dezvoltarea mineritului a continuat si in prima perioada a secolului
XX, dar a fost puternic afectata de scaderea pretului metalelor la sfarsitul Primului Razboi
Mondial.
In 1923 a fost descoperit depozitul de plumb-zinc-argint de la Mount Isa, a carui
exploatare a inceput in 1931.
Resurse metalifere si de carbune
In anii '50, principalele resurse extrase erau plumbul, zincul, cuprul, aurul si carbunele.
La mijlocul anilor '60 industria miniera australiana a inceput sa se extinda, atat in ce priveste
productia, cat si exportul, asa incat, la sfarsitul anilor '60, Australia devine o forta mondiala in
productia si exportul de carbune, bauxita, minereu de fier, nichel, mangan, titan si zirconiu si se
descopera primele zacaminte importante de uraniu. Aceasta s-a datorat si studiilor geologice si
geofizice sistematice, supravegheate de Bureau of Mineral Resources, creat in 1946 si adaptarii
metodelor de studiu la specificul austalian, intrucat multe dintre metodele folosite in emisfera
nordica nu erau potrivite solului arid al Australiei.
Transformarea unor depozite considerate a fi neeconomice in unele economice, prin
folosirea unor tehnologii avansate, care au redus costul exploatarii si transportului au fost
decisive prin implicarea Japoniei. Un exemplu il constituie dezvoltarea explotarilor de suprafata
ale carbunelui in bazinul Bowen din Queensland. Exporturile au crescut rapid si, odata cu
socurile petrolului din anii '70, Australia tinde sa devina cel mai mare exportator de carbune din
lume.
In afara de cresterea economica a Japoniei, expansiunea economiei mondiale din
perioada 1950-1960 a crescut cererea de minerale, asa incat, cu o industrie miniera bine pusa la
punct, Australia a avut forta sa dezvolte extragerea de noi zacaminte care sa vina in
intampinarea acestei cereri. S-a dezvoltat industria australiana de aluminiu, urmata de decizia de
a exploata bauxita de la Darling Range, din Western Australia. Perceptia despre epuizarea
zacamintelor de fier a cazut prin descoperirea imenselor resurse de la Pilbara, la mijlocul anilor
'60. Descoperirea de nichel in Western Australia de la sfarsitul anilor '60 a transformat Australia
intr-un producator de frunte de nichel, atat pentru nevoile interne, cat si pentru export.
Resursele petroliere
Anii '60 au insemnat primele descoperiri importante in acest domeniu.
Primul camp petrolier comercial al Australiei a fost descoperit la Moonie, in
Queensland, in 1964. In perioada 1964-1965 au fost descoperite zacaminte importante de petrol
la Barrow Island, Western Australia si de gaz, la Barrocouta, la 25 de km coasta Gippsland.
Succesul exploatarii de la Gippsland a atras atentia asupra platoului continental al Australiei,
13
4. Comertul exterior
4.1. Privire generala
Economia australiana se afla intr-o continua transformare, integrandu-se atat in comertul
mondial cat si in comertul pe zona Asia-Pacific. In ultimii 20 de ani comertul cu bunuri si
servicii a crescut in medie cu 8.6% pe an.
Avand un avantaj de aproape un secol in minerit si agricultura, Australia este in curs de
a-si dezvolta exportul de bunuri si servicii.
Australia este un asa numit price taker pe pietele internationale, cu o contributie de
circa 1% la comertul mondial.4
In 2006-07, valoarea totala a comertului cu bunuri a crescut cu 9%, ajungand la 349
miliarde dolari. Cresterea s-a bazat in primul rand pe castigurile importante din exporturi, care
au crescut cu 10.2% pe durata intregului an (15.6 miliarde $A), datorate mai ales preturilor
ridicate ale minereurilor. Tot in 2006-07, valoarea importurilor a crescut cu 7.9% (13.3 miliarde
$A).
Desi cresterea exporturilor a depasit-o pe aceea a importurilor, Australia inregistreaza in
continuare un deficit comercial ($12.7 miliarde in 2006-07).
Circa jumatate din comertul Australiei se desfasoara cu tarile din Asia, intre acestea cel
mai important partener fiind Japonia, cu un total de 14.3% din totalul comertului cu marfuri.
Pe ansamblu, cu circa 17% din totalul comertului cu marfuri, Uniunea Europeana
ramane cel mai important partener comercial al Australiei.
Mediul de afaceri pentru comert este unul favorabil, cu atat mai mult cu cat atat guvernul
federal cat si guvernele locale au fost preocupate sa simplifice legislatia si sa reduca tarifele de
import.
Deficitul balantei de bunuri si servicii s-a ameliorat in anul financiar 2006-07, coborand
de la 8.5 miliarde euro la 6.5 miliarde euro, prin imbunatatirea raportului de schimb, datorat in
principal cresterii preturilor materiilor prime.
4.2. Cadrul juridic al relatiilor comerciale ale Australiei
Politica comerciala a Guvernului australian urmeaza cele trei directii: acorduri
multilaterale, acorduri regionale si acorduri bilaterale.
4
World Trade Organisation:
http://stat.wto.org/CountryProfile/WSDBCountryPFView.aspx?Language=E&Country=AU.
16
4.4. Importul
4.4.1. Importurile australiene si furnizorii externi
In ciuda unui numar relativ mic de locuitori, Australia este un importator important
pentru un numar mare de produse. Din 2000-2001, importurile de bunuri si servicii au crescut in
medie pe an cu 6%. Cei mai importanti furnizori pentru Australia sunt: UE, China, SUA,
Japonia, Singapore, Malaezia, Korea, Noua Zeelanda, Canada.
Importurile australiene sunt dominate de produse industriale. Tabelul de mai jos prezinta
evolutia importurilor pentru ultimiii 6 ani:
ANUL
118.281
119.649
133.129
130.997
149.468
167.567
180.786
18
care Australia are semnate acorduri bilaterale: Papua Noua Guinee, Noua Zeelanda, Singapore,
SUA si Thailanda.
Incepand cu 1 iulie 1996, taxa generala de import este de 5% din valoarea FOB.
Singurele produse care sunt supuse unor taxe mai mari sunt: textilele si imbracamintea (17.5%),
incaltamintea (10%) si autovehiculele dupa noul tarif vamal in vigoare de la 1 ianuarie 2007.
Dar Guvernul este hotarat sa reduca si aceste valori, astfel ca, pana in 2010-2015, taxele vamale
practicate de Australia sa nu fie mai mari de 5% pentru textile, imbracaminte si incaltaminte.
Se acorda concesii produselor de imbracaminte si incaltaminte lucrate manual,
mergandu-se pana la scutirea de taxe vamale. Criteriile pentru acordarea acestor concesii sunt
foarte stricte si implica: bunurile sa fie lucrate numai cu unelte manuale si, in cazul obiectelor de
imbracaminte, sa fie in proportie de cel putin 90% din fibre naturale.
In baza prevederilor Legii Overseas Assembly Provisions (OAP) legea pentru cei care
lucreaza in lohn - firmele australiene care lucreaza in lohn platesc taxe de import doar pentru
manopera.
-
Bunurile importate pot fi supuse la una sau mai multe taxe indirecte, si anume:
GST (Good and Services Taxation)
WET (Wine Equalisation Tax)
LCT (Luxury Car Tax).
GST taxa pe valoarea adaugata, este de 10% din valoarea marfii si se aplica la majoritatea
marfurilor, cu exceptia unor produse alimentare si medicale, a importurilor pentru reexport si a
componentelor incluse in bunuri destinate exporturilor.
WET - se aplica la vinuri din struguri si alte fructe, precum si la alte bauturi alcoolice (sherry,
cider) fiind de 29% din pretul de achizitie.
LCT - se aplica vehicolelor de lux, cu valoare mare, sau celor destinate unor incarcaturi mai mici
de 2 tone sau mai putin de 9 pasageri, al caror de pret de achizitie depaseste pragul de 57009
AUD (pragul de lux) si se calculeaza ca 33% din GST-ul aferent sumei care depaseste pragul de
lux.
Informatii complete se pot obtine de pe site-ul: http://www.customs.gov.au.
4.4.4. Interdictii, restrictii si reglementari speciale
Pentru a proteja flora si fauna unice ale Australiei de boli si daunatori, au fost adoptate
reglementari riguroase de control a persoanelor, marfurilor, animalelor, plantelor si produselor
din plante si animale, a trimiterilor postale care intra in tara, ca si o serie de restrictii pentru
produsele agro-alimentare.
Reguli de carantina
Regulile privind carantina sunt stabilite la nivel federal de catre Biosecurity Australia,
care poate modifica aceste reguli, in functie de aparitia unor riscuri legate de introducerea de
patogeni necunoscuti pe teritoriul Australiei.
Furnizorii straini vor trebui sa verifice reglementarile privind carantina inainte de a
decide sa exporte in Australia. Orice schimbari ale legislatiei sunt publicate pe site-ul Serviciului
Australian de Carantina si Inspectie (Australian Quarantine and Inspection Service- AQIS), un
departament din cadrul Ministerului Agriculturii, Pescuitului si Padurilor, la Conditii de Import
(Import Conditions):
http://www.aqis.gov.au/icon32/asp/ex_alertscontent.asp.
Toate plantele importate, cum ar fi fructele, semintele, butasii, bulbii etc., ca si
cheresteaua si toate produsele din lemn, bambus etc., sunt supuse reglementarilor de carantina si
sunt supuse analizei unui inspector al Servicului de carantina -quarantine officer. Produsele
importate care sunt depistate a fi infectate trebuie tratate, distruse sau retrimise in tara
exportatoare pe cheltuiala proprietarului. Produsele pentru copii, unele seminte, fructe si legume
20
proaspete sunt obiectul unor reglementari care prevad obligativitatea unui permis anterior de
import.
Importul de pamant este interzis si orice bunuri care au intrat in contact cu pamantul sunt
supuse carantinei si nu pot fi ridicate decat dupa ce inspectorii AQIS decid ca nu exista nici un
risc.
Conformitatea cu regulile de carantina este controlata in punctul de intrare a marfurilor
pe teritoriul Australiei de catre inspectorii Serviciului Australian de Carantina si Inspectie.
Informatii amanuntite despre reglementarile AOIS, absolut necesare in derularea unor operatiuni
de comert exterior cu Australia se gasesc pe site-urile: www.aqis.gov.au, www.aicc.com,
www.dfat.gov.au.
Importatorii australieni trebuie sa verifice care sunt bunurile care fac obiectul unor
restrictii si interdictii; vama, in numele organismelor guvernamentale specializate, furnizeaza
informatiile necesare.
Bunurile importate in Australia trebuie sa fie marcate in mod corespunzator, in limba
engleza, cu carctere lizibile, scrise intr-un loc accesibil, cu precizarea tarii de origine.
Importul temporar de bunuri permite intrarea in Australia, pentru o perioada de pana la
12 luni, pentru marfurile respective neplatindu-se taxa vamala.
Toate importurile temporare trebuie reexportate in perioada convenita initial.
Astfel de importuri se pot face cu folosirea carnetului, document vamal international,
care permite ca bunurile sa fie introduse in Australia fara plata taxelor si fara completarea
documentelor vamale obisnuite.
Restrictiile la import se datoreaza masurilor sanitare si fito-sanitare aplicate de Australia
pentru a-si proteja habitatul, dar si unor masuri, pentru anumite produse determinate, destinate
protejarii industriei locale. Exporturile romanesti nu au intampinat astfel de dificultati pe piata.
Pentru produsele agro-alimentare, exista, in general, trei tipuri de obstacole:
1. Este interzis importul oricarui produs care apartine unei categorii ce nu a facut obiectul unei
analize de risc sau pentru care o astfel de analiza este in curs de desfasurare. Conform
reglementarilor OMC, o analiza de risc demarata la solicitarea unei tari terte trebuie sa fie
finalizata intr-un termen rezonabil; dar o analiza lansata la initiativa BA (Biosecurity
Australia) poate dura multi ani. Este cazul speciilor din genul Allium (ceapa, usturoi), a caror
analiza a inceput in anul 1998.
2. Pentru unele produse, chiar atunci importul este autorizat, conditiile impuse la import pot fi
excesive si pot descuraja exportatorii. Astfel de conditii se regasesc la importurile de carne de
porc si de pasare, fructe si legume, ciuperci.
3. In unele cazuri, fara explicatii clare, BA (Biosecurity Australia) poate introduce noi conditii
ultra-restrictive pentru produse deja autorizate.
Marfuri problematice
Pentru toate produsele derivate din animale, plante sau microorganisme este obligatorie
obtinerea unui permis de import. Printre aceste produse se numara atat cele destinate
alimentatiei umane sau animale, cat si substantele destinate unor diete, produsele terapeutice sau
cosmetice si cele cu aplicatie in domeniul agricol sau veterinar. Prin extensie, ambalajele din
lemn sunt supuse unui regim special de control.
Tratamente obligatorii
Anumite bunuri, inclusiv cele din lista de mai jos, sunt supuse in mod obligatoriu unui
tratament imediat dupa import, daca nu exista dovada ca bunurile au fost supuse unui tratament
adecvat inainte de a fi exportate:
- mobila veche
- produse din bambus si trestie
- ambalajele daca nu se reexporta
- produse din lemn din Asia si Asia de Sud Est
21
Carnea preparata din alte animale, inclusiv pasarile, inchisa ermetic in containere, poate
fi importata din orice tara, cu conditia indeplinirii conditiilor specifice de carantina.
Reglementari privind speciile aflate in pericol
Reglementarile Vamale Australiene sunt foarte stricte in privinta furnizorilor externi de
animale, produse de origine animala sau plante prevazute de Conventia privind Comertul
International cu Specii pe Cale de Disparitie (Convention on International Trade in Endangered
Species CITES).
Reguli de origine
O serie de marfuri provenind din anumite tari beneficiaza de un regim preferential in
ceea ce priveste nivelul taxelor.
In acest caz, determinarea tarii de origine se face prin folosirea reglementarilor
referitoare la normele de origine.
Importatorul care solicita taxe preferentiale trebuie sa faca o declaratie in care sa ofere
asigurari ca bunurile satisfac conditiile stabilite de lege.
Vama verifica toate procedurile pentru a exista garantia respectarii reglementarilor in
vigoare.
In cazul Australiei, cele mai importante facilitati derivate din normele de origine sunt
destinate produselor ce provin din Noua Zeelanda, Fiji si cele 15 state insulare care fac parte din
Forumul Pacificului (informatii suplimentare in site-ul www.apecsec.org.sg) si celor care provin
din tarile in curs de dezvoltare (DC).
Informatii suplimentare in legatura cu cerintele vamale la importul de bunuri in Australia
se pot obtine de pe site-ul: http://www.customs.gov.au/site/page.cfm?u=5369 sau email:
information@customs.gov.au sau iprights@customs.gov.au.
23
4.5. Exportul
Multe dintre marfurile exportate trebuie sa fie notificate la vama, fie in mod electronic
(prin folosirea sistemului numit Export Integration Exit), fie prin completarea documentelor de
inregistrare, de catre exportator sau de catre un agent.
-
Exportatorul trebuie sa obtina permisul sau licenta de export cand bunurile care fac
obiectul operatiunii fac parte din grupa celor controlate de catre departamente sau agentii
federale.
Autorizatiile de export se obtin de la urmatoarele organisme:
- Environment Australia pentru animale, plante;
- Therapeutic Goods Administration medicamente si derivate;
- Department of Defence produse supuse embargoului impus de ONU in domeniul militar;
- Departement of Health and Ageed Care produse alimentare;
- Quarantine Agency fructe si legume proaspete;
- Alte organisme specializate pentru materiale nucleare, patrimoniu cultural, deseuri, bauturi
alcoolice.
Adrese utile
Ambasada Romaniei
Adresa: 4 Dalman Crescent, O'Malley, A.C.T. 2606, Canberra
Telefon: +61 2 6286 2343
Fax: +61 2 6286 2433
Site Web: http://canberra.mae.ro
E-mail: roembcbr@cyberone.com.au
Consulatul General al Romaniei din Sydney
Adresa: 84 Elizabeth Bay Road, Elizabeth Bay, NSW 2011
Telefon: +61 2 9331 8799
Fax: +61 2 9357 1565
Site Web: http://www.consgenromsyd.org/
E-mail: consgrom@tpg.com.au
Secia consular
Telefon: +61 2 8354 0268
Biroul de Promovare Comercial-Economica a Romaniei
Telefon/Fax: +61 2 8354 0193; Mobil: +61 415 036 771
E-mail: consrcom@tpg.com.au sau romtrade@bigpond.net.au sau ecg.radu@gmail.com
In Australia puteti calatori numai cu viza. Pentru aceasta, contactati:
Consulatul General al Australiei la Bucuresti
World Trade Center
Entrance F, Regus Centre 10, Montreal Square
Bucuresti 011469
Tel: +40 21 316 7558
Fax: +40 21 316 7562
29
30