SEMNALAREA I DECLARAREA BOLILOR PROFESIONALE

Definitie: Bolile profesionale sunt afeciuni care se produc ca urmare a

exercitrii unei meserii sau profesiuni, cauzate de factori nocivi fizici, fizico-chimici,
chimici, biologici sau psihosociali caracteristici locului de munc, precum i de
suprasolicitarea diferitelor aparate i sisteme ale organismului n timpul procesului
de munc.
Factorii nocivi enumerai in definitie, sunt ageni etiologici ai bolilor profesionale si
sunt prezeni (deci obiectivabili i msurabili cantitativ) la locul de munc, acionnd
independent sau n interaciune.
Orice element relevant din condiiile de munc i din organizarea activitii, pentru
care exist dovezi tiinifice de asociere pozitiv semnificativ ntre expunere i
modificarea reversibil sau ireversibil a structurii sau funcionalitii unui organ, sistem
sau aparat sau a organismului n ansamblul su, poate fi asimilat ca element cauzator al
unei boli profesionale (lista bolilor i a cauzelor acestora este deschis pentru
completare).
-Sunt considerate boli profesionale inclusiv cele suferite de elevi, studeni,
ucenici n timpul efecturii practicii profesionale sau de personalul aflat n perioada
de prob, avnd aceleai condiii de expunere cu angajaii stabili.
-Intoxicaiile acute (indiferent de gravitate, natura agentului chimic i
consecine) trebuie semnalate, cercetate i declarate ca boli profesionale, dar i ca
accidente de munc (! accidentul de munc include ca element definitoriu o
perioad de incapacitate de munc de cel puin 3 zile).
-Bolile infecto-contagioase (cu ageni biologici prezeni la locul de munc) ca de
exemplu, leptospiroza ictero-hemoragica, hepatita virala C, trebuie semnalate,
cercetate i declarate att ca boli profesionale, ct i ca boli transmisibile, conform
normelor antiepidemice n vigoare.
-Toate bolile profesionale, indiferent de forma evolutiv i severitatea lor,
trebuie cunoscute (declarate i analizate n circuitul informaional naional), pentru
a reflecta riscurile expunerii i n acest fel, necesitatea interveniilor active
profilactice.

n stabilirea diagnosticului de profesionalitate, pot exista dificulti reale

(insuficiena cunoaterii etiopatogenice, absena criteriilor suficiente sau obiective de
diagnostic, expuneri mascate sau cumulative, absena tehnicilor pentru evidenierea
markerilor biotoxicologici specifici etc.).
Diagnosticul de boal profesional este formulat clinic (entitate nosologic forma
evolutiv) i etiologic (agentul cauzal care a produs mbolnvirea, durata expunerii).
Profesionalitatea bolii semnalate de medicul de medicina muncii sau medicul cu
competen n medicina de ntreprindere, rezult din:
-cunoaterea relaiei etiopatogenice (cauz efect) i a patologiei profesionale
specifice;
-cunoaterea listei de boli profesionale cu declarare obligatorie;
-parcurgerea

unui

suport

investigaional

paraclinic

adecvat

(markeri

biotoxicologici);
-masurarea concentraiilor atmosferice ale noxelor incriminate.
Pentru cazurile cu suspiciune de boal profesional (diagnosticul este incert), fia de
semnalizare BP1 se trimite mpreun cu bolnavul la unitatea medical care poate confirma
sau infirma diagnosticul i etiologia profesional. n mod obinuit, cazurile sunt internate
i investigate, n clinicile de medicina muncii (existena bazei tehnico-materiale
investigaionale i terapeutice, ncadrarea exclusiv cu medici specialiti de medicina
muncii).
Pentru confirmarea diagnosticului i a etiologiei profesionale, cunoaterea locului de
munc (tehnologie, materii prime, intermediare i produse finite obinute, organizarea
muncii, durata i tipul expunerii reale la noxele incriminate, existena i eficiena
echipamentelor de protecie individuale i colective etc.) este indispensabil.
Colaborarea cu ali specialiti (exemplu cu neurologul, cardiologul, dermatologi,
psihologi), permite formularea corect a unui diagnostic clinic dar etiologia profesional
este stabilit exclusiv de medicul de medicina muncii.
Insuficienta cunoatere teoretica (in cazuri rare, patologie de tip nou ntr-un grup
ocupaional sau ntr-o expunere particular, la ageni mai puin bine caracterizai), obliga
la efectuarea de studii clinice i experimentale, investigaii de laborator specifice i
fiabile care sa permita identificarea corecta a cauzelor si a efectelor clinico-biologice.

CRITERII SI ETAPE DIAGNOSTICE IN BOLILE PROFESIONALE

1 ANAMNEZA PROFESIONALA:
Reprezinta elementul central de diagnostic pozitiv in toate bolile profesionale.
Continutul anamnezei profesionale consta in:
-interviul cu pacientul (se obtin relatii declarative)
-obiectivarea expunerii (carnet de munca, alte documente oficiale):
-verificarea expunerii reale (cunoasterea locului de munca, informatii tehnologice
oficiale, fisa de expunere la riscuri, fisa postului de munca, rezultatele evaluarilor de
risc)
- aprecierea marimii

riscului prin durata si intensitatea expunerii si prin

raportarea la concentratiile de noxe masurate in atmosfera locului de munca

-alte informatii care dimensioneaza expunerea sau efectele acesteia (ex.
patologia / simptomatologia clinica in grupul ocupational studiat).
2 ISTORICUL BOLII:
Ofera informatii despre:
-debutul bolii:circumstantele de timp si de loc ocupationale la debutul afectiunii
-evolutia manifestarilor clinice in raport cu expunerea ocupationala
-rolul intreruperii expunerii asupra simptomatologiei
-tratamente urmate (ex

antidoturi, corticoterapie ...)

-asocieri morbide
-influenta factorilor de mediu si/sau habituali asupra manifestarilor clinice

3 TABLOUL CLINIC ;
Examenul clinic general pe aparate si sisteme, permite obtinerea informatiilor utile
prin:
-simptome si semne (grupaje sindromatice

sugerand afectarea organelor tinta)

sugestive sau specifice/patognomonice pentru o boala profesionala

-NB! Manifestarile clinice precoce sunt frecvent fie nespecifice, fie foarte clare
dar numai in fazele initiale ale unor boli profesionale (ex. in astmul bronsic
profesional).
NB!. cunoasterea mecanismelor patogenice teoretice din bolile profesionale
permite gasirea de certitudini paraclinice pentru stabilirea diagnosticului pozitiv.

MECANISME

GENERALE

DE

ACTIUNE

ALE

NOXELOR

PROFESIONALE;
Se cunosc mecanisme toxice generale de tipul:
-toxicitate directa
-mecanisme iritative
-mecanisme imunologice (sensibilizante / alergice)
-mecanisme inflamatorii
-reactii oxidative (eliberare de radicali liberi; stres oxidativ)
-interferente cu sistemele neurohormonale si ale neurotransmitatorilor
-efecte mutagenice, teratogene, toxice reproductive,
-efecte cancerigene,etc

5 -EXPLORARI DE LABORATOR (PARACLINICE);

Un diagnostic corect etiologic se bazeaza pe explorari de laborator grupate schematic
in:
1. Indicatori de expunere interna;
-identificare toxicelor sau a metabolitilor acestora in umorile organismului expus,
avand valori care depasesc limitele biologice considerate tolerabile.

2. Indicatori de efect biologic: reflecta efectele induse de patrunderea

toxicelor in organism, sau de actiunea metabolitilor acestora;
- modificari functionale; respiratorii, cardiovasculare
- indicatori imuno-enzimatici, citologici, hematologici, biochimici
- indicatori electrofiziologici;scaderea VCM, VCS, PEC, modificari EEG,
- modificari radiografice (pulmonare, osoase)
- teste psihometrice / psihologice
- masurarea audiometrica a deficitului auditiv
Confirmarea cazului de boal profesional, este nscris pe fia de semnalare BP 1
(diagnosticul complet clinic, etiologic, funcional), care se trimite n mod similar (pot,
curier) la DSP Judeean (Compartimentul de Medicina Muncii). Biletul de externare din
spital a bolnavului, conine toate investigaiile de diagnostic efectuate, tratamentul aplicat
i msurile medicale, igieno-dietetice, sociale i profesionale recomandate. Schimbul de
informatii cu medicul de ntreprindere (servicii de medicina muncii organizate la locul de
munc) i cu medicul de familie al bolnavului, se face prin scrisoarea medical
completat la externarea din spital.