?

fr

///055L

BIBLIOTECA
dc

/\r,'j :,li

,i'i

''

MATEMATICAlN FOI{MA1'ICA

'^ I - ttr/'

14003b
tnu.,lo, 0;t A:f ]'3
con

DRAGO$-RADU POPESCLI

'

COMBINATOR.ICA
${ TEORIA GRAFURILOR.

l|||||N||l|||||||l|lll|ll1llilllllillil1]]]1fi]]]]tr]Nfrffiffiffil|illilNilffiffillffiill''

Ir

Drugos-Radu PoPescu

COMBINATORICA $l TEORIA GRAFU RILOR

Copyright @ 2005

Societatea de $tiinle Matematice din Romania

in ntenwia httnulti neu littti,

ISBN 973-0-03761-2

preotul Cheoryhe C. Pope.tcu

Matematice din
Toate drepturile asupra conlintltului sunt rezervate Societalii de $tiinle
Rorninia.

Nici o parte din acest,volum nu poate fi copiati

frri

pennisiunea scrisd a Societalii de

$tiinte Matematice din Romdnia.

Drepturile de distribulie aparfin editorului'

without
All rights reserved. This work may be not translated or copied in whole or in part
the written permission of the publisher.

Societaleo de $tiinle Matemqtice din Rotndnia

Str. Academiei,nr. 14. Sector l, 0l00l4Bucuregti, Rominia
Tel.: 021 314 46 53;Fax: 021 312 40 72
E-mail: offi ce@rms.unibuc.ro

Tehnoredactor: Barbara lonescu

Cuprins
Cuvant inainte

Teoria grafurilor

Repere istorice
| .l
Problerna podurilor din Krinigsberg
I.1. Jocul icosian .
1.3. Corpurile platonice gi grafurile asociate
1.4. Teor-ema celor patru culori
I .5. Originea cuvdntului graf

3
3
5
7

l0

Delinifii. Notafii. Convenfii

il
ll

2.1. Notatii generale

?.2. Mullimi finite. Echipotenla. Cardinal. Incluziune. OperaJii cu
rrullinri
2.3. Multiseturi
?.4. Familii de vectori (cuvinte), multipirgi pd4i peste o rnulfime
$i
2.5. Grafuri orientate, neorientate gi simple
2.5.1. Graforientat.

t?

1i
t3
t5
I5

2"5.2" Graf neorientat.

2.5.3. Craf simplu.

2.6. Izornorfisrr
2.7. Subgrafuri
2.8. Subgrafuri induse (generate)
2.9. Adiacenlri. lncidenia

I5

l6
intr_un

graf

2.10. Crade
I I , Multisetul scor. Multisetul gradelor. Mullirnea
^2.
2.12. Vecini
2.13. Drumuri. Lanprri
2. 14. Conexitate. Componente conexe

:Cazul grafurilor neorientate.

4.2. Cazul grafurilor orientare.

2. I 4. I
2.1

2.

I5. Circuite. Cicluri

20

gradelor

....

2t
.

2l
11
23
25
25
25
26

vll
2.16. Operalii cu grafuri
2.17. Grafuri tiP (standard)
2.18. Familii de grafuri

Teoreme de caracterizare a multiseturilor de numere

care pot fi gradele unui graf

Teoreme de caracterizare a arborilor

4.2. AplicaJii
4.3. Arbori Parliali

in grafuri

unui
Grafuri cu muchii ponderate. Ponderea unui graf Lungimea
Centru'
Diametru'
Raza.
Distan16.
lan1.
4-3.2. Arbore economic. Arbore al distanlelor'

4.3.

l.

4.3.3. APlicalii.

5.2.

lui Euler
Hamiltoneitate in grafuri planare

5.3.

APlicalii.
Colorari

Teorema poliedrald a

' 5.2.1.

Condilii necesare de hamiltoneitate a unui graf simplu

7.1.1. APlicalii
suficiente de hamiltoneitate a unui graf simplu
Teoremele lui Dirac 9i Ore
7 .2.1
proprietatea Ore
7 .2.2. Caracterizateagrafurilor care au
Probleme
7.2.3.
7.2.4. Tehnica inchiderii

7.2. Condi{ii

7.2.5. ExemPIe
7.2.6. APlicalii

8.1.
8.2.

42
49
53

9 .3 .4

55
58

64
69
'71

r03

1.2.6.2.
1.2.6.3.

7.2.6.4.

maxim de muchii.
Exemple

r07

ll

ll2
1r6

lui Berge

Structura unui graf bipartit in raport cu un cuplaj de cardinal maxim

126

116
118

.t26
127
128

129
129
129

129

r30
133

l3tt

.....140

145
de numirare
.
.
.
.
.
145
gi
cu
repetitie
combindri
10.1. Comtrinari
I 0. I .l . Modele combinatoriale pentru combindri de n obiecte luate cate p 145
10.1-2. Modele cotnbinatoriale pentru cornbindri cu repetilie de l obiecte

luatecAtek

'.

......149

...

l5l

10.1.3. Formule de recurenfA. Evaluari .

10.1.4. Triunghiul lui Pascal. Proprietali
10.1.5. Aplicalii

155
159

Numlrul functiilor
Numdrul funcliilor bijective
Numdrul funcliilor injective
Numdrul funcliilor surjective

i0. 1.5.1.
I 0. 1.5.2.
10. 1.5.3.
10. 1.5.4.

92
93

106

Teorema

125
125

l0 Funcfii

9l

100

Surna cardinalilor tuturor intersecJiilor

Principiul includerii qi excluderii (PlE)

Apticalii

84

93
94
99

9.4. Argumentul polinomial

9.5.

8l
84

.l

9.3.1.2.
9.3.4.3. Cardinalul diferenlei sinretrice
9.3.4.4. lnegalitalile lui Bonferroni qi Hunter
9,3.4.5. Inversiunebinomial6

53

106

Cuplaje

t25

numirare

Hamiltoneitate qi stab ilitate.

Teorema lui Chv6tal
Caracrerizarea grafurilor nehamiltoniene cu un numar

"/.2.6.1.

36

9l

Linii hamiltoniene

gi metode de

79

6.1. Teoremedecaracterizare
6.2. Gratul liniilor .
6.2.1. ExemPle

123

9.1. Principiul bijecliei (PB) . .

9.2. Principiul partitiei (PP) .
9.3. Principiul grafuluibrpartit (PGB)
9.3.1. Plincipiul grafului bipartit gi legula produsului
9.3.2. Principiul grafului bipaltit pentru niullimi de pdrli
9.3.3. Sume de cardinali ai intersecliilor de parli
9.3.4. Aplicalii

14

Linii euleriene

7.1.

Principii

61

Grafuri planare
5.1

u Combinatorici

30
34

42

Arbori
4. I

27

160

r60
163

10.2. Partaje

l. Modele combinatoriale pentru partaje

10.2.2. Formule de recurentf,. Evaluari

r63

10.2.3,Identitalimultinomiale
10.2.4. Aplicatrie . . . . : .

168

10.2.

r60
160

112

t72

10.3. Numere Stirling qi Bell

t72
t75
t78

10.3.1. Definilii 9i notalii

10.3.2. Evaludri

10.3.3. Forrnule de recurentd

1 0.3.4. Polinoame genera.toare
10.3.5. lnversiune Stirling

l0.3.6.Aplica1ii
10.3

.l

Cazuri particulare. Identitatea lui

l0.4.NurnereCatalan
l0.4.l.Drumurilelaticiale

166

184
187

Euler

.....188
. . . . I 89
195
......
...-.195

l().4.1. Dluinurile laticialc crr resti.iclii

t9l

ir0.4.2.1. ApiicaIie

I0.4.3. Modele cornbinatorialc

;rentr.u

nuirriirril Irii Ctntalan

l()

10.4..1. Evaluirli. Fornrule de' rccurenla

10.-5. ,{ -pdr{i /-separate intr.un gral-. Numere Fibonacci 5i Lucus
I0 5.1. Definilii 5i notalii

i0.l
2()8

10.5.2. Lenrele Iui Kapiansky

l().-s.1. Far{i l-scplate in lirirlrrri. Ntrrrrere Frhorrlcci
10.5.4. Pnrli i-separate in cicluri. Numerc Lucas

il

uvfixnt lnaf;xate

l(x)

l0()

1.1

115

irni face o sinceri bucurie apariiia

monografiei conthinatoricti .si rarr.itr gttrfitr.ilu.scrist.

de colegul meu mai tanar DragonRadu p"opescu,
in corecfia Bibriotcca ssMr{.
Ea conline doua parii distincte care se intrepitruntl
in mod natural: tc.rra

gr-alirrilrr
com^binatorica. irr partea de teoria gralurilJrse
introduc no{iunile de bazij. Iirrrrilii
de graluri' multisetul gradelor, conexitite,. arbori,
grafuri planare, linii eulcr.icno. lrrrii
harniltoniene gi cupraje. in capitorere de
combinat.ricii su't pr.r.nrut.
fri,r.io,, ,, urcr.crc
cie uuurarare qi funclii de.numdrare: combindri
gi cornbinari cu repeti{ie. partajeJ
ll.rrcrc
Stirling' Bell, catalan, Fjbonacci gi Lucas gi sunt expuse
in final problene.cle rrurrr;i.rrcir
arbot'i1oq care fac o legdtura fericitd intre
cele doud pdrfi ale lucrarii, prec,rr gi rr*.tlc
tle codificarc a arborilor (prrifcr.gi Neville,1.
Monografia sebazeazdpe bogata experienlh cridacticd
a autorului la cursur cu accla;;i
nume de Ia secfia de matematica, cul'sur de
Aigoritnica grafttriror. de ra sec{ia dc inlbr.nraticd precurl qi cursul opfional Ccqtirole rpurloln
de conrbitnl.t"i.ci.si teoriu grtlu,i!rtr.
iinute la Facultatea de Maternaticd gi rnformaricd a universi,,lii
di" B;.;;.;;;
Lucrarea este scrisS clar, materialul..este preze'tat
intr-o structurd bine g6ndita, in
virtutea unei viziuni dc ansamblu .ur. u..rpta
mra rroJincori i*""',ari ,,rerioare pe
care autorul inten{ioneazd sd le producd.
g,i

Numilrarca arborilor

2t7

I I .l . t.r-urndlarea arborilor parliali

:l

I I .1.1.
1 1.1.2.
I 1.1.3.
I i. I .4.

lt.t.5.

Nurnarti arborilol Cin 1i,, cu gradeie varfur.ilor- flxate

Numdrui arborilor par'1iali din 1i,,

din./,, caie conlin olr-pddurc iraqialar {rxata
Numarul arborilor pariiali ai unui gi-af simplu.

219

Nurndrul arborilor

zle

Tcorema iui T'ernpclley

Teorema ,,produs"

220

I I .1.6. Numarul

1.t I

arboliior parliali din /i,,11 cu giad[il uriui airLirnit Iaii

fixat
I 1.1.7.

Numirul p-paduriior lui

arbolidisjuncli
I

1.1

. ..

Ii

723
care au vArfirriie fixate

r.1

..

. . . r',, in

223

.8. Nurnirul arborilor parjiali din graful partit complet I{,,.....,,,.

ll.)9

Terirema lui Austin

2t5

Aplicafii
I i .l .9.1. Numllui arborilor pnrliali din 1i,, carc nu coittru
muchiiie unui 7r-cirplaj fixat
I L l.g.2^ Nurndrul arboriior parliali care nu co;rgiir nruchiiJe

227

2)l
r-rnci

p-steic
I

228

.1.9.3. Suma func{iilor r(I,', 1:) pentru toateJ)-padLrrilc parJiaic

I 1.1.9

lFl dintr-un lant P,,

4. Nurnirui alborilor parliali din y'f,, culc
muchiilc unLii

:28
nLr

conlin

.>--lanl clementar'

1l.l.9.5.identitaiimultinomiaIe.[dentitatcaIuiAbcl

Ii.l

).11

Mt:toda rccursivd de nundrare a arboriior

I 1.3.1 . Aplicalii
Nlctotlcr clc codiflcare a arbolilor
I i. i.l. ( oriiflcare ;i decociilicarc Pii.i{br
I I l .l ('orlifjcarc gi dccodificare Neviiie

:29
230
2j.-]
r l4

2.11

Se realizeazd tratarea unitard a temeror abordate

intr-un lirnba.j Lrnic. sus{inutd de o
il,rstrare grafica de cxcepiie, ceca ce ii sporeqte
atracfrvilalea.
Multe enunruri qi demonstralii sunt originare sau
sunt expuse intr-o maniera proprie
(probieme de hamirtoneitate gi.cupraje, ..G
.ur. privesc grafurire pr"*r",'i.i".ipiire qi
metodele de numdrare, numerele iui Catalan).
Publicarca unei asemenea ltrcrdri valoroase se impunea
de mult, ea ilustrAnd rin dorreniu al matematicii mai pulin abordat in literatura de
specialitate in linrba rorndnd in ultimele decenii. dar care are o dezvoltare irnpresionantd
pe plan rrondial, irr strdnsd legatura
cu inlormatica Ei lucrdrile de cornplexitate a algoritmilor,
o recomand cu cdldurd tuturor celor inteleiali: elevi gi studenfi
in nraterraticr sa' irfounaticd, profesorilor lor, cat gi.ceror. care vor sa aprice
acest nrocl de garair.li metodere
cornbinatoriale in alte domenii alc crrnoaEtcrii.
Lectura acestei lucrdri va prodLrce cu siguran|5 o rcali'i
satisfaclie, atdt intelectuald

gi estetica.

cit

i4l
24E

i3r-rcurcqti, 23 noien-rbric 20[i4

pr-of. cir. ioan .lomescu

l\4embru cot'espondent al Acacjerniei Rolnane

Partea

I
e

Teoria grafurilor

Capitolutr

Repere istorice
1.1.

Problema podurilor din Ktinigsberg

in anul 1736 marele matematician Leonhard Euler a publicat in revista

cornentarii
Acadenriae Scientiarm Imperialis un articor scris in limbri latina
cu titrur s"trri,
ii,'i'lematis ad geometriam situs pertinenrri, rucrare care poate fi
nunrird uc,tur

teoriei grafurilor.
InaceastdlucrareEulerarezorvatceeaceinliteraturasenume$te
din Kdnigsbetg.

cre tlesrer.p

''-'L

dr
^t

pruthretttttpodtrrirey

Problemi l.l. Ora1ul Krjnigsbetg, locul de na$Iere al.filozo/itlui gerntctn

1t1.1117(r,r,r.7
Kant, se intindea pe antbere maruri are rdurui prager pe iotta
i,isrrc.Vek latr.u regiuni
Ei
ale orasulai erau conectate prin Sapte poduri.
Este posibil ca un om sdfacd o primbare tn cate s.d treacd pe
roate cere ,rurtte pocruri
ale orasului exact o singurd datd si sd se fntoarcd ra rocur cre p,rnirc
/

( B:
D
Figura I.

Modelare' Se noteazd cu A,.B,c,D cele patru regiuni.ale oragului qi se figureazdprin

puncte, iar podurile se reprezintd prin culbe care conecteazd aceste puncte. problema
se
reforrnuleaztr astfel:

Jo('uL

RLPUI{}: ISTORICL

4
Se ptsate desena

ll

Excrci{iu. in figula 1.3 este reprezentat un tliunghi gi o linie conrinua ncinc6isa care
intcrscctcazd in intcrior fiecare segment exact o singura clatd. Un exernplu aserniinitor
estc rellrczentat in figura 1.4.

u ritlicu t'rciottul de
diugrrtnru printr-o curbd t'ontintrd tnchisti.fara

pe hartie Si liira a desetlLt o linie de dttuci ori?

Rispunsul

rr'osl^N

itttlebar'e este negativ'

,l

/'/\
\\/

Figura

1.2.

printr-o curba inchisd fdrd

intr-adevar, d3s5 prin absurtl diagrarna ar putea ti desenatd
p
ar
fi vi;ital de un nutnar par
punctele
B
C
dintre
A,
,
fiecare
,
ridicarea creionului atunci
cc
nu se poale' dc'rat'ccc itt
ctt
cel
al
va
fi
egal
iesirilor).ceea
;;;ti ;;"*.ul intraritor
un lrtrmar i'ara sot'
linii
sau
5
sunt
incidente
3
B,C.D
A,
punctele
n".u*'Jin,r.
--adica
negativ'
problema
este
Deci raspunsul 1n in1;cbarea formulati in

Figura

1.3

Figura

Sd se demonstreze ca in cazul desenului reprezentat in figura 1.5 nu

existd o linic cortrnu6
neinchisa care sa intersecteze in interiorficare segment exact o singura data.

5t'

.'1R. BD,
No(irrni dcsprirrsc. Votn numi punctele A.B.C,D vtirfitri, arcele de curbi
perechea
muchii,
iar
lltllrli
y1y1|l
('/)
l,
lc
,4(:, B(

r!
o

vllt

ttl,li,

rt,rt,.,r

(l', l, ), urrdcV : {A,B,C:,D}' E : {;\B').13D2''1('lJ(' D('}

EXponentUl 2 la care figuleazd muChia.4ll

f r1tf 1 Llttt! ttt.tttit'tttutf.

/,,i

1.4

4|

il vonr nr-rmi rrryl-

incide nte intr-un

I lt t',rrrt intlicele de-repelititritutc). Nunrarul rruchiilor
in probletr-ra'
cct't-ttc
proprietalile
g,,r,/tt1 acclui vdrf' Un traseu inchis cu

r,iil tl r*ir r,r'ti

*rr. lrirrFrrlEe r,,el rrlrrchiile exact o singurd datd, va Ii nurrrit t'ic'ltt cttlaritrn. iar un glal
ltccca$i
, si. stlirrile-rrri e=tfrl tlc ciclu va fi rrurnit gro.f'ettlerian. Un trascu rrcinchis ctt
(f I an 1 eule ria n'
rri,l
ir
tnrts
itturtetl
--e
lrt
ul ctlttul:
I tlil rlHr,,r,.rr elirr l)lccedenta rezultd ca este adevdrai ut'miltot

Figura I.5.

I rts..1t ,,,tliltttt,ttttcit'ltratrler.itnttrtL,Ir,Lrt(,gtttrlt,lt,t'it'littil,tr'.t,tl,1ttttt.
l,trrtrrr gralrriiiF | ilnexe este adeviratd 5i rcciproca acostoi alirrnaltr.

laFFtllptrrlit: lrrrlperaliuniledcdcscnaleautonrati.aturorditgrattrc.tt-tlll()rcitcttitc
kt." ,,,,1,,,,,,r,o brltl de taierc automatA a unor bucdli dc tabll satl dc stolll ctc' strlllclrl
irtFrts=6li ,ltir llrlrvc de economie de timp sau de nlatcric prinld itt <lctcttlrillarca
,''t l ir l* F,lF1d'. {,uca ce ar pefmite executafea ,,dintr'-o bucatir" a opcrrlitrrlii. [)lczi

ol"i

ilil xallFl rL- r tr ltr lilt tlxistd suntem interesaii in detenninarea untli nulllir nrittittr tlc
r rtlr hf, llllllllrlllr'/F rlt:scnul'

llsrvollflr I ls|)rrlh,r.. Pornind de

\('l l{ {lr' l{'/lllllll(' Irrvind:
(,trl11lr crtlctione: condilii

la aceastd problenra a lui Eulcr s-atr olrtirltrt irr

lt'asee

lirnll

1.2.

.Iocul icosian

in anul ltJ56 matcnraticianul englez sir Willianr llrwan Ilanrilton a invenrar un

-ioc ntrrrtit .htcul it'tt'riurt care avca ca supolt uratct'ial un clotlccaedrr,r di1 le.-rn reprezctttirtd globul ptrrnitrrtcsc alc cilrui viirluri claLr notirtc cLl nurnelc
unor oralie cum sunt:
Bruxollcs, (lanton, I)clhi, frranklirrt, Zanzibar, ctc. (ln linrba grcacd
eikosi=2g, oo4eka=tz.
hcclra=lirli-r. )

,sri

f)rtllllcrtrr't 1.2. ,5i' t't't't',tti .tt' irttlit'<: rttr rlrtltt irtr.hi;;1tc ntLtchiiltt
dodet,uetl.ului .ure
rtt'trt'ti 1tt'itt.fiu'trt't't,tir.l c.rut.t o.titrTittt,ti tlrtrri, tttr.lcl tla,,r.,piui
in.jurul luntii,, !

Morlchlrc. Illlill{illiilll srrptitlirll rlorlt:crrcrlr'ului lcirlizatii

cittc tL-:t:ttltllttt o

necesare gi suficiente de existenla,

r rlnlr (l(' olr{tttutc;

tlcscotnpttnert ouleriene in lanluri.

llillllarrll lor, algo-

rrrrrri

trir':r

l.

lltispuns.

tlr[11

tlirrtr--o rncrnbrana elasticij din

lltltttirliortltlii. rtltoi o cxlirrrlerrr plrri'r rlcvinc pllrra. oblinerl irnaginea

I Jrr tlrrst.rr ('u l)tol)r

ictililc tlirr cnunl

ostc irtdicat in

ligula I.ir.

Rl,ptiRt: ls.roRl(

t:

CoRpuRtL[ pLAToNtcE $t GRAFURtLE AsoctATE

Sunt adevarate urmAtoarele Formule

Nofiuni desprinse. Un traseu inchis care parcurge toate vdrfurile exact o singura clatd
fi numit ciclu hamiltonian,iar un graf care admite un astfel de ciclu va fi nunritgr.4/
handltonian. un traseu neinchis cu aceleagi proprietdfi se nulne$te lunl haniltoniurr.
va

Dt'

:7

Fi

D2

SD;rS

Aspecte practice. (Problenra contis-voiajorului) Fiind ttata o nullinre.{i.wrlri tlc ot.us.c

si
distanlele intre ele se ceresd se deterntine un troseu [nchis rJe lunginc minintti ..ore,s..i
perntita vizitarea.fiecarui oras exact o singura data.

D5

:1

D2
Figura

. . .t,r

notat cu 1gi

: gpl 5

1.7.

vrirful-de incepere, respectiv cer de sosire, gi cu o sageatd

muchia

iniliala prin care se ajunge in 1.

Figura 1.6.

Dezvoltiri teoretice. S-au studiat condilii necesare gi condilii suficiente cle existenli a
unui ciclu hamiitonian pentru diferite clase de grafuri, algoritmi pentru deternrinarea unor
cicluri hamiltoniene de lungime minimd etc.

Noti' Hamilton a ajuns sa inventeze acest joc practic deoarece calculul formal cu lanJurilb
grafului dodecaedruluiprin care a descris solufia ilustra calculuI nLrmit de el ic:o"-ian rJin
studiul algebrelor necomutative.
Pe scurt, solulia lui Hamiiton este urmdtoarea:
Datoritd simetriei grafului dodecaedrului, nu conteaza in analiza noaslrd nruchia de
pornire' Un jucitor care ajunge la capdtul unei muchii are de ales intre urmAtoarelc trei

Utirizdmbaata rlrmuta r : Ds, de trei ori formula

caracterul asociativ al produsului gi oblinem

1:

(c)

sA

ramdnd pe loc, operafie notatA ce 1.

-'p2ps:

(sr3.9)D3

(SDl12

:62D2DSD)2 =
[s215lr qDSDf

= 6D2D)2:

sDrfl

linern cont de

[s(srrs)r],

sssDDDSDSDSSSDDDSDSD.

Secvenla ob{inutd are 20 de litere qi nu con}ine nici-o

subsecvenld egala cu 1. Ea reprezintd
deci codul unui ciclu hamiltonian.

Exercilii
1. Sd se demonstreze unndtoarele formule de calcul
icosian:

(atDr:5t:j;
bt D52D: sDS gisD?s : DSD:
(c) D2 : SD35 9i 52 : DS3 D.

posibiliuli:

(a) sd meargd la dreapta. operalie notati cu D;

(b) sd rneargd la stdnga, operatie notatd cu ,S;

D5

Dz :

2.

(a) Sa se denronstreze cd urmdtoarea egalitate este

adevdrata: D,g:t : s.
(b) Putern oare inrnulli.rai:np,1 cu D in egaritatea
precedcnra,? cu arte cuvinre, esre
oare adevdratd egalitatea DS:tD : Sl)?

Sc definegte un produs al acestor opera{ii astfel:

pxl 5tt pk" 3r" . . . ins.umnd ca jucdtorul

merge de k/ ori la dreapta, r1e // ori la
k" orila dreapta, de 1,, ori la stdnga, etc.
o Doud produse sunt egale daca plecdnd din acelagi v6rf, in care au intrat pe aceeagi
rnuclrie, se ajunge in final intr-un acelagi vdrf.
r Un produs este egal cu 1 daci varful de sosire este acelagi cu vdrful de plecare.
. Do : So : i prin conven{ie.

stdnga, de

['r0dusul este necornutativ (SD

DS), dar este asociativ.

1.3. Corpurile

platonice qi grafurile asociate

lJn poliddru este un corp mirginit numai dc suprafele plane.

Un poliedru se numegre
convex d,aca segmentul care une$te doud puncte oarecare
din el conline numai puncte
din interiorui poliedrului. Un policdru rcgulat cont)ex este un poliedru
convex ale cdrui
feJe sunt poligoane regulate congruenle. sunt cinci poliedre
convexe regulate: tetraedrul,
octaedrul, cubLtl, icosaedrul qi dodecaedrul.

tr
rl
i

Rl:P[,Rl ls toRt(

t:

TEoREMA ('ELOIt

PAI-RU CULoRI

Istoric' Descoperirea acestor corpuri este atribuitd grecilor

antici din coloniile ltaliei de
srd' se pare cd ei ar fi abstras crodecaed'ur regulaidi'
cristalere ;; il;.';;J,ffi,;;
sicilia' Su't dovezi ca <iodecaedrul era fblosiica zar
in ltali; anricd fi cu senrni{icatii
religioase in civilizalia etrusca.

Tetraednr

'

ELrclid expune in cartea a tiJ-a a Erenrcnterot.te.ria

poliedrero' r.euulate.

a menrionat de,semenea existenfa poiiedreror

con\jexe r.egurate in diarogLrr
Tinteu. Er a asociat retraedrur. octaedrur, cutri
gi icosaedru[ ., ."r.
ri,n,, erernen,tc are
filozotieiantice grecc'yi. foc. aer. parninr qiapii.
iar irr dodecaccl.' ,J&"-i,;i;;;;';;:
versului in ansamblu. De aceea poiiedr-ere.onu"*"
regulate runr.rnur.url gi srrb nurnere
de coryturi pluktttice.
Kepler in M-tsterium t.u.smogruphicrarr (1595).
cu mult inainte de descoper.irea cclor.
trei legi care ii poa'ta nunrele a flcut incercarea
de a reduce distanp,l. Jri"n,urul prun.rar la razele unor sfere altemativ circumscrise
gi inscrise .".p";ii;;;;;;,.,i...
c.r. 9or"
sfere in ordinea descresceroare a razeror.orerpund..lor
gu.. prunii",-iuru,n, Jupiter,
Marte' Parndnt, venus gi Mercur separate, in
a.e.ta ordine, printr-un cub, tetraedru,
Platon

Octaeclnr

caedru" ocraedru gi icosaedru. Keprer

a facut paralere in,,-"
Iogice dec6t astrofizice)planetelor gi celc
ale coryurilor r"i
pdtt'unsese adinc in secretele Creatorului.

.ode_

propri.ialrl;'6;, murr astro_

br.i"..'iil'i,.')i,inri" ca asrrcr

Credinla inrr-o armonie maternaticir

Cub

a Universului care r-a cariiuzit p.

condu.ce astizi nu spre tbrme
u!u!rv!'
statice,
-r-?
'v^'rrv
curr
Lurrl
5.lr::
sunt
coryurire
regulate, ci spre.Jegi gi principii generale.

ie poate reprezenta in plan astfel inc6t curbele

asociate nruchiilor sa se
vdrl

,.-.-_ut] 9*tture
Jntersecteze
doar in

Unuiporiedru

,.

varrurisi mucrriicu acesta. Grarur

"J:lyriTE'jFJ#;'!l::::teaei
asociat unui poliedru
' este
planar.
Pentru un graf pranar G o.reprezentare
$i
plan6 a sa definim gr:,y' tr cluur
G*,grafur ate
cdrui va.furi sunt fetrele lui G, inclusiv..u
innniia 9i ate caruiinricrriiruni p.r..,rir.,r.
feie care au niuchii in comun.

Icosaedru

crafurile cubului gi octaedrLrlui, precum gi

cele ale dodecaedrului
9i icosaedrulLri sunr
perechi de grafuri duare, iar grafur
ietraedruiui.s" autodual. Interesant este
ca propri_
etatea se regase$te la corpuri. De exemplu,
cenrrele f'e;elor unui *,.i.0,a, ..grlat
sunt
vdrfu|ile unui tetraedru regulat, cenhels
reletor unui dodecaedru regulat .(iuur
vdrt-urile
unui icosaedrtr regulat gi cent'ele felelor
unui cub sunt varfurile unui-octaJu
regr.rlat ,si
rectproc.

Exerciliu. Ardtali

ca

grafurile poliedrelor regulate sunt

hamiltoniene.

Dodecaedru

1.4.

Teorema cclor patru culori

ln arrtrl l8'52,

,Il'[1jt[:'*n

mntcrnatic-iunul De Morgan rnenfio'a

intr-o scriscar.e aclresatd lui sir.

tur'irron o inrrcbarcr'<ri"ifiiii. r,raenrurFrancis

c,,r;;;;,

r,reo

d'i

st'p,tt!t'trtrtn'tt 0 rturrd turcr:urc (u pqrru

urori ust/er hrctir 0t.ice douti rtir.i, c,Qrc (!r!
.liuttttic'trl t'ontutttr ,vi t'utv ttu ,rc recruc:c ra'utt purc:r','rri
aibd c:urrtri cti/.erite?
Poliedrul regulat

Graful planar asociar

Accrrsl{l itttrchu'c n dcvcnit cun.scuttr

sub numcle pntbletnu c.elor.putttrc.u/orr.
Rds-

l0

RLPr-.Rr.

pslsul

este

rs'r()rilct:

afirtrativ qi a fost obiinut abia in anul 1976 cu ajutorul calculatortllui elec-

tronic de cdtre Appel gi Haken.

cronntic X(G) al unui graf G este prin definilie numdrul minirn de cttlori cu
incit orice nruchie sa aibi capetelc dif'erit colorate.
Problerra celor patru culori afirma ca 1(D(G)) ( .1 pentru ot'ice gralplarrar-$i 5LNuntarLtl

carc se pot colora valfurile sale astfel

vodc uqor cd ea este echivalentd cu urm6toarea afirmaiie:

.\(G) <

ltattru

ot'ice gru.f

Capitolul

plunor

1.5. Originea cuvintului graf

Defrnifii. Notafii. Convenfii

(luvintul gt.a.f in inlelesul actual a fost derivat din termenul ,,notalie grafica" din
chimic qi a fost folosit prima datd de J. Silvester in anul 1878 intr-un articol publicat hr
priniul numdr al revistei American Journal of Mathernatics, infiinlata chiar de el. Degi teoria Lrnitari ,,chimico-aigebric5" pe care el incerca s-o fundamenteze s-a dovedit o utopie,
tr:olia grafurilor are totugi rnuite aplicalii in chimie.

2.1.

Nota{ii generale

Vom citi semnele

. ::
:!
:+)

egal prin

defini1ie,

izomorf prin defini1ie,

echivalent prin definif e.

Notdrn prin,Al mullimea numerelor naturale

N
Nzr :: {i,i + 1, i + 2, . . .}.

notdm

::

{0, 1,2,3,

..

.],

iar pentru r,

6g

PentrunNnotdm
[n]

Pentru n

Pentru

::

{1,

functi

a .fb

IR 9i

,t N definim

ctorial

c re.s t' ti t o

::

/a nclia

r(n _ 1)(r _ 2) . .(r _i. +

1),

r
:,--, .1.(,.

numere di' ccrr. ,l ''

Pentru r R rrot,trrr rrr | .
supdrioard

{0, 1,2,3,. .., n}.

factorial descrescdtctr

* t)(r + 2) :.. (n+ & _ 1),

0 corrsi<lcriirrr pr.irr convcnlie cd

Pentruri.Nnurrrt.rc

de c6te

::

:: 0. pentru z. g IR notdnr
n A y :: rnirr{e, y} qi r V g ::
rrrax{r, y}.

:r^
iar pentru

[n]o

0 extindem sirnbolul precedent astfel

[0]

..rt:
qi

2,J,...,n} ti

r:e

'r:'r volll nota prin

: l.
Iz1

| ;i f . I lrrrrcliilcTrarlca

i I tft ,'/,, l'l

: IR

'.

.ur suma tuturor produselor

i n t rca gd

-, z

it

tfc t.i t, t t r-ti, respect

iv

l)t ltNrilt. N()tAltl. C'oNVliNlll

t2

(Z este rnullimea numerelor introgi) tlclitritr'

f.rl

pr rtr ptupr

(,r < l.rJ + 1, 1,,| | . .r' '

I,r:

te

ltcttltrt oricc

'r'c

Fie

lR..

tlai

Dacd un element :x are multiplicitatea 1 vom scrie 11 sau. simplu,

"u, iar daca are
multiplicitatea 0 vom scrie r0 sau chiarputern sd nu il mai rnenlionani in descrierea lui R.
spunem cd un element r aparline multisetului^R qi vom nota aceasta prin :r j? daca
gi numai dacd r(z) ) 1. Atunci cand intr-o expresie vom scrie r R vom inlelege cd
c
parcurge toate cele r(r) realiziLri (repetilii) ale lui c in r?. Mullimea elernentelor r
.R
o vom nota sup -R gi o vom numi mullimea suport a multisetului fd. De exemplu, pentru

Pentru doud rnullimi finite A, lJ dclinirn:

I:l

:+

existA

./ : A

* B,l

bijeclie;

(O notalic altemativA pe care o vorn fblosi pentru echipotenfa

a

cardinalil

doui rnullimi

,4.,

este .4

B.)

:: nurndrul elementelor mullimii A;

A!B:e@eA=+rB);
Att B :: {r I r e Asau.r e B};
AetB :{zlreAqireB};
A-B:: {rl;re Agit(B};
AL.B :: (-4 - B) u (B - A).

lAl

incluziunea
rguniunea
interseclia
diferenla
diferenla simetricd

pesle s sau o mulriparte u lui s este o

(s, r') formata din mullimea ,9 9i o funclie r : ,g * N>e numita.lirncfid
nrultiplicitate (repetilie) a elementelor din 5. O notalie alterrrativd pentru rnultisetul R se
obline prin tabelarea functiei rnultiplicitate r pe care convenim sa o descriem astfel

,i -

R:{7'(,,')lseS}.
Curdlnal. lncluziune.

Opera{ii cu multimi

relalia de echipoten(d

s o mullime finitd nevidd. rJn multiset

pereche

Cu alte cuvinte, l:rl este ccl nrui rnurc rtrrnr[r'irritc11 ntui tttic tlccttt ,r', irrr [.r'l este cel
mic nunrdr intreg mai marc dccdt .r.

2.2. Mulfimi finite. Echipoten{fl.

S:

{a,b,c,d} mullimeasuportamultisrtului

Ar,,4z,

,.4,, notAm

,4,,

cardinalul

lAl

0, pentru orice

ca

Ai

sunt cripii

A;, i. e ln].

Uneori vom utiliza semnul U doar pentru a subliuia faptul ca mullirnile ,4i suut lllutual
disjuncte, i e, [n].

Exerci{ii

l.

Pe mullimea pdrtilor unei

::

ACB

incluziunea

L?rl

i l i hr]. spunem

{a,c:}-.

a(r);

notalie altemativd pentru cardinalul lui ,4 este ff',4.

lAl : k vom spune cd .4. este un k-nwltiset peste
sau o k-multiparte alui S.l1

U ol,
U ,n,- tJr']

Af - A, $i A'rn A'r:

estesupi

(O.

re[nl
unde

az60"s4o

DacA

definitd astfel

dis.juncte ale mullimilor

R:

peste .9 definim:

JEJ

prin lJ Ai relutiunea tli.sjunt'td a lor

1

Pentru doud multiseturi

mullimi S operalia diferen(d simetricd este

:<+

a(r) ( b(c).

pentru orice e

.S

,S;

:: {ra(')vb(") le e S};
reuniuneadisiunctd A\,tB:: {ro(o)+b('i) ls e S};
di/brenla
A- B:: {r(o(r)-6(r))v0 ls e S}.
AU B

reuniunea
Pentru n mullimi finite

13

2.3. Multiseturi

lfllilc

MLiLTISETURI

observafie 2.1. o parte P a lui ,s poate fi privita ca un multiset peste s cu funclia

multiplicitate ludnd valoarea 1 pentru elementele din P gi valoarea 0 pentru elemente le
dincomplementarain salui P,P: S _p(adicafuncliamultipliciateestechiar./i4: (t
caracteristicd a lui P in raport cu S).

FieR: (S,r)

unmultisetpesteScu lRl

19i

E: {rr,...i

z1n;} o'rullimede

cardinal egal cu lRl ale carei elemente le vom numi etichete. O eticheiaie a multisehrlui
g cu proprietatea
R este o funcJie e'. E
le-1(r)l : r(z) pentru orice r S, unde
,:
z
E,
e
e(z):
r}.
Purem
identifica
o etichetare cu vectorul imaginilor
{z
I
9-t(r)

("("r), . ..

,e(21a1)).

(a) asociativd:

(b) comutativd;
(c) mullimea vidd este elernentul neutru;
(d) fiecare parte este propriul sdu element invers.

2. Diferenla sirnetricA A;61,4 Ai a rr mullinri ,4;, i e Irr], este mullimea elenrentelor care
apa{in unui umdr irrpar de mullirri Ai &ezi gi paragraf'ul 9.3.4.3).

2.4. Familii

de vectori (cuvinte),

multipir{i

Fie S o mullime finitd nevidd Ei m N.

qi

pirfi

peste o mulfime

Not6m:

t S- :: {("r,.. .,r,,i) I xt S):mullimeam-vt)aorilorpe,sre,gsau

m-cuvintelor peste S;

e
nutlsintea

14

Dr.F-lNr'[u.

GRAFURI ORIENTATE, NIjoRIENTAT!:

$I SIMPLI:

Nor,\]u. CtoNvl:].illr

2.5. Grafuri

Un rn-vector (:r1,...,J,,.) va finotatgi sub forrna:r1 ...

vafi nunrit nrcut,anl.
c g(u) .- {X I X este nz-mulriset peste S};
.,5'(trt) ': {-r | -Y c S, lXl - rrz} : mulsinrca n>pt-trsilorhi,9.
jl;?, gi

Vorn nota adesea ni-pdrlile X ale unei mullinii S sub forrna urror rr-cLrvir.rtc cu litc.re
dil'crite in care nu conteazd ordinea lor.
Prin 50.S(0) ,S(0) vom inlelege nrullirnea fonnatd din cuvantul vid, nrultisetLrl vicl
(atlici urultisetul in care fiecare elenient ar"e nrultiplicitatea zero), rcspectiv partea vid5.
NotAnr de asemenea

S*:: U S"', S(*) ,- U q('r') si S(.) :: u

?rrl\>0
rtrl!>o
trr.Q

orientate, neorientate gi simple

FieI,'I0onrullirnefinitinevidiialecdrei

2.5.1. Graf orientat.

Lln

grd'ot.ielr/al peste

1...

s.

\
L]

rc
Figura 2.2.

gi 'u se numesc caperere sau ex*enitarile

arcurui e. vdrfur se nume$te
sau originea, iar vdrful ?) se nume$te varlitr
.itrilial
finar sau terntit.tLtsar arcului
(r.1,). Vdrful u se mai numeste
nume$re
succesorullui u. De asemenea vom nota
e- qi t,

vdtfitl

r:

p,",t"""r,iruli;i;;,'iuJ;ffii;,';';;,
.u:
: e+.

Dacd r(e) p pentru.orice e -E, atunci

G se numegte p-graf orientul. pentru un
graf orientar G notdm G-1 graful orie'tat
ob;inut din

V(C-r): l/(G), EG-t ) :

p* fulr*r;;;.il;.

l(r,u)t.t!tt.) lt:y e

2.5.2. Graf neorientat. tJ.n graJ.neorientatpeste

E : (YQ).r) este un murtiset peste y(2). rln

all

Varfurile

Figura 2.1.

: {i,y}
53 :
,S(3) :
5(3) :

Ei

rn

3 avem:

2'5'3' craf

{r rr, xx: lJ rl1 r ) y m, :t"y y, r

{zrr,,r ra, rUa, Uyu} : {rtt, r''!},
1

0.

y,'11 ;y :r, y'g

ry2,'!Jt\

E,

11.t.1.

Daca

r.(r.)

7_.r

simpru. r.rn grti,'ttcrtrit,tttrt simpru (pe.scurt simplu)

peste r/ este o pereche
ytzt csrc o parrc iin yrrr.
undc
din E se
rlumc$te ntuchit 5i vo fi .'t't atlcsca sub forma
unui cuvant in carenu.i",#t ordinea

y}

()

nunlcsc c:apart,re strn cxtt.ernitdlilc rnuchiei p

atunci G'sc nunregtc 1t_grtrl neorienrat.

rr'?.r sc

perrlru orice r:

(b) Pentru S

1t,.r

Figura 2.3.

.)'-,

S:(2)

LIU

G-_-i--=o
uu

{v,.}

j.

G : (I., D), unde

din ,E se nurneqte in
"t.,r,.n,
gi poate fi reprezentat in pran pr.in doui

e:

V2

arceror:

I,r esre o pereche

general nrucltie, iar dac6 ?r 1.) se numegte

bucrci
puncte gi un arc de curbS continua cu capetele
in acesrea astfel

52

P:(u'tt)

\d/

virfurile z

[)utcnr asocia unndtoarele reprezentAri grafice:

r,se

bucla

: {:rr, UA,2..x.y. lJr.r:.,2:r.'gz,.y\.

S(2) : tlr, !)9; zz, xt1, :rz, yz) : {r''. g2, z2..r,u..rz. gtl,
S(2): ttr,y), [r,:], {a.r}}.

: (tt. u)

o_.-_=.o

Ii 7,
'

52

ylt

: (I:,fl).

esre o pereche

nume$te huclo. El se poate r.eprezenta astt-el:

^s'{"'1).

2 avem:

elenrentelevsln111nr1 r.rit.fitt.i.

G
undc li :
r') este un murriser pesie lrz tun nruitir.t'oJ'i-.uuin,.
sau artfer spus, de pcrechi
ordorrate)' Un elenrnt r-: : (z.rr) din e r.
nunr.g* in general urc. iar-dacd
(1"'2'

I:lvident 5(*) este mullimea pA4ilor tui S (termenii ultirnei reuniuni flind vide pentru
rrr > l,9l: ^S("') :0).

lixcmple 2.2. (a) Pentru ,9 : {r, y, z} qi ir

t5

(\', D),

Ii c

U.;i#;i;": j;;;

litolcl<rr: ( :: tL\).
()bsc'rvilttt cll tttt gritl'sitttpltt
ostc un graf'neorientat fdra bucle gi cu ordinul de
multilrlicitrrlc nl rrrrci rrrrri:lriicgll cu 0 sau I aclici, unr-gro.f nenrienratfdrirbucle.

lrt Iritl|l

t6

lJirt \ltl

( ilt1\ t ltlil

l/,{ )Nlr,lr I lSNl

ncatlirrccrrlelc varlirrilor, adicd pentru orice z,

D0rqirr,ltltrriiraEr4lllliti +itttlrlrtlrtlrlrttrrr:rlrlrr'nlnl .'pttrtlt ttttlttlltill ttttlt'tittt'/,,

N,ob!rr,rrrfriirrilrrrnri hrl,' r!:ttrl l, tutltutil(;

(1,/"),rrrrtlcl',' I rl), Miti p('ll(tlill,

u Vt avem echivalela: ut: 6 E1 {+

.,Gf,,

....(],,,

rzu_

se in{elege prin //?, c6pii tri.slurc,te are

cu urrlatoarele

pronrietili:

- Glt, ..., G,,,, ,u G1,,,,

Vl avj :A, oricarear fii,+ j {1,....ni}.
Clr

2.3.

urr gi. de rn grafuri G1,

acestora un gir de nr. grafuri C],1,. .

Exemplu 2'4. ln ligura urmdtoare sunt reprezentate o serie de grafuri

izornorf-e
graful lui Petersen. Etichetele v6rfurilor indicd bijeclia.

Gr : (lt, E1) dcfinit prin tr' : { a, ir, L:}

Craful
neorientat
suport al lui G1 este G2 : 0',8),
{ao.,ac,ba,(bc.)z,cb}.
unde E2 : {aa,ab,ac,(bc)s}, iar graful simplu suport al lui G2 este G3 : (1,'. c,3), unde
Exemplu

2.6.2. Pent'u

( t I .tt t t t t't al ucestu ia.

ln cazuli particulare, vom descrie un grafprin indicarea unei diagrarne asociale lui.

eo ri enl

l (u)

Ii2.
Noliuncl dc izornorlisrn ale interpretareil urma{oare: doua grafirri G1. c1
srrnt
nrorl'c dacd sc pot reprezenta in plan prin acelaEi tlesen.
.l (tr.)

dacdE l " *lrrirr!t, (1,/ )'i,'rruilrr',rlc ltr1t,'t1it,tl

Nolrltrtl,rltrr' {1, I l'r I l,rltrtlttl rrttrlltll'1111'111111,
Mulltrrr'ir \irllrnlrt, rr"ilrr'(lrv it rnlr(lrirlor'. unut !,rill (l sc ttolitczii i'({i) qi 1i({i).
Pentru/
f 1t,';.,r'rr)t('n/nnr l'(/,,'/)nrul{inloirvallirilorrnuchiilurdirr lll.
"
Prirr r,.tr,rpr,rt,r lrrrt'lclor rrrrrri llrirl ncorrcntilt (,: = (V', /i) 5i prin iulocLrirea nlultirlruchiilor e /,.'1rrrnr urrrllrnrrrclrii cu nlultiplicitatea egalA cu I oblinem grulill :;ittlplLt suport al
acestuia. l'rirr rgrurnrlcu oricntdrii arct:lor unui gralorientat () : ll', E) oblinem glalrl
n

t7

cr-r

Sa considerim graful orientat

$i El =

E3:

{ab,ac,bc}.
.J'l

qd
)b-

-\

c...

cq
q-(

C)
Figura 2.5.

Exerci{ii

Gz

l.

Figura 2.4

Aratali cii grafurile reprezentate in figura urmdtoare sunt izomorfe cu graful

asociat

dodecaedrului regulat.

2.6. Izomorfism
Fie G1

: (V,

Et) $i G2

(Vz, Ez) doua graturi.

2.6.1, Spunem ca G1 gi G2 sunt izontot'fe (in limba greacd

Gz, dacd existA o funclie bijectiva
$i vorn nota prin G1

isos:cgal. molphc =firrrna)

:V1

I{

\:

:-'

-Y,

cu proprietatea r1(u'u) : r2(!fu)J@)) pentru orice u, u V1, unde 1r gi r'2 surrt

funcliile multiplicitate ale celor doua grafuri. Cu ahe cuvinte, grafurilc G1 9i (J2 sLrrrt
izomorfb daca gi numai dacd existd o bijecfie a rnullimilor vdrturilor lor care consclvil

"

multipliciLalile muchiilor.

in cazul 1-grafurilor gi, in particular al grafurilor simple, existeniei unei bijectii a mullimilor vdrfurilor .f : V1
- V2 care conservA adiacenlele gi

;.:i

J;

Aceasta.corespunde

Figura 2

18

DEFtNT'[lt. NorATu. C'oNvr,N.1

rr

srjBct{Ar-'uRt

2.8.

2. Detenninali perechile de grafuri izomorfe reprezentate in figura urntitoare:

TNDUSE (OENERATE)

ilrn_uN

cRnr

lg

Subgrafuri induse (generate) intr-un graf

(1" E) un graf cu func{ia rnultiplicitate a rnuchiilolnotatri

prin r.. Consider.Anr
A # E' c E,A
X,_y1,...,Xu e
{/pe'trr-r
:,L,y)l"Telernullirni:
oncc I < i <.7
2.
lt.unde p
Fie G

2.8.1.

Subgraful G[X] cu urmdtoarele proprietdli:

(a) l,-(Gl.tl) :=
(b) E(G[x]) ::
(a)

x;

{st(':) | e, e E(G), V(r:)

se nurne$te subgruJirl

(b)

t.cri,nx; :

c Xi,

Gf,yl indus (generat) tle X in G.

Vonr prefera noraiia mai simprd

leferire se inlelege de la sine.

[x] in roc de cJ[-y] atunci

flace

2.8..2. Vom nurni subgru.fp-partit Gl-y1,...._y,,]

nrullirni de v6rfuri reciproc disjuncte

{xr,

...

cdnd grafLrr

in G tle lanrilia dc
cu urmritorere proprietnli:

:: Xr U.. . U Xr,;
:: {e'(") l_e e E(G) pentru care exjsti l
: -.,,Y,J].

(d)

xl

2.7.1.

(V'r, Er ) qi G2

Spunern cd

Gr

este

(V2.,

2.7,2.

accasta prin G1

<

un

2.7.4. Notxnr
L.t.*.
r\t,tdrrr|rt,'\G,J
prin {l')
ir

ut lu

p 9i

arunci

cancJ

dacn

(a)
(b)

:
y g t.

t/(G[X * ).-]) :: X uy;

E(G[X * Y]) :: {(r.u),0,a)

e X, a

\, :

\,}.

Dacd graful G rezurta crar din context atunci vom folosi

notalia

Gr ntbintincle G2 gi vonr nota

[x .-* ].] in roc dc

'.- I-'

Glr -- )'l

2.'8'3' Subgru.fut G((Xt

.

si E1cE2.

Spunem cd G1 se sc't.tfundd in G2 gi vom nota aceasta prin

g.
Gz qi G1

glafG astlel incat G

t'u nt

G:,

G2, daci

\i:V\
2.7.3.

C\/2 $i &eEz.

Spunem cd G1 este subgrafpurlialal lui G2 sau cd

E2) doud grafuri.

xtbgraf al lui G2 gi vom nota aceasta prin G1

V1

,...,.{,,j inlocileG[X, ,....,\,,]

.1

nedisjuncte
n x2
0. observdrn cd notalia de la paragrafui 2.g.2 .rr. o extinclcre
a
celei de la paragraful 2.8.1 in sensul urmiitor,
f-Xl iX Xi
(,'
Xn
. Dacd este graf orientatl,i A X,
Vtatunci vorn llotel cLt
G[,t )1] sugraful definit astfel:

Subgrafuri

<t<

graful G Ia care se face referire se inftlege ae la line.

p: 2 delinilia precedentd se extinde Ei pentru situa{ia in care avem rnLrllinri
.in.cazul

Figura 2.7.

Fic G1

incdtV(e): {u,t,}}.

Vompreferanotafiarnai.sirnpla[X1

(c)

2.7.

astfel

la care se

itrclus (generut)

,,r,,f subgrarll

(a) V (G1X1,..., X,,l)

(b) E{GIXr,

,- r, E Xi
X;,

(i

".''X,,)) generctt prin iclentificurea

{X,,...,X,,) ." define$re astfel:

tle vddilri rccipntc dis.iuncte

(i

(lz,

tlaca cxista

,nut1i,r"a subgra.furilor.lui
tnut(ttrt(usuOgru.lut'ItOtlulU2
tZUlllUllcstl
cLi
G.2izornotlc

(i 1 ;i
(,tIll,l

I accstci rnullirni:

pr

'llt

/C;'' \
\(i l/

lGz\: llr;., lt
fcrl ,: t^tr,n
n - n\
^' (;;l
IG
c2. c
c') t'
{i,,} - {G <
lt;;}l
l)rt1ril cnz, votn adduga aldturi de Gl in cadrul acestor semne o iistd de coudilii suplinrcnlilrc pc curo gralul curent G trebuie sa le indepiineaScd.

clcntcn[alst. unci./hntilii

l'(C(-Yr,...,Xr)) :: {.Yr,...,X,,};
(b) lt(G(-rr,....X,,)) :=
U {X,rlntr,'r,tl1.
(a)

._
.
1(i(i(r,

Vornpreferanoratriamai simpld.(X1 ,...,X,,) inlocdeG(X,....,_yr)

atuncicdnd
graful G [a care se face referire rezulti clar clin context.

i".Tul.: cTeX: rr -

1 unde n.

2 2,ri V' :

{;r:yi. ....
. : l:t:,-2), -\'--t-: {t:,,-1.:r,,}, voln spurle{r.,,...,,;,,},,\1
'\n.-2
cir graful (_\t....,1.,,_1 ) este
oblinut din G prin identificarctt vdrfurilor ?:a-1 gi r:,, sau pr.in conrtitcliLr
rnuchiei r,, :

t"-:''"

$i

volllnota

G*e:= (x1,...,-\,,_r).

Dlil;lNl'pl. Nor^ [ll. CoNv[NTll

20
2.8.4.

Subgraful GIE'I indus (generat) de

[/

in (J este subgrat'ul cu urmdtoarele pro-

prietaJi:

Y(G[E'])
(b'y E(GlE'l)
(a)

GRADE

2t

2.10. Grade
(ll

2.10.1.

Fie G =
E) un graf orientat. pentru un varf ;r.
(a) grudul interior al lui r, notat cu d"(:r:)

::V(E');

:: E'.

d. ::

Vom prefera nota{ia mai simple [E'] in loc de G[E/].

Fie G

(V,

E)

d[r(xS

un graf neorientat.

2.9.1. Douivdrfuii u,u V

l{e I e e E, ;r este verf terrrinus pentru c} l:

(b) grudul exterlor al lui

2.9. Adiacen{i. Incidenfi

(c)

senumesc adiacentedacdu'u E.

::

r,

notar cu

2.9.2. Omuchiee Espunem ciresleincidenld.intr-unvirfu V dacdu

e.

Q.

2.9.3. Dou[muchii e,f e E

sunt incidente en f + A.

"O,
u:u

virfu.

senumesc adiacente dacdexistiunvdrf incareacestea

(v, E) un graf neorienrat.

Gradul d6.(r) aI unui vArf z tr/ este egal cu numdrul muchiilor

cu capetele diferite
incide'te in i plus de doud ori numdrul buclelor incidente in u.
observam ca d6(r;)
este egal ci-r gradul lui c intr-un graf orientat al cdrui graf
neorientat suport este G. De
asemenea' in"cazul unui graf simplu, gradul unui varf r este
egal cu numd.ul mr-rchiilor
incidente in r. Se noteaza cu A(G) Ei d(G) gradul rnaxim,
resplctiv minirn, al unui v6rf
din G.
Un graf rieorientat cu gradul-oricdrui vdrf egal cu &, &
N;:0, se nume$te grr( kregulat. un k-factor al unui grafneorientat G eite un subgratpirlial
k-regulat al aces_

2.1t.

I\{ultisetul scor. Murtisetur graderor. N{ur(imea graderor

Z.ll.l,

fie G

(V,E) un graf orientat, V

nrultisetttl gradelor exterioare ale vdrfurilor lui G

clo

A
" | )f

V
u

Figura 2.10. Adiacenla a doud muchii e, J.

intr-un graforientat relafiile de adiacenli qi de incidenla sunt induse de relaliile corespunzitoare din graful neorientat suport asociat.
Fie I// C V qi E' C E. Spunem cd I/' este independenta daca orice doud vdrfuri
din V' sunt neadiacente. Asemdnitor, spunem cE E/ este independenta daci orice doui
arce (muchii) din .E/ sunt neadiacenie. in u".*t ultim caz mai spunem cf, E/ formeaza un
cuplaj.

Fie G

:: d.(x) + d*(r).

tuia. Vorn prefera si notdm

d,+(:x).d(r).A,d in loc ie.l,;(r),a[(.r),dc;(,r).
a(G)' d(G) atunci cind graful-d-(.r),
G la care se face referire rezulti clar din context.

.u

Figura 2.9. Incidenla unei muchii e intr-un

;r est originea arcului r:}l:

gntdul lui :r, notat u d1;Q)

2.10.2.

Figura 2.8. Adiacenla a doud vArlhri u, o.

d[(r)

l{c I c -8,

d6

.{ definim:

s+(G)
,s+

::

{t,1,.... u,,}.

Se noteaza cu .s+(G)

\rt+(ra),. . .. d+(u,,)].

(G) rnai este denumit gi vectorul scor asociat lui G.

Analog se defineqte .s- (G) rurltisetul gradelor interioare.

2'^ll^'2. Fie G : (l,, E)

graf neorientat. Se noteazd cu s(G) ntttrtisetur graderor
vdrfurilor lui G. s(G) mai "n
este denumit gi secvenla graderor sau inca
sirur graderor rui
G. vom nota adesea multisetul s(G) ca un cuvenicu
,,literele.., adicd grade-le vdrf.urilor

ordonate (crescdtor sau descrecator)

s(G):{dr(...<d,}.
uneori vom considera nurlintea graderor sup(s(G)), adice mullirnea
suport
lui gradelor lui G.

a murgisetu-

22

DEFrNrTlt. NorATlr. CoNVEN1n

Considerim dou6 grafuri neorientate G' : (V',Et) gi Gtt

lV" l : n, cu multiseturile gradelor ordonate crescetor

s(G,): 1,1,r,...,d,,1,
Spunem cd G/ este grad majorat de

G"

s(G,,1

- (\'",8't), lv'l :

DRUMURI. LANTURI

Observdm cd

l/6,(r)

NJ(") :

\d,l ,....d,,,,j.

qi notdm s(G/)

23

< s(G")

dacd d'n

Nc;(X) **.t/c(x, !.'),

NJ(x)
l{a(x)

Nc@): .^/[(tr), r),

dl' pentru

oricei {i,2,...,n}.

Nc'({r}, r/),
NJ(tr'], y),

:
t'),
^,4(x,
: lrc
(x, 7).

Deasemenea, dacd G este graf simplu observdm cd avem

relaJia

Exernple 2.5.

d1;@)

lt{c(r)1.

Vom prefera sE notlm l/(z), N(X), . . . in loc de

G la care se face referire rezulti clar din context.

G'.

N6(r),l/c(X),.

..

atunci cand graful

2.13. Drumuri. Lan{uri

uz

vom defini in continuare-noliunea de drum pentru grafurile orientate,

respectiv pe cea

Figura 2.1

at@)

a,

l.

dr(!)

:3,

:6, ds(y) :2,

d6Q) : 4, ds(u') : ),
A(G) : 6, d(G) - 2,
da;@)

:2, d"(s) -- t,
dt(r) :0, dr(z) : a,
atfu) :2, d.(u) : Q,

2.12.

0224, s-

Figura2.l2.

dt(u)

s+1c)

de lanf pentru grafurile neorientate.

Fie G
(I{ E) un graf.

(G):

s(G)

:2246,

sup(s(G))

0134,

a vecinilor

este mul1imea

unde

::

.1'/c(X,1')

2.13-3.

FieP:

- e{

pentruorice

i e {1,2,...,m-7}.

Pentru 1

este

de

lut, eI,u2, ez,... t,L)rt*It nt_I.,1)n,,]

V(et)

cuproprietatea

pentru orice

i U,2,. . ., nr - l}.

lu1,e1,u2r2t...turn-7tcnr-7tur,,] undrumsauunlanlinG(dupa

de

( ,{ f (

::lfi(x)n r,

N;(x,Y) :: N;(x)

uY.

notdm prin uo *a

P cu capetele in ui gi ui

:: ff6(X) n f.
1vJ(x,r)

cum G este graforientat sau neorientat).

C este gral orientat notam asemdnator

/Vj(r) :: {z I z e V, rz e E),
l/" (r) :: {z I z e V, z:r E},

est" o

cu proprietatea

i'i, ...,um t/(G), 1,...r arr,-t D(G)

?)i

Dacd

ut+r

{ui,ui,,1} =

7;eA

Nc(X, Y) avecinilor dinY al /ui X

vdrfurilor din G

Nc(X):: U.I{ct(r),
iar mullimea

_. i N,

Pentru G graf neorientatun lany cu m, v6rfuri sau m.-lans,este o secvenfr

vArfuri gi muchii care se succed altemativ

{z I z e V, z,; adiacente}.
pdrtii X a I/ este definitd astfel

N6(r)

l/c(X)

u* e,i gi

n,-dtum,

[u1, e1 ,,t)2,e2,., . turt_7,rr_1.,0,,,.1

.. .,un, V(C), 1t... tnr-t eE(G)

{2,4,6},

sau

de vdrfuri qi arce care se succed altemativ

2.13.2-

FieG: (I/,8)ungraf5iu V,A + X,Y C\r.

Mullimea .N6(z) a vecinilor vdrfurilor iui r X
Muliimea

P::
unde u1,

V'ecini

adiacente lui

2.13.1. Pentru G graf orientat un drum cu m v6rfuri,

secvenld

ui

sau

plui,,il

uj :: lui,ei.,,Ui.+7,ei+L,

in cazul neorientat, notAm cu .P-1 lanful

p ,,citit..

..

drunrul,respectiv lanlul i,dus

j,t)j- t,ei*t,Uif.

invJs

P-l ..- lu^,etr,-t.,nm-1.m-2..

..,

,r.

",,

,,,].

DEt-rNrTil.

74

NOTATT

l. CoNvr'NTil

: I avern cazul drurnului, respectiv lanfului, P cu un vdrfgi fird arce (nruchii).

Vdrfurile't-rr. t!r, se numesc capetele lui P. in cazul orientat r.r1 g l'r1ai nume$te r,al/r//
irritrial sau originea lui P, iar'u,,, se mai nume$te var/itl ftnal sau terminus al Iui /). Notdrn
P- :: ut gi P+ :: u,,, . Spunem ca P este un ul , u,/r -drLlrn, respectiv ut , t,,r -lanf .
Notdrn:

CONEXITATE.

2'13'4'

Pentru nr.

Multiseul arcelor (ntuchiilor) lui P

E(P)

::

{r::y, r:2.. .

., L-,,* I }.

::

{tr1

o Mttltiscntl

::

1r2,.

..

'

un drum sintplu

este un drum care nu se aut,ointersecteazi

in arce. Anarog, trrr /,rir1
'rimpltr este un lan{ care nu se autointersecteaza in muchii.
Un drum elenretttut..1) csl(. rI
drunr care nLr se autointersecteazd in nici-un
vdrf inter.n.r: itrt (p). in gc-nerrl,
dirtrri rrrr
se fac alte preciziiri, vom considera
cd un drunr

2'r3'5'
!'

a.@.y)
{u1, oa,}.

::

unui

:rgi

r,

e{L,2,...,nt}.Notrrncuip(.r) sauif,(.r)nunrarul intrarilor

(din) vArful r. Avem, evident, rela;iile

ir-,(.r)

: itrft) ei lf,-, : zF(r').

Ler, 2,. .

., ,,,

ff#ff

u;or ca

(c)i-(r) : i+(r).

:
I

este

esre

.?..

y_tanl in C}

dac1,

t' :

A:

daciL

t' f

u.

este egard cu lungirnea

minr'rrj

I.

1 (nrocl

: (y,plun

gruf n"ori.nrar. Spunerr

.r.

;r

N u :e

existd r,.y_lan1 in G.

.1-

pentru orice t:

V;

l,:*:r1".f"fi"u;,;i;||".'-Iifi::
::p

cotnponctttete cottete ate lui

G. Norirn cu r ((,'r

gi C:(it!...rC|,,.

observim cii pentru un vd'f n L/ cornponenta

conexd G,, care co'1.ine virfirr
subgraful Iui G indus de
de vrirlrrri
de a prin ranfuri.
'rurlirnea
2):

erl

t1_lapl.

o relalie de echivalenfd. adicd su't verificare

urratoarere p'o

r:(G)

Acesta este cazul 1-grafurilor qi, in parricular, al grafurilor sinrple.

p)l I p

definir asrlct

- U s.q - / pentruorice:r.9 1r;

(c) tranzitivitale: ir g
- $i !] _: =+ :r _ . p.i.,,r, once r. y,: l,r
Notdm cu v, ' ".Ij, clasele de echivare'1a
in raport cu r-eralia
-. Grafur.iie
Gr : G[I\], ..., G,,: G[V;,l
.

-rf.

un u,,u-Ian1(drunr) 9i z int P. Avem:

(a) dacd P are capetele diferite u
u, atunci i(u)
i(u)
(b) dacd ?(r)
1 (urod 2), atunci e e {u,u} 9i u
u;

rniu { lE(
I

[rt,u2,. ..,u,,.f.

Exerci{iu. Fie P

{o

"";;;i;,i., l)

cazur grafur'or neorientate. Fie G

(a) reflexivitatei .n ru

Dacd intr-un graf ordinul de multilicitate al arcelor, r&ipectiv al nruchiilor, este 0 sau
atunci un drum sau un lanl P poate fi descris doar prin*secvenla vArlurilor sale

,:

pentr-u doua
vdrtiu.i oarL-carc./. ?/

relalie

Observafie. in cazul grafurilor orientate un drum P poate fi descris doar prin secvenja
arcelor sale (pentru II > 2)

y u' nui,a,

grof c,.tnex dacir,p^.nj:r

go.u1 varflruri x.lt l, existd un
Pe rnullirnea I,, a vdrfurilor lui G
definirn unnatoar"a

esle

(b.) sirnetrie: rr

(r':,8) graf neorientat.

qi

y-lan1. Un astfel de lan( se nume$te

toriopti,n.

2'14'l'
G

.?

(in), respectiv al ieEirilor

2.14. Conexitate. Componenteconexe

{rr1,.u,,,}.

Vom nota tot prin E(P),V (P).rnt'1f 1, fr (P) 9i mullirnile suport corespunzdtoare Ei
vom preciza sensul notatiei dacd este cazul. De asetnenea, vom nota tot prin I, gr.aful
G[n@l indus de arcele (muchiile) lui P.
Pentru r V (P) numim inh'arc (in), respectiv ieqirz (din ) vdrful .r o phereche de
elemente succesive ale lanlului P de tip muchie-v6rf (e;-r, r.i), respectiv vdrt'-mucl.rie

(,.i,ri),unde'u/

.r.

Astfel, distanla d6(tr,37) dintre doua vdrfuri

:r,g

capctelor lui P sau.fiontiera lui P

fr (P)

sd considerdrn G

nurrrim tlistttnla dinrre

,r.r2,....u,,,.}.

,u,,-L\ -

)2)gi cap seautointersectc:(iuttltt

n.*;";;,;:..jilfi;'fri'r',; .^ir,,, ,,,,
2 2).

repecriv in ntuchii (dupa curr G este giaf

ori*ntut ruu
arc sau o muchie care se repetd (are rnultiplicitalea

Mttl!isatul vtir/urilor interne alelui P

irrt (P)

Spunenl ca un drum sau un lanl P se

autoitrrersectctt:ti in vdr../irt.i,tlacii rrr (/,r
I

existdun_virfcareserepetdlaremultipiictatea

liang; erementarare capcterc dirbritc.

Numdrul lE(P)l se nume$te lungintea lui P.

o Multisetul va./urilot'lui l'

l/(1'])

poN r,Nre CoN

ExE

Cov

2.14.2. Cazut grafurtro:,::,_..n1u,..

'
"""..r.*
,1.. G : (1,/, E) un
lraforientar. Spunem

co'ex dacd graful neorientat suport

ar lui este conex.
sunt induse in G de componentele
conexe are gr"rrili
este

estc

ca (,i

co*po'entere conexe are r ui (,,

neorientat suport asociat.

26

DEFlNlTll' NorATIl' CoNveultt

se pot defini qi alte tipuri de conexitate. Dintre acestea

tip de conexitate se definegte asemandtor cu cea din
Acest
tare-conexitatea.
mentiondm
cazui neorientat; singura deosebire este cA in definilie sunt utilizate drumurile in locr"rl

in cazul grafurilor orientate

OPERATn

cat

ti

g,

este conex.

1' Pentru n'

qi un al n

: (Il E) un $af.

Pentru un graf orientat G tn circuit cu

drum cu 7n arce cu capetele identice

2.15.1.

unde

o1 ,

::

e1 I 1)2,

lu1,

...,ur, V(G)

$i

mvdtfuri

e2, . . . t r m- I r em-

sai m-circuit. rn N. este un

l, 0 m, e-,

unde u1,

...,un QV(C)

l?4,

$i

3notamcuw^ graful,,roata"

compus dintr-uneiclu elementar cu n varfuri

o muchie de toate v6rrfurile ciclului.

l-lea virfauxiliar conectat prin cdte

Wr,.',

Figura2.l3.
(a) Demonstrali cd pentru brice 3
cu m virfuri.

rn

( n*

graful lrz,, confine un ciclu elementar

Un graf simplu G : (7'E) se nume$te autocontplementar dac| el

este izomorf cu.
propriul sdu graf complementar G
-G.
(a) Demonstraf cA P4 gi C5 sunt autocomplementare.
'(b)
Determinali toate grafurile autocomplementare cu 4 gi cu 5 vdrfuri.
(c) Demostratri c6, dac6. G : (v,,8) este autocornplementar atunci
li,l este multiplu
de 4 sau multiplu de 4 plus l.

tf

2.16. Operafii

e!

1'l:)2 1

e2 t .

er,.. -,e*

.',

um

-\

cu grafuri

Fie G : (V, E) ungraf. Definim urmitoarele operafii:

c $tetgerea unei mullimi de vdduriVt C V

2.16.1.

Pentru un graf neorientat G un ciclu cu m. vdrfuri

ciclu cu m. muchii cu capeteie identice

::

er,.. -,en e E(G)'

2.15"2.

2'

Vom defini in cele ce urmeazd notiunea de circuit peniru grafurile orientate. respectiv
pe cea de ciclu pentru grafurile neorientate.

,C

(b) Cdte rn-cicluri elementare areWn?

(c) Cdte cicluri elementarc are.Wn?

Circuite. Cicluri

Fie G

27

r-drum'

Exercifiu. Fie C un graf simplu. Demonstrali cri cel pulin unul din grafunle G sau G

2.\5.

cRAFURI

Exercilii

laniurilor.
Astfel, spunem ci G este tare-cottex dacd pentru orice doud vdrfuri c,9 11 existd un
y, r-drum.
,r, g-drum. observdm c6 schimbind ordinea lui c ai I oblinem cd existd gi un
de echivaclasele
de
induse
subgrafuri
grafului
sunt
G
ale
Cornponentele tare-conexe
pe
V
astfel
:
definite
relaliei
ale
lenla

r = g daclgi numai dacd existd atdt r, y-drum

cu

t rrr

- !,

sa.u

urn, t

nt-cicltt, m N, este un

en',

cu alte cuvinte,
D 17'

V'

-V' ::

GLV

-V'1.

se ,,gterg" vdrfurile din v/ gi arcele (muchiile) incidente in ele.

Dacd
u in loc de G
{u}.

: lt]' vom scrie G -

e E(G)'

2.15.3, FieC:1ts1,e1,a2,e2,..-,uryr,1,1)1)uncircuitsauuncicluinG(dupdcum
graful este orientat sau neorientat)
in cazul grafului neorientat notAm cu C-1 ciclul C ,,citit" invers

C-I ; lur,"^"u-.,**1,utn-7,''

'

''2,u2,e1,u1f

'

respectiv ale
Notem cu E(C) qi l,Z(C) multiseturile arcelor sau multiseturile muchiilor,
sau muchiile
arcele
de
indus
De asemenea, vom notg tot prin c graful GIE(c)]

vdrfurilor.
iui C.
asociat
Circuitul, respectiv ciclul, se numeqte simplu dacd drumul' respectiv lanful

asociat este elementar'

este simplu gi se numegte elementar dacldrumul, respectiv lanful

Figura 2.14

c $tetgera unei nrullimi de muchii

Et C E

G-E'7(V,E-E')

{u,u,w}

('0trvt:trrltt

28
Dacd

Su

nta

E' : {e} vorn scrie G Sunta

nut

r: in loc de G - {r }.
dintrc un grafSi o ntulyime D' dc un'c (nmchii)

h i

+ E,

::

(l/

+ E'

::

(l/ u V(Et),

U 1,,(t,:'),1,: \) I,;').

e-l isjuncta

*A t/\
w

rt

tit-J I:i ).

(a) Suno vdfi'-disjuncrd a grafurilor

Gr. Gz este un graldefinir nrotlrrl,, ,,,,
rnortisrn astlbl,

Gt

u!d"

{e} vorr scrie G *

e 9i

'u

?.lr

l,

?l'

(b)

Sunta

Giztuizu.

G+e in loc de G +

{ri

qi

{f

l{.}.

G,

)Gz::

(Yi n

V2, E1

a E2).

(I/r UVz,Et0Ez).

[l C,' :Gr o G2) ..oGp, daceIz(G1)n...n\'(Gj) *A

iV')

rc

C,

: I Cr,: Gr *.. . *G7, :G1 U...UGp.

[/)j

elp]

t Articularea intr-un varfa grafurilor Gr,Gz in cazulVl aV2 : 0. Fie doua vArturi
ut e Vt gi u2 e V2. Prin operlia de artiulare a grafurilor G1 Si G2 intrun t,ai au.riliar
u: c'oresputtzdlor lui u1 Si r,2 inlelegeln graful oblinut din Gr + Gz prin idcntifictu'eu cu
u, a

varfurilor

r'1 gi

rr2

G t . Gz

,: ('[i u lzr, ElU

E2).

(Gi + Gz)

i G. - Gt l-(Gz+Ct),
Gt*Gz-Gz*Gt.

De asemenea' suma muchie-disjuncta este

o operalie asocialiva $i (ot1turcrtit,(l trtrrrtrr,,

izontorfi.rm. Fie G1,

...,G,

grafuri undep

,.,

Z. Notam

=- G,,- Gtt...*Gt,
)
$i /-b'::Uif"'+(;t''
t ^
e L/,1
i[p]

Fie G un graf gi m N un numAr natural. Notam

itG:_g+...+C gi n)G,,C_

':
alternativd Gt * Gz in loc de G t l-) Gz.

Vom utiliza Si notatia

Se vede uqor ca interseclia gi reuniunea (suma) sunt operalii asociative qi c'ontututive.
Pennu p ) 2 grafuri G t,. ..,G, notam

Gz

,. t;,

Se vede u$or cd suma varf-aisjunctd este o

operaJie asociativa si c,.rrtu!urit.ti ,rt),rt1r,,,.
izonort'isn, in sensul urmdtor

Daca l'l aI4 : |sau daca Erf)Ez: 0 spunem cd grafurile G t ;i C:|z sunt vatl-disjttncte,
respectiv nt uc lie-disj uncte.
t Reuniwrea sau suilla graJilrilor G1,G2

Gt0Gz

:x G', + G,2,

arc (muchie) disjunctci a grafLtrilor

Fie G1 : (Vr, Et), G2 : (V2,82) doud grafuri, Definirn urmdtoarele opcralii:

Interseclia gra./urilor Gr , Gz in cazul V1 a Vz * A

Gt

Gz

2,16.2.

G_'t-:G! sunt copii disjuncte ale grafurilor

G1, respectiv G2, adica (|,1
G2. qi \/i
r,; $.

I lguta J. I 5.

E':

igura 2. I 6.

2.16.3.

G+z'ut+zu

Daca

-00

OPERATII CU CRAFURI

tlt ort

.. t C..

;"

Graful rir' G este compu.s.din m copii disjuncte

ale rui G, iar grafur t1i G areilcr.rt..r
vArfuri cu G gi fiecare muchie (arc) r: g
i;n c este inlocuitd prin ,r, *u.hii
,,

,"i.,:,

aceleaqi capete.

2'16'4'
(t) Jo

Fie Gr, Gz doua grafuri neorientate. Definirn

urmdtoarele operarii:
I grafuril ot. G
1, G 2 sau cuplarea compl eta

in u

Gt

Gz:: (V1UV2,E1t) E20 {rg l, e V,

\i}).

Joinul (sau cuplarca compretd) vdrf-disjunctar

grafuriror G1, G2 este un graf.dclirrr,
modulo un izomorfism, astfel

Gt

Gz

:-

G\ v

G,2,

30

DEFlNrTil. NorATil. CoNvenltr

GL Gi G Si
sunt c6pii disjuncte ale grafurilor G1, respectiv G2, G\
Se vede u;or ci joinul este o operafie asociativd gi conrutativd, iar joinul
vArf-disjunct este asociativa gi comutaiivd nrodulo un izontorfism in sensul uilndtor

unde

Vl

G/1 ,

Gl

AV;:

Pentru

Gr,

. . . . G,,

P, :P2

2,17.2. C,, :- n-ciclu

Gr V ...i Gt,.

Ct:

2.17.3.

V(G):V xVz: {(sr, xz)lu V, rz eVz),

E(G) : {{(:r1,r2), (at,az)} I (orgr e E1 qi x2: y2) sau (r1 :

U1 Ei

r2y2

E2)|.

Se vede ugor cd produsul cartezian este o operaiie asociativa gi conwlativd ntodul) utt
izomotfism in sensul urmdtor

Pentru 1r

GB

G1

x (G2x G3)

2 grafuri neorientate Gt,

..

9i

G1 x Gz

Gz x Gt.

Puterea

G"' a unui graf simplu G :

::

(V, -O), unde rn. este un numar natural

{1r,a} i {*,A} e V(2) , dc@, a) { "r} ).

Exerci{iu. Si se demonstreze ci pentru orice trei grafuri neorientate Gr . G2. G3 avem
(V.

rela{ia

Gri(Gz.i- c:r) -

(G1 V Gz)

+ (Gl

c3).

2.17.1

: {rt, . . ., u,,}. Definirn, modulo

Cn,

cr:

:-

cz:

c{

Pn

o--__.o--__o--ffi
UI

U2

?)3

C,

d o,

?d3Ail

,,,,*,,,

graful simplu complet cu

K+:

n,

uz

vdrfuri

Kr,:

A ffi,^.

..__./\xw
:- un 1-graf orientat fhrd bucle al cdrui graf simpru supon este A,,. Grafur
A-,, se mai nume$te Si graf lurneu.
Un exemplu de grafturneu cu b vdrfuri este reprezentat
in figura urmdtoare.

(i) P", :- n-lonlul elenrentar

n-circuitul elementar

un izomorfism, urmdtoarele grafuri

r-1

,Lt

C4:

2'.17'5' K,,

2.17, Grafuri tip (standard)

Fie n N gi V

C$

:- (V,Ve)) :
K; K2: Kil:

este

G"'

.a'l]

elementar

Cz:

2.17.4. Kn
,lpl

(iii)

U2

u1

., Gr. Notdm

ll"n-Gix...*Gp.

rn N,

Pr,.

O.----rc_.->o+OF+ci_-+o

?GAL]

G,

unde

(Gr x Gz)x

P3

UL

este un graf definit modulo un izomorfism

G2:-

n-drumul elementar

O---.O o*+O-+A

astfel

G1 x

3l

notinr:

V ,: G, v." v cp $i ,h,l
V :,[p]
(ii) Produsul cartezian al grafurilor Gr, Gz

Pt

-Cr V(C:VCr) Ei GtvG2 - GziGt.

2 grafuri neorientate

(ii)

0.

(G1vG2)vG3

GRAFURI TIP (STANDARD)

'l)tt

Figura 2.17.

DEI.INITII. NOT^TI I. CONVINTtI

32

vaiilri

/i,, ,-

colrplcmcllturul gralului sirnplu complet cu

:ii liird nut:hii : nlullime indepcndentd de n vArfuri.

2.17.6.

rr.

varfuli

gt'trfitl ctr

rt

GRAF.URI TIP (sTANDARD)

2.17.10. 5,,

:-

K1V lin :

n-steu (.steuua t'u tt ra:e)

,S,,:

2.17.7. li,,,....,,,, '-K,,,V" Vf,,,, :grtlul p-pu,'titco,npletculFpartitiavarfurilot

detip (a1.....(r,,). unde{r1,...,n,1t N Sip )

s/ -2o

H
Kt.r

2
2
d4---4
fi

ILr.'.1

HX#
Kz.'t

Kz.z

2.

]L

,6'

//f

/L4,',
d!1-4 t'l

r.:r

/it.,,

tr

f^
///:

ffi

l)tt

2.17.11. ?],,:-ungrafconexoblinutprinafticularcassccesjv,,ian-lmuchii(rrrrrrrrrrr
unui (n - 1)-cuplaj): un arbore cu zr vArfuri pentru
n ) 2.
vom nota de asemenea cu fi unicur arbore cu un v6rf (inodulo
un izomorlis'r)
(l) 7r : arborii cu 1 vdrf: O

(2)72 :arborii cu 2 v6rfuri:

?
A

l)2
't.'

(3) 73

arborii cu

.J

v6rfuri:

A
ab

K2.,,

Kz.,r

(4)74 :arborii cu 4 varfuri:

K&

4
6

(5)z.,:arboriicu-1vdrturi:

K't.q

Observafii. (a)FieX,,

:(V:

tA\

E).unarborecu

dt

E:

5A

{et,.2,:t...,,,*t},undenrtrclrrrlc
z;,'po"" n pri"iiJr.pr Lrrlirrrrrl
fet,ez,3,...,",1, unOe 1 <, < ri _ l,ob1inu1i rltul

au fbst indiciate in ordinea articulardrii ror.

Arunci. urso..G

dintr-oseriedez- I arbori[11

din altul prin articularea cdte unei muchii

k,rJ

2.17.8.

Ko,,,... ,tt,,'.- cofiplenrcntarul grafului pr-partit complet de tip (41 ,...,Q1,).

2.17.9.

r1,,:-

'rLP2

: n-6aplni;: graful indus de tr muchii

I'rn

independente

["r,e:]

ler,ez,er]

(...(

[",, e2,er,...;e,,_Ll:7,,

e8

TTTTTTT
._4 6 d 6 6_j_i-

Figura 2.19. Un arbore cu 13 vArfuri (tip

n3) cu muchiile indiciate
in ordinea articulArii lor.

_<_-,_

ft)

bvident, pentru producerea unui arbore ordinea

articularii muchiilor nu estc ,rrr

il

DEFrNlTil. NorATil. CoNVENTIT

34

2.17.12.

l-ln cactus este un graf conex oblinut

prin articularea succesivd de arbori

gi

cicluri elernentare.

":{.,l,l.",od\,*,A,*fr

",:{Ail*#*

FAMILII DE cRAIjURI

35

*" /9"\
cardinalul acestei mullirni. Dacd (p)
este o anurnird propri_
\ s'/
etate' vom nota prim S(Go);(P))
sau t'"
{"[br} rnurlimea erementeror din .S((i1y)
iar prin' lS(Gn)l
,v\e,,/r ,uu

cu proprietatea (p).

Principarere murfmi de grafuri

srudiate in aceastd rucrare sunt.
moduro un izo_

ll,t;:;,
I :: mulfimea tuturor grafurilor.
R :: mullimea grafurilor regulate,

K.::

multrirnea grafurilor

coiplete,

:: mullimea cuplajelor,
Z :: rpplgh"a arborilor,
C :: mullimea ciclurilor elementare.
Cl :: mulfimea cactu$ilor.
"4.4

2.18.4.
un graf Gs : (Vo, Eo)", n :
lUol uu"*,
^Pentru
C,,\Go)
:: multimea ciclurilor hamiltoniene.i.
gr.flriri Cr,
T\Cr):: mullimea arborilor pa4iaf i g."f"lui

Cr,
"i.
:: mulfimea suUgrafurltor tr.f,"lJ"i"
grrn
C,,.
R,,(Go) :: mullimea faciorilor grafuf ui
"i
Cn.-- "
g:,(Go)

Figura 2. I 9.

2.18. Farnitii
2.18.1.

de

(Vo,Eo) ungraf,Somullimedegrafuri,n,c Ngim F.{20"

5 care au n vdrfuri, nr. muchii (arce) Ei c com-

FieGs:

Notam prin

Sfi.

grafuri

mulJimea grafurilordin

ponente conexe

qll"

{G I G s, Iv(G)l

: nll(G)l = m, c(G) :

c}.

Daci unul dintre parametrii n,m,c nu este menlionat, atunci vom cons'idera cd grafurile
selectate din
sau

c(G)

2.18.2.

nu sunt supuse condiliei corespunzdtoare

llz(G)l

ti

sau

E(G)I

ttt

c.

Notdm prin

cu grafuri din

5
s(Go)

"
:

*"0.*

{?} mullimea subgrafurilor

{G I G <

lui

G1;

G0 pentrucare existd G' S, G

cale sunt izomorfe

G'),

TEoREME DE CARACTERIZARE A MULTISETURILoR

Exernplu 3.2.

(i:
s(G)

Capitolul

{3,5,3,1,1,1.

c.0}:

su

a\

rr,ar-V

Teoreme de caracterizare
a multiseturilor de numere
care pot fi gradele unui graf

Bz-a

c_.-o
x5

16

,/,-\\
(o)
\Z

,/,-\\

tr-\Q/

:x7

Teoremi 3.1. IJn multisetsll

G:

grcttlelor unui gral neoriental

dt
Demonstralie.
s6. Avem

d't

(ttnde n
[d1 '-.'.d,,1 e ro9,1

do+

3.3. Un multiset se : {d1

multisetul gradelor unui graf neo rientat.fdrd bucle dacd nu^o{ioca
si

existl un graf neorientarG

: (\l

E) cu s(G)

(a)dr

(b) d,,

cu s(G)

care putem
rezulta cd in multisetul s0 existd un numdr par 2k de numele inrpare, despre
dz,...,tLzn'
d1,
presupune cd sunt urmdtoarele:
in
Considerim V(G) = {,', '. ',r,,} mullimea v6rfurilor grafului G 9i constrtrinr
rl;,
41;(,r';)
avem
sd
incdt
{
astfel
bucle
de
maxim
unnumdr
ir(C)
fiecare v6rf u.; e
1 < i < ri,. Definim graful neorientat G astfel

:: Bt t

Bz -1

"' *

Bu

* xtrz * rtrt+ "' + "r2A-l:Lzk'

: ({r;}, (r.;r)L'tnlz)1este grafui

plicitrrtc ld tl2l, i e bt).
t
lrvrtlcnt s(Ci) : 5,,. n

undc B,:

formatdin vdrful

ri

qi o bucld

* ... * d,,:
< dt -t ... *

0 (mod2),.
(1,,._t.

Dentonstralie. =+ Sa presupunem ca existd un grafneorientat fhra bucle cj

0 (rnod 2)'

'l;'r'

cu multi-

so. Proprietatea (a) este adevdratd deoarece

dr

+s6presupunemacumcitd, i_...lrlu=0(mod2).Vorncon'struiunglafneorid, = 0 (nrod 2)

entat G :' 1V, nl cu s(G) = so. ObservAm mai intii ca din relagia Li,l:,

Teoremi

"' + d,, = 0 (rnod2)'

''+ 'k : Y, rts(t) :2lEl :

rV

Bs, Bs,P6, Bs

IB

tV' E ) dacd Si numai dac:d

Sa presupunem cd

d'z+ '

2 ]) t'ste nultisetul

*..

+ d,

: r a"(") :
ol/

2lf,l = 0

ilI

(nro<l2).

Proprietatea (b) este adevaratd deoarece, graful G flind fbra bucle, avenr
succ(.:;r\

d",<lEl ed,( dt*'-'|_d'' d,( dt-t...*d,,*t.

2
observafie3.4. Daciigrafur

neorientarc:(v.E) nuarfisupusresrriclici rr,..r ,,,,

avea bucle, atunci proprietatea (b) nu mai este in general adevaratd.
De exempiu; r,, ,.,.,,r
grafului cu exact o muchie care este bucld zr, atunci d.6 (r)
9i
= 2,lEtj. 1, iar nrrrlr r,,,.rrr
gradelorestes(G) {0,...,0,2} giavem d6(:r) 2 0o: d.,
+ j,,.

: )

Sd presupunem acum ca multisetul se

{d1
qi (b). Vom construi un graf neorientat ferd bucle G
(V,

i.

E)

cu

"1b;

:1,,.'

38

T Eo

REM

EcA

ACT

E R

zA

F..

i\t u r_'t I s

E T. t

n I t.,o R

considerdm graful neorienLat Gt : (l/t. E'l construit ca ;i in dernonstralia te(lrenrei 3.1, cu proprietatea s(C}t) : so (aceasta este posibil deoarece s11 al-e ptopl.letatea (a)). Transfonnim bucleie din G' in muchii cu capete difer-ite prin opcralii de
tipul .rr: I yy + 2ty,

TEOREME DE CARACTERIZARE A MULTISETURILOR

Avem

dc;',(l) * nt

Figura 3.

aplicate atdta tinrp cdt exist[ doui bucle

2nrax{d6,,(z)

:tr ii ya cu r f

3]

l'.

m,
.

( I ,",,(.),
zeV

!!2

:r:!J

:el-

Teoremi3.5.(HavelqiHakimi)Unmultisets6:{d1>...'>

n ) 2li dr (
ntultisetul s'u:

Demonstralie.

5\-"

V
2

Figura 1.2.

(Aceasta transformare conservd gradele vdrfurilor.) Se oblne un grafneorientat fara

bucle C : (V.El cu s(C) : s,,.
Singurul lucru care mai trebuie demonstrat este cA numirul buclelor de tip .r.r. din
G/' este cel mult egal cu cel al muchiior din Gtt - ,u. intr-adeuar notdm cu lr numirul
muchiilor cu capete diferite incidente in r gi avem
r numdrul buclelor incidente in :r este (rC6;,, (:r:) - nt) l2;
r numdrul muchiilor din G" - :r: este ( I
116,'(:) - rrt) l'2.

:l'-{r:}

n.

- 1, este*multisetul graderor unui graf simpru daca si numrti tlacd

1,.".,d,1r+1 -I.ria.r+z.,da,+,t,...,d,,) este ntultisetttl
-

(d2
1,dg
gradel o r unui graf sinp lu.

* t:

(,)

lzeV} < f a6r,1.;. n

(cradele vdrl'ulilor'

se conservA prin aceste transformiri.) Se obgine un graf neorientat Gtt : (It,E,,\ cu

s(Gt') : s0 care are bucle cel mult intr-un virf: fie acesta:1:. Asociem fiecare bucla de 1ip
r:r cu cdte o muchie gz din Qt' - :l gi transfornr;inr fiecare astfel de pereche in c6te doua
muchii astfel

---1J

tlc;"(z)

iar din (b) gtim ca

Lr.+

zI,'*ir:]

.deoarece acestd inegalitate este echivalentd cu urntitoarea

2d6,,(r)

r/

ll

2=

()

39

mai precis 1t

s6 presupunem cfr existd un graf simpru G

{r1,. ..,r,!}

9i d6(21)

di pentrul

(t', E) cu s((i ) :

.s1,.

[n]. Vom consrrui un gral-simph-r

(Irt , E, cu s(G,) : s,u.

Cazul 1. Dac6 pentru orice i {2,...,.11 + 1} avem xi..r, E, arunci detinirrr
G' '.: G - rr gi evident G/ este graf simplu 9i s(G,) : si,.
Cctzul 2. Dacdexistdi,12,...,dr*lIcur.tri
/E.atanciexistd.i,dr*I(.1 s, rr.
Gt

cu:x1a:1

cu.rr.rr.

ESi.rir1. /

,E $i, deoarece dc@,)

E.

2 dc(ri),

rezultd cA exista

A.

12,...,n1,

A.

/,. i,.j

Definirn

G1

::

- t(xj - rirk

'J:2

+ x:rri + r.irA..
:r2

IB

i:,.1

O,

ri
I

I.i

tr,.
Figura 3.4.

Figura 3.3.

C1 cstcgrafsimplu, I'(Cr): V(G) 9i d,;,(r,):dcltt)

-drpenrr.uf e In].
Fie p numdrul indicilor i e 12,3,. . .,dt * 1] pentru czre !r.1ix.; /. E. prin p transformdri de tipul descris anterior furentru fiecare din acegti indici), oblinem o secvenlii

40

TEoREME DE cARAcTERtzARE A N4uLTisETURil-oR

de grafuri simple G.Gr,Gz,...,G,,"peste mullimea de vdrfuri 'v : {:r'r....,,r,,} cu

acelagi gradin fiecarevdrf:r:1 l'. Inplus,pentruoricei e {2,3,....r/y -F 1} avern
EvidentCJ'estegral'siniplugi
l;1 .x; E(Gt,). Definim,ca$i incazul l,G':Gp-xr.

s(G')

graf simplu
., e,, } astfel incdt sa avem

SA presupunem cd existd un
..

G' : (1,",E') cu s(G') : sl). Notalr

: /a,+r dc(r,,):d,,.

- 1,
dc'(t,t,+z):d,,r,t+2,
d6'(,r2):

dz

da;,(t,,1,.p1)

1.

::

G'

Evident G este graf simplu

* [:r1,',;3] +'.. + 1.,,..,,,+'].

9i s(G) : so. tr
*

*f

rr"r,

xtrh 4 8,...,r1ui.,, /. E.
Dacit p:0 atunci definim Gt :: G -;rr.
DacAp > 0atunciexist[pindiii diferili .jr,...,j, {dr +2,...,rt}
.E
r1ri,

(.

E,

ry:'i, e

*f

:rr:r1,

Sasecon.struiasca.ungrufsinrltlt,

Exemple

"'*

2.
pentrucare

Pentru n.p

{rr,"r,....,r,")

1.

: Kr(r2,.

., :rp*r) + St(:r1; r,p+l2,. : ., :T:2p+r)

k1

cu proprietAlile

:f,3

&5

:x2

k.,,f!,,,iy,, ftr,...,k,e{2.3,...,'rz}
*h,jt
r.itr' E gi:r.i,np, (. E pentru orice t {1,. ..,p}.

1l,"Ar

o rro
xA:z

rit
E.i,

011

,l t,^

P:

4,

n:

P:3,n:8

17

Figura 3.6.

Figura 3.5

:r2p42

= 0 (mod2) se considerd G un grafp-regulatcu n varfuri I/(G)

etichetateastfel incdtvecinii lui :;ri sanufie12,13.....r1,f1.

:x4

I {1, . . . , p} avem

E Ei d(z;,; 2 r1(.rr, ).

3.8.

r",..

rezulti cd existi p indici, nu neapirat distincli,

'

*Ir.,,r'^,.

,Drr,,r^.,

Graful Go astfel construit este simplu, V(Gr,) = iz(G) qi d6;,(:r1) = dr, t [n].
Definirn G' :: Gt, - 11. Graful G/ este simplu gi s(G') : slr. Yezi figura 3.S, unrl,
v6Lrfurile rk1,rk21. . . ,txtrrp din graful G, nu sunt neapdrat diferite.

t 11,---rI1.J.iDtt

Deoarece G este graf simplu pentru fiecare

carc sltnt necesarc p transformari (in tentenii demonstrasiei teorenrci 3.5, cazul2) pcrrrtt,
a obline un graf simplu G' : (V,Et) cu proprietatile: ds,(ri) : dc;(rr) pentt.u i / ltt
si r1ri. e Et pentru i e {2,3,...,p+ 1}.

[c1,.r2]

Observa{ie 3.6. in cazurile I gi 2 putem prezenta girul transfonndrilor sintetic astfel:

Fie i1,. ..,ip {2,3,dr* 1} acei indici dinmullimea {2,3,...,dr * 1} pentrucare

1.ti,7,

G,,::G

Problemi3.7. Fiep,n Nqi 0 (p( (n-l)f2.

C : (V, E) cu V : {rr, x2, . . . ,4,}, da;(r1)

un v6rf auxiliar. Definim

.1

Definirn

s',,.

V' : {rz,rx3,

Fie:lr

TEOREME DE cARACTERIZARE A MULTISETURILoR

TEoREME DE CARACTERTZARE A

ARBoRtLoR

43

Dentonstrasie. in cazur unui arbore cu un vdrfnu este nimic

de de'ronstrat.
Sd considerim un arbore T.
(I/,E) cu E
e:,.. .

: {er,
,,,,,_,t. ;;;. ,, e ru,r.r.
iar muchiile au fost indiciate in ordinea articulaliiror tor.
Daci,' prr,, ,ur,ro, .ru",=t
7 ar confine un ciclu elenrentar C < Z'cu C.r :
.,;r,-i,il;t

Capitolul

2 3 Ei
it,iz,...,r,r-r ( .i1 atunci muchia (:i! ar avea cele ir:;,,e;",
doui ua.t',,d ui" sale in ar.borele
lr,,"r,. . .,ei.,-tf, ceea ce este imposibil, deoarece [r:1.e,2.. .,;"f ,J ot,tin. .iln
e2,.. .

fr1,

er:,-il prin articulareu t.t.ruihi"i e;, . Deci T nu'con;ine ciclLrri.

tr

Arbori
4.1.

Teoreme de caracterizare a

arborilor

Propozilie 4.1, Prin articularea intr-un varf a doud grafuri conexe var/:disjltttL'te '\c

Figura 4.2.

obgine un grafconex.

oo,..u1! 4.4. pr.opotiriile 4.29i

Denlonstralie. Sdconsiderdmdoudgrafuri conexeGl : (y1 ,El), G2: (\;2.E2),

unde Vj aV2 :0, cu t'1 V1, u2 e %, Ei G graful oblinut din G1 qi G2 prin articularea
lor in vArful auxiliar ?, corespunzdtor virfurilor'u1 gi u2.
Fie r,y e V(G) doua vdrfuri diferite. Vom demonstra cd existd un r,y-lanJ P (
G. intr-adevir, dacd z, g e V(C1) atunci, deoarece Gi este conex, existd un:r.y-lan!
P ( Gr, deci P ( G. Analog, se procedeazd in cazul in care.r:,;t7 1/(G2). In
fine, daca e e V(G1) gi g e V(Gz) atunci, deoarece Cli $i G2 sunt conexe' existi urr

(Gtgi
.zri-lan1 in G. tr
z,ur-lanJ&

unur,

11-lanlP2

( G2,prinurmareP:, "
Gt

Gz

Gt

,r,

"

,In teorema
.

4.3 aratd ci4 un arboreiste un gr.al'rr.,rr?r;i acicric.

4.6"vom vedea cd aceste doud proprietd{i sunt def itorii p-entru
un ar.borc.

Propozifie

4.5.

IJn

Cr:f T:

(y,E) cu lVl >- 2 conex Ei acicli<, 1../iirzi t.ic.lrtri)

cctn{ine cel pulin doua vdrfuri de gradul

I.

Denonstrttlie" Vom demonstra cd orice lan; elernentar maxinral (adicd

el 1u estc sutrgraf propriu al unui alt lanl elementar) p < ?. p :
r7j are

capetelc tlc
[r,.rt,:r/t.....
gradul 1: cl7 (x) : ,1r\g) : 7"
lntr-adevir. din faptul ci p este maximal rezultd A'(:i:) c ir(p),
deoarece altlel la'1rrl
s-ar putea prelungi. Cum in ? nu exista cicluri, averr
IIV (u) | : i, d.our.." oltlel ar. existu
z e 1/(r), z * .,'qi am avea ciclul C :
lr,!,r,,,...,2,.r] ( ?; contr.adiclie. Dcci
dr :1 9i analog d7(y) :1. !

,,csteull

Clt

#=_o___o_.__o_ o -_o

.r x'

..r,,

o
a

Figura 4.3.
Figura 4.

l.

Teoremi 4.6. un gra.f

Fropozifie

4.7.

Un arbore este un graf conex.

Dentotzstt'alie. Afirmalia este

ziiiei 4.1 . !
Propozigie

4.3.

aciclic.

Un

arbore ttu

consecinld imediata

cott(ine

a definiliei Ei a

cicltrri clertrenlttt'e (estt'ttcit

lic)-

propo-

r :

(v, E) este arbore craca si nuntai dacci er esre t.ontx ;;i

DemonsttrtSie (l) Daca ?este un arboreatunci, el este graf conex aciclic

conform
Ei
propoziliilor 4.2 9i 4.3
(2) sa presupuner'acum cd r : (v,E) este un graf conex gi aciclic
cu r, : lr,'l
v6rfr-rri. Vom detnonstra prin induclie matematici dupit,n c6 gralul
Z'este arbore. Nolijn:l

cu

Z(n)

ipoteza inductivd.

TEOREME DE CARACTERIZARE A

ARBORI

44
7(1)

I(2)
7(3)

r:

Propozifie 4.10. un

Vom demonstracdT(n
Fie l/(T) un vdrfde gradut 1 din T (cea ce existd conform propoziliei 4'5) qi fie

z/ v6rful

Demonstrafie. Pentru lvl {1,2} proprietatea este evidenta. considerdm

lvi > J
(1) sa presupunem cd T
(v,-E) este arbore. Fie x,y e V doua vdrfuri neadiaccrrr.
in ? (exista deoarece altfel T ar fi complet qi cum lvl
3, atunci T ar conline ciclur.i )
Fie P
? un c,g-lanJ (exista deoarece T este conex). Graful
T r.r7 con{rrr.

-r

articularea arborelui T

-r

cumuchia

r'r

in virful

r/.

Deci T este

T-r:

:x

rtl)/\

dbt d

Tz

Propozi{ie 4.11. intr-un arbore T

?
,l

oo

J.

'

oo

Jb
Figura 4.4.

Daca

da(r)

Propozilie

1, atunci

4.8.

T'

Un graf

fi

T : (v,E) este arbore

muchie-minimal.
Demonstra{ie. Pentru

l7l

1 proprietatea este

evidentd' Consideram

lVl >

2'

(1) Si presupunem ci T : (V,E) este arbore. Fie e : nA E cu r *'A o muchie

*e arfi conex,
din?(existadeoareceTesteconex gilvl> 2). Dacdprinabsurd, T' :T
(
contradiclie.
in
?;
7 este ciclu
atunci ar oxista un r,g-lan[P < ?'. Dar C :: P + ry
Deci

(2)

este conex muchie-minimal.

Sd presupunem acum cd

T:

(V, E) avem

lVl

lEl

1.

." :

:1

dacd si numai dacd este conex

Demonstralie. utilizam inductia matematicA dupd numdrul

l!'l'al vdrfuril.r
arborelui ?.
NotAm cu Z(n) afirmajia din enunt.
Z(1) este adeviiata, deoarece
({"}, 0) 9i avem lV(T)l lElT)l
0
1.
Vom demonstra cd T (n
1) implicd 7 (n) pennt n
2.
Fie V(T) cu d7(r)
(r exista conform propoziliei 4.5). Arunci T, T ^r
este arbore cu n
1 v6rfuri pi n
2 muchii (conformZ(n
1)). Avem

este arbore de asemenea'

rt ::

ciclul C : P + r'y. Deci 7 este aciclic muchie-maximal.

(2) Si presupunem acum ca T es"; aciclic muchie-maximal. Fie t:
I g l/ dorri
vdrfuri oarecare din ? 9i sd demonstrrm cd existd un r, y-lant p <
Dacd, ry e t,,,
atunci ludm P ::1r,11]. Dacdra I E atunci graful rt : T * ag conline
". un ciclu (: rr
cum T este aciclic, avem e : ra E(c). Deci p :: c
- e ( ? este un x,y-lan[in,t'
Rezultd cd 7 este conex qi fiind aciclic, el este arbore. I

arbore' n

t)

a1

observa{ie4.7. Fie ? un arbore cu lv(T)l ( 2 qi r y(T) un vdrf de grad k.

Atunci graful T - r are k : dr@) componente conexe 9i acestea sunt arbori'
7':

grafr : (v,E) este arbore daca gi nmnai daca este ac,it,rt,

muchie-maxintal.

adiacent acestuia.
este aciclic, deoarece ? este aciclic. De asemenea,
Se vede ugor ci graful T
graful 7 rr este conex, deoarece graful 7 este conex iar varful r. avand gradul utlu, nu
se poate afla strict in interiorul nici-unui lanl elementar din ? 9i, prin urmare, $tergerea sa
nu produce disconectarea grafului.
c este arbore conform T(n, 1), iar graful T se obline prin
Rezulta atunci ca ?

,IT

Graful
(v, E') oblinut este conex (deoarece gtergerea unei muchii dintr-un cir.lri
nu afecteazd conexitatea) qi este aciclic. Deci ? este arbore.

Kr

- o.
Pz - o--<>.
Pr - o------o-------o'
- 1) implica T(n) pentrun ) 4-

este adevirata deoarece in acest cazT

este adev6ratd deoarece in acest cazT
este adevdrati deoarece in acest cazT

ARBORILOR

"

lvg,)l: ly(")l- I,
lEg')l: lE(")l* 1,
lv(.t)l - lEg)l: fly(")l * 1) _ (E(")l

T:

1)

:1 - :
: -

-.lv(r,)l _ lE(r,)l: 1. n

rnt.

(V,,E) este conex muchie-minimal. Dacd, prin

absurd,?nuarfiarbore,atunciin?arexistauncicluc<".PringtergeradinTaunei
muchii oarecare e a ciclului C s-ar obline un graf ?/
Deci T este aciclic qi, fiind conex, el este arbore. n

::

e, tot conex; contradiclie.

Consecinfi4.g. Orice graf onex G : (V,E) conline un arbore parlialT' < G.

Acesta poate fi oblinut prin gtergerea treptate a muchiilor din G, cu condilia conserv5rii
conexitdlii la fiecare pas, pAnd

se

obline un grafaciclic astfel:

(a) Dac[ G nu conJine cicluri atunci definim T := G qi STOP;

(b) DacE existd in G un ciclu C, atunci alegem o rnuchie oarecare e E(C), inlocuim
G cu G e qi repetdm pasul (a).

Figura 4.5.

r:

Propozifie 4.12. lJn graf

- lE'l = 1

(v,

,,ri lVl

Demonstragie. (l) Daci T

conform propozilt1lot 4.6 9i 4.1

(V,E)
1 .

E)

este

arbore dacd si numai daca

este arbore, atunci

este conex $l

esre c.oncx

ll/l - lEl

46

ARgoRt

TEOREME DE cARACTERIZARE A ARBoRILoR

(2)SdpresupuriemacumcitT: (I/,8) esteconexgi lyl -lEl :1. Fie?.,:

(v, E') -( z un arLrore pa4iai al lui ? (existd conforrn consecinlei 4.9). conforrn propoziliei 4.11 avem lVl - l0'l - 1. Dar lVl - lEl :1 prin ipoteza. Rezulta lEl : lE,l <le
unde,lindndcontcd E) Et,E: E'gideci?: ?/. Deci?estearbore. tr
Propozifie 4-73' un gra.f

ri lt'l

- lEl :

r:

(v, E) este arbore daca si nuntai dacd T

esre uc'ic.lic

Demonstra(ie. (l) Daca:r

V,E) esre arbore atunci ? este aciclic prin defini{ie 9i
li/l lEl 1 conform propoziliei 4.11.
(2) Sd presupunem acum cii Z este aciciic ai lvl
lDl 1. Fie T Tr + ... + T,l
descompunerea lui ? in componente conexe. Pentru orice, i1,...,q) graful Z,

--^--

vP'

(V,Eo) esteconexgiaciclic,deciarbore,giconformpropozitriei4.ll
qqq

:
avem lVil-l"ol: i

deundel(lyrl *lE,l) : qsauf l%l - Ilt,l : Qsaulyl -lEl : q.

iyl - lEl : l prinipotezd.. Rezultds:1$i T:Tr. Deci?estearbore. n

Dar

Tz:

Figura 4.7.

Propozifie4.16.
neadiacente xg

FieT:

(V,E)unarbore, l',1 >

E. Atunci gralulTt ..: T

* ry conline

Sir#U l,doudtt)fiitri

e-\act Lm

cicl,.

Demonsttalie. Graful ?'

T * ru conline cel pufin un ciclu c deoarece 7'fiind arbore este aciclic muchie-maximal (conform propoziliei 4.1 0). Acest ciclu confine
muchia

7 este aciclic.
sd presupunem, prin absurd, cdinTtmai exisia un cicru c,
+ c. $i acest.ciclu
contine in mod necesar muchia xy. Fie p gi ptlanlurile oblinute clin c respectiv
c,
prin qtergerea muchiei eg. Atunci P + p' (
gi p * p/ este ciclu; contradiclie. Deci
r1q deoarece

T'

rg

conline exact un

"

ciclu. tr

I
Figura 4.6.

Observafie 4.14. O altd demonstratrie a cazului (b), asemanitoare cu cea a teoremei 4.6, este urmatoarea:

aciclic qi lvl - lEl : I.

Fie E/ cu E C E' e Vtzl o parte maximald cu proprietatea c6 graful T'(V,E,)
este aciclic. Conform teoremei 4.lA,Tt este arbore gi conform propoziliei 4.li avem
lVl*lE'l: 1. Dar lVl*lEl: l prin ipotezi. Rezulti l9l: lE,l. Prin urmare T :Tl
Detnottstrafie. Sa presupunem

9i deci

este

arbore.

ci T

.ta

este

Propozifie 4.15. Un graf T : (V, E), lVl > 2, este arbore daca Si numai dacd esre
prin lanluri unice, adica orice doua vdrfuri r + y V sunt capetele utui unic

conex

Figura 4.8.

Propozifie 4.17. {Jn ntr.ltiset so de n } 2 numete naturale ntai mari sau egale
c.,t r,
so: rlr ) dz2..'2 d,,. a Ngru, estesirul gradelorttnuiarboreT: (V,,E)dacci,si
ttuntai dttcd ch * dz *... d,,. : 2(n
- j).
Denrsnstralie. (1) Sa presupunem cd existd Un arbore

r,g-lanl.

Denxonstra.lie.

(l) Si presupunem cd T

d1 Lrt.2
(V,.8)

este arbore gi si considerdm dou[

< ? (deoarece ? este conex). Dacd

vdrfuri r I a e V. Graful ? contine un c, y-lanJ P

prin absurd 7 ar mai conJine un z, g-lanl Pt < T, P' * P,atunci P * P' < ? gi P + P,
este ciclu; contradiclie. Deci ? este conex prin lanluri unice.
(2) S5 presupunem acum cd 7 este conex prin lanluri unice. Dacd, prin absurd, T nu
ar fi arbore, atunci in 7 ar exista un ciclu C < T. Pentru doul vdrfuri a * A e VIC)
existd in C doud r,y-lanluri diferite ceea ce contrazice ipoteza. Deci 7 este aciclic Ai,
fiind conex, el este arbore. !

? : (\/,8)

cu

Avern

!... +d,,: f tt,,(.r\:.2lEl:2lvl_ t):2(p_

(V

s(T) :

s,,.

t).

.r

(2) Sd presupunem acum cd th * . . . { dr, :21',, 1). Vom demonstra prin induclie
matematicd dupd n cd exist5 un arbore ? : (V, E) cu s(T) : so. Notdm cuT.ln,) iporeza

inductivf,.
Z(2)
rezulta

tl :

gi avem.s(7')

dz

1. considerdm arboiele

: (i,1) :

so.

* dz:2(2 -

1) : 2 Si rl,t 2 tlz ) 1
cu doud vdrfuri gi o muchie.care le unegre

este adevdratd. intr-adevlr, din relaliile

rh

48

ARBoRT

Vom demonstracdl(n.

- 1) implicaZ(n,)
drlrlz +'..+ d":2(n-t),

APLTcATil

k: 1ti ll/rl : 1 este imposibil deoarece n: lvl:

cazutk:tEil\l)2

n) 3.in acest caz, din relaliile

pentru

il)

cazul

dz

JQ) > 1+ (/(n)

rezultd uqor prin reducere la absurd cd d,,. : I gi d1 ) 2. intr-adevar. dacd, prin absurd,
d" >'2 alunci 2(n - 1) : dt l-'..* d".2 2n de unde -2 > 0, contradiclie, iar daca
dr: l atunci th: dz
d":1$i avem2(n- 1) :dr +'..+ d,,:Tt,, deunde
rr : 2; contradictie.

"'d,.*t

Secvenlas6: dr -1d'z
sau egale cu 1 (deoarece

&2

estecompusadina

1numerenaturaletnai rnari
2) gi suma acestor numere este 2(n * 2), deoarece d,, : 1.

s('/; : 5u. !
T

T'+

[r,

yl:

si. Fie t e l'(T')

T' -f [.r. y] este un

Deci

l(T)

> 1+

(2

1)

2;

)>, 2

I(r)>

Conform ipotezei inductive I(n - 1) existd un arbore T' cu s(?') :

cu d,7'(:r) : dt - 1 9i g un vArf auxiliar (y / V(T')). Gratul ? :-*
arbore qi

cazul k

_,

1+ lvil

>-

f rftnl- i)+ I l> f (2-r)+ f r_

i,il9,
ri:,rt!, fti[9, r;;l!,

2.

r,

3. DemonstraJi propozilia 4.1 I prin inducJie matematicd utilizdnd observa{i:r .r

l

lfll': I

Solutrie. Vom demonstra cA in orice arbore ?

(V, E) avem li/l _
I ,rrr, ,.,
metoda inducliei matematice dupi numirul n al vdrfurilor arborelui
T,'n lr'
Notdm cu Z(rr) afirmalia de demonsrrat.
Z(1) este adevdrati deoarece lyl
1, lEl
0 9i deci llzl _ lfil
t.
Vomdemonstracdl(< n) implicaZ(n) pentru
2. Deoarecef =_ (1, /
conex $i n 2 2. rezultd ci orice virfdin T are gradul cel pulin egal
cu r. Iric .r
,

'o9

n)

;,
, l

: k ) 1 giT' : T - n : Tr+... +?6 descompunereaii.omponcnl.r.rr,,,

lui 7' : 7 * r (confo*n observaliei 4.7). Fiecare graf Ti : (V, Ei),r

cslr ;rr 1,,,,.

dv@)

Exercifii

tvl-tol

1. Demonstrafi prin reducere la absurd proprietatea din observalia 4.7.

Solulie. Fie T

Tt

.-

*Tp

descompunere alui

T' : T * r

in componente conexe.

Vdrful z are in fiecare componentA conexd cel pulin un vecin (deoarece 7 este conex).
Decip) k. DarvArful ,rnupoateaveadoivecini inaceeagicomponentaconexddeoarece

?esteaciclic.Deci p(/c.Rezultip:k.Pedealtaparte,pentruoricel{1,...,p}
graful Z,

: (V, Et) este conex

gi aciclic, deci este

lA],

Utilizdm ipoteza inductivd gi oblinern

Figura 4.9.

Deci

irl-

lEl

:1

dacd,si nunai dacd G este bipartit

Solulie. Pentru un graf oarecare G notam cu /(G) numdrul virfurilor de gradul 1.

Vom demonstra cA f (T) >- 2 pentru orice arbore T : (V, E) cu n : lV I > 2 vdrfuri.
Utilizam metoda inducJiei matematice dupi numarul n al vArfurilor lui ?. Notdnr cu
Z(ru) afirmafia de demonstrat.
T('2) cste adevirartd deoarece T - Kz.
Vt.rnr dcrnonstracAl(< n) implicdZ(n) pentru rt ) 3. Deoarece T : (\,,,8) este
conex gi rt. > il, rezvltd cd orice vdrfdin ? are gradul cel pulin egal cu 1. Fie r V cu

)l9i '1"':''f-t::Tr+...+T6descompunereaincomponenteconexea
:7' - :r; (con{irrrn observaliei 4.7).
Pentru fiecare arborc 7l; : (Vi,Ei) culVil >- 2 vdrfuri avem f (T;) ) 2 conform

d,'1'(:r)=.i;

Iui'1"

lA.].

tr

tr

Teorerni4'18' (K6nig) un graf G

2. Demonstrafi propozilia 4.5 prin inducJie matematici utilizind observalia 4.7.

t,

4.2. Aplicafii

arbore. !

ipotezei iriductive. Pe dc altd parte, virful z are exact cdte un vecin in fiecare Vi, I
Jinem cont de obscrvaliilc precedente qi oblinem:

,k&
: (t*I1rz,1)*(*+ttE,t)
: r_r,+f0%t_tai) :1

: (v,E) are toate cicrurire erentertt,rr,. 1,,,..

Demonstralie. (1) Daca G : (V,E) este un graf bipartit cu bipartilia

vArfuri'rr I
A U ts, atunci orice ciclu C ( G este par deoarece, la o citire a acestuia, vdrllrr
rl,.,.,i,
aparfin altemativ muilimilor A gi B (vezi figura 4.10).
(2) sa consideram acum un graf G : (v,E) in care orice
ciciu confine..,,',,,i!

par de muchii qi sa aratam cd el este bipartit. Vom presupune

cd graful este colgx. rr,,,!
evident cd este suficient sd demonstrlm proprietatea in acest
caz.
T
(V, E') < G un arbore pa4ial din G (exista, deoarece
,.r

c:V-Fie-

{0, 1}obicolorareavArfurilorsalecuculorile0gil,=251fsl

7 si aiba capetele diferit colorate.

Vom ardta cd orice muchie f : ra
urmare, ca graful G este bipartit
din

aE

Et

G este concx; t,,

inc6toriccrrrrr,t,,,

are capetele diferit coloralc 1r,

1,r,,,

ARI]ORI

50

APLICATI|
.5 I

b'.r,"r:'.'^',uq,urf
impar gi ? ) 3. componenrele
l::
f G: j.Ti:ac.e:la
Tre
(T + e) - E(C) sunrqarbori
(1.;,E,n) cuai e l,tipentru 1
<;i;

- E(C): n

(T + e)

+ Tz

*...

conexc tlin

*7,r.

Vorn folosi urmAtoarea afirmafie:

(A) Orice muchie

n - (8, u {e }) are antbele

copete intr_un acelosi arhort,t},.1.

Dacd acest lucru este adevdrat, atunci demonstrafia

teoremei este incheiatd. intr.adevar, in acesr caz oblinem o partilie a
mullimii E . (8, U {r:}) in,1 pd.ti:

c(r) :

;;;"

sA presupunem

{E' u {"}}

Ei,

prin absurd ca existi

o muchie f : ry E * E'

inV, t ( i (
cu

din-a1bg1ele T' Acesta

a unicul r, v-lan1 elementll
c(u). Nolam
vdlfurilor alterneazd'
culorile
sa
a
parcurgere
la
o
deoarece
muchii
par de

cu P,u i: *
-

";;4.
iarcapetelesaleauaceeagiculoare.RezulticaciclulC":P,,u+/<"*l(C''este
tr
impai: ceea ce este exclus prin ipotez6' Deci' graful G este bipartit'

elementare
Teoremi 4.19. lJn gra{ simplu' conex G : (l', E) are. toote ciclurile
impare dacd Si numai daca G este cactus cu toote ciclurile inrpare

q. Dar grafurile Gi

(a)

7(1)

(b) Z(2)
(c)

Z(3)

I(n)

ipoteza

Eii,

conform ipotezei inductive

este cactus:

zfl{

u {e}) care au ambele capete

:: !o+ Ei, <- i\E'u, toltJ.i.i".ii.
Iri"re gi deci,

l), sunt ca*ugi, penrru 1 <

i < g. Rezurtd

cd Ei grafur G

G:C*Gr+Gz*...*Gr.
Rdmdne sd demonstrim afirma{ia (A).
Sa presupunem prim u9'].rd .: afirmafia (A)
este falsd Ei si consider:{m prin urmare
o muchie
xa E (Et U {e}) cu e' V,
U,unde 1 i .j <s. Notdm

f:
cu P,. :: * L
asemenea cu

P/

u,unicul
pi

p,,

i ,

( * ', r. u,.-lan1 din, arborele 4 qi unutog pn :: g i

' v r

cele

doui u;, tri_lanfuri

Oin

impare. atunci lru

Demonstralic. (l) Dacd G : $"-E) este cactus ctr toare ciclurile
este nimic de demonstrat. : lV'l in care orice ciclu
(2) Sd consideram acum un graf conex G : (V,E) cu n
prin induclie matematica
demonstra
vom
elementer contine un numdr impar de muchii.
dupd n ca G este cactus. Notdm cu

u...u

unde prin E!.t am notat mulfimea muchiilor

din -o

Figura 4. I 0.

intr-adevir,

ciclut C.

Notiirn de

inductivi'

K't 7 o '
este adevirartd deoarece in acest caz G
P2
caz
G
'
in
acest
deoarece
este adevdratd
izomorfism'
un
modrilo
avem,
caz
in
acest
dqoarece
adevdrartd
este

* o-o

".{A A}
(d) Z(4) este adevirati deoarece in acest caz avem, modulo un izotnorfism'

". {/t\, '--*-.-.,A=-

f;

Figura 4.1 L

5'
Vom demonstracEtT(< n) implicdJ(n) pentru n
(existd' doearece G este conex)'
din
G
par{ia1
arbore
un
G
(VrE')
Fie
E' l)
E' :'1atunci G ? $i piin urmare'G este cactus' Dacd E elementar
Daca E
ciclu
unic
un
confne
e
7
Graful
+
E/.
E
sd considerdrn o muchie e

?:
*

<

Tj

t'

Lanfurile Pt gi
elementare

P"

formeazdirnpreund cu ui" uj_lan{ul r,

!_ r,, :u t;

doua

cicluri

A RBORI

52

l.RBoRt eAR'1IALI iw

cR,qpuRt
l

Ciclurile

C , C' ,

C"

Rezulta c't a4 /.,41 gi a1 ,41i contradic;ie.

Deci, existd un element 04 r ,(i ,rr
proprietatea din enun!.
(b) Pentru nal pa{i,41, . . ., An.+rafirmaJia
de la (a) nu mai este in gcneral atlcv;r r.rr,r
De exemplu, pentru urmdtoarele z * 1 pdrti

sunt impare prin ipoteza, adicd

1 (rnod2),

lE(C)l: IE(C')l: lE(cr")l=

ceea ce este imposibil, deoarece suma lanfurilor lor este parf,

a,{ar},{oz},...,{n,}

lE(C)l + lE(C')l + lo(c")l

este evident ca avem

(lE(P')l+ lE(P")1) + (lE(r,, )l+ 1+ ll'(e/)l + l]'(P/)l)

+ (lE(P,,)l+ 1 + lE(Pu)l+ lE(l'")l)
:2(lE(P')l + lE(P")l+ lE(P")l + lE(P:,)i + 1) :0 (mod2)'
Agaciar afirmalia (A) este adevdrata qi demonstra{ia este incheiatd' tr
I'ropozifie 4.20, FieS

{rr, ...,a,) Sinpdrli

proprietateaAr

diferite

A1,

{ol }' Az

",A'

{ar\,''', A,

Demonstralie. (a) Observdm mai intii cd, dacd A'

1'- {u*} : A" *

{a6}, atunci

A" : 4'u {an},

A" e S, l'4'l <

- I"oI:

lt{"1, ap

tur'}

pozitive numitit

e S 9i

j,

lui a5 (dup[ cum l,4il > lA;l sau lA,l <

prin gtergeria
observam c[, pentru doui elemente diferite din S' o5" ar'"
addugarea sau

lAol)'
S perechile asociate e1' :
'
suntdeaSemeneadiferite(altfel amavea QN: a'k't;

{Au,Ai| gie6, : {Ar',Ai,,}

contradictie). Fie G : (V,6) un graf definit
V

astfel:

p o n d e re.

considera ciclul C de forma

C:lAt,A2,...,Ar,Arl,
(

l'421,

"

,1Arl'

A2 se obline din ,41 prin ailEugarea elementului o1, deci ot /

- A3 se obline din A2 prinaddugarea sau gtergerea elementului a2, deci a 1 A3i
- lo ss obline din,43 prin addugarea sau $tergerea elemeirtului 43, deci ot At,
P
A,, se objine din Ap-r prin addugarea sau $tergelea elementului on-t,

r:rrr1
I

t.;rr,

G astf.el

wG),

E{G,)

adicd ponderea unui subg-raf

G' esre egald cu suma ponderilor muchiilor

sare.
Pentru un tan{ p
G num'rul
,. mai numegte
Itur.u t,
nu este elementar, atunci in tu(p) ponderea
flecdrei muchii este adunatd de un nunurr rr,.
ori egal cu numdrul repetiJiilor in p ale u."t"i
rnu"iil.
Pentru dou6 v'rfuri oarecare r,a
Q ,, numim distanladintre e g numdrul
.rr;rr
5i
dc(r,U) definit asrfel

,(r,;

: l"(o
lrrrin,[ur(p) |

turgi.;"i;1)ii p.

daca
esre

r,

g_lan1

in

G]

dacit

r' =

rf

g.
g.

Astfel, distantrLdc(r,y) dintre doud varfuri

r,y e v este egard cu lungimea minirrr:r
unui r, gr-lanJ P. Un astfel de lanf se nume$te
l*1 oprt_.
, ^lbsTvam cd un ran{ de rungime minima este'in mod necesar erementar deo.r.r
altfel' prin eliminarea eventualeloi cicruri

tH

ti

6
F igura 4.12.

AsemdLn,tor, remarcdm ca orice ranl

care este o parte a unui lanl
de lungime minirrr;r
minim.

este gi el

,
,.

to.,nuta,-r-^. obJine un lanl mai scurt

cu acert:rr:;r

capete.

A $i rn Az;

dcci- u1 e ,'1p;
-- A1 se obline din Ln prin $tergerea elementului au, deci ar At.

S. !

muchiilor E cu val,ri

ee

dr;(x,u)

este un graf cu n vdrfuri qi n muchii. Prin urmare G conJine un ciclu elementar C'
cu o eventual[ renumerotare a pdrJilor At, . . . ,,4, qi a elementelor mullimii s putem

qi 1,41 I
Avem, conform observaJiei de la inceputul demonstraliei:

ar

tu(G'):: I

: {At,...,An) qi E: {er | 1 (,k (n}.

: {At,Az},"r: {Az,,as},... ,e,p: {Ay,,,41}

penrru orice

Extindem ponderea ur la mulJimea subgrafurilor

G,

undeel

: 0

adicd Attsb obline prin addugarea

56 presupunem prin absurd ci nu exisg un element at S cu proprietatea din enun{.

Atunci, jindnd cont de observafia precedentd, oricdrui element a1. ,S i se poate asocia
o peroche de mullimi e1"
+ cu proprietaleaciL Ai se poate obline din

A; prin

{or}

4'3'l' Grafuri cu rnuchii ponderate. Fonderea.unui graf. Lungirnea

unui
Distan{i. Razi. Diametru. Centru. Fie G :
(1,,8) ;n g."t."i"._
v6rfuri, E I a qi o func{ie w : E
"" i,t
mi o.i"i[ pe murlimea

elementului o6.

: \Ai,Ai]},1'

{nr,}

4.3. Arhori par{iali in grafuri

S'

(a) ixisia un element a1,. e S

.sttnt tlt uscmenea dilerite.
(b) Pentru tt I I parli diferite alirmalia (a) nu mai este tn general adevaratd.
cu

54

ARBoRT

Propozifie 4.21. Fie G

(V,

E,w)

un graf conex cu

llrl

n ponderat, ut

'.

lK' . Avent;

r) = 0 Pentru olicb r V ;
(2) d6(r,g) : dc(a,x) penttu orice t,g e V;
(3) d5@,C) ( dc(r, z) + d6Q,y) pentru orice r,'!1,. V (incgalilatea

tt'iun-

ghiului).
Demonstralie. Proprietalile ( l) li (2) decurg imediat din definifie.
Pentru a demonstra proprietatea (3) consideram x,g;z e V $i P.v, P.,,r,P"r, trei
lanpri de lungime minime cu capetele in u qi 37, n 9i z, respectiv : gi y. Atunci, ,r. ylanlul Q ob;inut prin concatenarea in z a lanfurilor P,,, gi P,, are lungimea cel pulin
egald cu cea a r, g-lantului minim P", $i avem

u(P")

(V,

E)

u,(8)

w(P"") +

*(!,r) :

dc(r, z) +

5-5

(d)diam(p,):n-l;

: {il* t, pentru?z impar,n : 2k*7,

I iA.,t I t 1 penrru n par, rt :2k.
2. se considerd ciclul C,, :
U,2,J, . . ., ft,1]. Avem urmdtoarele evaludri:
(a)d(i.i): rni,{lt - .it,"
_ 1; _yi11p"'.r,, oricei, j
{1.2,3..... ii}:
.(il.:
pe2!ru
orice ri 1i,'i,'s, . .
[nlz]
!
lb]
,,5;
(c) rad(C,,) :
[nl2];
(d) diam(C") :
lnl2l:
(e) centr(P,,)

(l ) d6(c,

dc@,a)

ARBoRI pARTIALI iN cnapuRt

d6(z,y). tr

,,,

.'

(e) centr(Cn )

'o)

{ 1.

2,2.....n}.

un arbone si

i;ffif,.1oll'
(a) Dacd llll ) 3 atunci

term(?) 'nulfimea vdrfurilor

de gradur 1 din

(murlimea

Fie G
fi

ecare vdrf

t' V,

un graf simplu conex cu ponderea fiecdrei muchii egali cu

excentricitdtea lui u, notatd prin e(u) este defi nitd prin

i.

e(o):: max{d(rr,u) lue V,u* ul.

Raza luic, notalA prin rad(G),

"

-'

n,I

lui G, notat prin centr(G).

min{e(tr) I tr e Iz}.

::

algoritmi

prin

diam(G)

o"Jl;*ott

2rad(G).

Se considerd

d(u,u)

d(u, tr)

d(w,u)

rad(G)

rad(G)

pentru determinarea uhui

j:::::'u-":"u:':,,t,r::

"i

tui Dijkstra.

se adaugtt
care d7,(u, rr;)

c'

Se

de

rrr(:ri, ,y) a,tta

r'

te

ti

i i,,

aren (!,:!,:andarboreter
;:; ; : ";i; ;,,'; :
tri
d

m,,chii

;:;:X

"

rqtrtd ut.ntdtirut pas pand cdnd arborete

T, are n

lu'1,o nuchi.t:,,

: znd(G)- tr

lanfui P"

:l:t)

., .r:,lt
tnittirtt.

t lV,(f),V1fll

1,,:ljl, tl:?,...,;l:?r_ |

v'rfurilc, rcs;rr'criv rr rrrc:rriire.

[1,

2,3,. . ., n]. Avem urmitoarele evaludri:

j) : U - {pentruorice i,j q i1, 2,3,...,n);

:max{i -L,tu- i}pentruoricei {1,2,'.',n};
(c) rad(P" ) : L" I Z) partea intreagd a numdruiui rr/2;
(b)e(r)

):::;;:^t

fi

.argoritmi
arbore economic,
distanleloii".;o;;;-;"
anumit vdrf u Fse consiJerd u.u*.r. i:-11r1,
o;'irarri}
u ca punct

care:""XnY
u,(xA) csre
:" : nininr
l,,l " "

Exercifii
(a) d(i,

,-;t.
;;
-

economrc. spunem

"u

r V(T) si y i@

_1

p.,rtru

Pentru licclr.c tlin nccgli llgoriltrri rrolrlrtr

cu

gi

,.I4 la celelalte varfuri din Z

astfel de arbore ? va
numit arbore

"uorr

*Yt:;::::tli:'

oblinem

l.

G.

respectiv a unui arbore al

Demonst't'a1ie. Prima inegalitate este o consecinfd imediatd a definiliei. Pentru a

demonstra a doua inegalitate, considerdm doui vdrfuri u, u, V maxim depdrtate, adici
d(u,u) : diam(G), 9i un virf u.r in centrul lui G. Utilizann inegalitatea triunghiului gi

diam(G)

vom prezenta in paraler doi

: {u I tr V, e(u): rad(G)}.
4.22. Intr-un graf simplu conex G : (V, E) avem
(

-.lR+

maxt(u) | u e V).

este definit

rad(G)

Arbore economic. Arbore ar distan[eror.

Fie G : (v,
E) un.graf
u,,
\ ',!/
conex
funcgi'aponderep.*ur1rn*rnu.iiito.rut..

dacd d7(u, n)
dr:(r. x) pentru oricea! dis-ranplor varfului u in gaful

centr(G)

Fropozifie

: centr(Z).

T < G de pond... ti"uu r" fi numit arbore

cd un arbore panial-T
'arriar < G consirvd aitnnli"tr'unuivdrf
u

Diametrul lui G, notat diam(G), este definit prin

Centt"ul

centr(? _ term(Z))

un arbore

::

diam(G)

: fl 9i

(b)1<lcentr(?)l(2.
4'3'2'

este definitl prin

rad(G)

centr(Z) n term(?)

Pentru

J<i<rr

l,rrolirrrrl,

rrri

'/'

irrrrie irrtc in

Si e1,e2,...,,*1
ordinea adaugdrii lor. De asemenea,
penru

.{,.r.r,,,r,r,..:..,.,,,},d=i.r,...,ei}sicuTl{V,,Ei},arborele
t"""'c7rrruu1i1vi,t1i
oblinutirrprrrrrr.lr./tt(.titl'.I,r,rrlt.lrt
I :t|,;:
Tctrlr'rttrl

'l'21'

'lr li,ttrlc'rtltlirtrtr ltrirr algoritntul

lui

prim

este arbore econontic.

ARBoRt pARTtALT iN cnepunl

ARBoRI

56

Demonstralie. Notdm cu f un arbore partial economic care are in colnun cu T,,-1 o

secventrAinilialimaxirnddemuchii 1,2,...,ei-7 undeii {1,,2,. .,z}. Vomdemonstra ca

T,-1 : T.

este adevdrata in mod evident dat fiind

felul in care este serechta prima muchr.
Vom

demons{rac6 (.I(i_ 1)) implica (Z(i)) pentru

2
Intr-adevdr' d6(xs, x;) ( dr, (ro ,,;
oeoa.ece

'

( i ( n _ 1.
G.
oaca Ei irigarir"r,.,, , ,,,,,,,,,
<

",
d6;(:t11,ri,))dy,(r11,r.;)

i,

,ri
arfivalabild,atunci d6;(211,:r:i):d7.;(to,ri),gi
astfel (T(i))arfiadevdrar.!r ,,,,,r,,,,,
principiului inducliei maternatice, teorema
ar fi demonstrata.
Pentruademonstrainegaritatea(4.1)sdconsiderdmun
tr4-, r0,:ri-lanttlelungirrr.rr,,,,,,,=

lDo:U

l':-G

N.otdm cu

:"

primul v6rf din p care este in

gi cu

P (deci z' %_r). Avem

tlr:(xo,ei)

dc(ra, z,) + w12,,2,,1

,lr,_r(xo,2,1

w12,,

r,,)

) d.r,(ro,r,.). tr

Figura 4.13.

Si presupunem prin absurd cdT,-1 7 i. fte e1 ,: :xA cu I e l';-r 5i 37 7,

prima muchie selectatd prin algoritm care nu este in ?, gi fie P unicul z, y-lan{ din artorete f. Lanlul P con{ineinmodnecesaro muchie e't: t'A' cur' eVi-t $i'!)' V i-t
$iavem e'of eideoarece"i /E(i).Grafuli':i+",-.el estearboreparlial deoarece
este conex, are ru vArfuri gi n - 1 muchii. Pe de altd parte 6vem:
o w(e'.) 2 w(ei), datorita modului in care este aleasd in algoritm muchia e;:
. w(el;) ( ru(el), deoarece'i fiind arbore economic, deci

o";:,";,i!';i,'il"-,1'1'.1,

,(f) < *(i') _-tr(i)+

u'(e;)

I'o:'
?

V-t

wlet),de unde oblimem u,1i'1 : u11f1.

Agadar, ?/ este gi el un arbore economic. Dar T' ate in comrn cu T o secvenfd
iniliala de muchii e1 , e2, . . . , e 1. cu cel puJin unu mai mare decdt are T; contradicfie. Deci

: T' !

d^
I

1,4

u1e',).

Rezulta caw(e'r) :

t'r-t

I
I

'r.V I
J,,

igura 4.14.

Teoremi 4.24, Arborele oblinut prin algoritmul lui Dijkstra

lelor in raport cu vdrful u : rs-

este un arhore al distan-

Demonstralie. Vom demonstra prin induc{ie matematica dupd

rl'6(r1v,xi):d7',(r1s,n1) undel

Aceasta este suficicnt dcoarece

,lr,(ro,:r'i)

( i (rr'-

: dr,,,,@o,rt)

Afirmalia

(z(1))

;r( ,.,,r,r, , :,

Observafie4.25. (a)Dac6w(e))0pentruoricee

QU,))

vdrfur anterior

E(G) atunci inlarr1rrt7,,r,,.

demonstra{ia teoremei 4.24 avem ciiu, ,i :
zl,. intr_adevar, jeoarece ,t,,1 i., ,
d.c(xo,z,) in relaJiile (4.2) avem p.rt. toi.gutitate,
deci d.r:(xn.r.,\ :;.,i,
"'
dc(ro,q) d,c('ro, ),;7-* d,"1r,, ,r;) de unde
, 1 "'

,,-,

Tn-t

d6e:rl,2,,)

(z(=-t))

:,

i cI

(b) Prin determinarea. arborelui Z al distangelor

vdrfului r0 : ?,, algoritrrrrrl trr,
Drjkstra fumizeazd,lanfuri optime derarll
ru ori.u.. art vdrf al grafurui
G. I)irr:ri ..rrrr
tem interesafi si determindm numai un
lani optim de la v6rful o la un anumit
varl.;. rrtrrrr,
putem opri funciionarea algoritmului
ta pasui in care z a devenit v6rf
in arborere ./
r

pentru 1

( z(

ri

1.

U*n rnoder fizic pentru probrema

raufurui optirn. Se considerd un graf
(
/
cbnex cu ponderea w : E
R+. gi doua variuri z,
v.
e
Suntem interesali sir rr.rr
a
mindm lanprile optime cu capetere in r qi g.
Asociem fiecdrei muchii a grafurui (,, , ;rr,
o bucatd de sfoard astfel incat lungimrte
ac;stora ,, n" oir"", propo4ionaie cu p.rrtrr.r
rri

116;(r;1y,

r1) : d7,(rs,x1)

ARBoRI

58
corespunzdtoare. Legam la capete in nod

ARBoRI IARTTALI iN cnapunr

1r,

bucilile de sfoari asociate muchiilor adiacente.

Luam nodurile colespunzdtoare virfurilor r qi y in mdna st6ngd 9i in mdna dreaptS' 9i le

depdrtdm cdt de mult posibil. Lanlurile de sfori intinse de la la y constiruie rdspunsul
concret la problema r, g-lanlurilor optime.

Exemple 4.26. in graful reprezentat in figurile 4. I 5 9i 4. 16 nunrerele scrise in dreptul

muchiilor reprezinta ponderile acestora.
in figurile 4.15(a) gi 4.16(a) este reprezentat cAte un arbore economic obfinut prin
algoritmul lui Prim, iar in figurile 4.15(b) li a.i6(b) cite un aibore al distan{elor vArfului

r0 oblinut prin algoritmul lui Dijkstra.

Figura 4.17

I0

.,/\,

x4

r,1

zs 7

:LA 7

:xt)
30

(b)
Figura 4.1 5

160

120

(b)

(u)
Figura 4.16

Iqa
80

E
100

D
r20

-10 B t20 c

(u)

in toate cazurile indicii vdrfurilor reflecti ordinea selectdrii lor in algoritmul core-

20

I60

100

Z--\
12 t
(")

400

(b)

spunzAtor. Observam Cu aceastd ocazie ci un arbore economic nu este in general 9i un

arbore al distan{elor unui vdrfgi reciproc.
Un lanf de lungime minimd cu capetele in ro $i 15 pentru graful reprezentat in

Figura 4. [ 8.

figura 4.16(b) este [cs, xz,rs).

4.3.3. Aplicafii. in figura 4.1 7 este reprezentata harta drumurilor unei regiuni cu noui
este
oraqe: ,4, B, C: D, E, F, G,I{, I dintre care ,4 este capitala' in dreptul fiecdrui drum

scris costul lucr[rilor de modemizare ale acestuia precum gi lungimile lui.

(a) Autoritalile regiunii vor si realizeze cu un cost minim o relea de drurntrri prin
printrmodernizarea celor existente astfel incdt in final orice doud orage sd fie conectate
un ansamblu de drumuri modernizate.
pentru determinarea unei astfel de re[ele gi a costului necesar rnodernizirii ei, asociem graful reprezentat in figura 4. I 8(a) in care in dreptul muchiilor sunt Scrise costurile
lucrArllor de modernizare. Releaua de drumuri modernizate cu un cost minim corespunde
evident unui arbore economic in graful asociat.
4.19.
cu algoritmul lui Prim oblinem succesiv un rdspuns la problemd conform figurii
acestea
arboreiui,
vdrfurilor
adiacente
ponderile
muchiilor
La fiecare pas sunt scrise
participAnd 1a calcularea minimului.

[L] ml
,.[H,.,,rn
A

30

A"
,;",

,.r-'*l_l

rH ffi',

^^:

ARBORI

60

Costul rninim al lucrdrilor necesare realizdrii unei reiele de drumuri modernizate este
agadar I 55 unitali monetare.
10

20

10

25 -t- 5

30

+ 30 a 25 :

ll-rir.

(b) SI considcrdrn acum cazul in care autoritdlile regiunii vor sd realizeze o relea de
rlrrrrrruri prirr rnodcrnizarca cclor existente astfel incat in final capitala .4 sd fie conectatd
tlc olicrrrc llt orap prin cel mai scurt drum posibil.

Capitolut

Grafuri planare

u,ll

120

A40
22,0

160

260

280

100

iar G spunem cd. este grafur suport ar

htu\ii,'rmai multe hd4i distincte (figurile s.r (a)

oir.*a*
ii (b)).

160

160 /

160

UngralG= (v'E)senurnesteg/afpranardacitadrniteoreprezentareinprancupropri_
etatea c5 muchiiror le corespund segmente
de curbe continue care nu se inlersecteaza
in
interior unele pe altere. o astfer de rlprezentar.
wiin ptun a grafutui c ,. nunr.gt"

a_"a,

cd un srar
graf Ptd'at
planar poate
po
admire

160 A

Figura 4.20.

I)cntrrr tlctcrminarea unei astlel de relele asociem graful reprezentat in figura 4.18(b)
irr cirrc itr drcptul muchiilor sunt scrise lungimile lor. Releaua de drumuri cdutatd in acest
uirz corcspunde evident unui arbore al distanlelor vArfului ,4, corespunzdtor capitalei, in

grrrlirl lstrcirt.

('u algoritmul lui Dijkstra oblinem succesiv un rdspuns la

ligurii 4.20. La fiecare

tlc

pas sunt scrise

in dreptul vdrfurilor

21. Dc asemenea, sunt scrise ponderile

problema confortl

selectate distanJele

(a)

lor fa;a

(b)

muchiilor adiacente vdrfurilor arborelui, acesFigura 5.1.

tca participdnd la calcularea minimuiui.

Agadar, releaua oblinutd $i care urmeazd sd fie modemizatd conJine drumurile:

AII, t3I, ] D, HG, DE,IF.

,48,

considerdm G un graf planar conex.

o harta ,t1 a. lui G induce o impa4ire a pranului
intr-o mulfime F de parti c.onexe
nurmire /e;e. Una dihrre acestea
esle ra;a infinita. Vorrr
asociatd grafului G
(v,Eiprin i't 1v,a,r1, unJe?"

;:;:,:,.n^"^

Definim harta duald llrl" aha4iiM

astfel;

hI

(1) mursimea vdrfurilor v

(!t-)

obline alegdndu-se.in
----D-'^
interiorul fiecarei

'
.1"
unpunct,notatinhartacuf*;
(2) mttlsimea muchiilor E(M* j
se obline

cdte

"iir,rrtsirriu
f.e1e

lui

construind penrru fiecare muchie

a lui Ar ,
comuna Ia doud fele
/, si f t,., citteunsegment a..urua.oo,lnur.u .up;;;;;;,e v'rfurite
f '* $i f "* alese anterior in f ' qi f " .
lrr. .onrr*,r, aga incdt sd inrersecreze
in interiormuchia e qi sd nu mai
intersecte4 urrfrt *.i_o altd muchie
alui A,I ,in harta
duala vom nota aceastd curbd cu
e*.

A.*;;.bd

62

GRAF.URI PLANARE

Se poate demonstra ugor cd duala

hdrlii duale lui

(11I.).

,\/

este izomor{E cu ,lir

1'1.

in figura 5.2 muchiile ha4ii &f sunt desenate cu linii subiiri, iar cele ale hdrlii duale
iinii groase.

.41* cu

GRAFURi PLANARE

63

Analog, noram cu A.,(XI) gradul maxim al unui vdrf din ,4I

Ei cu A.1(,4/) gradul
maxim al unei fefe din ,41.
Fie,4'1 o hartd gi p
ry>1. a p-cororare o nturlintii t,arrurirot. rui ./'r1, sau o |t-varf
utlot,'a.re,7st:,y. func{ie c : V.(tl|)
- {p]. Colorarea c se nume$re ptopt.ie dacd orice
muchic dtn E(n1) are capelele de culori dilerite sau. altlel spus.
daciorice doua vArluri
de aceeaEi culoare sunt neadiaccnte. Astfel. (, este o p-vdrf cororare proprl
aaca paaire
',,
nonocrome ,-t (i), pentru i e [p], sunt mullimi independente de vdriuri.
Notdm cu x"(,4'1) numirul minim p de,,culori" pentru care existi op-vdrf
cororare

proprie alui IV

X,,(M)::

mirr{p I p N2r, exista o p-vdrf colorare proprie

lui ,4/}.

Nunrdrul X.,(11) se nume$te numdrul vdtf-crcmaric al lui 11.

Analog. o funclie c : F(A't) * [p] se numegte o p-.fald cororare proprie
a rui x,.I
dacd orice doui fele adiacente au culori diferite. Se noteazd de asem"ne.
cu 11(,4f)
numd,ul .fa[d-cromatic al lui ,421, adicd numirul minim p de culori pentru
care exist5 o
p-fa{d colorare proprie a Iui lll:
Figura 5.2.

Pentru o fafa

/,

17

numdrul rnuchiiior ciclului care o delimitcazd se noteazd cu r?n1(/) 9i

::

min{p I p e

N)

1, existi op_fa\|colorareproprica lui,4/}

Evident, o p-falitcolorare alui X4 induce o p-vAr{'colorare,proprie a

hiirlii rlullq A/:

gi reciproc. Avem

se nume$te g'ri?dul acelei fe1e.

xrWI)

: y,(LI.) qi 1,,(,44) :

XrUvl-).

Astfel, problema colordrii felelor este echivalenta cu problema colordrii virlirrilor rrnci
haqi.

sdconsiderdmacumop-varfcolorareproprieaha4ii Ir,I ,c:v(Iv[) *

[p]. Mul1i*irc
c-1(1)'..,,r-1 (p)inducopartilieamulfmii vdrfurirorv(M)inppi4i nuneapilr..r
rr.vide monocrome gi independente
Figura 5.3.

V (A,I)

in figura 5.1 numerele reprezinta gradele feielor, iar in harta ciin figura 5.3 anr mai'cat
prin sageli citirea muchiilor 13-feiei. Gradul felei este egal cu numdrul sagefiior.
Observam ci pentru orice / F'(.{1) avem d,11(/) : du,(J-), adica gradul unei
fe{e / din harta h'I este egal cu grddul vdrfului asociat ei f. din harta duald.
" Pentnr harla M : (V, E,F) notam cu Vi mullimea i-vdrfurilor, adicd a vdrf urilor de
gradul i, ri N2o, Ei F, mullimea i.fefelor, adici a felelor de gradul z, i e N2r,
Vq,

Vu

UVll)V2U...Uyr, Fgi :

Notam de asemenea cu

dy(n/)

FoUFt

UFzU"

c-11t; u.. . ur-t(p).

LI:

fi'

gradul minim al unui vdrf din .4y' qi cu d1(,4{) gradul

mir:irn al trnei fe;e din J\{

6o :: min{dnr(") I r e y(i,X)}, riy(}{) :: mh{d1i(./) I / r(nl)}.

Dacd harta la care se face reierire

rezul6 clar din contextvom nota pe scurt

d,,, dy.

'*

(1)

.-r

(2)

c*1(?)
Figura 5-4.

C_IU)

GRAFURI PLANARE

64
Sd
.41

considerim in continuare doud culori deferite i,

nf[c-1(z) u.-r(i)].Ocornponenticonexa

deprrtilemonocromec-11;; qi

"*!(j),
(i)U"-1U)]
senumegte

(bicolo16)agrafului

j e [pl qi graful bipartit indus in

^,Ilc^l lantul Kempedeculori

r ec-l (';,1notemcu4;(r)

TEoREMA PoLIEDRALA A LUI EULIR

(2) observim mai intdi cd pentru,4,/0 relalia din enunl este adevdrate, deoarece
acesra
lg0l I 9i lPol 1 de unde rezulta

fiind arbore avem lVl

lat4Kentpc. Pentruunvarloarecare

lYl

i,.lcareconliner. Observdmcidacd

inversdnt culorile asociate vdrfurilor intr-un lanf Kernpe se conser-v'd caracterul pnrytritt

lE"l+ lrol

:2.

(3)in_continuare,pentruflecared{1,2,g,...,p},muchiaeiimparreoa'umitaf'a{i
din ,41'-1 in doud fefe, pentru /11t. Astfel. atat numdrul muchiilor cat al f'e[elor cregte
$i

al colordrii.

la fiecare pas cu

l,1k - t (t)uc-1U)l:

cite o unitate

r PilQ)

lE'-tl+

lr,l:

lF'-l1+

1.

lr'l

Rezultd

c-t

1i1

lvl-lEul+ lr.tl: Vl_lqo-tl+ lF,-rl, Vi e {1,2,J,...,pL

c-1U)

de unde oblinem ceea ce trebuia demonstrat

Figura 5.5.

5.1.
Si

lyl-lEl+lFl: lvl-lnr1+lr.pl: lyl- lEol+lfol =2. !

poliedrali a lui Euler

Teorema

Teoremi 5.1. (Teorema poliedrali a lui Euler) Fie G

: (V, E, F) o harta a lui. Avem

(V, E) un graf'planar conex

Putem spune acum ce -pentru orice hartd conexd It,I

urmdtoarele formule

r lVl:

LI

lyl
Demonstralie. (1) Fie
este conexa)

;i

"

(V,Eo,F(r) < ,\/

infinita.

?'. Mrrllilncl

t lF,l:

crlnlinc cxact o fald, cea

Considerlmh64ileMt:(V,Ei ,Ft),pentrul e
prin addugarea la T, una cdte una, a muchiilor din .D
IuIo
Evident IvIP

NI

::7,

{(}, 1,2,...,2}.oblirrrrtcsucccsiv

Itll

hIi := Ali-t i t'i, I

"\r

\,
Figura 5.6.

'-. r

..

1,.

(5.1)
(5.2)

lFl,

ilF,l:2181.

vl

- lEl + lFl:

i>r

/"1)

lvl,

i>1

un urborc purliul (existd, deoarece,4l

{et,c2,111,...,r11)

mullirnea muchiilor lui &1 care nu sunt in

(v,8, F) sunt adevdrate

I ilvtl:2lEl,

- lEl+ l/rl = 2.

E0

i>r

(5.3 )

(s.4)
z.

(5.5)

intr-adevaq formule (5. r ) qi (5.3) sunt consecinfe imediate ale definiliilor. Formula
(5.5)
este teorema lui Euler. Ramane si mai observam, pentru formulerc (5.2) gi (5.4),
czi
in rnembrul stdng se adund gradele vdrfurilor, respectiv gradele felclor, gi urif'.I
fi..ur.
muchie este numiratd de douA ori.

Teoremi 5.2. Fie

Avem:
(a)

( #l4n

M : (v,E,F)

o hartd conextrcl

- nh)lrr.,,l'
(b) tFt <
#t?t* (, - #)tn",t

tcl

lvl

(r-

rr lljl 't ,) sr 1t,q N;r.

(r

#)trr.,.,,I ,

(r-

,i/,)lr'.,,1

..r , (,

,,i, ,?,)lt1

TEOREMA poLIe onRI-Aa LUI EULER

GRAF.URI PLANARE

D e nt o n s I ra 1ie.

(a) Avem

_
lv.rtrz-lrnr
15,"1

2lEl:Ii[;l : t ilv,l+ f rlvnl> I rlr/,1+(p+1) I iv,l

'i>1
i>p+l
t(t(p
i7r'lt
1a<i(1,

I(i-d,,)l%l+d-,,

l(;(p

r(,(p

lul+@+l)

ilp+t

sau

[il

t' *d")l%l + (1?+ ry1v1

1(t,-(P

11
='lt)25

ll_.10

1)j'
contradicfie.

- b+1 -d,)lvk,l.

(b) Daca, prin absurd, graful r(3.3 ar fi planar

atunci pentru o harta a sa am avea

Rezulta

: 3,

61

4,

Conform teorem'ei 5.2 pentru

<

#rEr+

-#lrv<pr-#,R,,'-d,,)rr;l

(l

> z+ (r

unde am linut cont ce pentru 1 < i < d, ivem l%l

0.
(b) Analog (este varianta duali a inegalitAtii (a).
(c) Utilizam formula lui Euler 9i inegalitalile (a) Si (b), 9i rezulta inegalitatea

sau

(c).

A, > 6" +l,p -

Au

- l qiVsa"*1 :

A/ :

dr si q)

(iv)A1 7 6t +

1, g

Lr - I;

AJ

- 1 giFqar-r :

Far.

: 3 obfinem

I{3.3:

am avea

3,

Conform teoremei 5.2 pentru p

1V5+l

('- #)'".nt* (' -

4 $i q

lF<rl =

0.

sau

,r,
Figura 5.8.

0 atunci
0 atunci

5.2 pentrup

2 oblinem

/1\
('#)r(sr+ ('- #)rr<zt ) z+ (r - #

(5/6) | Zgs | ) 2, de unde I/<s )

i
|
(b) Se demonsheazdanalog. E
Fie A,f

: (V,E,F)

b gi

fr)rrr

3.

o hartdconexd- Aven

(I/6,,) +

Demonstralie. (a) Dac6, prin absurd, graful K5 ar fi planar atunci pentru o hartd a

: 9,

(I/6f) >

112.

Dentonstralie. in inegalitatea(c)ateoremei 5.2 cons.iderdm

p:5,,*1 9i q:5., _
gi oblinem 0 > 2 + (I
- (2/6,,) (2/6t))lEl. Rezultd inegalitatea

(b) 1{3,3 este neplanar.

67

: 6,

lEl

ll/l

(V,E,F) o haltd conexd.

ly<rl > S.
lf<sl > B (enungutdual).
Dentonstralie. (a) Avem 6f ) I
$i 6., 21. Conform teoremei

:
(b) Dacd ly<zi :

Lemi 5.6.

Teoremi 5.4. (a) K5 este neplanan

6,:4,

B Si

(1/4) .6 > 2,adicd.J/2) 2; contradictie. tr

(a) Dacd iF'<:l

V0.,.

Analog, in inegalitatea (b) avem egalitate dacd gi numai dacd este indeplinitd una din
urmatoarele condilii:

(iii)

p:

_?_)

Teoremi 5.5. Fie tuI

tr

Observa{ie 5.3. Se poate demonstra ugor cd in inegalitatea (a) a teoremei 5.2 avem
egdlitate dacd gi numai daci este indepliniti una din urmdtoarele condilii:
(i) 4., 5', $i p 2 A, 1 (cazul grafurilor regulate);

(ii)

ly<,ri

('- #)r',<,r+ (r - fr)rr.,r

d'' \'u'...i.
,-p+t'
' tnr+(t' \ p+J/'="'

ffi
f rgura ). /.

d,,

rr,'r

Ks:

sau

: I (i*d,)lt1,l+d.,ltkr,l+(p+1)lt/l - (r+1)lt!,,1'
1(t{p

: I

67

sau

lVl

:5,

lEl

: 10,

lF<zl

"i-llF<zl

Teoremi 5.7. Fie

I,I = (V,E,F)
6,,

6J

5
.)

adicd 6,,,d7 {3,4,5} qi au loc itnplicaliile

+ (r

f*

fr;rnr

d,,:3 +

riy e

{3,4,5},

d, e {4,5}

=+

dr: l.

tr

"n,.,nf.'
:Oatuttci

o hartticonexd. DacdlVgzl:
lFgzl
parantett"ii 6,, Si 6y pot avea valorile din urnmtontl
fabel

:0.

2 oblinem

sa

Ain

(rllAl lrlil I'l ANAI{l

68

Demonstralie. Inegalitateadin lotnrt 5.(r s(: ll(lilltr

e N;a prin ipoteza qi pt'itt ttrttttttt',\,,

h(

llt'91

Anllrl {(1r, '.') (')l :l) ' l'

l. ' | !{t'rrtllil ffl ltttrttctt'lt:

'),i1
(il'l)
tlt'r'tthttt(l,l),(1,1),(:',1),(l,it)qt
d,,-2gid1 -2potaveaurmiltoilrclcpctctltt
ceea ce este echivalent cu alirnlaliit tlilt cttttttl I
Dar 5.,,6y

IAM

r.'l'oNEtrntr

it

cneruRt

..k

l\

/t\

l( N

r\

/-Jt-\

at

-.--.:t)
Tetracdrul

lvl:

4,

11,'l =.

,1

t{

,/--'*,N
Octucdrul

lvl

0, lltl

:8

.)

.l

o hart6 k,h-regulatd ,1.1 avem tlr, : ,k, 6t : 1,,. ,Valorilt

pe care le pot avea pararnetrii k,h rezultd, din teorema 5.7. Hdrlile &,. /r-regulate
core"
spunzdtoare acestor pararnetri se oblin relativ sirnplu desenAnd rnai intdi in
plan o lr_fa{d,
h e \3,4,5),9i apoi continudnd construclia de lr-fege astf'el incdt in fiecare varfsd
fie
incidente ft muchii. Se ob;in hd4i unice modulo un izomorfism (figura 5.9).
n
Demonstrafie. Pentru

5.2.

Harniltoneitate in grafuri planare

Teoremi 5.10. Fie IUI

(v, E, F) o hartd conexd, c g AI un cicru ere*enrctr
si
R', R" cele drsua regiuni detenninate de C in plan. Notdm cu
f i, i ) 1, ;i p, ,utrrdrul
i-"fe1elor din R' si, respectiv, nuntaral varJuriror rui IuI din R, care nu rur,,
in c. Analog,

notam f l.', z

1, qi

ut' corespunzdtor regiunii R,t. Avem

fi>l t, - 2)(fi -

Icosaedrul

lvl:

12,

lrl :

20

Ji'):2(,/ *,").

Denxonstrarie. Notdm cu e/ numdrul muchiilor lui ,4y' din,R,. Teorema

pohedrala a lui
Euler aplicatd in cazul ha4ii induse in ,7!rI de mulqimea varfurilor din .R/
impreund cu cele
ale lui C, conduce la urmatorea egalitate

F;_-,2
4

,1

6!

asociate corpurilor platonice. Parantetrii k,h pot avea valorile din urntdtorul
tabel

Defini1ie5.8. Fie,L, lr e N,,,. () lrrrrlA ,4l r,r.rrrrrrrr'?lc l,,lt r't,1,1tlttlri tllrt'li gt'lttlttl
oric6rui v6rfeste ,k gi gradul oricitlci ltlc rrlr /r (irrrlirl lrlttttttt sttltotl rrl rtlrci lrstlcl tlc
h64i se numette, de asemenea, gntf ltlttrtur A' , lt t,'gtlttt '

PANARE

Nu existd

Nu existd

(o/+ lv(c)l) _ (", +lq(c)l)

sau, lindnd cont ca

Cubul

Ivl:8, lrl :6

(t'i>r

fl+r)

:z

lY(C) I : lE(C)|,

Ir::e'-'u'+r'
i>1

(5.6)

Ltfi:2e' + lE(ctl.

(5.7)

Pe de altd parte
5

Nu existd

Nu existd

i>1

Elimindm e/ din (5.6) qi (5.7)

Ir, - z)f: : ll(c)l + 2u' -

Dodecaedrul

ll/l:8,

IFI

:12

2.

i>L

(s.8)

Analog,

- uf!' :lE(c)l +2u" _ 2.

Itt
i>r

Figura 5.9.

Teoremi 5,9. Existd exact 5 grafuri planare k,h-regulate. Acestea sunt grafurtle

Din (5.8) scddem (5.9)

li

oblinem relafia din

enun!. I

(5.e)

70

HAMtLt oNElt-Atg iN

(;tApuRr Pr-AN.\Ril

Consecin{i 5.11. Daca in

,11 existd un

I (r - 2)(./i -

ttl

pn NARE

lt

Analog,

ciclu elementar C astfel incdt in cele cloud

afli acelagi nurndr de vdrfuri (excluzand pe ceie ale lui

fi') : 0.

i'egiuni I?'.1?" se

c;nlrunt

(.1), atunci

t, .- 2)l\,;"1 : lE[r,,,,t/,,]l -

,i)i

2.

(5.r)

Din (5.10) scidern (5.1 I ) gi ob'linem relalia din

enLrnl. tl

5.2.1. Aplica(ii.

Sd contideranr gralul G; :- 61,, x pL, rt

) 3. Fie /1 _t (,,,, un
oiciuharrriltonian. Dac6existai {1.2.....rr}cul,r:;11
,.t,i,Ui.yi+l tr-ll.arunci se
clenronstreaza r.rgo'c6 f1 este de tip (A) qi sunt rr astlbl cle
cicruri.

irlcazcott{rar'.existai {f ,2....,,,}cul.r.;.rr,.r,.
ll

ugor ca

1/

este de

tip (B); lucr.u posibil nLrrnai pentnr

tle ciclrrli.

/?

,lt, 1ls. /I$i sctlcrrr'rrslr.t,rza

par,.siiuaiie in carc sunt tlourl astf-e l

Figura 5. I 0.

'l-eorerni5.!2. (Tq,tcrnalui Crinberg,l Fict\!

:(1.tr.F)

oltut'ttitt.trtt'.tti.tl -2.,\l

un ciclu hantiltonian Si R',R" cele doua regiuni cleterntinatc de

li, Ii', i,)

1, nuntarul

i-feklor lui XI din

r'

II

in plun. h'oltittt cu

R.t, re.spectit' R" . Avent

- 2)(Ji- ti'):

{t.

tip (B)

'zl

Dentonstrolie. Formula este o consecintd irnediatri a teoremei 5.10 cleoarece. cu

notaliile de acolo. avein r'' : r'" : U. tr

Figura 5.1

l.

Putem astf'cl formula unnatorul enunl.

Teolema 5.13 prezintd o extinciere pentru grafuri neplanare a teorcrnei iui Crinberg.

Teoremi 5.i3. Fic G : (11 E1 trn gn4f ttcrtricnrut si i'/ U 1'// - \' t, p(tt'tili('irr lttir'1t
nevidacoreinduceinGdoi urhori7'':(V',E'):Gl\"1 ,siT":(,\'"',E"):a''11 '"]
Avent

- 2)|q'l - l1,i"l; :
Itn
i>1

unde, pentru

i 2 l, ant notat clr V;.' , respectir,

s,

\/r" , mulsimea

vdt'[ut'ilot de gratlul i tlin l:'

respectiv din Vtt.

Denronstralie. in arborele

llv,'l:
.i>1
Eliminarn

l['l

?/

lE'i+

It,i>t

avem

ingt'afL.tl

G,,2-(1,,x [)2,tt'.rilntullirnealiclurilot.

lttrntilktrtierte

Consecinfi 5.15. Pentru rr inrpal trtr cit:lrr lriurrilrorrilrr Il -, Ci,, nu corrfile

sirrultan
doua nruchii 't:;y;.gi t:.;11 ldaci r. .i I r r. Miri
Jr.ccis, rrrr ciclu harnilrouian 11 -< c,,,
pentru /r impar, conline exact dour rrruclrii tlc rrlt.t.,t1,;i, irr prus,
acestea sunt succesive

.r'illi.J i+tUt+1.

t ei Lolv,'l:zll'l+ lE[i"' v'"]l

i>l
2)lv,'l: lrlt''. r "li - :

fropozi1ie5.l4,

^
11(G,,)
se dcscrie astlbl;
(a) penlru tt intpar, H(G,,) e;;tt: ttlt:tituitti rlirt rt t.iclr,.i
de tip (A);
(b) penlru tt par H(G,,) e.ste ulciitt.ririr tlirr rt t'itltrri de
tip (A) si tlouri t.itlut.i Je
tip (B).

,. Propozifie 5.16.
(_5.

i0)

G1 e.stc nchurttiltoni(ut (t,r,:t li.r,trrtt 5.1?,).

Denrrtttslralia l.NotdtllcuC|1,(i2,(,';1 t:clt'lrcr ,,trrrrrl,lrirrri"rlinrliagr.antd.presupunern

prin absurd ci G. este harniltclnilrr. lric // .: {,', rrrr r.rt lrr lr:rrrrrlrrrri'rr.

GRAt.uRl PLANARtI

7Z

I-IAMTLTONETTATE

iN GRAF'uRI PANARE

73

Gt

G,I'
Figura 5.14.

Conform teoremei lui Grinberg avem

2(Ji

'
Fir[

Figura 5.12. Graful lui Tutte.

a micgora generalitatea, putem presupunec6'tt)!J'uz

aa,

,bb, Q E(H)

rp,xq

E(tr{)'

E(II)' Atunci avem

- fi)+ 3(fi - f,,,) + Uh- /i,r) : o,

deundeSl2(f'4- ftot)ceeaceesteirnposibildeoarece flr+

{+1, -1}. Deci, Gr nu este hamiltonian. tr

fi:.ft:

I,=+ J'4- .fi e

prin trei
deoarece G1 este conectat de restul grafului G/
mubhii o'o, b'b. utx, dintre care gtim cd wt # E(H) '

I d"ou'ect w:t /' E(H)'

G3 cdte un lanl hamiltoRezultd ca ciclul I{ induce in fiecare dintre grafurile Gr'Gz Si

nian. in Gr, /J induce un o, b-lanl hamiltonian' Ilr '
Gr ab. un ciclu hamiltonian H't care couline
Lanpl I11 induce in $aful Gi
graful
G'/ un ciclu hamiltonian H'l care contine
in
muchiile ab Si pq, iar uceita induce
propoziliei 5' 16
conform
imposibil
este
ce
muchiile uT., 9i rs; ceea

Figura 5.15. Graful lui Grinberg

Gi

G',

Gt
tr

Demonstratria2.Primaparteestecomundcuceaademonstrafieil.Trecemlapartea
Analizim stt'uctura feielor
a doua. Lanlul 111 induce in graful G'{' un ciclu hamiltonian.

tuiG'{'

rr4ftrlr
[iT'

f7]-1

Propozifie 5.17. G:), nu este hanriltonian.

Demonstrasie. Presupunem prin absurd cd exista un ciclu hamiltonian
Analizim structura felelor lui G.,,

Figura 5. I 3.

Deci Gt nu este hamiltonian.

(l).

Ji

2T

8
a

-q C,tr.

Conform teoremei iui Grinberg avem

3(fi,

f!,') + 6(fi

fi') +7(f6

* f{) :0.

Rezulta 3 I 7 (J6- f {) ceed ce este irnposibil deoarece

1. Deci Gg, este nehamiltonian. f]
+

fi f{ :

-14

(iR^l'uRl

Olrscrva{ic 5.1S. in analiza puterr sd precizarn .fi, : 0, .l't'

JtnitA este exterioard ciclului /1) dar in acest caz nu era util'
Propozifie

5'lg'

C;,r' ('ezi .figtrra 5'16)

ttt't

fIAMILtoNEtr,\triN cn,rrunl

: I ldeoarece fala in-

Demonstrolie. Presupunetn prin absu|d ca existd un ciclu harlrillonian

3(fi,5

1E

li,')+ 1(/[

Rezulta 3 I 4(.li

- 11/)+ 6(l'i - 7.(/; :

t)'

:]

: .f['). Dar

l'\,

+,lii

rnr-rchiil.r lui ,4I din 1i,dif'erirc de cele alc lLri C:

pt:{e lce n(t1) _E(C),a:CIt,}.

./i;

if.r;;'trit

li

oblirrem.fl e {0.:li.
in dcecair
Aceasta este insd imposibil deoarece in ambele cazuri cele 3 hexagoane {rind
Iy'.
han.riltonian
ciclului
ar'fi
inaccesibil
u
regir.rne in raport cu 1{, vdrful central
8

E' *ul1i*ea

Notdrn de asernenea cu ,tr/ rnuliinrea i-fe{elor.din /1,, il

pentru z : I (urr,rcl 2) prin ipotezd gi avem

Cnnfuanl tao,"rnei lui Crinberg avclll

,1,

Fie

II < G'1,'

Analizim strLtctura f-elelor lui (i,,,

15

sa presupurrcnr acurn ct rl .11([)

= 0.(ruo,l2)pcnlru orice / s l,(.]l ). Arrrrrci rrr.icc
ciclu elernentar c din ,41 esre par (lE(ct)l : 0 (urr>rl 2)). intr-aclevir, un .i.1,, clerpcrlrirr
C deternrirli in plan o regilrne interioarr (rndrginitd) 1?/ gi una c.xtelioar.ri (nc6rarruipilrl)

Il".

esle htrmiltonian'

IANARE

fJ>:r.

.f

inern co6t

cii

lri :

()

: f ,tr,/i :.)lE,i+lr((,)1.
,il;;,

Rezultaca lE(c)l :0 (nrod2). conformteroremei lui Konig,graful supor.ral har;ii

este bipartit gi, prin unnare 1, (,1,/) : 2.
(b) Afirmalia este echivalentd cu cea dernonstratd la (a) deoarece

lJ

: 1,,(.41*) Ei d,17(r) : drr- (,r:"), pentru orice:r i'(.11). ll

Dentortstragia 2. Vom da o a doua denronstralie pentru una din implicaliile de la

G,,,

X1'(n1)

prrnctul (b) ;;i arrunrc

r/1r(.r:)

:0

(rnocl 2) pentr.uorice:r

I;(n/) +-=+ rr(.111

:2.

Sa presupunern agadar ci orice varf ciin ,l\/ are gradul par. Atunci, deoarece ;iif
este
conexi prin ipotezi, rezultd cd exista in ,/\.iI un ciclLr eulerian.C. Fie Ct . C':, Cr
, , C,,
o descoinpunere in cicluri elementale a lui cl. Notdrn cLr..Rj gi Rf) rcgiunea nrarginita,
lespectiv legiunca nernirginitd, in care ciclul (l; imparte planul pentru t
{1. ,,.,t,}.
Fe{ele harfii ,11 se pot reprezenta unic ca interscc{ie a regiunilor R.i, , i
.,;,i.
{1,
i {0, 1}. Definim o 2-fa[A colorare propric a hirlii r\1. c : fl(i_r) * 1d L; asitct
pcnLruo lula I : R| a. . a Ru'' dcfinirn

c(f):6r J " '

Figura 5.16. Graful lui GLinbcrg (2).

Deci G,r,

este

unde srrma se face nrodulo 2. Rezultd x

nehamiltonian. n

,-'2.

Propozifie 5.21. Petttttt utr urbot.r"l' .-. (1,', D)

\, (7') ,

5.3. Colordri
Dentonstralia

Teorema5.20. (a) Ohurttit,otte'rit AI: (1.,-8,'F) rll.t, 1,.(,11):'),lLt,,isi tttttltLti

ttnca c|,,,,,(J) = 0 (rrnd 2)p entu ot'ice ,l' F(Xl)'
' b) (i ll;srtd conexci xi : (l'"t' F) utu v1(al) : 2 dac'ti si rtttrtrrti tlu.a rl "'\''r) =
0 (rnocl 2) pentru orice r Y(l/).

Denlonstrulirll.(a)Dacar.,('A1):2atr"rncigrafiilsunoriallrarliil-[estebipartitpi,
laltl a htrriii
conforrr treoiemei lui Kdnig, orice ciclu al siu es'ie par" in palticuiat-, ot-icc
:
F(-41)'
e
0 (rloc1 2) pentru orice .l
/"r-l ar:e gradul par' adicd :1,,,(l )

r(At)

i- e,, (rrrotl 2),

l.

Fie rr;
(

_., -,
't't

()
._
'- J
\.1
..

l\,,1

2 utent

1/ un varf {ixat. I)cfirrirrr c.lorarca c : l.'

(ri:..r') (l (rrr,,,ll).
tllrcri r/1 (ir,,.r.) : I (rrrr,l 2).

{0,

l}

asti.el

tllrci't rl7

"'-..t

'

c este o.2-colorare ploprie deoarccc 7'cslc corrcx pr irr lirrrlrrli rrrricc (varlulile olicirui rtrIartf surrt colorate alternativ cu () pi I rrre cPrirrrt r'u {
0). I)cci .\,,(7 ) < 2. Deoirrece

IDl

(ir))
: llrl * 1> I avcm q,,('/') ): 2. I(czrrlrri 1,,('/') .,..

(iRAr'URl I'l.ANAltl

'76

HAN,I LToNEITATc

Cazul 1.

in cnerurnt

lcl(l/(r))l

pANARE

77

+.

Definim o 5-vdrf colorare proprie pentru

lI

,l/,

c:

:V

[5] astfel

Clttr :: ct

I .,-'

gi alegem

rl

rtt{

0()

},ll

c(r;) e

[5J

c/(Ar(:r)).

Cazul 2. lc'(,n/(r;))l

5.

Atunci,deoarecell{(X)l (5avemllf(")l :b.NotamN(:r) :

{rr,rr,.a3.:.1,:5,}.
vdrfurile fiind indiciate in ordinea in care apar la o rotire in jurul lui gi'consider.arn
.r:

c'(:;):t,r[5].
Iriguru 5. I 7.

Sunt posibile urmdtoarele

o singura fald 9i

Dcntontruliu 2. .lric Al "- (v,l.i,[') r> hart6 asociati. .41 are

5'20 (a) avem
aceasra arc dinlcnsiunca par[ (2llrl = 0 (nrod2)). conform teoremei

X,Utl)

:'Z' I

Tcorcmi 5.22. (Tait) Dacd o hartd

rr(n1)

( a.

I\[ : (v,E,F)

doui situalii:

y(&,,J(.t)) Ei z.a V(P2.a(22)). Atunci pentru

un v6rf ur Iz'(Irr.r(;r))
!) t, i
--.
V (P2.aQ2)) avem ct (w) { 1, 3} n
lZ, 4} : 0; contradic$e.

este hantillttttiuttd cttttrtt'i

f/ < -l[r1 un ciclu hamiltonian 9i R' ,R" Iegiunile interioare, respectiv exterioare, in care el imparte planul. Notdm qu F', F"'mulJimea felelor lui -41 din
?,, respectiv R,,. in harta duala r\,1. : (F,8.1,r), rnullimile F' 9i F" induc doi arbori
Demonstralie. Fie

vArf-dis.juncti

T"
Avem

: (F',Et) qi

T"'

: (F",8")

Figura 5.18

tr

Teoreml 5.23. (Teorema (5C) celor cinci culori) Pentru orice harta
avem y,,(A,I) ( 5 tl xr(IVI) ( 5.

LI:

(V''

E, F)

5.
gi a doua este adevlrati, deoarece
1,,(,4'1* )
putem presupune fbra a micaora generalitatea cd M este simpla 9i conexa, deoarece
suportul simplu al lui ,14 are acelagi numir vArf-cromatic cu ,Lf , iar componentele conexe
se coloreazd indePendent.

Notdm cu Z(n) urmatoarea afirmafie, echivalentd cu enunlul teoremei restrins la

prima inegalitate,

I(n):

Orice hartd simpla 5i conexd IvI

(V, E,

F)

cu lV I :

"

arc 1,'

('\'/) g

c(r) :
I(<

[n] 9i T(n) rczttltd adevirati'

pentrun ) 6. Fie r V unvdrfdegrad
I(n)
=+ 'Considerim

'i pentru z

v' *

( 5 (exista conform
")
L'I - r qi c' ; y' * [5]' o
harta Mt : (V',8',F')
teoremei S.S (a).
":
5-virf colorare proprie a lui M/ (existd conform 7(n - 1)). Vom construi o 5-vdrf colorare
proprie alui l\,t , c : V - [5]. Analizam cazurile posibile.

[5] colorarea.oblinuta din c/ prin interschimbarea curorilor 1 qi 3 pe

^
""langului Kernpe
vdrfurile

c,,.
t:/

Pt.,t(ri

: ft dacac'12):3.
f l dacitc'(z'):1,

pentru z

e v(P1'3(21))

$i c"lr"-t trrr3tz111 :

: :

c// este o 5-vdrfcolorare proprie gi c,, (z)

J c,,(zt),deci lcl/(l/(r)) |
Ca gi in cazul 1, definim 5-varfcororarea proprie pentru ,ty',

,', li

5'

vom construi prin inducJie dup6 rz o 5-varf colorare proprie a ha4ii I'1, 6 I 1z - [5] de
unde va rezulta gi concluzia dorita x,,(M) ( 5, afirmalia z(n) fiind astfel demonstratd.
[5] prin
n ( 5) Pentru 1( n ( Snotam V : {xt,..',nn),definim c:V

"Z(1 <

z:t
v(P13Q1))
z+ v(P2.aQ2))- cere doua cazuri su'r anaroage. Sa
lau
consideram primul dintre ele zs l/(pt,g(zr)).
Vom transforma 5-vdrf colorarea proprie c/ intr-o 5-v6rf colorare
propr-ie c,, : 1,.,,
4, situalie analizatitdeja la cazul (i).
[5] cu proprietatea lcl/(l((e))l

!i?

atunci
Dentottstralie. Evident, dacd prima inegalitate este adeviratd pentru orice harld

x1]\lt):

(ir)

y1$l = X,(M*) ( X,(?') + x,,(7//) < 4'

cl1r,

: c" gi

c(r)

ct,

+.

[5] astfel

1.

Agadar, analizdnd toate cazurile posibire, am construit

o 5-varfcolorare proprie pentru
1'11. Deci 1,(ll1)

(5 !

pas

Denrcnstt".(ia 2. Demonstralia decurge in acelagi mod cu precedenta

pana la singurul

netrivial gi anume

cazul2.
: 5.
(r)l : 5, notdm 1/(r) :

Cazul 2. lcl(,ni (r))l

Analog,-deducem lli

pentruz

e f5]. DeoareceK5

'{."r,.

esteneplanar,rezultd'cd

..;5,}

qi considerdm

c,(z;)

exsiai'+j [5] eu z1z1 /

r,

Et.

GRAFURI PLANAI{E

?8

Considerdrnhartacu2-2vArfuri lt[tt:(Vtt,E",F")
ir'' ConformT(n - 2)' existi o 5-virf colorare
carea vAt'furilor z; !i i1 tul"l ua'tuu*ilial
; l;;/;;, r; :v'| (s]' otnni't' colorarea c"' :v'- l5lastfel
obqinutddin-11I'-prinincientifi-

'

c"'(z;): tl'(u')'
' c"'(zi):
( 4' Ca 9i in cazul i' dcfinim
c"' este o 5-vArfcolorare proprie a lui '41' cu lc"'(lf(r:))l
astfel
5-virfcolorarea propde pcntru -A/' c: " V '[5]
c)1', : r""' 9i r:('r) [5] - c"'(N(r:;)'
( 5' []
Rezulta asetndndtor cd 1,,('/\y')
c"'lY'-1",'tr1

c"

Capitolul 6

Linii euleriene
Fie G un graf neorientat. Un ciclu eulerian al lui G este un ciclu sirnplu C ( G cu
proprietatea E(c) : E(G), adica un ciclu care la o citire a sa parcurge toate muchiile
grafului exact o singuri datd (figura 6.1). Graful G se numegte gt"af eulerian dacd el
conJine un ciclu eulerian. Un lanl eulerian al lui G este un lanl simplu P ( G cu
proprietatea E(P).= E(G) (figura 6.2). O k-descompunere euleriand in lanpu'i a unui

grafG,keN2r,esteomullimedeklanfurisimpleD:{P1,...,Pr}muchie-disjuncte
ale cdror muchii induc o k-partilie a mullimii E(G) (figura 6-3)'

E(Pi)nE\Pj):A
E(G) : E(P)U E(P2),J E(P3) U'..U E(PA).

pentruoricel < t <

< k.

,\

G:

X TVi
"*
I-l
l- \l

(a)

(a)

(b)

r,11-lanl eulerian

Figura 6.1.

Figura 6.2.

o.

tr,4
lr\

K-;>
I

(a)
7s :

(b)

{P1, P2}

o 2-descompunere euleriand in ldnpri

Figura 6.3.

LINII

80

EULERIENE

TEOREME DE

6.1.

CARACTERIZARE

8I

Teoreme de caracterizare

Unciclusauunlanlsimplupoateficititindou[serrsuri.Citireasainduceoorientare
a

muchiilor.
Fie C

Propozifie 6.1. intrun graf neorientat G orit.e ciclu simplu

G un ciclu simplu qi r V(G)' Noidrn:

a I em e

i-a]$):numdrularcelorcareintrainvdrlul.l:laocitire(numArulintrarilorin.r);
(numdrul ieqirilor din r)'
numarul arcelor care jes tlin virful :r la o citire
al.ciclului C' e; e V(C)'
Observdm ca ?A(x;) : i"(n) pentru orice varf :r
r l/(G) avent
Dac6 c esti un ciclu-eulerian, atunci pentru orice

;ii,ri :

clc@)

(mod 2)r

< G' in acest caz avern:

: r'p(r) pentru orice v6rf r eV(P) care nu este capat al tui P;

tli"i : ir(r) + 1 daca r este capdtul initial al lui P;
dFit j : i r(n) - t daca a este capetul final al lui P;
tf,(t)

avem
Daci P este lanl eulerian, atunci pentru orice r; V(G)

Dentonstralie. Fie C

{
C:

G un ciclu simplu din G

l*r

r 1r

12r 2r lxgr eBr.,

.,r1,

e1, :r1111,

: rr, iar muchiile tt 2, .. . , 1 sunt diferite.

Vom demonstra cd existi ciclurile elementare Ct,. . . ,Co
ciror muchii induc o partilie mullimii E(C)

: i,(n)+'I(I) =

tl l;::;l ffi ;:T::,:':j$Jli fi; "

E(Ci) n E(Cr): A
E(C) : E(cL) 0 E(c2)

C1
gi inlocuim

ciclul

Ct

c-r-fr-r,

Cz

E(c;.
i<j

i(I(

cu diferenp lor

j-

p,

I minima,

t: ti:-'i

C::C-E(Ct)'

lp:*T

daca el este de tiPul urmdtol

G muchie_disjuncte ale

cu cel oblinut prin gtergerea din el a muchiilor lui c1

(figura 6.4) a ciclurilot Ct qt Cz' gi notdm

" C-CtCz,

pentruorice 1 (

u...

in secvenp 1,2.3,. ..,t,1 +1 alegem doi indinci

avind proprietatea ri: rt. Definim

Fuziuneaadouiciclurisimple.Fiecl,cz{GdouiciclurisimpleinGmuchieci un ciclu C <'G este oblinut prin

disjuncte Ei fie o e V(Ct)nV(Cz);
.p)iunea in

se descompune in c,iclut.t

hie-di s.i un c te.

unde 2111

d"(n) + d[1r) = 0

P
introducem aceleaqi notalii $i pentru un lan; simplu

dc(r)

nI ttre nt uc

ciclurile cz,cs,.

. . ,c, se oblin analog repetdnd operaliile descrise anterior cdt timp

posibil, adicd pind cand E(C) : 0. Evidenr ciclurile Ct,C2,C3,...,C,
oblinute sunt elementare. muchie-disjuncte gi constituie o descompunere a ciclului
simplu inilial C. n

aceasta este

Propozifie 6.2. Fie G un graf neotientat cu d6@) :0 (mod2)

Si
pentru orice r e V(G). Urmdtoarele afrmagii sunt adevdrate:.
(a) Exista Ct,Cz,...,Ce { G cicluri elementare in G cu proprietalile

E(Ci) n E(C j)

E(c)

pentruorice 1 (

i(

E(cr)u E(C2)u...u E(c;.

da/x)

p,

(b) Orice muchie e E(G) aparline cel pulin unui ciclu elementar.

Figura 6.4.

trece la citirea ciclului c2' Evident'

rrdicd sc citcatc ciclul cr din r pdnd 9i apoi se
din'ciclurile c1 Ei c2' aven.l patru
fiecare
fi
citit
pOate
asociind ccledoud sensuri in care
Cz'
rnoduri in care pot fuziona in vArful r ciclurile Ct 9\

Dentonstrafie. Evident (a) =+ (b).

Demonstram (a). Fie Gr o componenti conexd a grafului G. Din d6, (r) :
0 (nrod2) Si d6,(r) I 0 pentru orice e e V(Gr),rez,:irtd.d6,(r) 2 2 pentru orice
r v(G)' Deci G1 nu este arbore gi, prin urmare, existd un ciciu elementar o ( Gr.
Inlocuim graful G cu graful oblinut din el prin $tergerea muchiilor ciclului cr: G :
G - E(cr). componentele conexe care nu sunt virfuri izolate ale noului graf G au
proprietitile din enun!. Analog oblinem existen{a unui ciclu elemenlar c2, etc. D

LtNll

82

EULERILNE

TEoREME DE CARACTERIZARE

Teorerni 6.3. Fie G un graf neot"ientat conex. G ,y' 1(b cu exact 2k t'atliu'i de grad
impar Avent:

(a) k
A daca Si nuntai dacd G este grttfeulerian;
(b) pentru k > o eristd o k-descompunerc eulerittnd ln lanluri a gra/irltti c],
proprietdle'
\Pt, Pz,. . . , Pt ), ;i k este cel ntcri tttic numrir cu aceastd

Dentonstralie. (a) + Fie G grafeulerian gi

orice vdrf r e V(G) avern

.Jc(")

: ir(r)

Co

+ ;},(t)

:r:2i-tr2i,unde

0 (mod2)

, {1,2,-..,t'}

D._-.
t')
.- L4
rD.*:.t .- rtj

maximcuproprietateacdexista1

{1, 2,. . .. A},

-:lr3r
C
5.

J7,.
.t:?

rV(Ci,-")

"'U

r2k- r,

C-

Pk :: I2k

V(Cr,) n [v(Ci,-1)

ili6

-./C

P1,-1 :: 1:2k-2

v(ci,) )v(ci,) + a
V \C,") nl\/(Ci,) JVICt\ t' A
v(cu) nlv(cd|v(cr")uv\ci,)l + a

-.lll.

Figura 6.5.

D este o ft-descompunere euleriand in lanfuri

V(Ct,)l

eulerian C

<

0'

i = p, atunci {'ir,iz,.",ir\ : {1,2,""p} 9i putem defini ciclul

Cnr''''' C

G oblinut prin fuziunea succesivdL a ciclurilor C t,

:: ("'((Ct

Ct,)

C,") o'

"

Ci,,) o

i,

Ci,'

f < P' atunci

v (c

o lv (ci,) u v (ci,-,)

grafului G.

{Pi, P;,. .., Pi",}

k ( k'; demonstrafia fiind astfel incheiatd.

Fie graful bipartit B definit astfel

gi vom ardta cd avem

v'(B)
E(B)

Deci, in acesl caz graful G este graf eulerian'

Cazul 2. Dacd

Pasul 2. Vom demonstra acum cd numarul k este minim cu proprietatea anlcriour,il.

Pentru aceasta consideram o k'-descompunere euleriani in lanfuri a lui G

Sunt doud posibilitali:

Cazul 1. Dacd

i...ir27._1,r,21..

astlel incdt

V(Ci,) +

G J:ry;x2+:rit:?i4 115,116;

Pl :: :t2

E(Cp).

( t1 d "'< 'ir (

,r21. vdrfulile de grad impar din G

Graful G/ este conex Ei orice vdrf al lui are gradul par. Conform celor clernonstrate la
punctul (a) , in graful G/ existd un ciclu eulerian c' < G' . cu o eventuala renumerotare
a vdrfurilor r, putem considera ca muchiile addugate grafului G sunt citite in ciclul C,
astfel r1e2, I:tI 4, a,5.LB, . . . :r:,zk- r.r2k.. Definim D :
Ih, . . ., I)1, ) unde

( i ( j (P

Pentruoricel

r.

Gt

G cicluri elementare din G cu proprietalile

E(C)nE(Ci):0
E(C) : E(Cr)u E(C2) u "'u
Fienumdrul

c < G un ciclu eulerian din (J. Peutru

i;(r) :

Ct,C2,...,

:r1 , 12, . . .

l. Vom demonstra mai intdi cd existd o k-descomp,_rnere euleriand in lanluri a

grafului G. in acest scop, construirn graful G/ obginut din Ci prin addugarea nlucSiilor
Pasul

ei

iF(n).
:
S[ presupunem acum c5 graful G nu con]ine varfuri de grad impar (cazul A 0)'
qi d6(r) I t)
adica d6(r) : 0 (mod2) pentru orice 'r V(G)' Avem de asemenea
p.n,.uoii."" eV(C)deoareceGesteconex giG * I{t. Confo'npropoziliei6.2cxisth

deoarece

(b) Fie

83

:
:

{Pi,P;,...;

Pi,,}

{{Pi, r}

<t

I1

uv(G)

<

kt,

r f(G) 9i r este o extremitare a lanlului

/,,1

}.

Avem

u'''

uv

(c,,)l

dc(Pi):2 pentruoricei{I,2,...,k'},

indus G[V(C1' ) U
pentru orice {1, 2' . . ., P| - {h, i2, . . ., ir.}' Prin urmare, subgraful
faptui cd G este
cu
contradiciie
proprie
a
lui
G;
y(q,
.
conexa
.' U
i] este o component6
posibil.
nu
este
2
cazul
conex. Deci
Demonstrafa punctului (a) este incheiat6'

(6.1)

deoarece in graful B fiecare lanl Pl e Dt esle adiacent capetelor sale. pe de alttr parte,
oricevdrf degrad impar U V(G), undee {1,2,3,...,2k}, este capatul a ccl pulin
un lant

Pj D, adicd

d6(:ri)

>-

pentruoricei

I1.,2,...,2kI.

(6.2)

Lrrurr

84

TEOREME DE cARACTERIZARE

ulentrNl,

t i..
:rrJr@

85

intr-adevar, din relatia

yt ."(*--+G----o
p-.1. 12

k'

dct(r)

=Ldr,(r)

Pentru

orice

xe

tzs 2J4
p,1,.,.
..,,<:

.j:1
tt.!'i
=l (rnotl 2)'
rezultdcddacdd5'(:') = 1 (niod2)atunclexsitdJ {l'2'- :'i'.}t.u
1' Deci' tIs(t:;) ) 1
rIs(:t:)
prin
unnare
)
P;
lan;ului
Ei
cup.t.le
adica :r este unul dintr.

pentru orice i

{1,2,...,24}'

in fine, findnd cont

de

23 34

V (G),

relaliile (6' l)

L3(Fn):
^1234
'H

qi (6'2) avem

Lr{Fr1:

45

s,ts

_2345

o12345

k,k

lE(B)l

: L,tue) :12

=2k'

in general avem

2k

lE(B)l :

ds(e)

,I",
,,,E",o"rrr,
'
,lc=l

to(V,)

2A

: Lau,',) >\r :

zn

3. Analogoblinem

(rrrod 2)

'
$'':

Rezul6 li

<

1{

\r5-J}r

6.2. Grafut liniilor

Defini{ie6.4. Fle un digraf

D,

iar daci,, a +
lui D 9i il definim astlel

(L(D))

unde pentru

un

"*at"

:: A(D),

arc a

6.2.1,

:: D,

(graf orientat)

., L(D) gruful

A(L(DD

;:

la'

rc

: (V"4)' Daca A :
el

or

sau gra.fu

u" I a' a" A(D)

uu A(D)am notat o- = tr 9i o'+

Dactr o este bucld, atunci

Lo(D)

/to\

L (D

pentruo

a- -

I'i(O1

'

li

i i lo

a'+

0 notdm

sau

t'"

t in

egrafu

: tr: F"?-

a+' Notam

Bt;

:: L(LFL(D))

pentru

ExemPle

1.

L1(D):

L
a'
a'l

Figum

6.6.

i ) | qi A(Li-r (D)) +

()'

t/

34

Figura 6.7.

::
Bo:01

'

I(C5): 12
/\A
51d
bz;r
\/O------O
45

l
4. Graful

54

cu

( f ( rz- 1.

L(C") -.C,,

dr,

k'. I

-F,-n

Bi

Li(Bs), pentru,i

0, este numit graful de Bruijn.

L rNr r

E6

t--i

I-F.Rt t,-N i.

J F.oREMh DE CARACTEIIizAI{E

ti/

- Li- t (Bt), i. ) I, avem

rr(B;): {0, i},,
A(R,): {0,1}n+',
df, (x1:2,
d;, (^) :

consecinfd, pentru

B;

pentru oricc A

1, (

^,

/l;

: (v,,4) un gt'af'conex orierttut.yi /r N. l)trt.ri lst,rttytr pr.it.c

rl[(tt):,1- (D) : k, urt.rnc,i Li (D) esfa eult:t.ian Si lt(tptilt()1it,tl)lttt.rt

Tcoremi 6.5, Fie D

:r'

e L'(D)

ot'ice'i,

001i

0010 0101

uvem

I.

Dernonstralie. Este suficient sa demonstlim pentru i :,1 ca rl(/J) cste culerian

gi hanriltonian, qi ca d],,1a; @) : ,1r,tpl(ri,) : I'penh.u orice rr A(D) (iporeza
repetandu-se astl'el pentru Lr(D) in locul lui ,/)). pcntrLr or.ice n ,{( /)) avern

,1[, 111,kr): (11)(o+):

0i00

l()u

Din exernplele precedenre rezultd ca ntullinter ua.furiio. grafului L'-t[)) poate fi

pusa in corespondenli bijectivd cu mullirnea rl-drurnurilor din D, iar mullinrea arcelor- lui
L' '(D) poate fi pusd in corespondenp bijectivd cu mLrllirnea (i + l)-dLunrulilor ltri /1.
Prin urmare, graful Li-t (D), i > 1, poate fi descris direct astfel

-t (r)) : {) | .\ i-drum in lf (drum cu 'r. vArfuri, nu ueaprrat distincte)}

4\t''rD;.1 - 1,\'\" l )'.)" l (I' r(r)).
At : rttttlt.rl/tl, . . ' r', ,a,',., tt.',

l'

11,r,,o1la)

: d r:(rt-) :

k.

Deoalece D este conex gi df,(r) : di\r'): k pentru orice:r: V(D),rczultirca D este

culcrian. de unde rl ( /l) csle hamilronian, deci qi conex. Deorr.ece l r { D) cste conex qi
,t['111.,@) : t],r,1r1fu): A pent'u orice r.r, e AID), rezulrd ca LLiDI esre eulerian.
Dcnronstra{ia este incheiatd. U

1010

k.

observafie 6.6.

D - \l',.4)

_Teorema nu este adevarata pentru rl

este conex gi

d+(") : d-(t) :

harniltonian

0. De exemplu. gr-aful urmdtor

I e L.', dat.nu este

2 pentru orice

11,i

lt
\n
il il D tr
tl
/l
,\ : ./ ttLt.l2(t..) ".?',_ltl)
l.fi.

ti:

tl,'--1,

(t/,: af"

* \u I u (r; + 1)-drum

d,I,,,1o1(I)

l<i-

1,9i t:',

:.r'"-t.\

in D}.

Cunotalia.\-,.\+ pentruvarfurileinitiai$i

'

pentm2 <

frnal aleunui

corolar 6.7, Gruful lui

de

i ) 1. este eulet'ian gi hcrntiltorrictrt.

in fi, este un circuit elementar care are ca varlirri

Bruijn B.i,

Iillcrpretctre. Un circuit hamiltor-rian

toli cei 2t vectori i-ciinresionali peste

.{0,

1} cu

nente aie unui vector sunt acelea$i qi

i-druiir'\ e t'/(l'-l(D))avenr

-,li;(^+) ;i rl1, ,1r;(,\) -,1;(^-).

Doud rl-drumuri )', )" { .D sunt adiaccnte in Li-t (D) daca (l - 1)-drumul indus ln ,\' de
ultimele i - 1 vArfuri esie totodatd qi (i - i)-drumul indus in l" dc prirnclc I I varf'uri ale
lui .\/'. De aceea, mullimea arcelor A'\" A(Li r(.D)) poate fi pr.rsi in coresponden{5
bijeciiva cu mullimea (i + 1)-drumurilor din D.
DacE indicele de repetitivitate a arcekrr lui D este [] sau 1, atunci drumurile lui D pot
fi descrise prin menlionarea numai a succesiunii vdrfuriior.
Rcvenim 1a exerrplul 1.4, g.alut lui de Bruijn, peniru a-i descric. Evicent, f -drumuriie
din lJr, descrise pl-in succesiunea virfiirilor, suni t-vectorii peste {0, i}, adicir {0, I }i. ln

iaf,fl[f,afr[f,a[[ililmililililililililiifniffiimffiiiilillfililflflii|f[[lm[[[ffi[ifiiftiiffiftlltlllll]lllM.

pr-oprietatea cd r,rltinrele

i-

.l conrpo-

in aceeagi ordine cu prirnele I - J. cornponente ale

urtnitot'ului vector din circuit. Un astfel de circuit induce o 0, l-etichetare a varlurilor
unr"ii 2"-ciclu cu llroprietatea cd cele 2" n-secventre (de etichcte succesive in ciclu)ce se
pot fonna, sunt toti cei 2" l-vectori peste
{0, l }.
Exemplu 6'8. in cazul grafului 8.1, circuitr-rl harniltonian rnarcat in ciiagrapra ilriuce
uirnitoarca 0. l -ciicitetare a unr-ri 8-ciclu (vezi figura 6.8)

in

cazr"rl

glalului

134,

circuitul hamiltonian nrarcat in diagrauri induce urmirt6area

[), 1 -ctichetare a unui 1(i-ciciu (vezi figura 6.9)

'Ietrrenri 6.9. (Problcma 1uj Posthurnus) Notam cu (n) nunuintlininitn

de cifi.e de
J
0 si 1. care se ltot disputtc r:irc:ular, cu proprielatea cd intre t.ete .f(tr) TL-.te(\'enle tle cifi-e
,succ:esive clelernihate dpar ttlli cei )" n-vt.ttori p'c.ste {{'},11 (citita in ucelctSi .sen.s). At,srt1

.f(rt)

2"

88

LtNtr riulERtuNtl

TEoREME DE cARACTERIZARE

89
0011

Dentonstra{ie. Un circuit hamiltonian din grafut lui de Bruijn .B,, induce o a$ezare

/(n) (

cifre de 0 9i i cu proprietatea din enunt. Rezultd

2".
intr-o situafie de minim sunt /(n ) n-secvenfe, iar nurndrul ri,-vectorilor
peste {0, 1} este egal cu 2n. Rezultd f(n) 7 2" .
in concluzie f(n) :2" . tr

circulard

a2"

Pe de alta parte,

000
00

| ,tn-t-'-

1l
111
110
101
010
100
000

'ol

.\

\n

\l

o\--'r
0

Figura 6.8.

Exercifiu.

Fie

D : (7,,4)

un graf orientat conex. Urrndtoarele afirmalii sunt echiva-

lente:

(a) existd k e N cu aB@) : di@) : & pentru oricc

(q Lr @) este eulerian gi hamiltonian.

Solutrfe.

Din

LL

,1(D)

0100

1010

0000
0001
0011
0111
1111
1110
1101
1010
0100
1001
0010
010 1
10 11
0 1- 1 0
1100
1000
0000

r V;

(D)

este eulerian gi hamiltonian conforrn tcorcrnci (r.9.

hamiltonian rezultd

este eulerian,

(6.3 )

este conex.

(6.4)

Vom ar6ta cd pentru orice zu ,4(D) avem

"

0101

/ f

0010

d[("): d;(u1:

dB@): d,;(u)

Figura 6.9.

D este conex (conform (6.4)), rezulta afirmalia din

Fie zu , (D). Din ,L1(D) eulerian rezultA

qi, deoarece

d;,,rr(a)

df,,oy@) sau do(Q

enun1.

afrlu).

Dar f) cste culcrialr (conform (6.3)) si avem

(6.5)

di,fu): a'[1rrt 9i tlr(u) :

,1b(")

(6.6)

LINltirULERttN[.

90

Din (6.5) 9i (6.6) rezultd

dL@)
gi teorema este

: d p(u) :

df,@\

d,,(t'1.

de$onstrati. n

NotSm cu g(n) numirul minim de citie de 0 Ei 1 cu care se poate fbrtna r"rn

rr * 1 ?l-secvenle de cilre consecttttve detcrlttinatc
qir cu proprietatea ca intre cele ri (n)
l.
apar toli cei 2'' n-vectori peste {0, 1}. Avem g(n') = 2"'+ n

Exercifiu.

avem

S\3):2:t + 3 - 1:1i1.

Solulie. Exercifiul este echivalent cu problema lui Posthumus' D

Pentrurr,:3

Capitolul

Un qircu 10 termeni cuproprietateadin

Linii hamiltoniene

enunl este urmdtorul

000i110100.
Penhun = 4aVem
enunl estc urmdtorul

g(4):2a +4-!:19.

Un$ircu lgterrneni cuproprietateadin

0000111r01001011000.

Fie G un graf neorientat- tJn cicru hamirtonian ar lui G este un ciclu

c < G elementar gi
parfial, adicd un ciclu care la o citire a sa parcurge toate vArfurile
grafului exact o singurd
data. craful G se numegte graf hantilronian dacd el conline un-"i.lu hamiltonian.
Un
lanr hamiltonian al lui G este un ranl p < G elementar parJial. Grafur
G se nume$te
9i
panciclic dacd pentru orice k {3,4, . ,
lI/(G)l} .t .on1ln. un k-ciclu elementar.

7.1.

Condifii necesare de hamiltoneitate a unui graf simplu

Teoremi 7.1. intr-un gra,(simplu hamilroniatt 5'

lalea urntdtoare

11,.

E)

este aderarata itteguli_

c(G-s)<lsl
pentra orice multrinte S de vdrfuri, unde A I S
Demonstralie. Fie

A*SSV,avem

c < G un ciclu hamiltonian. pentru orice mullime

c(c *.s)

Primainegalitaterezultadinfaptul

ca

c(c

.9 de

vdrfuri,

- s) < lsl

E(G*s)2 E(c*s),iarnumdrul

conexe cre$te, nu npapfuat strict, prin $tergerea muchiilor.

Pentru a doua inegalitate este suficient sd observdm cd vArfurile lui
doud vdrfuri din ,9, succesive la o citire a lui c induc cel mult un lanJ in

'

Teorema este astfel demonstrati (vezi figura

7.1). n

corolar 7.2. inn-un graf sintpltt hamiltonian G

componentelor

C cuprinse intre

c.

: (v,E) este adevdrald

t0tea um'tdtoare

inegali-

c(G[s])+ lsl < lyl

pentru orice multrinte S de vdrfuri, S

V.

Dent.nstt'lie.Fie so rnullime devdrfuri, s

rv

Aturrci 0

/ v - sc I'. confonn

11
I

1l

ii

l.lNllllAN4lt-T()NILNE

92
teoremei 7.1 avenr

r:((i (V

,5'))

' ly

r'((Jl.sl)

5l srrrr,'((J[S]) < lyl

lSl, adice

- 7.2.

I
1

c(Cr'- $.; : i;

a
o

Figura 7.1.
l

Corolar 7.3.,. Intr-un graf simplu hamiltonian G

tatea urmdtoare

rsr

<

: (V,E)

este adevdratd ineguli'

lll

S e I/

zlsl
qi demonstralia este

7.1.1. Aplicalii
Propozifie 7.4.

7.2.

Condifii suficiente de hamiltoneitate a unui graf simplu

7.2.1.

T'eoremele lui Dirac Ei Ore

cd orice

vdrfuri. Atunci ,9 f V deoarece

'l .2avem
Conform'corolarului
1.91.

o mullirne independenta de

graful G este hamiltonianqi c(G[S])

Figura 7.2.

Teoremd

pentru orice mullinte S de varfuri, S.e V.

Demonstra1ie. Fie

A3

C_S

CIS: {ur,u2,...,u8}
-

I_IAMtLToNEITATE A uNUl ct{AF slMpLU

(2) Dacd' inegalitatea din enun! este adevdratd,

atunci graful G esre hamiltonian cr
ce reiese ugor din procedeul de construclie
,ug.rut in figura
n

| l,el 1 llzl. tl

t
lel
iu I

CoNotllr suFICtENTL DE

vaj

7'5' (Dirac) (Jn graf simpru G : (r/,8) cun) Bvar/irri. t.u

v are gradur mai mare .satr egar cu n,f 2 este Jtuntirtortittn. Ttrotrtrietutt

:c

Demonstralie. Notim cu r5,, funcfia multiplicitare

a muchiilor

f6 ;l'L'rr --

c(Gfsl)+ lsl < lYl;

incheiati. tr

{().

l},

uncle

,c,(lt.y}) = I,
[(]

daca {.r. trl

daca {.r'. !t}

t
I

E.

E.

Sd presupunem, prin absurd, cd G nu este

hamiltonian. Deoarece graftrl (I,,. y(''r))
este harriltonian" exista o rnulgime de m'chii

A,

E', E c E, j l,iz;,cu'propri"1at.,,,,

Condilia necesdrd Si sufcientd ca un graf p-parti.t complet

G : (AtU....Ae,E),

undep N2z, lAll

lArl+

1.421

+...+

crrr

Din E, I
rezurt.i cd existd dt,rr,
z I u V cu e-:
-El. Deoarece G/ este nehanriltonia,
/
J",o|
maxinral, rezultd ci in graful G, + e exista un
ciclu harniltonian C < G, * r,. ^ut.lrr,
Dlr r,,,
nefiind han.riltonian, avern ct
< G'- Rez.rta e. E(c). Fie p : (, - r.r,-rar)i.r
hanriltonian din C, indus de C. Notdrn p :
1r,,...,r,,1 unde.r.1 : u "gi 1.,,
Observdrn cd pentru orice i
daca {.r1, ri} e E, aturrci
!2: ..,n]
{r,,,,.r.; } / t
deoarece altfel s-ar.forma in G, ciclul
hamiltonian'
varfuri

sd.fie hamiltonian este

lA,l

graful G : (v,E') este hamirtonian muchie

rnu*imul, adicitGt nu este hamirtonia.
orice muchie i-am adauga devine hamiltonian.
ytzl

lAp_rl.

Demonstralie. (1) Daca G este hamiltoniangtunci, mul1imea,4r, fiind independenta,

conform corolarului 7.3 avem lAi,l < ly(G)l f 2, ceea ce este echivalent cu

lArl

( lAil+ lA:l + lA3l +...+

]Ap*rl

|^tfPP-'1
- r,..
L"r

__
Lt-tlrrt-it't:url

- La,t
<t

LINII HAMILToNiENE

94

CoNDITIt suFtctENTE DE HAMILTONEITATE A uNUt

cRAF srMpr,ll

t-';T:j:1,::,::.."1i.y1|_5

L:(c)
In continuare, notdm cu p gradul
minim al vdrfirrilor lui G, p ,t(G)
gi cu lj, rnultimea vdrfurilorde grad
p. De asemenea, pentru o rnullime

n JVa(y)

l/c

.f'

1 .fi

.Jlrr

d.t;,

@)

d.a;,

S,S

i {2,. . ., n} este adevaratd inegalitatea

lc;({rr, -r,i}) * rc;({r,,, :r;-1 }) ( 1.

Rezult6,lindndcontcdl/6,(;r;1)

(n,,):

Q{rt,...,:r.}qi

i"r,({r',
i:2

"r})

Nc;'(r,,) e

Deci graful G este hamiltonian.

'i.:2

n,

ri

1.

(.u )

tl

cu n 2 3 vatjuri Si c'u proprietatert

pentru orice doud varfuri neadiacente r,1t \,', este humiltonian.

atunci putem lua P : fr,'yl. Dac1r {r,y} # E(G) atunci, conforni

d6(r) t dc\u) >- n Ei avem
l/c(") n l/c (y) I : ll\/c(r) I + lluc(t/) I - l/6; (r) u A'c (y)

{r,A) e E(G)

d6(r) + dcfu)
> dc:@) + dc(y)

)n-(n-2):2.

l1/6;(:r) u _Nc(y)1

iV(G)

{,",uil

Sunt posibile

Figura 7.4.

Inri
224

Deci lU (G)l >- rP f 4.

Ca:ul 2.p<n12.
in acest caz avern:

: Glvpl ii.dus itt G de mullimea vdtfurilor de grael ninihr este

^intr-adevar, dacd prin
conrplet.
absurd ar exista doud uerfuri n.udiu.
1y e vo uiun.i, p. o.
o parte am avea d6(r) + dc.(a) :
"nte'nf
?.'p .n, iar pe de altd parte, .onio.n, i.opri"rulii ain
(i) Gr1ful.G,

2 d.c@t) * cl6;(t:,,1, t * | :,r,.

*,9.

.l ^ \
llr\u/l : 4 ),
dc\t') 2
- rel/(G)

Observdm mai intdi cd grqful G este conex. Pentru a demonstra aceasta voln ardta
cd pentru doud vdrfuri oarecare r,y V existd un -r,'g-lan\ P < C. intr-adevdr, dacd

V(G)

I L't /1\t

7.2.2. Caracterizarea grafurilor care au proprietatea Ore

-I-eorcmi
7,7. Un graf simplu G - (V,E) cu n l$22 vd$ilri at pt"oprietateu cd
ds(r) + dc(a) ) n. pentnr orice doud vdrfuri neadiacente r,g e V, cre cel pulin tt,2 f 4
muchii, lEl >- n2 la.
Demonstralie. Pentru n : 2 afinnafia din enun{ se verifici sirnplu deoarece singur-ul
graf cu proprietatea din enunJ este graful complet cu doud vArfuri, G - Iiz,9i avem
lEl : 1 :2'214.
Considerdm in continuare n N2l gi fie G un graf cu proprietatea din enLrnf.

ipotezei.

"a;,({",,, "',-1 })

7.6. (Ore) (Ln gra{;;intplu G : (V,E)

TeorernE

l/r;

Cazull.p)n12.

Teorema urmdtoare, datoratd lui O. Ore ( 1960). admite in mod evident o demonstrafie
aproape identicd celei precedente.

cd d,61(:r) + dc;(A)

G este un r:,37_r"l

(.r)

Atunci, evident

Aceastd inegalitate contrazice insa ipoteza deoarece. conform acesteia. avem:

cls,l:r.,,)

urmatoarele situalii:

{..',...,,r,,-1}:

: f ttc,ttz1,r")) *16;,({l,,,r,i*1)}] (
tic,lr) i

p : [",u,,]

oarecare ,.9 q V (G) notdm cu

S complementara in l/(G) a lui

Figura 7.3.

Astfel, pentru orice

iar

95

enunt, ds(:r)

+ dc(a)^> rr;.conrradicJiel

Deci G,, este graf complet.

(ii)p > lV,,l- L. inrr-adevar.peniru.r V,,aremp:

dc(rl 2 dc (r\:lv,l_
deoarece Gr, < G giG,, este graf complet. Di: p
I l%l _j';;;_."""Jiti.l ori G

na
Gp

Ar fi convex ceea ce contrazice observaiia lbcuta

ia inceputur demonstraiiei, ori G
ceea ce nu sepoate deoareceam avea n/2
> p n _ > n/2. Deci p > lv,l _ I.
(iiil irr consecitrlii. pentru orice-viri, e v,,.*irta un
::';roprierarea

ur,"ui;;;-;ti

{2.:r'}e E(G).inplus,acesrverfr,aregrajulcelpufin.gut.upit.,;Ji;l>r*1.
Si considerdnr agadar

un varfz6 I,f, gi sd evarudm gradere ,rarr.rrilo. grafurui

G in
raportcugradul lui r0. Dup6cum amvdzut,existaunvdrfl6
e ,^,1t,",,j",,irif I2 p+l.
Avem
",
{a) d6h:n)

p;

(b)dr:(ri,) 2
(c) d6;(;r)
(d)

d(;(r)

pt

L:

2 p,Vr 1/a;(ca)

{r,1,};

) - 7t. V,, e Nc(rt ) u {ru}.

rr.

Incgalitatea (d) este adevarati deoarece

pentru

1/6(251)

ul,r.s)

avem

{r, ruT 4 E(G) 9i, conform proprietdlii

din enun!, avern ds(r1) * dq(r) ) z sau

P*ds(n))n..

VP

Figura 7.5.

CoNDrTil

LINII HAMILTONIT]NI

96

A UNU| cnAF

stMpLU

97

iar pe de altd partc, conforrn 17.l)

Rezulta

ltr(G)l

:; 1z- ).

dcQ)

lE(G_"11

contradicliel Prin urmare, in cazul l. I graful

1.2. Ca:ul lc(.:) > (u - ))1,1.

r/1;(r)
:llurt..'nt*( I
d1;(.r:)*a1;1.r'i,1) +
I
\.r(Na;(r1'1-{.ri,l
- L
'
e,Vr.(ri,)u,u
.'

ilo * [(e- i;' p + (p- 1)] + [n n-1\2 n2+l ,r2+l

/
:[tr, )+ 4 > q >T'

(p+ t)](n

>

) nf2atuncilE(G)l > n2f4iar

n2 f !t. Demonstratia este incheiata. !
Asadar, daclp

-p)]

,n

dac6'p

<

este panciclic.

Atunci, penh'u orice

.. ,n} exista
1S {1,4,51
{2,,:t: i}, {t,, i+ L*r} e E (C). intr-adevdr, avern

rr'2

- | < 2tl6(z) f
l(i(rr-l

gi deci, tindnd cont cd

n - 1) cu proprieratea

nf2atunci lE(G)l >

Teoremi 7.8. (JngrafsintpluhamiltonianGcunN2tvdtfut'isi cttcelpu;inn.2f4

este

, (rr-l)':.
4

r:t.(G)

muchii

STJFtcf LNTE t)E HAMTLToNHTATE

panciclic sau este izomorf cu Kn./2,r,/2.

rr;({z,r}),

t {1.2,J,....r}

ft6({z,r;})*
16({z,xr.+._z})

cu propri,etatea

r.6({2.;r:;+r_z})l

) 16\{2, ri}) + 16({z,ri+t-.2}') r

{0,

i}

exista

i e

{1,2.3. .. ..

-- f

fi

de unde

16({2,4}) * rr3({z,xr+t_z}) :2.

Dentonstralie. lJtilizitmmetoda inducliei matematice dupd nurnirul n a[ vArfurilor

grafului. Notdm cu I(n) ipoteza inductivd-care este chiar afirmalia din enunf. /(3) este
adevdratd in mod evident.

Vom demonstra'EdL(n - 1) implica Z(n) pentru n )- 4. Fie G un graf simplu

hamiltonian cu n. vdrfuri, n N2+, Ei cu cel pulin n,2 f 4 muchii, lE(G)l > z2/4. Notam
cu rc lunctria multiplicitate a muchiilor, rc I V(G)12) * t0, 1), unde 16({:r, V}) : t
daca {e,

a} e E(G)

9i

16({4, y})

0 daca

{r, A} # E(C).

Sunt posibile urm6toarele

doua situa{ii:

r2,r3,

.,,t:,, -1, :r 1f.

Vom demonstra cd in acest caz graful G este panciclic. S[ notam cu ; vArful lui G
care nu apa(ine ciclului C: {zl : V(G) - V(C). Avem:
I

. Cazul in care graful G conline un n

1.1. Cazul d,6(z)

(n

7-ciclu Q

lr1,

..

Figura 7.6.

1) 12.

tE(G- z)t:tE(c)t-dc(z)r+

'

-+:t+-

i 'q#

Astfelgraful G*zaren-lvArfuri,estehamiltonian(deoarece0

<G-z)9i

(7 r)
arernai

mult decdt (n - t)2 l+muchii. Conform ipotezei inductive 7(n - 1) graful G - z este oli
panciclic, qi atunci qi graful G este panciclic, ori este izomorf cu K6-ry1z,p,-t)/'t. Dar
aceastd ultimd varianta nu este posibild deoarece pe de o parte am avea

lE(C

16({2,11}): 19i rs({z,r;.+rz)): l adicd {r,r,.},{",r,+,._r} E(G).

Astfel G conline l-ciclul
lr,rrLri+t-212] . Deci gi in cazul l.z graful G este panAgadar

Atunci

-z)l = lE(.K("- t112.,,,,-t112)l:

*#

ciclic.

2. Cazul tn care gra/ul G ntt congine nici un (n

7)_ciclu.

Vom demonstra cd in acest caz graful G este izomorf cu

Kn/2,r,/2. Sd notarn cu
.: [tt,r2,trBt...,rn,rtf un ciclu hamiltonian. Din faptul ,a'6'n', .online nici un

|(zl)-ciclurezulticd,pentruorice i,j e
{L,...,n} cu i * i si i+t j'i t2,dacFt
{ri,ril .E(G) atunci {xi,4,"rj+r} # E9):deoarecealtfels_ar forma'(ri* 1)_ciclul
r1

(..G. Astfelpentruorice i,j e {1,...n}cu i* j

,lt,,,:t,=x;+t.,x;12
- ".t
t *1 t' j +2esteadevdratdinegalitarea
rc({:rr,ui}) + rc ({ro+r,ri+z})

1.

si

(7.2)

LINII !IAMILTONIENE

98

CoNnrlrr sUFtctENTE DE.HAMILToNETTATE A uNUt

cRAF slMpLU

99

:ti+1
este echivalent5, conform

(j.4),

cu

{:t.i.:r117a2}

E(G) pentru orice i e

{i,...,

rr},

adicn

{t:,.,r;l.1r

1} #

E(C)

penrru orice r

{1...., rr}

qi deci echivalenfa (7.5) este adevdrard.

Analog se procedeazd gi in cazur echivale*iei
(7.6),
Dar {'r:;., ;r;.r1 e E(G) pentru orice,
.., n} acestea fiind

{i.

lui hamiltonian C. Aplic6nd alternativ echivalenlele (7.5)

:t.i

apartenente sunt adevdrate

:Li+l

Figura

7 .7

|ri,r.,-tj
{ri,tr--r}

r6({ri,ri})

lc({z,+ r ,r.i+'z})

Prin urmare I E( G) I

<

n2 I

ri+z})] (

a 5i.deoarece prin ipoteza I E{ G)l >

i2 /

n2

4, rezulil cii

este par 9i dacd pentru once

i,j 1l,...,nlavem
lc({ri.11} + 16'({r; t r..ritz}) :1.

\1 4)

adica exact o muchie dintre {ri, zi} qi {r;11,:rr'12} aparline lui E(G).
Din (7.4) rezultd ca pentru orice I U, 2,3,. . ., n - 1] sunt adevdrate echivalenlele
urmdtoare:

Iri,r;+t\

E(G), pentru orice ri e {1,.

..

,ri.}

+) {"t.,ri+t.+t) # E(G) pentru orice ri {1,. . ., n'}

Irt,r.,.+r\ (E(G), pentruoricez e {1,..',n}

<+ {"r,tn*r+r} E(G)pentruoricei {1,...'rr}
intr-adevar, propozilia

{rt,r*t}

E(G),

{'r;,.ri-2}

E(G),

: {rt,rJ,rE,...,r",_i}

V {:lr2,e;4,..., J,,}

I(rt/2.,t/,2.

conform principiurui inductiei matematice dcrnonstralia

este incheiatd. fl
Din.teoremele 7 '7,'l '8 9i din teorema 7.(t rct,ultlt urmitoarea
caracterizare a grafurilor
care satisfac condilia lui Ore.

(7.1)
Egalitatea (7.3) este adevdratd daca gi numai dacd

E(G),
e E(G).

{r;,zi-p6}

In concluzie, orice doud virfuri din G cu indici cre paritali

diferite sunt adiacente $i
orice doud v'rfuri din G cu indici de aceeagi paritatc
sunt neadiacente. Deci

z.7q{1,....r,i

116({r;,n3}) + rc({rt+r,

(7.6) rezulra cd urnratoarele

{rt,rr+z} ( E(C),
\r,,*i++j ( EG).

''":'::!

2lE(G)l + 216(G)l

i e {1,...,rr.}:

{r,i,ti+r) e E(G),
{ri,r+t} t(G),
's(c)'

Mai rnult, inegalitatea (7.2) este adevdratd cu egalitate, chiar gi in cazul in care i : i
sau i * 1 : I * 2 deoarece graful G, fiind simplu, nu are bucle. Astfel, conform(7.2),

4lE(G)l

penru orice

chiar nruchiile ciclu_

Si

(7.s)

/.b)

Teoremi 7.9, {Jn gra.f sinltlu G : (V, D) r:u tt

e lS4 vatfuri rtt pxtprielatea dr
dc@) -t dcQl) > npentru orice rksuti r,(trlirri ncttrlirtcn,rin-r,A"
V ;r;";nci.lir.,s.urr

este

izo

ntot{ cu K,t

/ 2.n, / 2.

7.2.3. Probleme

l. Un graf simplu G cu n virfuri cu prr>prictirtcir t:ri rl1;(r) + tj)G(y) >- tt

doua vdrfuri neadiacente r,u V((:) cstc concx.

_l

pcntr.' .r.ir.t.

2' Fiec ungraf simplu cu n varr,ri crr p.rJrricrrrrr.rrcitd,6(z)

+ dc;fu) ) rr pcrrrr.rr .r.icc
doud v6rfuri neadiacente n3 t- v({:). I)ricri rr((i)
< ,./z'utunr) grntut i,,,tu, irr (i trc
virfurile de grad minim ri(G) cstc conrl)lr:t.

3' Un graf sinrplu

harniltonian cu r. varluli (:ilr'(. lllr r:onfine nici un (n

1)-ciclr-r arc ccl
multrt.2 f 4 nruchii. Maximul estc atirrs rrurniri pcrrlr.rr
rr par gi G _ K,,/2.,/2.

4' Fie G un graf simplu

cu ri

virfirri

conrpus <linrr-rrrr (n
- 1)-ciclu elementar qi un varf
Arunci G csrc pirrrr:iclic.
5' Fie cl un grafsimplu cu rr vrirftrri curc c..rirru ur cicru hamirtonian
e': 1r1.x2,...
''.,r,t,ril]. Dacipentruoricc i.,1<,, 11 ,'2,...,,Iur.r'irtoar.eacchivalenJaesteadevarata

z de grad

dc(r) >

(n,

lt(G) pentru orice ri e {tr,...,n.}

- t)lZ.

{t:;,n,1} e li(G)
alunci G

lt',,,.,..,,,.

(..} {:r;, 1 1,:r.

112

li(G)

I,IN I I }IAIvI ILTON I t.N I,

100

CoNDtTil suFrctENTE DE l.tAMrLTONEtrATE A uNUt cRAF

STMpLU

6. Fie G un graf simplu cu n vArfuri V(G) : {t1.:t:'2.... , r,,} cu proprietatea cd pentru

orice i., j {i,2....,rr.} urmitoarea implicafie este adevdratd

{:r';,ri) E(G)

=+ {.r:1.'1

,t:.+2}

E(G),

atuncipentruoricei {1,2,...,rr}averndc(:r;)*d6(:r;-.1

nqi ltr(f;)l

trrl'1'

7.2.4, Tehnicainchiderii
Si considerdm gy mullimea tuturor grafurilor simple peste o rnullime finita de vArtLrri
o proprietate p a acestora gi un num6r natural k N2o. (1, inlprer.rnd ctl lelaiia <
formeazd o mullime parlial ordonata gv',<. in cele ce urmeazd conveninr sA itlentificam
(J
P cu mullimea grafuilor din gv care au proprietatea 2. Astfel expl'esiile ,.glaful are
informalie.
qi,,G
vor
comunicaaceeaqi
e P"
proprietatea P"
Pentru un grafG e 0v Ei opereche de v6rfuri s: {t:,y} V(2) notanl su urG'(e)
numSrul muchiilor din E(G) care au un capdt in mullimea {t. y} Ei un capdt in mullinrea

v,

complementardacesteia V
Proprietatea
de vArfuri'e

- {",A}.

se numeqte

: {r,a)

gl' $i orice pereche

k urmdtoarea implicali'e este adevaratd

h+-stabilit daci pentru orice grafG e

V(2) cu ut6@)

observdm c6 daca vdrfurile * Ei g sunt adiacente in G, atunci G : G * e. Prin urmare,

implica{ia precedenta este semnificativd doar dacd vdrfurile ;r qi y r.ru sunt adiacente. caz

in care avem

'ut6;({r,E})

:tr;c+.({2,.q}): dc\t:)*rI7';('11):t11;v,('t:)IrIc:*,'(LlI*2'

Proprietatea P se numeqte k- -stabita dacd pentru orice graf G e

vdrfuri

e : b,Ul

I/(2) cu 'wc\e)

gt,

$i orice perechc de

&' urmdtoarea implicalie este adevdratd

G are proprietateaP =+ G

e are proprietatea

2.

G * r,:. Pritr urtllare,

Observdm cA dacd vdrfurile r; qi y sunt adiacente in G, atunci G
:r; 9i g sunt adiacente. caz in
care avem

inplicalia precedentd este semnificativd doar daca vdrfurile

-c({t,tt}) :'uc*"({x,a}) :

d6;(c) + dc;fu)

- 2:

tlc:-,

(t) *

d1;'-, (t1)

Pentru doui numere i, k N2o vom spune cd ploprietatea 2 este (i- , L:- )-.\luhtlo
i--stabila gi k+-stabild.
de posein figura 7.8 am reprezentat diagrama Hasse a posetului indus in Q1'/
tul fy,g. Pe arcele diagramei am notat maximul ponderii muchiilor prin a caror adaugare/gtergere grafurile se transformd unele in altele.

dacA este

Figura 7.8.

102

LlNrr g,rvrlroNrr.Nr,

lc+ inchiderca unui $af simplu G(v,E), unde,k N>o, este rnul{imea c1.+(G)
grafurilor oblinure din G prin repetarea c6t timp este posibil a urmdtoarei operafii:

daciexistae: {", y} e Vtzl - Ecuur6r(e) : ds(r) * d,c;!')

atunci se iniocuiegte graiul G cu G + c (figura 7.9).

c:
6r

(.v,8),

k:,

CoNDrTtr suFtclENTE DE HAMILTONE|TATE A uNUt cRAr stMpLU

G:(v,E),k
'7)

y(z) _

G' e c6+(G)

E' -G' e

c6+ 1G)

E',

- lc:j

ut6;ft): k

Figura 7.10

7.2.5. Exemple
d6(r)+t16(11) |

r",0'.J)

G':C'+e

Figura 7.9.

k-

trchiderea unui graf sirnptu G(I{E), unde k N>o, este muuimea c1, (G)
grafurilor obtrinute din G prin repetarea cat timp este posibil a unndtoarei opera{ii:
dacd existd

e: {x,A} E cu utc(e))

k, atunci se inlocuieqte graful G cu G-e

un graf simpiu G se numegte gl af k- -tnchis daca c6- (G)

: iG]

(7.g)

cu alre cuvinte, un

graf ft--inohis este caracterizat d0 irroprietatea ca pcntru orice muchie

ttc(e) < k.

"

: {t,g} avem

:{X}

NN] NX
,".[]) :tx]
ilNX

103

lj
l

104

[-INII IrAi\4ILToNItiNt:

{i

F'l

,l\

I]:

,t/

c1+

I\.J I\
\\ti

wwwNfl
/f\

\,R\A

sJ s?

'".(ft) :{o}

Dentonstralie. Sa presupunern prin absurd ca algoritmul (7.7) poate conduce,

prin seleclii dif'erite ale vdrf'urilor neadia_
cente r gi g, la doui grafuri At-imchidere
diferite Gr : (1,'. E1) gi G2 : \V,Ez),

Gz'

muchiilor in procesul oblinerii grafului G1 .

Deoarece & * E, purem presupune, f6rii

a micgora generalitatea, cd Er
- Ez * A.
Fie j Nyr primul indice al unei muchii
care apa4ine. iui -81 dar nu apa(ine lui -82

r_1

((,,)

qi

I;)-: tr-rr.l_l

lEt-Ez

Notdm

: {r,a},

G11:: G

I
I

I
I

e|,e2...-,ej

4-E)n(Ez_E)

I
I
I

I
I
I

I
I

811

Figura 7.1 l

qi

e7

* I .n 9i Gs :
1<r<j

Conform modului de selectie a vdrfurilor neadiacente

implicafii sunt devdrate

( Gr, ei: {x,A}

llE,-E,

e!1e2,er,...,j_r (Er - E)n(82_ E)

ei

'"-(ffi) ={ftQ}

l0s

In cele ce urnleaz', in funclie de context. convenim sd in{elegenr prin

(G) un graf oarecare din nrul;irnile c1 _ (G), respectiv ri+ (Gj.

Notam Ei - E : {.t,"2,e3,...},
unde indicii corespund ordinii selectarii

fr: ft ft'fr-ffi

:{#}
''".(fu)

suFICIENt't1 DE IIAMILToNE|TATE A uNUI cRArj slMpLU

Teoremi 7.10. (Teorerna de unicitate a A:+-inchiderii unui graf) pcntru

orice 51tztl
simplu G : (v, E) si orice nuntdr k N21r p'in argoritnrur (7 .7
) se obline un un it: grul
k+ -inchidere lcp"(G)l : 1.

Gt

,*.(fr) :{fr}

.rff\

CoNDtlil

r,g

Et-E>.

(V,Ed.

din algoritrn, urmdtoarele

: {x,A} h =+ d.a;,,(u) * d,6;,,(y) ) k; (a)

: {r,A) f Ez =+ r16;"(x) + rt<:,(,g) < k. (b)
Dar Cis ( Gz. Prin urmare dco@) ( dc, (r) dc,, (g) (
dc. (y), qi din (b) oblinem
$i
d"u@) * dc"(a) ( d6,(r) + dc,"(d < k.
(c)
Gn

d Eo gi ei

ej

Inegalitalile (a) 9i (c) se contrazic ai astfel presupunerea facutd

la inceput este falsa. Deci
: Gz, qi prin urmare lca+ (G)l : t. pemonstralia este incheiata.

Gt

Observafie 7.11. in

cazul k--inchiderii unui graf G nu este aclev6ratd

analoagd celei precedente ceea ce se poate constata
in exemplele 3 gi 5.

LemdT'12' Fie

doua numere naturare

o teorema

i,k N2o, qv murrinxea grafurilor

sintpre
pesteomullime.finittrdevdrfurivgipoproprietateaaces,tora1i+,t-\-"iiouird.Atunci,
oricare ar.fi graful G gv, pentru orice pereche de
vdtftri e : {*,i} e Ve) cu
wc(e) 2 max{i, k} urmatoarele afirmagii sint echivalente:
(a) G e are proprietatea p ;
-

LtNrI rrAMrLToNIitNti

106

(b) G ure pruprietatea P:

(c) G + r: arc proprietalea P.

G + e 9i echivaienla este imediati.

Cazul 2. e f E(G). Avem:

(i) dac6 G are proprietateaP, atunci gi Cl

nrax{i, k}

ttnde P

ruax{2,

+ c are proprietatea P

deoarece

cste

i:

P;

ft}. tr

Cu acclegi noialii, este adevdrat de asemenea, gi urmdtorul entrn!:

Teorerni 7.14. (a) Fie i,,k N21; ar i ( A El P tt proprictote i.+-stuhili u grt(itare proprietatea P penlru orice G 8y, tttttttt'i.Si r:1rl()) ure

rilor tlin Qr,". Daca G

pn4;rietutea P.
lb) Fie i,A e N;o cu l ( k si P o proprietatei--sldbilti a gnlilrilttr dirt
(| are prutprietrtte,tr'P penlru orice G e Av, atunci Si r:p (()) ute prtspricttrtr:o

incepenr prin a denionstla faptul cd l-iarniltcrlre itatea grafulilor sintple cu rr varfuri este o proprietate ((.)+, n-)-stabili gi conlbrtr tcot-ernei 7.i3 vorr-r obline o condigie necesard qi suficienti de hamiltoneitirte ?n Lenrlcrri rlc //+gi rl--iirchideri, folmr-ilatd in teorema 7.i6. Acesta va avea drept conseciitic icoi'e-rncle ini

Dirac

gi

stabilitate.

Ei Ore.

Teoreml 7.15. irt mullintcu Qy, a g'afilriktr sinpla peslc o ntulsirnc

rz N2r, proprietatea de a.fi hantiltonian este (A+,n'-)-satbila.

c'tr

tt vtirf)rt'i \'',

dc a fi hanliltonian a graiirriior din (li

.
Demonstr-e{ie. Notdrl cu ?11.. proprietatea
Avem:
'H
(.a) Proprietatea T{\/ esle 0+ -stuhila. Sd consideram un gral G
1', un ciclu ha:nil-

tonianC(GEi e:{r.r.,}V(2) douavarfuri neadiacenteinG.Evidenturl;(c) )0.

Atunci C,'<G+egi asiiel graiul G+eestedeasemeireaharlihonian,G-lc'llr'.
Deci proprietatea 7{y este 01--stabila.

I'

N1._"1:r,,.) deoarece

ll'-.r',-r,.r'rr

p.;r;;,; ll'ir.,

altfel s-ar fornra in G _ 1 ciclul hantiltonian,(,. _

Rezulti ly'c_,.(r,)

--r;.rri].
Ai;_, (.,r.1). de unde
oblincrn

d,c

-,,(r t)

d6,'*,,

(r,, )

Aceasta inegalitate contrazice insa ipoteza uts(e.)

d,s-,.(:r1)

* d.6;-"(rn): dc(ri) - I*

Agadar, graful

G*e

este hamiltonian,

e {r:1....:ir,r_,} _ i,.,-r I i

n, deoarece avem

rl,g(r.,,) _ 1

:,uc({rr.r;,,}) :

u;17(e:)

n..

G-e 11r... Deci proprietatea Hr. este ,.--stabild.

Demonstrafia este incheiati. tr.

Futem formula acum. conform teremei 7. 13, enunful urmitor:

Teorerni 7,16- in tnulsimea Qy, gra.fitilor simple pe.ste o ntullima

cu rt, rtut.fitri
rr N2r, pientru orice gt'af G gv urmdtoarere afirmarii su,t echivarente:
(a) c.,,- (G) este hamiltonian:
(b) C esre hamilronian;
(c) r:,,+ (G) este hamiltonian. !

1.,

Amintim cd am convenit

sd notdm prin cr+(G) unicul graf n+_hrchidere a

lui G din
mullimea c,,1 (G), iar prin c,,-(G) oricare din grafurile n--inchidere
ale lui G care

formeazd mullimea c,,- (G).

At' DuCu
P. !

7.2.$. A,plica{ii
7.2.6.N. Flamiltoneitatc

Teorerni 7.1"3. Fie douit numere nalurale i, k N2o, gy nrullimed gralitriLor sinrplc pe.sle o mul4inte.finita de vdtfn'i 1,' Ei P o praprietate u cestoro (i+,k-)-stubild.
Atunci, oricare ar.fi grffil G e gt, urmcitoat'ele ttfirmalii sunt echivante:
(a) cr,- (G) are PrcPrietatea P;
(ls) G are proprielateo P:
1c) r:,,* (G) are Proqrietated

(b)PrcprietuIeaHv eslen--stobilti. Siconsideramungraf

G 711 rrpciclulr.rrrily(z) cloul v^rfuri adiacentl in G cLr
C ( G gi
e
{u,ui
tt':1;(r) ) rr. Vrrrr
":
aritacd G - c Ht,.Daclr,prinabsurd.
G _ cnuarfi hamiltonian,aclica {:) , ,,E,1 1,
atunci ('l < c - egi cum c < G, rezurrdcd e E(c). prin
urrrarc. cicrLrr (,inilucein gralulG*cun ir.,u-lanfharriltonianp : C_c : 1.,,.
1,,,
gi .r',,
i.,. penrru orice i.
12.....n) a'em
,1;i.'",f,1j,;,;:
atuttci .r'.i,1

i+-stabila 9i ur6(e) )
}
(ii) dacd G + e are proprietatea 2; atr-lnci gi G are proprietatea 2 deoarece 2 este
/i'--stabila qi ur6;1, (e) :'utck:) ) nrax{I, k} >- k.
Agadar, in arnbele situalii echivaienp (b) ++ (c) este adevdrati. Lema este demonsttat5. n

lol

tonian

Denronsttulie. Vom demonstra ch (b) ++ (c), cealalta echivalen{d (a) <+ (b), fiind
evident analoagd.
Sunt posibile urtritoarele doui situalii:
Ca:ul l. r, e E(G). Atunci G

CoNntTtr suFi('lt.NTF Dtj HAMlLT0NtjtrnTE A UNUt cRAF srMpl.ll

Coiotrar7.l7, FieG_ungraf simplucunvdr.furi,n N23. Dacdc.,,t({:\

atunci graful G este hamiltonian.

rr,,,

Din corolarul 7.17 rentltd, imediat teorema 7.5 a lui Dirac teorema 7.6 a
lui ore.
ai
intr-adevir, este utor de vdzut ca graful G din enungurile acestor teoreme
are nt-inchidere
izomorfE cu graful complet K,,. in consecinld, conform corolarului
7.17, graful G este
hamiltonian.

7.2-6-2. Teorcma !ui Chvdtal

Demonstrdm in continuare o proprietate a grafurilor simple cu n varf,uri
nf -inchise a
cdreiregalie este 0+-stabil6. Aceasta ne va permite formulaiea unei condilii suficiente
cle
hamiltoneitate a unui graf simplu aparlindnd lui Chvdtal.
T-eorerni 7.19. Fie G
care notdm _

(V E)

un gra"f sirnplu de or.dirt

n. n N>r, nr_inch[.s in

: (,lt { ''' S d'), nrultisetul orclonat crescdlrtr ol graclelorvdrfiu-ilor

V;.: lt: I r: e V, da;(x) :61 penrnt i. {0, 1, 2,...,n, 1}.
-

"t(G)

.i

tui G,

[-l Nl I I lAl\1 I Ll oNlf:NI:

108

C0NDITII SUFICIENTE DE HAMILTONEITATEA UNUI GRAI. SIMPLU

Alttnci nno tlirt ttrntatoctrelc dottti u.lirntttlii t"sla ttdt't'iirutit:

(a) graftrl G este cctnrplct: (| - I(,';
(b) gra.ful G are propriclttlcu P,u,;

I
(L:
l%,*rl+.'.r- ll1, rl

Exisld un nttnmr intrcg i:,

r-:

lr <

nf2

t09

ustfel incal

(Pr

I l%l+lvll+' +ll'il

r--_l
tt
)

V*+z

Dentonstralie. Sunt posibile urlrritoarelc doutr situalii:

$\t

l.

Vt * 0. Atunci graful CJ nu este cornplet

A) 9i lYl : n ) 3. Pcntru l; : I avern

Cantl

deoarece

(l

are varfirri izolate

Vn+r

u,Vp

l%,_rl(1<lr,1l+lhl
deoarece prin ipotezd

lrftl >

gi prin urmare

lVi,-rl

0. Agadar proprietatea

este
:

adevdratd in acest caz.

Cazul 2.

Vt

0. Vom ardta ca daca graful G nu este complet. atunci el are plopli+ (b)) qi cu acesta denonstratia va fi incheiata.
aEadar cd G * K,,.. Existi atunci doua vdrfr"rri u. r' I" neadiacente

t--l
tt

Vz

etateaPy (adicd non (a)

Pre,suRunem

{u,u} 4 E

Presupunem ca, in mullimea perechilor de vdrluri neadiacente din G, perechea {rr.

aleasd astfel incdt suma gradelor sa fie maxima

dc(u) +

r:

dc{u) maximi.

< lyrl + lyzl +... + lyftl.

intr-adevar,pentruoricei {k+1,

.
{r,r}

dc(u)

<n

altfel arn avea {u.

k+2,...,n -

r}

eE

qi

1} gi oricev6rf

:,;;

dc(s)'+

k'+ t

r 1,,.,t f

u,

d.6;@)
> k + t: =
.st" Lgat cu maximul sumei

t:dc\u)2lV**rUV;+2U...UV,,_r _{u}1.

(7.13)

Sunt posibile urmdtoarele doud situalii:

:
t, Vr:

2.3.1. t

0.t2)

k.
71 Si din (7.

l3) oblinern

t 2 lVx+tl + llzr+zl + ... +

t > k.
Atunci r,' V C 71+r

lV,,tl.

(7.14)

2.3.2.

:0)'

I'cclc
intr-adevlr,d.c("):k ) ldeoarecegraful Gnuarevarfuri izolate(llirl
+ t : ds(u) + d,c(u) < n $i, cum k ( t, rezulta k < nf 2 (vezi figura 7. I 2).
2.2.lV,,-nl* l%,-r+rl + "'+ l%-rl ( k.
intr-adevdr,pentruoricei e {n-k,n-k+1,...,tI.-.1}qi olicevArfe 7;, {lr,.r:}
E,deoarecealtlel amavea {u, r) (E gi d6(ri) -ld6;1"r,): A + j 2 tt:ceeacecontrazice
faptul cd graful G este n+-inchis. Rezultd k : dc(u') 2 lV,-tl+\V,,-i +r l*' ' '+l\/,, -tl.

alta parte k

.O. deoarece

d6('r.') ceea ce contrazice raftut ca numirul

gradelor a doud vdrfuri neadiacente. Rezuli6

deoarece graful G este n*-inchis, iar vdrf'urile u 9i u sunt neacliacenle.

in continuare avem:

2.1.1<kcnl2.

(71l)

Vom ardta ca num6rul k astfel definit are calitdiile din enunlul proprictirlii 21'. Observam
mai intdi cI este adevaratA urmAtoarea inegalitate

d6;(u) + dc@)

Figura 7.12.

2.3. k

(7.10)

A<,.

} este

Notdrnk; :d,c;fu)qit:d'r;@)ceeaceinseamnicAtt\'*,9i r'tri.Putempresttpune

lbrd a micgora generalitatea c6 avem

k+t:

Vl

(7.e)

U Vx+zU

..

.UV,_t

pi din (7.13) oblinern

t 2 lVn*rl + l%,*zl + ... + lV,,-tl

- L..

(7. I s)

Cornpar6nd (7.14) cu (7.15) relinem faptul c6 relalia (7.15)

este adevirara in arnbele
cazuri. Inegaliratea (7.15) admite forma echivalentd t. n* (f
. .+
_
Iz1l+

sau

+ t < n,

ceea

lvzl+ ... + lVxl ) _ t _ r > k

"
ce trebuia demonstrat. tr

lVl
deoarece k

ltzry+.

l!il)

CoNDll'lt sul;lclENTI

LINIt llAt\4 tLtoNt t-Nt,

110

Fie

s: (..t < ... (

.r,,) 9i s'

intr-adevdr, conform lemei 7.l9 qi corolarului

(:r',

s' nmioretr:ri s gi notdin,s ( s'daca 5i nr-rrnai

clacd .r:1 < ;rl pentru orice ri e {1,2, iJ, . . ., n}. [.Jn g|af neo|icntat (lt spurlem cA estL'
grud-majorat cie un graf neorientat G2 daca s(G1 ) ( s(G2). unde s((,'1) 5i .s(G'2) sunt
orclonate crescdtoi rz

N2i.

Spunern cd

s(G)

.r',,,.'

* 1 .-

:u;r, Si

.20 avem

s(G').

(7. r 6)

< k < nf 2,avem implicaliile

<A9$r7o <di < Ottg$r' d,,,t,) /)-Aqry,t',,,*,2r1,,,,7.)n_

Agadar,pentru 1 {k <n.12 avernd'* ( A =+ d',,_,,) n-L'.Deci G'arepr.oprieratea
rtotrPy. n
,J;

Lenrd7.I9.Fien'N2l,ioe{1'2..'..rr}1l's:(.,.r<...<
(;r.l
"/: .xi,,

Prin unnare, pentru orice numir intreg k, 1

rnultiseturile ordonate crescdtor ale gradelor vArf'urilor.

lil

DE t]AMtLToNEtTAIE A uNUr GRAF slMpLtJ

reordonarea contponentelor. Avent s

<

lr:.

s'.

Denron.stralie.Cunotafia.io:rnax{jIi,r(.j(n,:ri::rir)}a\/clll
I e fn] - {.iu} qi ,,,,, : r,'ju- 1 <:rju. Deci

Teorernd 7.22, (Chv6tal) Fie G : (V,E) un graf sintplu ru l\il: tr ) i3 Si nulti.getul ardonat crescator al gradelor vdrfurilors(G) : (dt ( ... ( d,,). Dut'ri g.afill () are
proprietatea tonPlr, alunci G este hantillonien.

.tr:'.r',1 tt"n,t,

s=(rr

Pentnt orice numdr intreg k, 1

ur m dto area intp I ic

d*

a (i

k =l

<k

nf 2, este adet,ciratd
(norr

d,,.-t".

),

n,

2r.)

k.

Demonstralie. in vitutea teoremei 7.18 sunt posibile urmdtoarele doui situalii:

Ca:ul l. Gra.ful n+-inchis c,t (G) eile conplet:c,, r(G) ^ ft-,,.

Aurnci, conform corolaruldi 1.17 graful G este hainiltonlan.

.^

..:

't

n-r -inchis c,+(G) are proprietatea Py.

Dar, conform propoziiiei 7.2 I proprietatea rron 2y este 0+ -stabild qi prin urrnare. conform teoremei 1 .14 (a) graful n+ -inchis, c",+ (G) are proprietatea non Pr.; contradictrie.
Agadar, singura situalie posibil5 este cazul 1, iar graful G este in consecin{d hamilto-

Cazul 2. Graful

-il
,rid
f r

,t'j,

.r"

Lto

nian. I

Figura 7. I 3.

Corolar7.20, (a) Pentru orir:e graf neorietttaL G

.s(G

^5r

u,'u

L/(G) tn'cttr.s(,(|) 1

i'uu).

(b) Pentru orice gra.f sinplu G Ei orice numdr k N>o dyerx s(r:1.- (G))
s1r:p..

7.2.6.3, Caracterizarea grafurilor nehamiltoniene cu un numir maxim de muchii.

Pentru orice

t,oi,...,o1,b N21

s(Cl) S

Ha7''.'ttt

(C)).

Propozi{ie 7.21, in ntullinrea Qy a grafurilor simple pe.ste o nulline cu rt

rz N2:, proprietateo nonPy (negalia proprietalii Py) este 0+ -stabila.
Den'ranstrasie. Confornr propoziliei 7.23. negalia propriet5jii 21' poate

fi

t'iiuri

grttf G e Qv cu mul.tisetul gradelor.s(G)

rJ*-

(Ko, +. . .+)

"'

astfel

V rr,,.

t rrt1.1 .--.-(I+
\
' '"'):
(b*ar
s(H;''

fonrrr-rlatd

- 1)u'...(b+ar - 1)"t(b*ai +..'+a1 - 1)r'.

Ks

: (dr ( "' < d") utt: pntprietotca

1(A<ttf2,e.steatleviirttlti

non2l.,daciisirutmaidactipentuoricenunfirintreg,(.,

ttnndtoorenit"uplicaJie

:-

l{t"

Evident multisetul gradelor grafului Hf,t'"''a' este dat de formula

V

asfel:
Lrn

definim graful

* d,,*k ,rt,-

I;.

Sd considerdm un grafnecomplet G e 8v, G * I{,,, gi o pereche de virfuri neadiacente e : tr,rJ't g {Q\. Fie G' : G +e 9i s(G/) : (,ti < "' < di,) multisetLrl
gradelor iui G'. Presupunem ca graful G are proprie'iatea non 21' Ei sa aratam ca qi graful
G' : G i- e are aceeagi proprieiate. Cu aceasta Cemonstrafia va fi incheiatd-

Ftsura7.t4.

Il3't'', "(H?'u'') -

3a4:182

333344488.

(1

.17)

n2

LtNtI HAMILToNtf,Nf.:

7.2.6.4.

CoNDI'l'tr suFictENTE DE HAMtLTONETTATE A uNUt cRAF stMpLU

tl1

Exemple

(d) s(G)

( s(FJj" 't "-2r;-

unde, cu norariile teorcnrci 7.18, G gv pentru care eri.std

k un nuntdr
nf 2, cu una din prctprietayite (a), (b), (c) saa (d).

IIi''

.Dentonstratrie. ingeneral,pentruoricep,q

qry

orice

{1.. . .,.rr}

+n/tt

Hl.'

\F
V

i1,...,n),oricer. {1,...,n _ 1} Ei

avem

(i) lr4rl + lv,l + .. r lv,*l

(ii) p ( r/ <+ di, < d,r;
(iii) i' > dj e dtv,t+tv,t+.

rirrrcg 1 -( A

n:

di

lyol

+ ll/il + ... + lv,l > .i.

lYrl+'.+lyrl
Vo

\w
\W
Hl''

Hl'n

oro,o,0,0ll 1,1,1 , rt,

i ,ili

dd2dJ

di

x 'x

Oblinem echivalenlele

e dlvol+ly,l+...+1t 01 ) d1, +l lVsl + l% I + . . . + lV,l 2

n- k > d,*x, n*k_ I2 d,._t" +) d[,.0]+lvil+.:.*1V,,,-5_,1 ] d.,_t,
k

H)'t'z

d1,

<+ l]zsl+

n_

lyll+ ..*

lv",_r_r

l2 n -

(V,_*l + ... + lV,*l) 2 n *

{+ lV"_El+...+ lvn^rl> t
++

k;

k
k

Agadar, (a) echivalent este cu (b).

H)'t"t

H,|'r't't

In fine. echivalenp (b) <+ (c) esre evidentd. iar (c) <+ (d) rezulta imediat
din formula (7. I 7) care, in acest caz particular, devine
k

s(Hl'"''t'"'-zt")

: kh(r- k -

1;"-er'(r,

1)*
1)

("

- 1)'..(n - 1).

(V,E) cu

tr

rt*2h

Teoremi 7.24. Orice graf nehantiltonian simplu

II]''

H)'t'a

'rolrrzl(lc 7.23. l)rvprie:lateuPy

lcrttrttnetl

,lt|

mullimii grafurilor sinrple 9v, definita fn enunyul

mtrtrilr unndtourclc tlef;nilii echivalente (a), (b), (c) sau (d).
a

(rr)ll', rl I,,' I ly,, rl { l;< lX,l+lyrl+...+l7rl;

(tr) r/1 '. 1/ rl,, 1. . rr, A,;
(e ),r(t;) . 1".'l''(rr A: I).,,(n- k
- l)("- 1)...(n - t);
LvJ+-v-J

I{k<n12.

Dentonstra[ie. Fie G
larelor 7 .20 gi 7. i 7 avem

S"-2k

3 vdrfuri

prrn", un anumit numdr intreg

: (v,E) un graf nehamiltonian

Ar

rt -2h

n)

Ht,r,t,2
este grad-majorat de un graf de trn

s(c) < s(c^+(G))

qi

c,,+(G)

cu n varfuri.

/.!{..

conf'rm

k,

coro-

(7. I 8)

i14

LINII I.IAMILTONIENE

Conform teoremei 7.i8 9i propoziyer 7 -23existd un numdr intreg

k'

CoN Dtl

i < k < nf2 cu

l suFtcl ENTii

/ I \ ,.

( l, rr

in cazul

E s1Hl"

s(c,, r (G))

Din (7. I 8) qi (7. I 9) rezultd

'1

" -2k).

DE ItAM t t_'toN I]lTAi'E A UNtJI GRAF' stM pLU

L
r.

( I ) avern,

lindnd cont de (7.20),

(7. r e)

.s(G)

r(11i'''-2;

(1.n

- 2,.-,n -

s(G)

- Hl'"*2.

gi rezulta ugor cd G
in cazul (2) avem,

-\
!
adica G este grad-majorat de graful 11|"1 "-zi' '

Teorenri 7.25. in orice graf nehanriltonian sintplu G cu n

2 3 varfuri este adettitrcttti

gr'r'r

Aqadar. G

linind cont

de (7.20)

lHl'"-2,n|'''t1

(nrod

s(G)

-).

*. ftq$:s. wr"

-i'''

-zt,'

H)'t't
Figura

Rezulta

'<'

lEtrl'"t '-zr,'

t)
\
:\ /" 2k\ _t2: f'-t\z /-\_(, z- ) _t,,_/,)(k-t)-i
): (n*t\ - f* - t\ - (n _ 2k-i)(k- 1)+R -k2 + r
\2)
\2/
/n-1\
/I--1\
(^
:
- (n-24 -l)(k-l)

A.2

{" ^') -i \r/\L/

1_*\ ln _ r)
* r,

;')

*\2/

unde am folosit inegalitatea tip Vanclermonde

("-t\ - (" 2o) * ("1^)(o;')

t
I
\ z /

/\

atins daci
lE(C)l < (";t) + 1' Maximul este
in (*) qi (**). in (*) avem egalitate daca qi numai dacA
s(G) s(,r/l'" 't'"-'*)
Agadar,

::;:&,Jn-k-

* (^ ;')
\ z /
qi numai dacd avem egalitate

i) ("-r- rt{n- ;)" (n- l)'

(7'20)

n*2k

in(**)avemegaiitatedaca,sinumaidacdunadinurmStoaieledoudafirmaliieste
adeviirali:

7. I 5

rezultd ugor cd

iricheiatd. n

IHrr'-z,II"l'f I 1-od -)'

Demonstra|ie,FieGungrafnehamiltoniansirnplucun}n3vArfuri.Conformteore_
< k < nl2,pentru care avem

(*)

: r(l1;'t t) :222449i

Demosrralia este

mei7.24 existd un numir intreg k, 1

lE(G)l

- l)

_ l\
. (/n z')+t

lE(G)l
Avem egalitate dacd si numai dacd

2,rr

n-2

( s(Iy'|' t''-zr',,

urmatoare

l15

(2)A-29in:5.

propnetatea

inegalitatea

TEoREMA LUI BERGE

L/

(c)'

Capitolul

Cuplaje

(i:11, ,412):

AIt
A t"
o-o-o....+--tu

(L[1, XI1):

(!tt2, At2):

. n/'o o o

AIt

- v(M) {
t

ooo

O.<

.41-nesaturate)

V(M)

A/-saturate)
Figura 8.1.

P un lan! M-altemant

nl'o

(o

llrr nE(c(,)I. lAlzobtcrtt:

O transversald K din G este o mul{ime de virfuri K g I,'LG) cu proprietatea ca orice

muchie din G are cel putin unul din vdrfuri in oa. Notdm cu l( o transversala de cardinal
minim din G.

lill::t
saturate.

o'"

'4/2-alternante capetele '4l2-

d1,rr,1(r)

d1lr,1ft)

componentele conexe ale grafului [n/rAn12] sunt de patru tipuri:

1112.

dacd Gs este de tip (C) sau (I41, IlI2),

dacd G6 este de tip (.4.11, JII1),
dacd Go este de tip (IVI7, tr'12).

:
-

numdntl componentelor conexe din

flfiLM2) de tip (Nh, XI)
numdrul contponenetelor conexe din
lMlAIvIzl de tip (l\[2,IvI2).

Teoremi8.2. (Berge)Fi"G: (V,E), E +A,ungraf simptuSi M Euncuplaj.

e

Atunci Ar este cuplaj de cardinal ntaxim dacd si numai dacd nu exista

nici un lany I\,1_
allemant deschis.

Demonstrarie. + Dacd M este cupraj de cardinal maxim in

G qi dacd, prin absurd,
ar exista un lanr Jl4-alternant deschis p < G atunci,4d :: a,ILh]P)ar
fi un cuprul
de cardinal lI'Il+ r de unde
ltuItl > l-vl1, contradicfie. Deci nu existi

r'""r,vl-.r,""i.r,t

deschis..

Sd presupunem acum cd nu exista rant /)f-alternant deschis.

Fie M* e
de cardinal maxim. Vom demonstra
lM-1.
Presupunem prin absurd cA
lA[l < 1,4,I* l. Conform propoziliei g.l avem

Fie .4/r, A42 doudt cuplaje. Considerim graful [,4,1iA,412] indus de diferenla lor sitnetricd. Deoarece pentru orice x e V [X,I1LIzI2] avem

d1,u,a,u,1(")

lL,tzl

calMl:

Teorema lui Berge

,4_f1-

(b) Avem

linii groase).

{t

[-r

lll,Il -

deschis (muchiile cuplajului l\1

sunt reprezentate prin

8.1.

lanluri l./1, /I/2-alternante cu capeteie

saturate;

(vdrturile

M\

,411 -

Propozifie 8.1, Fie Mt, Mz doud cuplaje,diferite.

(a) Pentru o componentd conexd oarecare Go
{ ll\{1Llrt2l avenr

AI

spunem cd sunt Il'I-nesaturate.

in raport cu un cuplaj III dinG,un lant sau un ciclu?lementar spunem ci este,l'1alternant dacd.muchiile sale aparlin altemativ mullimilor nf gi 17 EG) - ?\.1. Un lanl
"1'1.-1-alternant .pun.- cd esle deschis (sau crescdtor) dacd are capetele nesaturate.

v(c)

lanluri /1{1 . ,4/2-alternante cu un capat

saturat, iar celalalt,412-satur.at;

l.Ii gi cu o tinie subiire muchiile lui

Cu notatiile precedente este adevdrat urmdtorul enunJ:

din G este o mullime independenta de muchii

M e EIG) adicd o mul;ime de muchii oricare doud neadiacente. Craful indus de .l\1
il notdm prin [,41]. Not6m cu ,4u1* un cuplaj de cardinal maxim din G. Vdrfurile muchiilor unui cuplaj spunem cdsunl hll-saturate. V6rfurile grafului G care nu aparlin lui ,\1

(v6rfurile

cicluri .4fi, ll12.alternante;

Am reprezentat cu o linie groasd muchiile lui

Fie G un graf simplu. Un cuplaj

v\M\ :

I t7

lhI.

- l\[l :
-

E un cuplaj

numdrul componentelor conexe din

lM" AtrI]de tip (,1f -, n/.)
numdrul componenetelor conexe din
lM- AI,II de tip (ll,I , A,[).

lluI.l - In'l > 0 rezul* ca exist' o componentd conexd din lIvI- arvl)
- Deoarece
tip (,4'1*,11'l"), adic6 existd un ranl M-altemant deschis, contradiclie.
Deci

de

lMl: lM.l.

CUPLAJF.

l1g

9.2.

Strq&etura unaui graf bipartit in naport cu un cuplaj

de cardixral creaxilrt

Fie G :
cu

.A1;,

(AU B ,B) un graf bipartit 9i ,4y'. e E un cuplaj de cardinal rnaxim' Notirn

B1y rnuliimile vdrfurilor,{'1*-satuiate din A, respectiv 13:
.1\11

9i cu

::1\-V(lv'|"),

P(,4s),P(Bs) mullimile ianluriior

B6

-'tl(n1-)'

-A{*-alteinante care au un capdt in 11{), respec-

trv Brr:

P(Ao)

:: {P I l.r e '4rt, F este:r-lani '1''I*-alternant},

P(811):: {P ll3/ Bs. P esteg-lan!,&f*-alternant}'

Notam

At , B3 multimile
S, mul{imile
'Sr,
-Not6m
de asemeneal

vdrfurilor ciin A - Ao, respectiv R, aie lanlurilor din P(,40);

vdrfurilor <iin -'t, respectiv B * Bn, ale lanlurilor din P(Bo)

82:=B*Bo*Bt-Bt'
Orciondrn mullimile P(,4s) 9i P(-Bs) cu relalia ( astfei:
pentru F' , P" P\Ao): P' < P" :e E(P') c E(Ptt);
P', P" P(Bo): P' < P" :'* E(Pt\ g E(P")'
.

Az::A-

Ao*At*A't,,

-pentru

Olrservafie S.3. (i) Dac1r As: 0 atunci A1 : 83: A'

(2) Dacd Ba:0 atunci,43 : Bt : (ti.
(3) Orice -.4o,Ar-lan! ll{*-aiternant are ultima muchie in 111[* 5i orice /l11.Bg-lant
M*-alternantare ultima muchie in ll'1* : E(G) - M. (4) Orice 8e,81-lan! ,4y'*-altemant are ultima muchie in '41- Ei orice -13e,'43-lanl
,41*-altemant are ultin,a rnuchie in I'1*.

STRUCTURn uNUt cRAF BlpARTlr iN Rapont

Lerni 8.4. (a\P(Ao).P(Br)

cu uN cupt.AJ

Dr:

cARl)lNAl

MAxrM

A:

(b)AonAt:AqlBoOBt:0;
(c) .4s ft As
(d) .4i a As

:0
:0

9i Bs

Bt

rl Br n B.t

:0;
: A.

[)enrcnstra{ie. a) Presupunem prin absurd cAP(As) aP(Bt)) # A. f ie 1' e- 2(.4q1) t.t

P(Brr).Lan1ul P este,44*-alternant deschis deoarece capetele sale, aparlinand rnulliililor
*-nesaturate. Pe de altd parte, conform teoremei lui Bcrge,
,40 $i 89, sunt Jl.f
un astlcl
de lanl nu existd, deoarece ,4,[* este un cuplaj de cardinal maxim in G. Deci 'P(Ao) a

P@o)

A.

b) E,galitatile sunt consecinte ale definitiilor mullimilor ,41 9i .B1.

c ) Ae fl At : A deoarece in caz contrar ar exista un ,41y, Be-lanJ
P(Ao) tP(Bo), contradiciie. Analog B0 n 83 : fl.
d) Cu un argument analog oblinem A1

Lemi 8.5.

(a)

M.

induce o bijectrie A1

Ar:

0 qi

Br a Bz --

,l\y'

' (c) IV- induce o bijecSie

!- gr'

4 L

gr.

Detrronstralie. (a) Un lanl P e P(Au) are capatul care nu este in As,,4,tr--saturat

conform teoremei lui Berge, deoarece IvI* are cardinalul maxim iar capatul din All al lui
P este nesaturat. Prin urmare, un ,46-lanf M"-alternant maximal in raport cu relafia de
ordine (, P e maxP(Ae)g, are ultima sa rnuchie la o parcurgere incepdnd din ,4e in
I\,1* adicd este de tip (W , M. ) 9i deci are capitul care nu este in Ao,in AtUrmeazd cd fiecare din langurile P e
P(,4s) induce prin cuplajul IVI" cdle o
bijeclie

R.eztrlta cd

h J!.V(P).8i.

A1- induce bijectia

v@)na,

PeP(Ao)

B3

!- U e)vnB3
PeP(Ao)

sau, linAnd cont de definiliile

(b) Argument analog.

(c) E,ste o consecinld

8.2,

A. n

Toate aceste bijeclii sunt compatibile.

liguia

-alternant

(b) ,1,/- induce o bijecSie A.t ,M- ,"Bt;

Y(P)n

Bs

I l()

muliimilor A1 gi 83, A1

Figura 8.3

!- 8,.

proprietdlilor (a) qi (b) (vezi figura

Lenr6 E.6. (a) N6(,4s U Ar)

(b) lvc(Bo u 81) :13.

: Br'

8.4). tr

t20

CUPLAJE

STRUCTURA LJNUI C;RAF BIPARTIT iN NAPONT CU UN

CUPLAJ DE CT\RDINAL

Corolar 8.S. G

< (Ao*.4r +

Az+ As)v

MAXIM

I2I

Br*(Bo*Br*Bz*Bs)V,4.r*A2VB2.u

o diagrama schemarica a grafurui G este reprezentatd in.figura g.6

unde anr notat
fiecare cuplaj indus de i1* prin c6te o ntttchie grcasa,
iar mullimile de nruchii care nu
sunt in ,4-I* prin cite o muchie subtrirc:

Figura 8.4.

Demonstralie. (a)
NG(,40 u

/1)

Avem

: N'("-U. ve)nA)
'PP(Ao)

NcVe)

PEP(AO\

n.4)

l U NpVe) n A) : Bi.
PeP(Ao)

pentru orice vdrf s An U A1 avem l/6(:r) C ,B3. Fie y Aa;(;r)

Vom arita c6. y Bs qi demonstratia se va incheia,
Dacd r As atunci [r,A] eP(411) qi deci y ,B3. Dacd r Alsaconsiderimun

C Vom ardta

cE

u,x-lanl11,1*-altemantP P(Ao) cuu ,4s. Suntposibileurmdtoareledou6cazuri:

Figura 8.6.

Teoremi 8.9. (Hall) pentru orice graf bipartit G :

.
vatenla: G admite m cttptaj care satuiea)a,a <+
VX q

llsc(x)l: it/c(A,ruAr)l

8,,

,4,1* satureaze

Dentonstralie.

lA,,l+

l,{rl:

>

(,4U

ee

notaliile din garagraful 8.2. definim I{

-5.Cu
Ei
lrl/-1. Deci la-l <
a

llii:

B,E) avent lkl :

IA:l. lenfr1> fII, i:lnr.l.

ee

lrl : lt1-l

::

4rU,43

83.

Ii

este o transversala

urmdtorul enunf:

Teoremi 8.7. Fie G(Al B,E) un gra.fbipartir Si M* e E un c'upla.l de carclinul

maxint. Urmdtoarele afirmalii sunt adevdrate;
(a) A6,
'41,42, A11 qi Bo, Br, Bz, B3.fornrcazd cdte o parti(ie a lui A, respectiv B.
(b) Cuplajul I\{* induce urmdtoarele bijeclii:

A,
(c) N6,(,40 U.41)

!- Br, A2 {- gr, 4 lt

83 ei -n/6(610 U

Bi) : /3.

nr.

lxl,

,4. tr

Avem

tnt

(l)seV(P).Atunci Pt::a " Ae2(,4e)qi deci y83.

(2)a f l/(P). Atunci P' :: P +lr,al P(Ao) gidecil'e 83.
(b) Argument analog. fl
este adevdrat

orice vdrf din

1,1,1.l.

Figura 8.5.

Conform lemelor 8.4, 8.5 gi 8.6, cu notafiile precedente

: l&l:lA1l<

Teoremi8.l0. (Konig) pennu orice gra/.bipartit G:

rt

echi-

Dcrnortstagie. * Oi. j1.S E u_n cuptaj care sarureaza

varlurilc din .4 gi fie -{ C ,4.
..r:_.
Avem l;\'6(X)l') lAi,rrr(X)l :
ixl.
G
+ Vom demonstra cd un cupraj de cardinal maxim rrzl* C E saturezd
orice v6rf din
A' Sa presupunem prin absurd cd
'4,,r* hu satureaza ,4. Aceasta inr"u*,ra, .u notafiile din
paragraful precedent, cd, All
t' 0. pentru X : A.U,41, contbrm,.or"rn"i8.i, ou.,o
contradicfie. Deci

Bs Y

(Ar B, E) este adevdrata

/ , lA,G(itf ; li.

82
Figura 8.7.

Bt

8,,