Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Irina Holdevici - Ilie P. Vasilescu-Hipnoza Si Fortele Nelimitate Ale Psihicului PDF
Irina Holdevici - Ilie P. Vasilescu-Hipnoza Si Fortele Nelimitate Ale Psihicului PDF
IRINA HOLDEVICI
ILIE P. VASILESCU
Din cuprins:
LUPTA INDELUNGA TA A ~TnNTEI CD MAGIA
SECRETELE ADEVARA1'E ALE HIPNOZEI
INDUCTIA HIPNOTICA
HIPNOTlZA 1'ORUL, UN MAGICIAN 1
CARAC1'ERIS1'ICILE S1'ARII HIPNOTICE
PROFUNZIMEA HIPNOZEI
sA pATRUNDEM IN TAINELE HIPNOZEI
FALSELE PERICOLEALE HIPNOZEI'
VALENTELE COMPENSA1'ORII ALE HIPNOZEI
CUNOA$TERE ABISURILOR FIINTEI NOAS1'RE
1'ULBURARILE ~I IMBOLNAVIRILE CARE
ASCUL TA DE PUTEREA HIPNOZEI
AUTOHIPNOZA, 0 ~ODALITA TE DE A FI
S1'APINI PE FORTEL}5:NOAS1'RE SPIRITUALE
SI
FORTELE NELIMITATE
ALE PSIHISMULUI
Pret lei 67
ISBN 973-9070-08-5
FDlTURA ALOOMARS
Bucure~ti 1991
IRINA HOLDEVICI
ILIE P. VASILESCU
SI
FORTELE
NELIMIT ATE
.
ALE PSIHISMULlJI
Lector: C.pAUNESCU
Redactor: Nic PENIUC
TEHNOREDACTAREPECALCULATOR
MACINTOSH
HOLDING REPORTER - SRI.,
Tiparulexecutat
la
Tipografia "LUCEAFARUV'
Sectia Buftea
EDITURA ALOOMARS
Bucure~ti 1991
CUPRINS
I. LUPTA tNDELUNGAT A
A STIINTEI CU MAGIA - pag. 9
i~"-
.,,_
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
'II. PROFUNZIMEA
a)
b)
ffiPNOZEI
- pag. 42
VII. sApATRUNDEM
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
d)
e)
X. CUNOASTEREA
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j)
k1
ABISURILOR
.
FIINTEI NOASTRE - pag. 79
Tehnica asociatiei libere - pag. 83
Inducerea visului - pag. 83
Tehnica scrisului automat - pag. 84
Desenul hipnotic - pag. 85
Terapia prin joc - pag. 85
Tehnica dramatic a - pag. 86
Regresia de virsta - pag. 87
Tehnica pdvirii in bila de cristal - pag. 88
Tehnica tensiunilor experimentale - pag. 89
Prmcipii ~i tehnici hipnoanalitice - pag. 90
Tc.hnica teatrului - pag. 92
Tehnica mozaicului - pag. 93
Tehnica serrmalului ideomotor - pag.94
~oc.
Un pas important in dezvoltarea
hipnozei
~tiintifice il reprezinta lucrarea lui Clark Hull
(1933) - "Hipnoza ~i sugestibilitate" .
Si in timpul celui de-al doilea razboi mondial,
hipnoza a fost utilizata cu succes in tratamentul
nevrozelor de razboi. Apoi, treptat, aplicatiile ei
s-au extins in stomatologie !?iobstetrica.
in annl 1955 Asociatia Medicala Britanica ~i in
1958 Asociatia Medicala Americana au hotarit ca
hipnoza sa fie inclusa ca disciplina de invatamii:1tin
~co1iIe medicale, iar in anul 1960 Asociatia Psihologilor Americani a dat 0 recunoa~tere oficiala a utilizarii terapeutice a hipnozei de catre psihologi.
12,
'.'
..'
13
Adeptii psihoterapiei, in care includem hipnoterapeutii, au ajuns la concluzia ca daca prescriem medicamente pentru probleme de natura psihologica,
nu facem decit sl1 mascam problema reala!
Inteleptii orientali spuneau ctt dttruim cuiva un
pe~te ii Yom potoli foamea pentru citva timp, dar
dactt 11 invata,m sa pescuiasctt el va fi capabil sa-~i
procure hrana pentru tot restul zilelor.
La feI, daca ii invatam pe pacienti prin intermediuI hipnozei ~i apoi al autohipnozei (hipnoza reaIiz,ata de pacient singur, in absenta terapeutului) cum
stt se insanttto~easca ~i stt ram ina sanato~i, cum saS1 rezolve problemele de viattt, Ie punem la dispozitie un mijloc care ii va ajuta stt-~i mentintt echilibrul sufletesc ~i 0 stare buna tot restul vietH.
Majoritatea oamenilor nv sint con~tienti de resursele interioare pe care Ie au la dispozitie, ei ignorind faptul ca exista 0 cale de a intra in contact
eu aceste resurse pentru a ameliora ~i mentine
sanatatea ~i pentru a se autoperfectiona fizic $i
psihic.
Mentalul con~tient al omului iI ajuta sa rezolve 0
serie de probleme, sa inteleaga diverse situatii doar
la nivel logic. Trebuie deschise~i caile pentru cunoa~terea intuitiva care are Ioc prin mecanisme
subcon~tiente ~i aceasta se face mai u1?or cu ajutorul relaxarii, hipnozei ~i autohipnozei.
15
II. SECRETELE
Hipno"", - 2
17
zime al hipnozei.
Trebuie facuta totu$i precizarea ca datorita posibilitatilor neobi~nuite de modificare a comportamentului prin hipnoza, este posibila utilizarea terapeutica a acestei tehnici, prin hipnoza putindu-se
realiza vindecari ce par de domeniul miracolului.
18
19
20
I se
22
23
Ca ~i in cazul celorlalte doua teste de sugestibilitate, daca subiectul are dificultati in dechiderea
ochilor, terapeutul 11poate considera un bun subiect
pentru hipnoza.
24
25
mult. Re1axeaza labele picioarelor, gleznele, gambe1e; coapsele, bratele, miinile. !ntregul tall corp devine tot mai relaxat :;;i simti 0 stare .de "toropeala
placuta, care te cuprinde tot mai mult. Simti tot mai
mult toropeala, destindere, relaxare. E~ti tot mai toropit. FH atent la vocea mea.,. ea te face sa te simti
tot mai toropit. Simti 0 greutate pillcuta care iti cu-
prinde tot, ~orpul. Corpul devine greu, tot mai greu,
foarte grell. Bratele devin grele, foarte grele, tot
mai grele. Picioarele devin grele, foarte grele, din
ce in ce mai grele. E~ti tot mai relaxat, toropit ca
atunci dnd te pregate~ti sa dormi. 0 senzatie de
caldura placuta, adormitoare, cuprinde tot corpul.
Curind te vei cufunda intr-o stare de rela-xare
adinca, 0 stare care seamana cu un somn profund,
odihnitor. Pleoapele devin grele, tot mai grele. Iti
este tot mai somn. Pleoapele devin grele, din ce in
ce mai grele, foarte grele. Ginde~te-te la toropeala
~i sbmnolenta care te cuprinde. Vocea mea te face
tot mai toropit, tot mai relaxat, tot mai somnolent.
Nu mai poti tine ochii deschi~i. Ochii au tendinta
sa se inchida. Clipe~ti, clipes,ti tot mai des, pentru
ca nu mai poti tine ochii desehi~i. Clipe$ti tot mai
des s,i in curind nu vei mai putea tine ochii deschis,i
pentru ca pleoapele devin grele, foarte grele, grele
ca de plumb. Devii tot mai taropit, tot mai relaxat.
Pleoapele sint atit de grele, incit, in curind nu vei
mai putea deschide oehii. Pleoapele devin tot mai
grele 5,i mai strins lipite. (Dacll subiectul nu inchide
ochii in mod spontan, i se spune pe un ton ferm:
Acum inchide ochii s,i fii atent in continuare la
, ceea ce iti voi spune).
"Ochii sint inchis,i acum s,i te vei relaxa tot mai
profund, tot mai profund, vei fi tot mai relaxat, tot
28
,
~,
I
I
29
111111f[
"<-,,,,,,,,",,
30
II''''
din relaxare decit atunci dnd iti voi spune S::l revU
sau daca mi se intimpla ceva mie, sau daca ceva te
ameninta. Altfel vei ramine foarterelaxat, adinc relaxat ~i vei face tot ceea ce iti voi spune eu sa faci. Cind iti voi spune sa revH nu iti vei mai aminti
de nimic, dedt de faptulca te-ai relaxat ~i te-ai
odihnit".
Odata ajuns aid, hipnotizatornl va incepe sa administreze sugestiile terapeutice specifice pentru
care a fost indusa hipnoza.
Vom reveni Cll detalii asupra acestei etape in capitolele urmatoare.
dumneavoastrl".
V.CARACfERISTICILE
STARn
B) REDISTRIBUIREA ATENJ'IEL
tn bipnoza se accentueazll selectivitatea atentiei,
atentia subiectului fiind orientatll in mod special
spre ceea ce spune ~i face hipnotizatorul. Aflat intr-o hipnozl profunda, acesta poate inregistra stimuIii din mediul inconjurator sau proveniti de la aIte
persoane, dar nu' reactioneaza decit la comenzile
date de hipnotizator (este cunoscut faptul cll 0 aIta
persoanl nu poate anula hipnoza indusl de catre
terapeut; daca subiectul este lilsat singur, el poate
reveni treptat la starea normalll sau poate intra din
hipnozll in somn natural).
Hilgard afirma ca interpretarea conform careia
hipnoza reprezinta 0 concentrare maxima a atentiei,
pe baza selectivitatii sale din stare a obi~nuitl1 de
veghe, teorie sustinutl de Barber (1960) ~i Leuba
(1960), nu este sustinutll de date experimentale.
Astfel, Amedeo ~i Shagass (1963) au demonstrat
cll subiectii in stare de. hipnozl1 au fost mai putin
capabili sl1rezolve 'probleme de aritmeticll decit
aflati in stare de veghe. tnregistrarea mi~cMilor oculare corelate cu performantele cognitive indicl1 mai
curiild 0 cre~terea activitlltii difuze a creierului la
subiectii hipnotizati.
Robert (1964), utilizind 0 serie de teste de
atentie nu a gllsit nici 0 corelatie intre capac ':atea
de concentrare ~i hipnotizabilitate, iar Das ()64)
afirml cll subiectii cu atentie mai sustinutl sillt nai
put in hipnotizabili.
Interpretind aceste date experimentale, Hilgard'
este de plrere cl in .hipnOZl1avem de-a face cu 0
scadere a atentiei generale, el denumind fenomenul
IllPNOTICE
tt
37
E} CRE$TEREA GRADULUJ DE
SUGESTIBILITATE
tn hipnoza receptivitatea Ia sugestii a subiectului
cre~tc foarte mult comparativ cu stare a obi~nuita.
Stimuli sau incitatii sugestive, care in afara hipnozei determina reactii de intensitate foarte redusa sau
nu produe nici 0 reactie, conduc Ia modificari de
amploare daca sint administrati in urma inductiei
hipnotice. Pe aceasta se bazeaza numeroasele apIicatii ale hipnozei in terapie sau in optimizarea
comportamentul ui.
Hull (1933) ~i Weitzenhoffer (1953) au vazut reIatia dintre sugestie ~i hipnoza atlt de strinsa, incit
au unit cei doi termeni in titlurile lor.
F) ACCENTUAREA COMPORTAMENTULUJ
DE JUCAREA UNOR ROLURI.
Subiectul aflat in hipnoza nu efectueaza numai
actiuni simple, sugerate de terapeut. EI poate intra
intr-un rol care presupune desfa~urarea unor actiuni
complexe cerute de acesta.
Subiectii prezinta in hipnoza 0 mai mare capacitate de transpunere in rolurile: sugerate, comparativ
cu starea obi~nuita. AstfeI, de pilda, unui subiect
caruia i se sugereaza ca are alta virsta decit cea
reala sau ca este 0 alta persoana, va'tinde sa interpreteze cu multa adtenticitate rolul sugerat. Exista
39
40
41
A) SQMNSUPERFICIAL
- Ameteal~: .toropeal~, ame1:eala, senzatie de greutate in cap, dificult~ti de a deschide\ ochii.
.
- Somn u~or: semnele de mai sus, la care se
adauga catatepsie (greutate, ineqie musculara), dar
cu capacitatea de a-~i modifica pozitia membrelor.
- Somnceva mai profund: insensibilitate, catalepsie, automatisme motorii. Subiectul nu mai poate in42
43
Profunzimea
hipnozei
Punctajul acordat
(Scor)
_ Non susceptibiI
_ Stare hipnoida
0
2
3
4
- Transl
u~oarl
- Transll medic
6
7
10
11
13
15
17
18
20
- Trans! profunda
(de tip
somnambulic)
21
23
25
26
27
28
29
30
Manifestari obiective
. _.Relaxare muscular!
_ Tremurul pleoapelor
_ lnchiderea ochilor
_ Relaxare tizicll total!
_ Catalepsia pleoapelor,
~ Catalepsia membrelor
_ Catalepsia rigida
.
_ Anestezie in 'mllnU~ (anularea
sensibilitlltii numai in animite
zone ale miinilor
_ Amnezie (uitare) partial!'
_ Anestezie post-hipnoticll
_ Moditiellri in' sfera personalitlltii
~ Reactioneazll la sugestii posthipnotice simple
_ Distorsionllri perceptive (iIuzii,
halucmatii)
- Amnezie totalll
_ Capacitate de a deschide ochii
rarll a afecta trans a
_ Sugestii post-hipnotice bizare
care sint acceptate de subiect
_ Comportament de tip
somnambulic
_ Halucinatii vizuale pozitive */
post-hipnotice
_ Halucinatii auditive posthipnotice
_ Amnezie post-hipnoticll
sistematiell
..;Halucinatii auditive negative
_ Hiperestezii (accentuarea sensibilitlltii)
44
Scala
Harvard
1. Oscilatia
corpului
- Cllderea
capului
2. Inchiderea
ochilor
- Idem
3. "Cooorirea
bratului
- Idem
4. Imobilizarea
bratuhii
- Idem
ocarea
degetelor
- Idem
6. Rigiditatea
bratuIui
- Idem
- Capul subiectului se
apleaell in urma sugestiilor
mllcar cu 10 em.
- Oehii subiectului se inchid
in urma administrarii inducpei inainte ea experimentatorul sa cearA in mod
expres aces! lucru.
urma sugestiilor administrate direct, brawl subiectului' coboar! cu aproximativ
10 em., inainte de ai se
spune sll-l coboare in mod
deliberat
- Subiectului i se dau sugestll ell bratuI nu se paate ridiea; el nu ridicll bratul mai
mult de 2-3 em ..
- I s~ sugereazll ell degetele
sint incle$tate unele in altele. Nu reu~e~te sll desfacll
degetele atunci cind i se
:ere.
- I se sugereazll cll bratut
este rigid; nn reu~e$te sll
indoaie bratuI mai mult de
citeva grade.
45
vire
la
efect
(face
cum
dori
s~.
atingll.
mele
se
apropie;
sedori
co- de
mll.car
unele
-Idem
Ochii
rll.min
mi$cll.ri
chiar
ca
cind
$i
cum
imai
se
sugereaza
ar
Semne
evidente
cuca
priCriteriul
de
notare
ainchi$i
reHarvard
-mi$te
Idem
sa
musca).
probe
(sau
putine)
-scala
nicll.rii
zultatului
--_(atinge
ClI.derea
dupll.
capului
cll.
nu
poate
sll.
glezna)
Reproduce
cel
mult
3ar
(i
se
capul
in
IFace
sesugereazll.
Scala
sugereazll.
ca
palmi$cll.ri
observabile
~ialunge
Harvard
lemi (probe) aplicate
glezna.
sll.
incerce
sll.-i
deschidll..
teazll.
atunci
cind
palmele
10.
Catalepsia
10
cm.
la
terminarea
semn
d~NU!)
te
muInhibarea
comuNu
poate
mi~ca
capu!.
ugereazll.
nu sint
mai
depll.rtate
de fi
mele)
hipnozei.
care
i$iverbale
aminte$te
ca ar
fost
realizate
in timpul
______ ~1)ei.
nicll.rii
47
psihici.
VII. sA pATRUNDEMtN
TAINELE HIPNOZEI
C) HIPNOZA $1 SOMNUL.
Multi autori au sustinut ideea asem~n~rii dintre
hypnoz;;t ~i somn (chiar termenul de hipnou provine
de la termenul grecesc Hypnos = Somn).
Aceast~ teorie se baza pe faptul ca persoana hipnotizat~ p;;trea ca ~i adormit~ (relaxat~, inactiv~, de
cele mai multe ori cu ochii inchi~i).
Cunoscutul fiziolog rus Pavlov considera ca. inhibitia, somnul ~i hypnoza fac parte din aceea~i categorie de fenomene. Dupa opinia sa, in timpul hipnozei, pe 'scoaqa cerebral~ aflata in inhibitie se
mentin unele focare de veghe, pe baza c~rora este
posibil~ legMura dintre subiect ~i hipnotizator, subiectul fiind capabil s~ execute comenzile date de
acesta.
Dar nici datele cHnice, nici cele experimentale
nu au confirmat ipoteza conform, c~reia hipnoza ar
fi tot una cu somnul. Astfel, s-a demonstrat ca un
individ aflat in stare de hipnoz;;t mai profund~ poate
fi activ in functie de continutul sugestiilor care i se
administreaz~ (tine ochii deschi~i, se mi~c~, executa
diferite actiuni complexe).
Nici din punct de vedere fiziologic reactiile din
timpul hipnozei nu seam~n~ cu cele din timpul somnului. Undele cerebrale din timpul hipnozei sint
specifice starii de veghe relaxata (unde Alfa), in
timp ce pentru somn sint specifice unde mai lente.
Studiile E.E.G. au demonstrat c~ un individ este cu
atit mai hipnotizabil cu cit are unde Alfa mai bine
reprezentate. Pe aceste date se bazeaz~ cei care considera hipnoza ca fiind io relaxare mai profunda.
49
D) HfPNOZA $f TEORIAROLULUI.
Aceasta teorie apartine lui Sarbin (cf. Marcus,
1959), care considera fenomenul hipnotic ca interpretarea unui rol (acela de persoana hipnotizata). Se
accentueaza ideea ca individul hipnotizat se comporta a~a cum crede el ca trebuie sa se comporte 0
persoana aflata in hipnoza, in conformitate cu propriile sale idei despre hipnoza ~i cu indicatiil; hipnotizatorului, abandonindu-se pe sine in rol. Aceasta
incercare de explicare psihosociala a hipnozei se bazeaza in mare masura pe faptul ca a fost gasita 0
corelatie semnificativa intre hypnotizabilitate ~i apritudinile actorice~ti.
Gheorghiu (1977) arata insa ca teoria rolului
inlocuie~te 0 metafora - cea de "trans a hipnotica",
cu 0 alta meta fora - cea de "roI", fara ca prin
aceasta sa explice esenta fenomenului investigat. Nu
pot fi explicate mai ales diferentele interindividuale
in ceea ce prive~te hipnotizabilitatea ~i anume de ce
unii subiecti se transpun pina la uitare de sine in
rolul de persoana hipnotizatl, iar altii nu reu~esc
decit foarte putin sau de loc acest lucru.
Teoria rolului nu poate explica nici modul in
care se poate realiza 0 operatie de chirurgie majora
in stare de hipnozl, in absenta unor sub stante anestezice ~i nici modul in. care se realizeaza transpunerea in rol in cadrul feno\llenelor de autohipnoza.
De asemenea, eu ajutorul acestei teorii nu se poate
explica nici faptul ca unii subiecti care doresc din
tot sufletul sa fie hypnotizati ~i cunosc foarte bine
rolul de persoanl hypnotizata, nu raspundtotu~i Ia
hipnoza ..
50
E)
HfPNOZA
$f
TEORIfLE
lNVArARIf
(Ha111933;Weitzenhoffer, 1953)
Aceasta teorie explica posibilitatea comportamentului hypnotic pe baza invatlrii (eonditionarii) ~i
formlrii unor deprinderi de a intra in transa. Autorii
ei sustin cl deprinderile hipnotice seamana cu cele
de tipul absorbtiei in lecturl sau cu deprinderile de
a trai intens aventuri imaginare, insistind mult asupra importantei imitatiei in cadrul comportamentului
hlpnotic. Dupa cum se poate lesne observa ~i
aceastl teorie este insuficienta, ea marginindu-se
mai qurind sa descrie modul in care se structureaza
comportamentul hypnotic decit sl expliee mecanismele profunde ale acestuia.
F) HfP!{OZA $f PSfHANALIZA.
Au existat incercari de a explica ceea ce se
intimpll eu subiectul aflat in hipnozl ~i prin intermediul conceptelor specifice psihanalizei.
Astfel, multi autori considera transa hypnotica un
fen omen regresiv, de intoareere a subiectului la
trairi specifice virstelor copilariei. In starea de
transl hipnotiel, subiectul poate obtine 0 serle de
beneficii seeundare, pe care nu Ie-ar obtine in stare
de veghe (i~i permite libertati pe care altfel nu ~i
Ie-ar putea permite).
Se subliniaza importanta raporturilor de subordonare dintre subiect ~i hipnotizatpr, pe care pshanali~tii Ie aseamana cu cele dintre p~inte $i copil.
Astfel, conform acestei teorH in cadrul hipnozei paterne, hipnotizatorul este identificat cu figura autoritara a tatllui, in timp ce in cadrul hipnozei materne, hipnotizatorul: preia rolul protector al mameL
51
atinse de subiect.
H) TEORM COMPORTAMENTULUI ASUPRA
HIPNOZEL
Aceasta teorie, apartinmd lui Barber ~i colaboratorilor s~i, pune aceentul, in explicarea hipnozei, pe
comportamentul subieetului in situatia experimentala, insistind asupra rolului factorului motivatie,
atitudine, expeetatie in producerea unor reactii concordante cu eele sugerate. EI sustine ea subieetii
tr~iesc fenomene aseman~toare cu cele de tip hipnotie $i in urmatoarele situatii:
- cind au atitudini, motivatii $i expeetatii favorabile fat~ de situatia test;
- cind Ii se spune sa-~i imagineze cele sugerate
deexperimentator.
Deci, atitudinile pozitive ar fi cele care fae subiectul
sa
raspunda
bine
la
sugestiile
hipnotizatorului.
Barber $i Hahn (1962) au demonstrat experimental c~ analgezia sugerata prin imagini administrate
in stare de veghe a produs 0 cre!?tere a rezistentei
la durere (in situatii experimentale) asemanatoare cu
cea produsa prin hypno~, evidentiindu-se acelea!?i
reactii la masuratorile fiziologice concomitente. Experimentatorii sustin, pe baza unor date de acest
tip, faptul ca notiunile de "transa" ~i "hipnoza" 'nu
mai sint necesare in explicarea hipersugestibilitatii
!?i performantelor a$a-zisului "comportament hipnotic". Raspunsurile la sugestiile directe ~i perfor
mantele asociate in mod traditional cu termenul (
hypnoza pot fi incluse in cadrul unui concept m
general pe care autorii il denumesc "motivatie peI~'
tru indeplinirea sarcinii" (Barber ~i Calverley,
53
1962).
Deci, ceea ce se intelege in mod traditional prin
hypnoza., nu constituie, conform acestei teorii decit
o manifestare mai accentuata. a receptivita.tii la
sugestii.
o obiectie la aceasta interpretare ar putea-o reprezenta faptul ca, daca rara utilizarea unei indicatii
hypnotice se obtin fenomene asemanatoare cu cele
hypnotice, nu inseamna obligatoriu ca. avem de-a
face cu situatii identice, motivarea pentru sarcina
producind un comportamenf complezent care mimeaza pe cel hipnotic, dar nu se ideptifica. acestuia
(Gheorghiu, 1977). De asemenea, este greu de presupus ca. 0 operatie de chirurgie majora ar putea fi
realizati\ fara. anestezice doar creind motivatii ~i
atitudini pozitive pacientului.
Modul alternativ
(A)
LOGICA
INSIGHT
Gindireanalitica
Testarea realitillii
Tactiel, planificare
Strategii
Evaluare
Spirit critic
Analiza detaliilor
Instrucliuni verbale
Controlul voluntar
Gindirea evenimentelor
trecute $i viitoare
Linearitate temporal!
Procese seriale
determinarea verball1 a
comenzilor
Incercari
Eforturi
Sintezl1
Automatism
Sugestibilitate
Sensibilitate
Intuilie
Evaluarea libera a informaliei
feed-bach pozitiv
Apreciere globala
Vizualizare
Imagini kinestezice
Controlul prin autoprogramarea scopurilor
Trlire in prezent
Procese cognitive
Stare normall1 de
con$tiintl1
paralele
"Inlelegere
nonverbal!
Metafore
Modelare
Stare altemativl1 de
eon~tiintl1
56
vm. FALSELE
plora conflictele
incon~tiente ale subiectului.
Aceasta varianta se nume~te hipnoanaliza ~i ea combina unele elemente din cadul hypnozei cu cele
specifice psihanalizei. Vom reveni cu detalii in alt
capitol al lucrarii noastre.
Adesea, la subiecti apare teama ca nu vor putea
ie~i din hipnoza. Dificultatile de rev enire fiind ~i
ele foarte rare ~i mult exagerate.
Totu~i, deoarece clinicienii s-au lovit de-a lungul
timpului de astfel de cazuri, au f6st elaborate tehnicile standardizate de dehipnotizare, dintre care cele
mai eficiente au fost puse la punct de Williams
(1953) ~i Weitzenhoffer (1957).
Clinicienii se refera ~i la posibilitatea reinstalarii
spontane a unor efecte tinind de unele psihotraume
mai vechi ale subiectului. In situatia hipnotica
amintirile sau deprinderile caracteristice unor perioade mai timpurii pot ~i uneori chiar trebuie sa fie
reactivate. Aceasta caracteristica face posibilahiperamnezia ~i retrairea unor situatii conflictuale ~i a
unor experiente psihotraumatizante timpurii reprimate, in cadrul. tehnicii denumita regresia de virsta.
Aceasta descoperire ~i retraire a conflictelor din istoria pacientului este indicata in multe situatii, mai
ales in cazul comportamentelor de tip fobic. Daca
un astfel de conflict izbucne~te, terapeutul trebuuie
sa stapineasca bine situatia, sa conduca pacientul
spre retrairea de tip cathartic a acestuiconflict
~i
apoi sa-l lini~teasca, sa-l sustina psihic l?isa-i sugereze. ca nimic amenintator nu se poate intimpla.
o problema mult disputata ~ste ~i aceea aseductiei in stare de hipnoza, sau aceea a.!posibiHtati!
comiterii unor acte antisociale in timpul hipnozei.
Majoritatea autorilor sint de parereca
in cazul
59
,>,
care, aflata in hipnoza, refuza sa se dezbrace la CQmanda ~i iese spontan din hipnoza, sau al subiectului, aflat de asemenea in stare de hipnoza, care refuza sa atace un om adevarat, cu un cutit adevarat,
de~i inainte atacase un manechin.
Pe de alta parte, se citeaza cazul .unor subiecti
care, in urma sugestiei hipnotice, au aruncat cu acid
sulfuric in experimentator (care era protejat de un
geam greu observabil pentru subiect). De asemenea,
in timpul celui de-al doilea razboi mondial s-a facut
un experiment prin care s-a demonstrat ca se pot
obtine de la subiectii aflati in hipnoza informatii cu
caracter secret (subieetii erau cereetatori militari ~i
hipnotizatorul le-a sugerat in stare de hipnoza ea el
este comandantullor).
Probabil ca raspunsul eel mai apropiat de adevar
la intrebarea daca un subiect poate eomite sau nu
acte antisoeiale in stare de hipnoza ar fi eel dat de
Hilgard, citind pe Barber ~i Orne, care spun ca este
putin probabil ca subiectul sa comita in stare de
hypnoza acte antisociale pe care nu le-ar fi putut
comite ~i in stare de veghe.
61
Hipnoterapia reprezinta tratamentul psihoterapeutic realizat cu ajutorul hypnozei. Hypnoza poate ajuta paeientul prin simpJa inductie, aceasta intrind
Intr-o stare de relaxare prownda cu rol benefic asu,
pra sanatatii sale fizice ~i materiale. De asemenea,
datorita cre~terii gradului de sugestibilitate ~i a produetivitatii reprezentarilor vizuale in timpul hipnozei, sugestiile verbale pre cum ~i imaginile sugerate
afecteaza mai pro fund psihicul pacientului comparativ eu starea de veghe ~i chiar cu administrarea
acestora Intr-o simpla stare de relaxare. Pe aceasta
se bazeaza posibilitatea eliminarii unor simptome
psihiee ~i somatice prin hipnozd.
, Speciali~tii au demonstrat ca pentru sirnpla eliminare de simptom nu este neaparat necesara 0 transa
prea profunda, obiec~ivele pe care ~i Ie propune terapeutul putind fi atinse ~i intr-o transa medie sau
u~oara. Daca pacientul atinge un nivf':J rn~i mare de
profunzirne al hipnozei, exista posibilitatea explorarii conflictelor ascunse din sfera personalitatii
subiectului, hipnoza slabind rezistentele pacientului
la psihoterapie. In felul acesta hipnoza nu mai este
o simpla terapie centrata pe simptom, ea inscriinduse printre psihoterapiile de profunzime (in varianta
hipoanalizei) care i~i propun sa restructureze personalitatea subiectului ~i sa produca modificari dura-(
62
III!I
,
o inHtture eomplet.
Hipnotizatorul trebuie sa tin a seama !?i de faptul
ea unii paeienti se a!?teapta sa aiba dureri pentru ea
a!?a le-a spus medieul, in timp ee altii se pot teme
in mod ineon!?tient ea daea nu au dureri nu vor fi
erezuti de eeilalti easint bolnavi.
Controlul durerii incepe prin sugestii de relaxare
museulara. Cind se dau sugestii de inlaturare a durerii este de dorit ea terapeutul sa ofere pacientului
!?i 0 motivatie logiea pentru disparitia durerii ea in
exemplul:
"De eele mai multe oJi durerea este produsa !?i
agravata de supraineordare. Deci, eu cit te relaxezi
mai mult, eu atit devii mai destins, mai putin tensionat !?i eu atit te simti mai bine. Cu cit devine
mai profunda, eu atit durerea devine mai suportabila, desere!?te tot mai mult. Te simti tot mai relaxat din ee in ee mai relaxat. eu cit te simti mai
profund relaxat, eu atit durerea seade, seade tot mai
mult, pina cind dispare eomplet".
Dintre tehnieile de inlaturare pe eale sugestiva a
durerii mentionam (Hunter, 1987):
B) TEHNICA DISOCIER/l.
Se refera la sugerarea separarii persoand dt: durerea sa. Indivizii sever accidentati reaIizeaza acest
lucru in mod spontan. Aeest fenomen se observa
frecvent la camerele de garda ale spitale lor de urgenta cind multi pacienti accidentati afirma ca nu
au simtit durerea ~i ca mai eurind ei s-au privit din
afara, ea ~i cum ceea ee Ii se intimpla s-a intimplat
altei persoane.
tn cadrul tehnicii disocierii se pot administra sugestii de tipul:
66
C) TEHNICASUBSTITUTIEl
Se sugereaza paeientului 0 alta senzatie in zona
afeetata, senzatie care se substituie celei dureroase:
amorteall1, raeeall1, cl1ldura; se dau astfel de
sugestii:
"Degetul tau se race~te, se raee~te tot mai mult,
atit de mult incit nu-l mai simti".
o varianta in cadrul tehnicii mentionate poate fi
mutarea durerii dintr-o zona in alta a eorpului (de
pilda, se sugereaza mutarea durerii de la cap la
ealcii).
tn unele cazuri este utila ~i tehnica aminarii durerii; sportivii traumatizati 0 realizeaza adesea in
mod spontan, ei continuind sa joace far a sa simta
durerea, pe care 0 vor resimti dupa ineheierea
meciului.
D)
TEHNICA
DURERIl
MODIFICARII
lMAGINII
mai vioi, tot mai alert, mai energic, tot mai eficient. Vei fi tot mai putin obosit, tot mai putin descurajat, tot mai putin depresiv. Zi dup~ zi vei deveni tot mai interesat de ceea ce se inimpl~ in jur,
astfel incit mintea ta va fi distras~ de la propria
persoan~, de la propriile probleme !?i necazuri. Te
vei gindi tot mai putin la tine insuti, la dificult~tile
tale, vei fi tot mai putin preocupat de propria persoan~, de propriile tr~Hri.Zi de zi, nervii U\i vor deveni tot mai tari, mintea va deveni tot mai limpede,
tot mai c1ar~, vei fi tot mai adunat, mai lini~tit, tot
mai calm. Vei deveni tot mai putin ingrijorat, tot
mai putin agitat, tot mai putin anxios, tot mai putin
deprimant. Vei fi capabil sa ginde~ti tot mai c1ar,
sa te concentrezi tot mai bine. hi vei concentra tot
mai mult atentia asupra a ceea ce facio In consecint~, memoria ta se va imbunat~ti, vei deveni capabi! s~ vezi lucrurile din perspectiva lor realll, farll a
amplifica in mod subiectiv dificulUltile, farll a Ie
permite s~ ia proportii. Zi de zi, devii tot mai calm,
tot mai relaxat, te enervezi tot mai putin. Devii ~i
ramii tot mai relaxat, eu tot mai multa incredere in
fortele proprii, in posibilitatile tale de a face fatll la
ceea ce ai de filcut. Vei avea tot mai multa
ineredere in tine, vei aetiona tara anxietate, farll
ineordare, f~ra teama de a gre~i. Zi dupa zi te vei
simti tot mai independent, maJ stllpin pe tine, vei fi
capabil s~ stai pe propriile t~le picioare, vei putea
face cu bine fata oricarei dificult~ti. Zi dupa zi te
vei simti tot mai bine, tot mai increzator in tine, in
posibilitMile tale, vei avea un sentiment de sigurant~ ~i bunastare personala. Cu fiecatre ~edintll de
hipnoz~ aceste ginduri vor punestllpinire
pe tine,
vor actiona asupra ta. Cu fiecare ~edinta de hipnoz~
70
B) TEHNICA lMAGINATIEI
STARE DE HIPNOzA
DIRIJATE
iN
I1I1
I'
II!
ill
I"
76
'=-----------------~--~-~"~~-~
~~
._-----~
.
77
Din analiza acestor studii rezulta ca foarte importanta pentru fenomenul hipnotic este tendinta de implicare a subiectului, de participare afectiva la evenimente ~i situatii.
Deci, contrar opiniei comune, conform careia
subiectii hipnotizabili ar fi mai putin inteligenti ~i
cu 0 vointa mai slaba,cercetarile au demonstrat ca
voluntarii pentru hipnoza se caracterizeaza prin inteligenta mai ridicata, anxietate mai redusa, dominanta mai mare ~i mai putine prejudecati.
78
x. CUNOASTEREA
NOASTRE.
ABISURILOR
FIINTEI
psihanalizei.
Spre deosebire de psihanaliza, hipnoanaliza are
avantajul ca se inscrie printre terapiile de scurta duraU\. Ea cauta sa elibereze pe pacient atit de simptomele de care acesta dore~te sa scape, contribuind
in acela~i timp ~i la 0 restructurare mai profunda in
sfera personalitatii acestuia, prin accesul la anumite
zone ale incon~tientului, unde s-au structurat conflictele generatoare de simptom.
Hipnoza, prin relaxarea rezistentelor pacientului
la terapie, scurteaza durata tratamentului, comparativ cu psihanaliza, cura hipnoanalitica durind in medie 20 de ~edinte, ceea ce inseamna. putin comparativ cu 0 cura psihanalitica de 2-3 ani.
Diferenta esentiala fata de psihanaliza consta in
aceea ca terapeutul hipnoanalist nu ramine pasiv
.pina cind rezistentele pacientului se dau cumva la 0
parte, ci el le ataca frontal, inainte ca acesta sa
opreasca progresul psihoterapiei. Singurul criteriu
de selectie a pacientilor pentru hipnoanaliza este
gradul de hipnotizabilitate al acestora. eu cit se
poate obtine 0 transa mai profunda, cu atit hipnoanaliza are ~anse mai mari, pacientul avind mai
u~or acces la amintirile uitate din trecutul sau, care
ii produc simptome nevrotice sau psihosomatice.
o transa mai profunda faciliteaza ~i producerea
amneziei post-hipnotice care il va proteja temporar
pe pacient de amintiri prea penibile, care vor fi
aduse in con~tiinta abia atunci cind pacientul se va
simti suficient de puternic sa Ie faca fata. In cursul
hipnoanalizei i se sugereaza pacientului, aflat in
transa, ca i~i va putea aminti exact atit cit dore~te
sa-~i aminteasca, ~i va fi capabil sa uite ceea ce
dore~te sa uite.
/ilpnoza' 6
81
A) TEHNICA ASOCIArlEI
UBERE.
tnsl:l~i inductia hipnotica va inlMura unele rezistente la asociatia libera. A"cestea curg mai u~or ~i
adesea 0 singurl:l ~edinta va da mai multe informatii
decit citeva ~edin1e in stare deveghe (trans a medie,
de Tf~gula,ajunge).
Hipnoanalistul (ca ~i psihanalistul) trebuie sa asculte in mod pasiv ~i sa evite sa intrerupa fluxul
normal al asocitiilor pacientului (care vorbe~te Iiber) notind ce ~i cum spune acesta, (ton, expresie
emotionall:l). Dacfl remarc~ ceva deosebit, el trehuie
s~-l intrebe pe pacient, in legatura cu problema neclara, directionind fluxul asociatiilor acestuia pc
canalul dorit. daca pacientul se blocheaza, terapeutul trebuie sa puna mina pe frun tea sa ~i sa Ii
comande:
"voi numara pina la 5 ~i cind voi ajunge eu
numaratoarea pina la 5, iti va veni in minte
cuvintul sau imaginea care are legtUurii ell eeea ce
ai spus inainte".
B) INDUCEREA VISULUl
82
83
vedere dinamic. Speciali~tii sint de parere ca abilitatea de a visa in stare de hipnou este antrenabila,
ea crescind de la 0 ~edinta la alta. Pacientul este instruit sa viseze in timpul transei ~i apoi sa-~i analizeze visul fara sa se trezeasca.
ViseIe din timpul hipnozei nu trebuie analizate
in stare de veghe, pentru a nu traumatiza pacientul
care nu este inca pregatit de a face fata unor conflicte subcon~tienteascunse.
C) TEHNICA SCRISULUI AlffOMAT.
Se plaseaza un creion in mina pacientului aflat in
transa ~i i se sugereaza ca mina ~i bratul sau ,sint
complet deta~ate de corp ~i nu-i mai apartin. I se
sugereau apoi ca scrie filra sa-~i dea seama de ceea
ce scrie.
Produsul este adesea indescifrabil (fraze incomplete, litere fragmentate etc.).
Daca p~cientul poate deschide ochii fllra s~H~i
intrerupa transa, el poate fi solicitat sa scrie corect,
utilizind tehnica scrisului automat. Daca acesta nu
poate deschide ochii fara sa se trezeasca, i se poate
sugera, post-hipnotic, ca sensul a ceea ce a scris ii
va fi cIaI' dupa ce se va trezi.
De~i primele incercari pot e~ua, odata ce subiectul se antreneaza, tehnica poate fi incununata de
succes. Multi pacienti pot utiliz~ tehnica in transa
u~oara (dezavantajul laace~tia consta in aceea ca ei
nu pot surprinde semnificatia ascunsa a ceea ce au
avut sa comunice, a~a cum se intimpla cu cei aflati
in transa profunda).
84
D) DBSENUL mPNOTIC.
Rezultatele 'pozitive se obtin numai cind pacientul atinge o stare de transa profunda, de tip somnambulic, cind el poate deschide ochii fara sa se
trezeasca.
EI poate fi instruit sa deseneze ce dore~te sau i
se In
poate
sugera
ce sa poate
deseneze.
desen
pacientul
reflecta atitudinea lui incon~tienta fata de membrii familiei ~i chiar fata de
terapeut.
Uneori el poate fi solicitat sa-~i ilustreze visele
sau trairile care il domina.
Tehnica da rezultate daca e combinata cu tehnica
regresiei de virsta, cind pacientul regresat i$i exprima mai U$or atitudinile ~i sentimentele prin desen, decit la virsta adulta.
B) TBRAPIA PRIN Joe.
Si fn acest eaz pacientul trebuie sa fie capabil sa
deschida ochii filra a intrerupe transa. Multe din rezistentele pe care Ie au adultii fata de terapia prin
joc sint inlaturate in stare de hipnoza. '
Indata ce pacientul aflat in hipnourealizeaza ca
nu trebuie sa a~tepte in mod pasiv indicatiile terapeutului, el se joaca cu multa placere eu materialele
puse la dispozitie de acesta.
Terapia prin joc este, de regula, utila pentru a
exprima agresivitatea ~i gelozia incon~tiente fata de
parinti, frati sau alte persoane. Materialul consta in
papu~i ce reprezinta un barbat $i 0 femeie, un
batrin $i 0 batrina, un baiat $i 0 fetita de circa 10
ani, un baiat ~i 0 fetita de 4 ani ~i un bebelu$. Sint
prezente, de asemenea, animale,' mobilier, un pat
mate, tren, 'ma~ini, arme, soldati, cit $ihirtie,
85
l1 TEHNICA DRAMATICA
In hipnozrt profundll, rezistentele din starea de
veghe la dramatizare sint inlMurate. Pacientul e
lnstruit sa n~produca in stare de hipnoza incidentele
dramatice din cursul existentei sale ~i sa retraiesc
pc plan ernotional situatiile :?i experientele ea ~i
cum Ie-ar trai din nou,
tn transrt profunda el face acest lucru eu atita
reprezentare ca ~i cum ar tral cu adevllrat
\a experienta respectiva. Adesea experienta e atit de
T.nrtemh-;l ~i intenstt, incit se produce 0 adevarata
(jbreac
(catharsis).
mai dramatic exemplu de abreactie apare in
trat1;unentul nevrozelor de rlzboi (paci~ntul traie~te
situatia el mimind clliar mitralierea
inamicilor).
Dacl telmica e combinata cu regresia de virst.l1,
ea devine ~i mai eficientl.
Terapeutul poate asista pasiv la scena, dar uneori
este nect~sar ca el sa intervina accentuind una sau
din caracteristicile situatiei respective.
Tehnica este dl~osebit de utila mai ales pentru ex..
primarea deschisi!\ a agresivitMii ~i ostilWltii.
G) REGRESIA DE VIRSTA
Consta in sugerarea pacientului ca are 0 alta
virsta decit cea reala, de regula mai mica.
In timpul hipnozei pot fi induse doua tipuri de
regresie:
- In cadrul primului tip, pacientul actioneaza conform conceptiei sale despre modul cum era el la 0
virsta mai mica. EI se comporta a~a cum crede ca
ar fi filcut-o in cali tate de copil la virsta respectiva.
Aceasta este un fel de simulare a unei perioade
trecute;
- In al doilea tip de regresie se produce 0
reintoarcere reala la 0 perioada timpurie de virsta,
Cll 0 reactivare a acelor modele de comportament
existgente la timpul respectiv. (Inclusiv hipnotizatorul prime~te rolul unei persoane din perioada
respectiva de viata a pacientului: invatator, parinte,
ruda).
Aceasta este regresia de vir sUi in adevaratul sens
al cuvintului, in care pacientul este capabil sa aiba
acces la amintiri ~i sa trrtiaset! evenimente ~i stari
care au fost de mult uitate (reprimate).
Regresia de virsta se combina, de regula., eu celelalte tehniei de hipnoanaliza..
Pentru regresia adevarata este necesara 0 transi:!
de tip somnambulic.
Exista doua metode pentru a obtine rergresia de
virsta.
Pacientul, aflat in stare de hypnoza., este tratat
dezorientat ell privire la timpul ~i locul in care se
afla (ziua, saptllmina, luna !ill in eele din
anul). Ciod el se afla deja intr-o stare
este reori{~ntat spre perioada de vinita dorita.
Atunci dud este necesar s::i se
un
87
SI TEHNICI HIPNOANALITICE.
torare, solicitind afectiunea hipnoanalistului ~i refuzind s~ lucreze asupra propriilor sale probleme.
Dimpotriva, sentimentele de ostilitate fata de terapeut pot sa se exprime in depresie ~i descurajare ~i
in dorinta de a incheia tratamentul).
Daca pacientul i~i poate exprima deschis agresivitatea, el poate avea tendinta de a fi pre a critic 1a
adresa terapeutului
ridiculizind actiunile ~i interpretarile acestuia.
Rezistentele pot fi reduse prin analizarea ~i interpretarealor in fata pacientului.
Hipnoanalistul trebuie sa aib~ 0 pregatire psihiatrica suficiente pentru a interpreta simptomele ~i
conflictele subiectului.
Cind hipnoanaliza e utilizata in cazuri u~oare,
claar pentru a aduce la suprafata ni~te amintiri uitate, aceasta pregatire nu mai este atlt de
importantA.
Pentru a dezgropa aceste amintiri reprimate se
pot utiliza mai multe metode:
- tehnica sugestiei directe: "dnd voi pune mina
pe fruntea ta, vei fi capabH sa-ti aminte~ti ce s-a
intimplat atunci cind a aparut simptomul... ";
- tehnica
indirect~
(daca
pacientul
nu
reactioneaza la prima):
"lmediat voi incepe sa numar pina la 5. Cind voi
ajunge cu numar~toarea pina la 5, 0 cifra Hi va
apare in minte. Aceasta va fi numaru1 de litcre al
unul cuvint important care este legat de tulburarea
$i
cuvint :;;i ell ajutond
ta. hi vei aminO
lui iti vei
aminti
alte lucruri pc care
Ie-ai uitat
1-2---
La ce
(Semnal: NU) .
_ S-a intimplat cind aveai 9 ani?
(Semnal: NU)
_ S-a intimplat cind aveai 7 ani?
(Semnal: DA!)
Dac~ hipnoza ca terapie centrat~ exclusiv pe
simptom poate fi utilizam cu succes de medicii de
medicin~ g~neral~ sau de catre psihologii clinicieni
din clinicile de boli interne care au un curs de
initiere in hipnoz~, in schimb cei care se decid s~
aplice tehnica hipnozei, trebuie, in modobligatoriu,
s~ cunoasc~ elemente de psihanaliz~ ~i s~ detin~ cuno~tinte de psihiatrie.
~. ~BmwJrnSI WOOrnA~ID~
CARE ASCULTA DEPUfEREA
IllPNOZEI.
96
97
lor un beneficiu secundar (protectie, pozitie privilegiata in familie, scutire de efort,control asupra eelorlalti etc.), vindecarea fortindu-l sa faea f.ata vietii
cu greuUttile ei.
Nevrotieul (~i mai ales cel cu aeuze somatoforme) traie~te permanent cu imptesia cll nimeni
nu-l inlelege ~i este in permanenti1 cautare a unei
persoane care sll-i acorde simpatie. Dacll terapeutul
acceptll sa-~i asume acest rol in cadrul hipnotera. piei, depa~ind putin neutralitateabinevoitoare
a psihanalistului, un obstacol principal in drumul spre
vindecare a fost depl~it.
Hipnoterapeutul trebuie sa respecte urmatoarele
reguli in abordarea acestui pacient (Hartland; 1975)
- pacientul trebuie incurajat ~i sustinut afectiv;
- el nu trebuie intrerupt ~i nici criticat, sub nici
un motiv, indiferent ce spune;
- trebuie interogat in detaliu asupra ,bolii sale,
asupra dificultatilor de acasa $i de la serviciu;
- durerile ~i duferintele sale trebuie tratate eu
seriozitate;
- trebuie incurajat respectul de sine ~i increderea
in forte Ie proprii ale pacientului;
.
- sub nici 0 forma nutrebuie spus aeestor pacienti ca vindeearea depinde de vointa' lor. '
.tn cazul hipnoterapiei pentruaceastl categorie de
paeienti este necesara 0 selectie riguroasl $i atenta
a eazurilor. Dacl in unele situatii mai U$oare hip. not(1rapia eentraUt pe simptom este suficintl, in altele, mai severe, este necesarl 0 terapie de profunz~me (hipnoanaliza.) pentru a evita substitutia de
simptom.
Speciali~tii sustin cl hypnoterapia. poate fi utilizata Cll succes in urmtttoarele situatii:
99
B) STARILEDEPRESlVE.
Hipnoza nu se utilizem in depresiile ell potential suicidar deeit eu paeienti spitalizati $i in
combinatie eu alte metode de tratament. tn absenta
impulsurilor suieidare, hipnoza poate fi utilizata $i
la paeientii nespitalizati' ciar obligatoriu in eombinatie eu medicatia antidepresiva.
C) SIMPl'OMA TOLOGIA DE TIP ISTERle.
Contrat opiniei majoritatii psihiatrilor de la
sfir$itul secolului 19 $i ineeputul seeolului 20, isterieii sint mai greu de hipnotizat deeit se eredea. eu
toate aeestea, in unele eazuri de nevroza cu fenomene eonversive, se poate utiliza hipnoza~ Aeeasta iusa trebuie aplieata de catre un cunoseator hi
ale psihiatriei .$ida rezultate mai' bune daea este
inelusa in eadrul unei terapii mai eomplexe.
D) REACfIILB OBSESIVE sint difieH de tratat,
in cazul lor fiind reeomandabil un demers de tip
100
hypnoanalitic.
Etapele hipnoterapiei la paeientul nevrotic
(Hartland, 1975):
Descoperirea cauzelorqare
au produs
simptomul.
Aeeasta se realizeaza prin interogarea paeientului
aflat in hipnoza, eu privire la psihotraumele suferite
$i cu privire la ceea ee erede ineon$tientul sau eu
privire la factorii care au declan$at boala.
- Ghidarea paeientului.
Hipnoterapeutul trebuie sa indrume paeientul pentru a putea face fata cit mai bine dificultatilor
vietH. Nevroticul este in permanenta cautare a unei
autoritati care ,sa-i rezolve problemele. HI are nevoie de sfaturi cu privire la viata de familie, serviciu, propria persoana. Din acest motiv,. sfaturile
elaborate de catre terapeut de comun acord cu pacientul, in stare de veghe, trebuie transformate in
sugestii care se administreaza in hipnoza. Inainte de
administrarea sugeStiilor specifice, de reducere a
simptomului, e bine sa se administreze sugestii cu
caracter mai general, .de intarire a eului. Ambelp
categorii de sugestii sint mai bine primite daca sint
prezentate intr-o form~ neautoritara.
- Ineurajarea.
Pe pareursul intregului demers psihoterapeutie,
paeientul ineurajat in privinta simptomelor sale $i a
evolutiei Dolii sale. El trebuie ,ajutat sa-$i
depa$easea frieHe legate de faptul ea are 0 boala
grava, ca va innebuni etc.
- Persuasiunea.
Se refera la coreetarea ideilor gre$ite pe care Ie
au pacientii despre boala lor, faeindu-se apel la
mecanisme de tip eognitiv (la inteligenta ~i ratiunea
101
lor). Ei trebuie Hlmuriti ~i convin~i cu privire la natura reala. a simptomelor lor ~i cu privire la modul
in' care se formeaza acestea. tn acela~i timp, trebuie
s~ i se inoculeze, atit in stare de veghe, cit ~i prin
sugestii hipnotice, dotrinta de a fi sanatof?i ~i ideea
ea sint capabili sa faca fata dificultatilor.
" Reconditionarea.
~
Se utilizeaIa pentru inlMurarea deprinderilor
gre~ite, freevent prezente la nevrotie: fumat, consum abuziv de aleool, mincat excesiv, onicofagie
etc. Pentru a realiza acest lucru, se asociaza, in
5tare de hipnoza, satisfactia obtinuta de pe urma
unei deprinderi gre$ite cu 0 emotie negativa. 1n aeela$i timp, se intl:\re$te prin su,gestii dorinta pacientului de a seapa de deprinderea gre~iU1.
R~~onditionarea va da rezultate slabe atuDci cind
simptomul (deprinderea gre~ita) are 0 valoare defensivt! majora de a contracara anxietatea intolerabila a
pacientului. 1n astfel de cazuri este indicat. ea mai
intii pacientul sa realizeze, in eadrul hipnoanalizei,
insight-ul referitor la natura problemei sale.
lata cum abordeaza Hunter (1987) pacientii Devrotid la care anxietatea este simptom dominant:
Pacientul este interogat, atit in stare de veghe,
cl1 I?; in stare de hipnoza, ee anume il supara in
legl1tura eu anxietatea sa, cit ~i asupra cauzelor care
au. decla1'!~at-o. De regula, terapeutul constata cl:\
anxietatea nu a fost declan~atl1 de 0 cauza anume,
ci de un cumul de factori. Pacientii nu identificl1 un
e,lement producator al anxietl1tii, ci mai multe perioade in care Ie-a fost greu ~i. s-au simtit cople~iti
de viatl1..
La multe persoane cu anxietate difuza se evidentiazl1 probleme legate de imaginea de sine f?i de
102
teama ca nu VOr face fata anumitor situatii. Padentii sint adesea convin~i ca nu sint destul de buni,
de talentati, de inteligenti. adesea ei provin din farnilii cu un frate mai mare mai eficient sau eu un
p~rinte care Ie sublinia pelmanent inet1eienta.
Ace1?tipacienti anxio1?i, au 0 secretie permanenta de
adrenalina, un nivel energetic extrem de ridicat, dar
ei i~i cheltuiesc energia fara fast, brodind situatii
periculoaseimaginare.
Autoarea da acestor sublecti, anati in hipnola,
urrnatorul instructaj :
"Imagineaz~-ti c~ energia ta nervoasa se prezinti\
sub forma unor bile strl11ucitoare, pe care tu Ie
arunci in toate directiile. Hai sa incercl1m sa
adunl1m aceste bile de energie la un loc ~i sl1 Ie folosim pentru 0 treabl1 bine determinaUt Ai cumva
vreun proiect pe care ai dad sa-l duei la ,indeplinire
~i pentru care ai nevoie de ioatia aceasta energie? ".
Dupa ce s-a realizat acea~t~ etapl1, terapeutul se
va ocupa de identifiearea elementelor anxiet~tji pacientului (de ce se tenle el de fapt). Multi anxio1?i
se tern de faptul cll ei i~i VOT picrde controlul asupra lor in~i~i ~i aceasta este exact ceea ce' Ii se
intimpla in situatiile reale. Ei se tern ca se vor face
de 1'is in public le~inind, plingind, fl1cind 0 criza de
isterie sau neputind sa articuleze un cuvint. Alti pacie~ti se tern ea vor le:?ina, ei de fapt temindu-se de
moartc.
Autoarea regreseaza pacientii anxio~i in perioada
in care se simteau bine, liberi de al1xietate ~i teama.
1ntr~o faz~ ulterioara a tratamentului, incon~tientul
pacientului este instruit sa revinil in prezent :;ii sa
clarifice factorii care produc anxietatea, analizind,
Pc rind, fiecare factor.
103
Uneori se intimpln sa nu poata fi descoperita sursa reala a anxietatii~ dar nu este de neglijat faptul
ca totu~i pacientul incepe sa se descurce mal bine
in viatll.
Anxio~ii trebuie sl1 invete ~i, tehnica de intarire a
eului ~i de cre~tere a increderii in sine, ei primind
sugestii pozitive de tipul:
'- "$tiu ca poli face aceasta";
- "Te simti tot mai bine, zi de zi te descurci tot
mai bine";
- "lnveti santi utilizezi tot mai bine resursele
interioare" .
Este bine sa i se reaminteascl pacientului faptul
ca fiecare om are un mare bagaj de resurse interioare nefolosite~ care sint la dispozitia sa., hipnoza
fiin:d unul din instrumenteJe posibile de acces la
aceste disponibilitati latentt'\ a.le fiintei umane.
104
xu. AuromPNo~
0 MODAUTATE,DE-A
S-a repro~at hipnozei faptul., pa accentueaza dependenta dintre subiect ~i terapeut~ ceea ce face ca
ori de cite ori pacientul se afill intr-un'impas el trebuie sl1 se adreseze specialistului pentru a-I ajuta
sa-si rezolve problema.
Pentru a, evita aceastl1 situatie ~i pentru a
incuraja independenta ~i autonomia pacientului, hipnoterapia modema pune un accent tot mai mare pe
hipnozl1 indusll de subiectul insu~i. All1turi de tehnicile de relaxare~ autohipnoza poate fi considerata ca
o metoda de autoterapie :?i de autoreglare a stl1rilor,
psihice. Clinicienii sint de parere cl1.parcticarea autohypnozei este indicata dupa ce pacientul a realizat
citeva :?edinte de heterohypnozl1. sub indrumarea unui terapeut calificat ce are misiunea de a-I invl1.ta
principiile ~i tehnica de autohipnoza.
Utihzarea hipnozei pentru abandonarea fumatului.
Majoritatea celor care se adreseaza medicului
pentru ca vor sa se lase de fumat sint deja gata s-o
faca, au deci 0 motivatie suficientl1. pe baza cl1.reia
poate incepe psihoterapia.
tnca de la inceput tratamentul va sublinia faptul
ell 0 datl1 ce pacientul a fost capabil sa ia 0 decizie
atit de mare, inseamna cl el este deja stl1pin pe situatie ~i ca vagasi
in sine forta sa duca la bun
sfir~it ceea ce a inceput. Pacientul este invingatorul~
terapeutul subliniind faptul dlel nu are decit roluI
de a-I invata 0 tehnicl1 pentru a se autodepa~i.
105
106
profunzimii transei pe ansamblu, profunzimea transei atinse de subiect fHnd mult mai putin adincl
fatn de cea obtinutn de heterohipnozn. S-a .constatat
!?i faptul cn in autohipnozn cantitatea de imagini
care se perindn pe ecranul mental al subiectului
este mult mai mare decit in heterohipnozn (imaginile specifice autohypnozei au un caracter mai viu
!?i mai realist). De asemenea, trebuie subliniatn observatiei cn in autohipnozn imaginatia este mai centratn pe problemele personale ale subiectului, pe
conflictele tr~ite de acesta, pe experiente creative !?i
pe rezolvari cognitive de probleme. Se poate spune
c~ in autohipnou
imaginatia joacn un rol mai
insemnat decit in heterohipnozn, reprezentnrile fiind
mai bogatedin punct de vedere calitativ ~i orientate
mai direct spre problemele personale ale subiectului.
Astfel, subiectiiconsidera
autohipnoza ca fiind
mai incnrcatn de semnificatii personale in raport cu
problemele lor. tn heterohipnozn subiectul este directionat sn urmeze cu exactitate sugestiile date de
experimentator, fapt ce are drept consecintn reducerea implicnrii personale a subiectului ~i snrncia reprezentnrilor de tip imaginativ ale acestuia:
Studiile au realizat insn cn in heterohipnoz~ se
realizeau mult mai eficient experimentele legate de
regresie de virsta, eele de hipeimnezie, decit cele
ce au in vedere prezenta unor halucinatii pozitive ~i
negative.
Continuturile experientelor traite de subiecti in
timpul autohipnozei depind in mare mnsurn de nevoile, trebuintele, tendintele, interesele ~i struetura
personalitntii subiectilor. Studiile cHnice au arntat
c~ majoritatea subiectilor considern autohipnoza ca
pe 0 modalitate de auto-explorare creatoare a perso108
opereaza cu negatii. Astfel, daca subiectul i~i administreaza sugestii de tipul: "nu am sa mai beau",
in subcon~tient se inregistreaza mesajul: "am samai
beau" iar mesajul: "nu roa voi teme de aceasta", de.,.
vine "mA voi teme de aceasta".
De asemenea, nu este indicata utilizarea unor sugestii de tipul: "incerc sa slabesc" pentru ca astfel
de formulari contin in sine posibilitatea nereu~itei,
pe care~subcon~tientul 0 preia imediat.
o modalitate eficienta care poate fi utilizata in
timpul autohipnozei este convertirea energiei negative in energie pozitiva. Cind oarnenii traiesc 0
stare de stres sau de anxietate, ei emit, in mod
spontan valuri de energie negativa. daca ei- se blameaza pentru lucrurile care nu merg inseamna, de
asemenea, eA ei elibereazA mari cantitati de energie
negativA.
Se poate converti energia negativa in energie
pozitivA pdn
urmatorul
exercitiu
realizat
in
autohipnoza:
"lmaginati-va 0 situatie in care va autoacuzati
sau va autoblamati. Cautati sa retraiti situatia in
plan imaginativ pina cind va dati seamacum
reactionati la ea. Imaginati-vA apoi 0 situatie pozitivll. $i comparati modalitatile de a reactiona la cele
doua situatii. Yeti constata ca .ceea ce e~tecomun
celor doua trairi sint reactiileneurovegetative
de
descArcare de adrenalina. Odata stabilit acest adevAr
se dau subcon~tientului sugestiide' tipul:
"De-acum irtainte doresc ca tu sA-mi transferi
energia in scopuri pozitive, in loc s-o risipe~ti in
mod negativ".
lata $i alteciteva tehnici de autoreglare a starilor
psihice, tehnici ce pot fi utilizate cu succes in
112
autohipno2a:
1. Deschideti-vA spre 0 noua perspectiva.
Reexaminati situatiile de viatl cu care sinteti
confruntati dintr-o noua perspectiva, mai actuala.
Ceea ce ii opre$te pe multi oameni sA.faca acest lucru este teama cA au fost stupizi sau ridicoli cind
au actionat intr-un anumit feI.
varianta a acestei tehnici consta in abordarea
propriei probleme ca ~i cumar fi problema altuia.
Hunter (1987) spune ca adesea cind se lovea de
vreo dificultate intra in autohipnozA $i i$i imagina
cA avea 0 pacienta care Ii purta numele. Adesea noi
.$tim foarte bine ce sfat. ar trebui sA dam altei persoane care s-ar afla in aceea$i situatie dar cind e
yorba de noi in$ine, Jntram indificultate. Autohipnoza ne ajuta sa ne transpun.em mai bine in rolul de
client $i de consilier ~i sA acceptam sfaturi pe care
altfel Ie-am respinge din motive emotionale sau din
cauza imposibilitatii de a ie$i din rutinA.
Bandler (198.5), unul din intemeietorii "Programarii neurolingvistice" - sistem de psihoterapie
$i autoformativ foarte la moda astazi in Statele
Unite ale Americii, recomanda ~i el pacientilor sAi
exercitiul Dumit "schimbarea perspectivei".
"lncercati sa vA reamintiti 0 tdisputa avuta cu cineva clnd ati fost sigur cA aveti dreptate $i derulati
in minte filmul discutiei rspective. Acum incercati
sa revedeti filmul mental al aceluia~i eveniment, dar
de aceastA datA ca ~i cum v-ati privi pe dumneavoastra pledind pentru cauza adevArului.
Pentru' unli oameni punctul de vedere se schimba
foarte multo Mai sinteti tot atit de sigur ca ati avut
dreptate 1".
Acela$i autor ne invata ea putem privi 0 anumita
Hipnota - 6
113
Bibliografie selectiv~
1.- Bandler, R. Using Your Brain for a Change.
Andreas, Steve; Andreas Coniral (eds). Real People
Press Moab Utah, 1985.
2.- Barber, Th. 'X; Spanos, N.; Chaves, J .F. Hypnosis, Imaginations and Human Potentialities. Pergamon Press Inc. New ..Y ork - Toronto - Frankfurt.
F.a.
sec.ed.1979