Curs 1: Despre

patima arghirofiliei (iubirea

de

argini)

Marii

gnditori ai lumii spun c oamenii i conjug

viaa cu verbul a fi sau a avea. Cei dinti sunt
oameni spirituali, preocupai de viaa launtric, pe cnd
aceia care i conjug viaa cu verbul a avea, sunt
nclinai pn la robie lumii i bunurilor materiale.
Lumea a avut, dintotdeauna, harpagonii ei, ciocoi mai
vechi sau mai noi, care, lipsii de scrupule, au ncercat s
i construiasc fericirea personal pe necazurile, lipsurile i
lacrimile celorlali.
Astzi, se apreciaz c 15% din populaia planetei
stpnete 85% din resursele ei, iar restul de 85% din
populaia Terrei triete n pauperizare, trebuind s mpart
restul de 15% din bunurile planetei. Mai mult chiar, din
cele 7 miliarde de locuitori ai planetei noastre, mai bine
de 1,5 miliarde triesc cu un singur dolar pe zi, acesta
incluznd toate costurile vieii.
n fiecare an, mor 18 milioane de semeni de-ai notri,
de foame, dintre care 10 milioane sunt copii, adic
900,000 pe lun, ceea ce nseamn 30,000 pe zi. Prin
urmare, patima lcomiei sau iubirii de argini are un
pronunat caracter antisocial i iraional, conducnd la
nenumrate nedrepti i abuzuri.
Bill Gates a plecat de acas cu 10 dolari i a fcut
un imperiu; jumtate din averea sa a donat-o n scopuri
caritabile, iar copiilor si le-a lsat, prin testament, cte
10 milioane de dolari.
Jumtate din starea noastr sufleteasc o motenim
de la prini i bunici.
S-a realizat un sondaj printre oameni foarte bogai i,
n urma acestuia, 73% din cei intervievai au rspuns c
banii le-au adus numai probleme (eantion pentru interviu:
1

300 miliardari din topul FORBES i ali 497 de miliardari,

care au un profit anual de peste un miliard de dolari).
S-au realizat cercetri i teste de laborator care au
scos n eviden dependena activitii scoarei cerebrale
de starea sufleteasc a fiecruia. Astfel, au fost formulate
mai multe ntrebri la care s-a rspuns diferit, n funcie
de starea sufleteasc a celui testat. La ntrebarea ce faci cu 5
dolari, i
pstrezi pentru tine sau i oferi celorlali?, s-a
constatat c cei care aveau o stare sufleteasc mai bun, au
rspuns c vor mpri banii celor mai nevoiai ca ei, pe cnd
cei zgrcii au rspuns c-I vor pstra pentru dnii. Urmrinduse activitatea scoarei cerebrale a celor dou categorii de
respondeni s-a concluzionat c,cei dinti,erau mai fericii
dect cei din urm. La ntrebarea ct produci cu un euro?, cei
zgrcii au reuit, ntr-un an de zile, s produc cu puin peste
0,3 euro, pe cnd, cei altruiti au reuit, cu acelai euro, s
produc nc 4,9 euro n acelai interval de timp.
Revolta n stare de boal, accentueaz suferina!
Sociologii afirm c cele mai fericite popoare nu sunt cele
bogate; Elveia are cele mai multe cazuri de suicid n rndul
tinerilor, iar n Etiopia de Sud (ara cea mai srac din lume)
oamenii sunt cei mai fericii.
Adaptare hedonic = adaptarea la bine
S-a constatat c dumanul binelui e mai
comparaia social (eu am, tu ai).

binele

Sfinii Prini ai Bisericii Ortodoxe vorbesc despre dou

forme ale patimii: pleonexia (dorina de a aduna ct mai
mult) i filarghiria (zgrcenia sau prerea de ru atunci cnd
trebuie s oferim ceva, cuiva).
Mntuitorul nostrum Iisus Hristos ne spune, n Predica de
pe munte, c nu putem s slujim la doi domni, i lui Dumnezeu
i lui mamona (avere ctigat n mod necinstit), i este foarte
interesant c, dac n aramaic,
mamona
nseamn
bogie, n dialectul caldeic (babilonian) al aceleiai limbi,
mamona nseamn a ascunde un lucru pentru a nu fi vzut;
prin urmare, Mntuitorul a avut perfect dreptate spunnd
c nu putem sluji i lui Dumnezeu i averilor lumeti,
pentru c, dei, n plan teoretic, ele sunt compatibile
2

(bogaii filantropi), n plan practic, rareori, se mpac bogia

i credina, averea i generozitatea. Vedem,
aadar
c
aceast patim este una exogen (care vine din afar).
ntr-un alt studiu, realizat pe mai multe profesii, s-a ajuns
la concluzia c din cadrul celor mai fericite profesii fac parte
liderii religioi (indiferent de religie) i medicii iar aceasta se
datoreaz faptului c aceste activiti au ca
principal
component latura pro social.
Femeia, la telefon, socializeaz; brbatul, la telefon,
rezolv probleme.
Cretinismul nu este un sistem economic i, cu att
mai puin, unul de pia, ci un mod de via, dup cum,
la fel, nici Mntuitorul Hristos nu a fost un economist sau
un finanist, dar, cu toate acestea, gsim, n Sfnta
Scriptur, numeroase nvturi privind bogia sau srcia,
zgrcenia sau filantropia. n mod deosebit, Mntuitorul
Hristos S-a pronunat asupra acestor realiti, n parabola
samarineanului milostiv, a bogatului nemilostiv i a
sracului Lazr, a bogatului nebun cruia i-a rodit arina
din belug sau a nfricotoarei Judeci, precum i n
cuvinte sau ziceri scurte n care a condamnat, nu att
bogia, ct lcomia, nu averile, ci dorina ptima de a
aduna ct mai mult i zgrcenia obsesiv, atunci cnd
este vorba despre milostenie. Criteriile de judecat vor fi
criteriile de judecat social i filantropic.
Patima iubirii de argini provoac, n sufletul i n
viaa celor robii de ea, numeroase dezechilibre, fiind o
adevrat idolatrie, pentru c omul lacom are ca
Dumnezeu, banul, iar religia sa este averea. De asemenea,
aceast patim se definete prin caracterul ei tiranic i
obsesiv,
prin
rapacitatea
ei,
conducnd
ctre
mari
nedrepti i inegaliti ntre oameni.
Sfntul Ioan Gur de Aur, care a fost numit
ambasador al sracilor, spune c expresia sau cuvintele al
meu i al tu nu au existat pn la cderea n pcat,
iar Sfntul Vasile cel Mare i numete pe cei bogai hoi
i borfai pentru c surplusul lor nseamn lipsa multora
pentru alii.
3

Credina cretin ne nva c Dumnezeu a creat lumea

din iubire, iar aceasta constituie darul oferit omului spre a
progresa n mntuire; aadar, adevratul proprietar al tuturor
celor ce exist, este Dumnezeu; El are asupra acestora dreptul
de proprietate absolut. Omul este doar chivernisitorul,
intendentul sau economul tuturor acestora, iar dreptul su de
posesiune (uzufruct) este unul derivate sau relativ. Teologia
ortodox vorbete despre un adevrat circuit al darurilor,
nsensul c Dumnezeu a druit, ca un filantrop absolut, omului,
tot ceea ce exist n lume. Fiina uman, la rndul ei, are
vocaia de a transmite, mai departe, darurile
primite,
neblocnd acest circuit, ci punndu-i, asupra lor, pecetea
personalitii sale ntr-o relaie continu ntre dar si Druitor.
Din punct de vedere cretin, bogia i srcia sunt neutre
spiritual; srcia nu mntuiete prin sine nsi, dup cum nici
bogia nu conduce, teoretic, spreo snd, ci important este
uzul sau folosina pe care le-o d; de aceea, exist sraci
bogai i bogai sraci, iar credina noastr recomand bogia
sau srcia, cu filosofare; atunci cnd avem bunuri, s oferim i
altora din ceea ce Dumnezeu ne-a druit cu generozitate, iar
dac trim n lipsuri materiale, s cutm i s trim averile i
bogiile spirituale, pe care, nimeni, niciodat, nu ni le poate
rpi.
Timpul lui Dumnezeu este acum, iar atunci sau mai
ncolo este timpul diavolului.

Curs

2:

Lupta

mpotriva

arghilofiliei

(continuare)

Spiritualitatea

ortodox plecand de la cuvintele Sfintilor

Prini, dezvolta o invatatura foarte inalt despre prezenta
Mantuitorului Hristos, in chip de pelerin in lume, pn la
sfarsitul veacurilor. Astfel ea invata c n mna intins a celui
sarman, bunul crestin trebuie s vad mna lui Hristos, care ne
cerceteaz. n glasul stins i in mainile celor lipsiti si umiliti,
suntem chemati s descoperim glasul Mantuitorului Hristos,
intristat de pacatele noastre si s-I raspundem.
Prin prezenta Sa sub chipul semenilor nostri, aflati in
lipsuri, necazuri si intristare, Hristos vrea s ne verifice
4

dragostea fata de El, manifestat in iubirea de semeni sau de

aproapele.
Sf. Maxim Marturisitorul: Milostenia sterge ocean de
pacate.
In lupta noastra impotriva patimii arghilofiliei, Sfintii Parinti
ne recomanda s facem filosofia vietii, adica s intelegem
efemeritatea acestei vieti trecatoare, faptul c intr-adevar
atunci cand dobandim viata in groap ne slluim si c, intre
bunurile materiale si cele spirituale, singurele care ne vor insoti
dincolo, in Imparatia lui Dumnezeu, vor fi doar faptele noastre si
nu averile sau posesiunile pe care le-am dobandit.
Americanii au descoperit o gen a zgarceniei si o gen a
milosteniei!
Suferinta cea mai mare a bogatilor este de natur
spiritual!
Un alt mijloc de lupt, extrem de eficient, pe care ni-l
recomand credinta crestin il constituie faptul de a intelege c,
in lumea aceasta, noi oamenii suntem doar calatori si c
adevaratele comori pe care le putem agonisi si despre care
Mantuitorul spune c nu pot fi furate de furi si nici distruse de
molii sau rugin, sunt comorile spirituale.
Adevaratul crestin stie s se bucure chiar si in necazuri si
stramtorare, pentru c a inteles s cultive in viata sa, bucuriile
spirituale legate de credinta si de inalta viata duhovniceasca.
Pe de alta parte mijlocul cel mai important de lupta
impotriva patimii lacomiei este milostenia.
Sf.Ioan Gura de Aur invata ca a fi milostiv inseamna a
fi om cu adevarat si c milostenia sau facerea de bine
este o meserie, care trebuie deprinsa ca si celelalte
meserii. Tot el spune c banii sau lucrurile pe care le
oferim, sunt seminte pe care noi le sadim in cer si
pentru care ne vom lua roada sau rasplata. Pentru Sf Ioan
milostenia este imprumutul pe care il dam cerului si pe care
Parintele ceresc il rasplateste asa cum numai El o stie. Tot el
spune c oamenii milostivi Il imita pe Dumnezeu si prin
aceasta pe masura faptelor bune, ne face tot mai
asemanatori lui.
Biserica sau morala ortodoxa vorbesc despre faptele milei
trupesti si spirituale. Faptele milei trupesti, in numar de 7,
sunt urmatoarele: hranirea celui flamand, adaparea celui
insetat, imbracarea celui gol, cercetarea celor aflatin in necazuri
si nevoi, cercetarea celor bolnavi si incurajarea lor prin cuvinte
de mangaiere, sfatuindu-i s-si suporte suferinta cu nadejde si
rabdare prin credinta si speranta de la Dumnezeu, gazduirea
celor straini, ingroparea crestineste a celor saraci.
5

Faptele milei spirituale, tot in numar de 7, sunt

urmatoarele : intoarcerea celor rataciti la adevarul credintei,
invatarea celor nestiutori sau nepriceputi, sfatuirea celor care
au nevoie de un sfat bun, rugaciunea pentru aproapele nostru,
mangaierea celor intristati, nerazbunarea pentru raul suferit,
iertarea greselilor semenilor nostri, dupa cuvantul evangheliei,
de 7 ori cate 7, adica la infinit, sa nu ne poata gresi celalalt atat
cat avem noi capacitatea de a ierta.
Biserica Ortodoxa vorbeste despre asa numitele
milostenii dracesti, atunci cand, atunci cand ajutam persoane
care se pot ajuta singure, pentru c aruncam margaritarele
cainilor. De aceea Didahia spune sa transpire banul tau in
mana ta pana sa faci milostenie cu el, nu in sensul de a fi
zgarciti ci de a ajuta cu discernamant pe cei care au neaparat
nevoie.
Tot Sfintii Parinti ne invata cum sa facem milostenie iar
aceasta trebuie sa aiba cateva insusiri:
- Sa fie facuta din toata inima
- Sa fie dupa puterile noastre
- Sa fie facuta cu bucurie, avand convingerea ca prin
faptele noastre de milostenie, chiar daca aparent ni se
golesc buzunarele, in realitate ni se umplu sufletele
Acelasi Sf Ioan G.A. spune ca important nu este faptul
datului, adica dorinta noastra de a daruie, ci felul datului, adica
sa facem intotdeauna milostenia cu bucurie.
Credinta noastra populara a surprins foarte bine
importanta milosteniei pentru iertarea pacatelor noastre,
spunand ca dar din dar se face rai, cel care da, lui isi
da si cine pe sarac ajuta, pe Dumnezeu imprumuta, sau
cum frumos spunea parintele Nicolae de la Rohia, daruind vei
dobandi.
Experienta vietii ne demonstreaza fiecaruia dintre noi ca
niciodata nu suntem chiar asa de saraci, incat sa nu putem
ajuta niciodata pe cinva mai sarac decat noi.
Toate cercetarile, nu doar spirituale ci si stiintifice,
demonstreaza ca fericirea, ca stare optima de viata, nu este
conditionata de surplusul material, ci de bogatia si varietatea
celor spirituale.
O cercetare psihologica recenta, desfasurata la nivelul a
130 de tari si pe un esantion foarte larg de subiecti, a constatat
ca la nivel mondial, in ierarhia valorilor, banii se situeaza pe
locul 4 sau 5, fiind devansate in mod foarte clar de familie,
credinta, prieteni si profesie.

Curs 3: Patima tristeii i tmduirea ei

OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), considera ca dupa
un framantat secol 20, numit secolul stresului sau a vitezei,
veacul a 21-lea este deja considerat veacul depresiei, pentru
ca tristetea este socotita a fi regina afectiunilor psihice, iar
frecventa ei nu este cea a unei boli simple, ci a unei epidemii.
Aceeasi organizatie considera ca, in present depresia este
a treia boala de pe planeta, dupa cele cardio-vasculare si
cancer. Mai spune ca pana in 2020 va deveni a 2-a boala de pe
planeta iar pana in 2030, intaia!
Circumstantele exterioare au o pondere de 10%, in
procesul formarii personalitatii, 40% depinde de hotararile
noastre, iar 40-50%, il constituie factorul genetic.
Ceea ce este si mai grav este faptul ca, ultimul manual de
diagnostic al afectiunilor psihice americane are peste 3,5 cm
din grosimea sa atribuita medicamentelor de tratare a
depresiei. Iar o simpla cautare pe internet, va conduce la 11
milioane de titluri, legate de aceasta boala si peste 3000 de
volume.
Se apreciaza faptul ca in 80% din cazurile in care o
persoana se prezinta la un consul medical general, i se
descopera o depresie mascata.
Lucrarile de specialitate vorbesc astazi despre forme foarte
stranii ale acestei afectiuni, precum depresia de weekend sau
de holiday, sau de promovare sau , mai rau, depresia de nonshoping; insa cea mai perfida si larg raspnadita forma
contemporana a ei este depresia noogena sau noologica
ori depresia existentiala, resimtita ca un sentiment al golului,
esecului sau vidului existential,in care o persoana aparent
bogata si sanatoasa, are sentimentul lipsei de sens al intregii
vieti. In plus aceleasi izvoare medicale vorbesc despre o
permanenta intinerire a depresiei, in sensul ca varsta debutului
acestei vieti a coborat astazi la 13-14 ani , iar varsta medie a
declansarii ei este 20-30 de ani.
Deseori depresia se poate ascunde in dosul unor
temperamente pline de bucurie sau a unui zambet de bucurie.
86% dintre nemti au cerut sa se intoarca la munca
sambata!
Doar in 18% dintre cazuri, starea de fericire se manifesta
in timpul liber!
Depresia de promovare apare din cauza inmultirii sarcinilor
de serviciu, cu toate ca beneficiile financiare sunt mai mari.
7

Tot izvoarele medicale au constatat ca, desi Elvetia are

standardul cel mai ridicat de viata, din UE, adolescentii elvetieni
se situeaza pe primul loc la tentative de sinucudere, iar tinerii
romanii sunt cei care au acute momente depresive.
Denumirea de depresie vine din lb. Latina de la
cuv.depresio-onis=cadere sau afundare, ea descrie perfect
starea sufletului depresiv. Sentimentul pe care il are acesta:
daca pana atunci toate erau la locul lor, dintr-o data parca totul
a inceput sa mearga pe un teren miscator si nesigur.
Tabloul biblic clasic pentru patima tristetii, il constituie
scena in care Petru, mergand noaptea pe valurile marii, simte
ca se scufunda cerand ajutorul Mantuitorului.
Stiinta medicala vorbeste despre cauze variate ale bolii iar
aceste pot fi de natura biologica sau genetica, psihologica,
cauze legate de mediu precum si de anumite afectiuni sau boli,
iar spiritualitatea ortodoxa vorbeste si despre o asa-numita
depresie demonica .
Depresia poate afecta oricand si pe oricine, indiferent de
starea sa materiala sau de locul unde se afla, chiar daca exista
temperamente cu o dispozitie speciala pentru acesta afectiune.
Barbatii depresivi sunt de doua ori mai dispusi la accidente
cadrio-vasculare; femeile se interiorizeaza iar barbatii sunt
nervosi si suspiciosi. Femeile au probleme cu respectul de sine,
barbatii cer si impun agresiv sa fie respectati.
Manualul de diagnostic al bolilor psihice vorbeste despre
10 simtome ale aceste afectiuni, in centru lor sta triada
negativa care consta in:
1. Evaluarea autodepreciativa, asupra propriei persoane
(nu sunt bun de nimic...), in cazul acesta omul
depresiv trebuie sustinut din afara.
2. Viziune pesimista asupra lumii, ca si cum aceasta ar fi
o vale adanca a plangerilor, un obstacol in calea vietii
personale.
3. Perspectiva sumbra si fatalista a viitorului, care este
privit in culori intunecate si fara nici o speranta.
La triada se mai adauga urmatoarele semne aditionale sau
simtome:
- disfunctii gastro-intestinale si cadriace cum ar fi: bulimia,
anorexia si starea de panica
- tulburari de somn: insomnie si hipersomnie
- sentimentul nonvalorii si pierderii increderii insine
- afectiuni psihice care nu corespund la tratamentele
conventionale
- tulburari de dinamica sexuala
- dependenta de alcool, tigari si droguri
8

Starea pe care o resimte persoana depresiva este cea de

atonie fizica (lipsa de putere) si psihica, si anhedonie (lipsa
placerii in situatii normale), inclusiv fata de activitatile care
atrageau anterior cu pasiune.
Daca simtomele din triada respectiva la care se adauga
minim o simtoma aditionala, dureaza mai mult de 2-3
saptamani si in loc de ameliorarea lor se constata adaugarea
altor simtome depresive, aceasta arata ca persoana respectiva
trebuie neaparat sa solicite asistenta de specialitate: medicala,
psihiatrica si duhovniceasca.

Curs 4: continuare
Rata depresiei dupa razboi era de 1%, astazi este de

28%!
Izvoarele medicale apreciaza ca din 1945 si pana astazi,
depresia a cunoscut o crestere alarmanta, de 400% pana la
700%; in mod similar rata cresterii anuale a acesteia este de 810% si tot asa vanzarile de medicamente anti-depresive, cresc
anual cu 42%. In prezent, vanzarile de medicamente
antidepresive, ocupa locul 3 in cadrul vazarii generale de
medicamente.
O persoana cu un psihism bogat, in medie, are 80.000 de
ganduri, iar un om care refuza sa gandeasca are 35.000!

Mijloace de lupta impotriva patimii depresiei

Practica psihiatrica foloseste 4 metode generale de lupta
impotiva patimii depresiei si anume:
- Terapia cognitiv temperamentala
- Terapia interpersonala
- Terapia familiala sau de grup
- Terapia medicamentoasa
Primele trei metode de tratare a depresiei vizeaza
reconfigurarea sau atribuirea altor sensuri pentru evenimentele
stresante, in timp ce terapia medicamentoasa, vizeaza
completarea deficitului de neurotransmitatori, in mod deosebit
deficienta de serotonina, care influenteaza starea psihica a
omului.
Cercetarile recente au demonstrat ca psiho-terapiile
(primele 3), au eficienta de 70%, in timp ce tratamentul
medicamentos, cu efect imediat, recidiveaza in cea mai mare
parte a cazurilor (efectul lor dureaza intre 6 luni si un an).
9

Dintre metodele cele mai eficiente ale psihoterapiei laice

sunt recomandate sau practicate urmatoarele:
- Exprimarea recunostintei si gandirea constructivau; primul ceas
de dupa trezire este considerat ceasul de aur
- Cultivarea optimismului.S-a constatat ca persoanele care au o
gandire pozitiva, isi prelungesc viata cu pana la 7,5 ani. Multe
dintre boli vin din gandurile noastre. omului nu-i lipseste
puterea, ii lipseste voina(Victor Hugo). Daca vrei sa iti
dublezi sansele de castig, dubleazati sansele de
esec( Harrison Ford)
- Evitarea autoanalizarii excesive si a comparatiei sociale
- Actele de binefacere.O fapta buna se intoarec inapoi de 10 ori.
- Cultivarea relatiilor sociale. Sotii americane vorbesc 38 de ore
saptamanal, iar in fata Tv-ului stau in medie 5 ore pe zi; copii
americani stau 28 de ore pe saptamana la Tv, iar cu parintii
stau de vorba 3,5 minute pe saptamana.
- Rezilienta (capacitatea de a infrunta si de a depasi necazurile).
Se spune pe buna dreptate ca incercarile din viata, fie ne vor
ruina, fie ne vor slefui. Se apreciaza ca fiecare incercare cu care
se confrunta omul, contine in sine beneficii, cel putin egale cu
suferinta produsa, daca stim sa vedem dincolo de suprafata
produsului.
- Deprinderea lectiei iertarii
- Cresterea starilor de flux ( sunt intalnite in iubire, atunci cand
esti absorbit cu totul de celalalt)
- Sentimentul de a ne bucura de placerile curate ale vietii
- Dedicarea scopurilor pe care ni le-am ales in viata
- Activitatea fizica, atunci cand suntem depresivi. Dupa 20 de
min de efort moderat este eliberata endorfina, responsabila de
starea de fericire.
- Religia si spiritualitatea. Spiritualitatea ortodoxa adauga la
aceste metode terapeutice urmatoarele caii sau mijloace de
lupta impotriva patimii depresiei:
a) Constientizarea efectelor negative ale tristetii, atat asupra
noastra cat si a celor din jurul nostru.
b) Nevoia de ajutor din partea familiei, a prietenilor, a unui
duhovnic, psiholog sau medic
c) Filosofia vietii, adica a interpreta la adevarata valoare,
evenimentele dureroase din viata, precum boala, saracia.
d) Descoperirea frumusetilor vietii
e) Bucuria de a fi crestin
f) Credinta statornica in ajutorul lui Dumnezeu
g) Optimismul crestin
h) Spovedania curata inaintea unui duhovnic
i) Rugaciunea staruitoare. Sf Ioan Scararul numeste rugaciunea
secure impotriva deznadejdii
10

j) Lecturi duhovnicesti si pelerinaje. Credinta crestina precum si

rugaciunea constituie adeseori, alaturi de spovedanie si
nadejde in ajutorul lui Dumnezeu, mijloacele cele mai eficiente
de lupta impotriva tuturor incercarilor sau necazurilor, care near putea provoca tristete. De aceea Fer. Augustin, intalnind
odata un prieten distrus, care-si pierdu-se familia si intraga sa
avere, i-a adresat urmatoarele cuvinte: roaga-te si mergi
mai departe, la capatul drumului te asteapta Hristos.

Curs

5:

Patima trandaviei sau akedia i

mijloacele de lupta mpotriva ei

Nevoia de odihna sau relaxare este un efect natural si
nevinovat, insa satisfacerea exagerata a acesteia, duce la
patima trandaviei sau a lenei, sau demonul de amiaza, cum il
numeau Sfintii Parinti.
Societatea in care traim cauta cu orice prt si cultiva in
mod ostentativ aceasta patima, cautand confortul, civilizatia,
relaxarea, placerea. Mai mult decat atat in ultimele decate au
aparut discipline si stiinte care se ocupa cu relatia dintre munca
si placere, asa cum este ergonomia. In plus, ultimele cercetari
psihologice arata, contrar asteptarilor generale, ca 54% din
starea de fericire a oamenilor, se produce in timpul muncii si
doar 18% in timpul liber, in concedii, in compania prietenilor
sau prin practicarea hobby-urilor. Din acest motiv s-ar parea ca
reteta unei stari optimale, include munca si relatiile sociale.
Patima trandaviei este una foarte vicleana si perfida, ea
ascunzandu-se de multe ori sub alte forme, precum: nevoia de
a alterna activitatile, nevoia de odihna sau iluzia agendei
supraincarcate, care defapt tradeaza mediocritatea spirituala,
golul sufletesc, vidul sau esecul existential.
Sfintii Parinti, care i-au denuntat lucrarea vicleana,
identifica doua forme ale acestei patimi:
- Trandavia venita de la firea noastra
- Lenea, care incearca sa strecoare in sufletele noastre diavolul
Dintre formele cele mai frecvente, akedia se manifesta
prin:
- Starea de lene sau plictis, incluzand lehamitea, sila, uratul,
lancezeala, moleseala, descurajarea, somnolenta;
11

- In formele ei externe, trandavia induce, la nivelul trupului si a

sufletului, un sentiment de insatisfactie vaga si generala, prin
care pe om nu-l mai intereseaza nimic, toate i se par lipsite de
viata si de sens si nu mai asteapta nimic de la propria existenta;
In plan spiritual, akedia se manifesta prin tentatia
schimparii, prin tendinta de a cauta noi relatii si prieteni, prin
grija ipohondrica (teama exagerata si obsesiva de boli), fata de
trup si sanatatea lui, prin lipsa de preocupare fata de viata
spirituala, neglijarea randuielilor duhovnicesti, slabirea credintei
si imputinarea rugaciunii; toate acestea au ca ultima radacina
iubirea pacatoasa fata de noi insine (filaftia), pe care Sf Maxim
Marturisitorul o considera o iubire fata de trup si maica sau
originea tuturor rautatiilor.
In monahism se intalneste acesta patima, in general, prin
mutarea de la o manastire la alta!
Dintre mijloacele cele mai importante de lupta impotriva
acestei patimi, Sfintii Parinti ne recomanda:
1. ora et labora, adica implicarea activa atat a trupului cat si a
mintii, intr-o lucrare duhovniceasca intensa, prin meditatie
profunda asupra rugaciunii, dar si prin inchinaciuni si
metanii.Un sfat duhovnicesc ne recomanda ca in timpii morti,
sau in momentele goale in care mintea este tentata sa se
imprastie si sa rataceasca, sa spune rugaciuni scurte si concise,
capabile sa umple fiecare clipa de sens.
Dintre acestea, cea mai eficienta este rugaciunea catre
Iisus. Intr-o zi prin minte noastra trec intre 60-80.000 de
ganduri, insa ar putea trece pana la 180.000, asa incat, am
putea asculta patru oameni deodata.
2. Construirea unui orizont de asteptare, in sensul ca nu
trebuie sa ne traim niciodata viata la intamplare, de pe o zi pe
alta, ci dimpotriva, sa ne elaboram niste scopuri foarte precise
si sa identificam niste mijloace eficiente de atingere a
scopurilor. Aceasta presupune totodata sa ne alcatuim niste
planuri de viitor, atat pt cel imediat cat si pt cel indepartat si sa
incercam sa implinim aceste planuri. Se spune ca lumea este a
visatorilor si asa si este; se potriveste foarte bine sintagma nu
lasa pe maine ce poti face azi, deoarece maine va aparea ceva
mai important.
Timpul lui Dumnezeu este acum; atunci, fie ca se refera la
trecut, fie la viitor, este timpul diavolului. O cugetare inteleapta
spune ca drumul spre maine sfarseste in tara lui niciodata
3. Munca, care este cel mai eficient mijloc impotriva patimii
akediei. Pentru credinta crestina, munca este o porunca divina,
un mijloc soteriologic si mantuitor si nu doar un mijloc de
satisfacere a traiului.
12

Atunci cand vorbim despre diversele profesii si activitati

profesionale, discutia se centreaza in jurul teoriei motivatiei. O
statistica recenta arata ca 50% dintre oameni nu se interesau
unde se intreapta, alti 40% erau indecisi, nestiind in ce directie
sa mearga, iar 10% efectiv nu stiau ce doreau de la viata si
doar 3-4% isi urmeaza proiectele si acestia sunt liderii si
performerii.
O alta cercetare arata ca 67% dintre oameni, nu au
obiective foarte clare, 10 %, nu au strategii de atingere a
scopurilor si doar 2% actioneaza in vederea atingerii acestora,
astfel incat o vorba foarte adevarata spune decat 100 de
oameni bine intentionati, mai bine unul implicat.
Lucrul cel mai important in desfasurarea unei activitati il
constituie vocatia, care poate fi definita a fi deplina armoniea
trasaturilor, nu atat fizice cat mai ales, morale, ale unei
persoane si specificul activitatii sau profesiei respective.
Un om cu vocatie, considera ca rostul sau pe pamant il
constituie tocmai implinirea activitatii respective si ca aceasta
din urma a fost creata special pentru el si pentru persoane
asemenea lui, deplin motivate si implicate.
Atunci cand facem un locru din vocatie, nu mai simtim
dificultatea sau oboseala, ci dimpotriva, ceea ce pe altul il
oboseste, pe cel de vocatie il realizeaza si il implineste.
In mod deosebit, preotia este o vocatie culminanta, care
presupune chemare din partea lui Dumnezeu si raspuns din
partea omului prin curatie sufleteasca si pregatire inalta.
Wiston Churchill: prin ceea ce adunam, ne intretinem,
prin ceea ce daruim, traim!
In privinta motivatiilor, psihologia religioasa identifica trei
forme:
- Unii asa cum sunt, mai ales copii, fac un lucru din teama
- Motivarea prin stimulente
- Motivarea interioara sau intriseca
O persoana care are astfel de motivatii este cpabila sa-si
implineasca vocatia fara nici un fel de stimulent sau rasplata
exterioara, ci doar in baza unor resorturi sufletesti profunde.
Aceeasi psiholigie identifica trei atitudini sau
comportamente fata de munca pe care o desfasuram. Unii o
privesc ca pe un simplu job sau o simpla slujba, care la aduce
un beneficiu material prin care isi indeplinesc dorintele, total
diferite de specificul job-ului respectiv:
- Ca o profesie sau cariera,activitatile desfasurate,
implinite, ca motivatii mai adanci, in sensul ca ofera
posibilitatea unei promovari adica a unei autorealizari si
a unui venit mai mare, insa nici aceasta nu-i aduce cu
adevarat omului implinirea. Doar cel ce vede in profesia
13

sa o chemare, o priveste pe aceasta ca pe un izvor de

bucurii personale si comunitare, ca pe o sursa autentica
de implinire sufleteasca.
De altfel, chieia succesului in fiecare profesie, este a
desfasura acea activitate ca sub privirea lui Dumnezeu, avand
convingerea ca El este cel care ne rasplateste sau ne
pedepseste pentru modul in care o indeplinim.
Deasemenea, in psiholigia contemporana, se vorbeste
despre motivatie sau vocatie, constatandu-se ca 10% dintre
oameni, desfasoara, cu adevarat o activitate in folosul general
si care sa-i motiveze si sa-i implineasca personal.
Din pct de vedere spiritual, aici referindu-ne la preotie,
putem constata cu usurinta, ca lumea contemporana, tot mai
framantata si zbuciumata, se afla in cautarea unui sens
existential profund, ca este insetata de viata duhovniceasca si
doritoare de persoane care sa-i lumineze calea spre
descoperirea si implinirea acelora, iar preotia constituie factorul
fundamental.

Curs 6: Patima

mniei i lupta mpotriva ei

Dintre toate patimile, parc nici una dintre ele nu l

apropie att de mult pe om de animalitate, aa cum o
face patima mniei, prin iraionalitatea ei. Sfntul Ioan
Casian identific dou forme generale ale acesteia: mnia
lui Dumnezeu i mnia omeneasc.
Mnia lui Dumnezeu are sensul de ngduin, pe care
Dumnezeu o d pentru ca, asupra noastr i ca urmare a
pcatelor noastre, s se abat necazurile, ncercrile i
suferinele. n toate acestea exist o iconomie sau o
nelepciune a lui Dumnezeu, semn al ndelungii Sale
rbdri, pentru c Dumnezeu nu svrete niciodat un
14

lucru absurd sau inutil. Mai mult dect att, n toate

lucrrile Sale, exist o neleapt armonie ntre buntate i
dreptate, ntre iubire i iertare.
Dintre toate lucrrile vieii, singur, iubirea are
capacitatea de a ntoarce chiar i cele mai ncrncenate
suflete, de a topi chiar i cele mai ngheate inimi.
Mnia omeneasc, la rndul ei, poate fi bun i
mntuitoare atunci cnd omul se ntristeaz i se mnie
pentru pcatele sale, dar devine pctoas, atunci cnd
capt o form patologic mpotriva lucrurilor, a fiinelor
sau a semenilor. Indiferent de formele ei exterioare sau
luntrice i de nuanele pe care le mbrac, sub forma
ostilitii sau a dumniei directe, ori a sentimentelor sau
ranchiunii luntrice, ea este duntoare nu doar asupra
persoanei vizate, ci, mai ales, asupra celui care ntreine
astfel de sentimente negative.
Mntuitorul Iisus Hristos, ca un subtil psiholog, ne-a
ndemnat, n Predica de pe munte, s nu lsm s apun
ziua cu rutatea noastr pentru c toate tririle, fie
pozitive, fie negative, se depoziteaz n subcontientul
nostru i, de acolo, prin forma emoiilor, a sentimentelor,
a convingerilor i a deciziilor noastre, ne conduc viaa.
Patima
mniei
se
caracterizeaz
prin
lips
de
discernmnt i raionalitate, omul mnios privind i
vznd, n toate, doar primejdii i ameninri, rutate i
dumnie, injustiie i persecuii, pe care, n felul su
pctos i ptima, ncearc s le rezolve cutnd
satisfacii. Sfntul Vasile cel Mare face o descriere
groteasc a omului mnios care, pur i simplu, este
asemenea unui posedat.
Dintre mijloacele de lupt mpotriva patimii mniei,
Sfinii Prini
ne
recomand,
pentru
eficiena
lor,
urmtoarele:
1. Trezvia sau paza gndurilor i a minii, nelsnd
ca, tririle noastre luntrice sau manifestrile noastre
exterioare, s fie marcate de furie sau mnie.
15

2. Tierea tuturor manifestrilor de mnie, mai nti

exterioare, iar, mai apoi, din planul contiinei noastre.
3. Iertarea, ca iubire cretin fa de aproapele.
Sfntul Ioan Gur de Aur ne recomand s-i privim pe
dumanii notri ca pe nite medici trupeti i sufleteti,
care ne-au scos la iveal o boal foarte grav, de care nu
tiam sau pe care am tinuit-o foarte iscusit, i anume,
ura sau rutatea. De asemenea, ne este de folos s
privim, astfel de persoane, dac nu ca pe nite medici,
mcar ca pe nite persoane aflate n suferin, iar boala
lor se numete a nu m putea iubi pe mine.
Dac i noi, ca unii care am trecut, poate frecvent,
prin aceast boal, am arta mai mult nelepciune i
rbdare, am reui, poate, s privim, astfel, pe acetia,
trind n dragoste i armonie. n plus, sfnta noastr
credin ne recomand s iertm de aptezeci de ori cte
apte, ceea ce, n limbajul duhovnicesc cretin, nu
nseamn doar de patrusute nouzeci de ori, ci nseamn
a ierta la infinit, adic a nu avea ceilali puterea s ne
greeasc, pe ct avem noi capacitatea de a ngdui i
ierta. De asemenea, Sfntul Isac Sirul ne ndeamn s le
acoperim pe toate cele rele ale aproapelui nostru cu
iertare i buntate, lsndu-i, doar lui Dumnezeu, rsplata
sau pedeapsa.
4. De mare folos ne este, spun Sfinii Prini, s nu
ne mniem niciodat pentru nimic, sau cum ntreab
Prinii Patericului: i s-a fcut ie ocara ca dreptatea?.
5. Mijlocul cel mai eficient de lupt impotriva mniei
l constituie cultivarea virtuii blndeii pentru c, aa cum
spune Sfntul Ioan Scrarul, sufletul omului blnd este
tronul dumnezeirii sau sla dumnezeirii, iar sufletul
omului mnios este peter a tlharilor sau sla al
dracilor.
Printele Arsenie Papacioc spunea, cu foarte mult
nelepciune: pacea este de patru ori ct dreptatea,
adic, dect s ni se dea dreptate de ctre patru
persoane sau n patru situaii, pentru dreptatea fcut, mai
16

degrab s le acoperim pe toate cu iubire i iertare i

vom avea, din partea lui Dumnezeu, mai mult rsplat.
n privina dumanilor, s nu uitm, niciodat, o vorb
foarte neleapt care spune c un duman sau un strin
este un prieten pe care nc nu l-am descoperit.

Slava deart i mndria i lupta mpotriva

lor
Trufia, infatuarea, mndria sau slava deart, sunt
considerate a fi pcate sau patimi rafinate, superioare, de
catifea, specifice persoanelor care au realizat oarece
progrese, n viaa lor, materiale sau spirituale. Ele sunt
patimi rezervate celor sporii duhovnicete.
Aceiai Sfini Prini ne spun c exist, n viaa
noastr, un sentiment legitim de respect fa de noi
nine, de preuire de sine i, aceasta, din mai multe
motive:
n primul rnd, pentru c am fost creai, ntr-un mod
special, de Dumnezeu, dup chipul i asemnarea Sa, i
avem vocaia desvririi sau a ndumnezeirii. n mod
asemntor, Sfntul Vasile cel Mare spune c, dintre toate
vieuitoarele, doar omul are poziie vertical, fiind un inel
de legtur ntre cer i pmnt, un adevrat preot al
lumii, svrind o adevrat liturghie cosmic. Mai mult
chiar, dup unii Prini duhovniceti, denumirea greceasc
de om (o antropos) ar proveni de la prepoziia ama (sus)
i substanvitul (loc), adic doar omul are privirea
ndreptat ctre cer i tinde ctre Creatorul su,
Dumnezeu.
Atunci cnd se exagereaz sentimentul preuirii de noi
nine, se cade foarte uor n trufie, grandomanie,
ajungndu-se chiar la delirul de grandoare. Sfntul Ioan
Scrarul vorbete despre o slav deart a nceptorilor i
despre o slav deart a celor progresai duhovnicete i
despre anumite momente de retragere a harului din partea
17

lui Dumnezeu pentru ca omul

sa i s se ndrepte.

s-i contientizeze starea

Mndria, la rndul ei, poate fi de mai multe feluri:

- n relaie cu Dumnezeu, se poate merge, ca n
cazul ngerilor czui, a demonilor, pn la lupta deschis
mpotriva lui Dumnezeu i la autondumnezeire, iar n cazul
oamenilor,
prin
ngmfare,
la
tgduirea
ajutorului
dumnezeiesc.
- n raport cu semenii cu care comunic, simte,
ntotdeauna, nevoia s se compare, iar, de aici, n mod
evident, pe sine se vede tot superior, iar pe ceilali, mult
inferiori lui.
Forme
foarte
larg
rspndite
ale
mndriei,
n
comparaie cu aproapele, sunt: judecarea, osndirea,
clevetirea, mustrarea aproapelui nostru. Tot Sfinii Prini
vorbesc despre o form de mndrie pentru darurile noastre
naturale: sntatea, frumuseea, inteligena, averea i o
mndrie datorat eforturilor noastre i darurilor dobndite:
cultura n art, cunoaterea unor limbi strine, talentul de
a vorbi sau scrie frumos, precum i ambiiile n plan
material sau social.
Spiritualiatea
ortodox
critic,
vehement,
aceast
practic, considerndu-o a fi, cu adevrat, drceasc, o
dat ce, ngerii nu au czut, nici din lcomie, nici din
curvie, ci, tocmai, din trufie, dup cum nfiereaz i
formele ei, prin care atentm la demnitatea semenilor
notri. Sfntul Grigorie Sinaitul consider c, acela care
judec i pedepsete sau osndete pe aproapele
su este un antihrist, pentru c i rpete lui Hristos,
dreptul de Singur Judector, iar Sfntul Isac Sirul spune c
n ziua cnd l-ai judecat pe aproapele tu s te
simi ca i mort naintea lui Dumnezeu, iar ceea ce
cu greu ai adunat, ai risipit dintr-odat. La Pateric
citim o frumoas ntmplare cu un btrn avv, care,
vznd un frate mai tnr greind i, cu ct asprime era
judecat, a nceput s plng i a spus: el azi, iar eu
mine.
18

Lupta mpotriva acestor patimi presupune:

1. Filosofia vieii, adic meditarea la faptul c,
naintea bolii, a suferinei i, mai ales, naintea morii, toi
suntem egali i c pmntul ne nghite pe toi deopotriv:
mprai sau ostai, bogai sau sraci, drepi sau pctoi.
2. Lupta mpotriva filaftiei sau egoismului (iubirea de
sine), considerat a fi izvorul i maica tuturor patimilor.
3. Contientizarea ajutorului din partea lui Dumnezeu,
Cel care a spus c fr de Mine nu putei face
nimic, iar Sfntul Apostol Pavel afirm c sunt ceea ce
sunt prin harul lui Hristos.
4.Contientizarea
slbiciunilor,
neputinelor
vulnerabilitilor personale, trupeti sau spirituale.

sau

5. Cugetarea la efectele nefaste ale acestei patimi care

atrag marginalizarea sau izolarea din partea semenilor, iar
din partea lui Dumnezeu, retragerea harului.
6. Fuga de lux, pomp sau de laud.
7. Contientizarea darurilor pe care, cu toii, le-am primit
prin Sfnta Tain a Mirungerii i punerea lor n valoare.
8. Evitarea clevetirii, a brfei sau a osndirii, precum i
a mediilor pe care acestea se cultiv.
9. Dragostea fa de aproapele, mila i iertarea fa de
el, ca unul care, asemenea nou, lupt i el mpotriva
pcatelor.
10. Smerenia sau umilina, ca virtute opus trufiei, despre
care Sfntul Ioan Scrarul spunea c estesingura virtute care
nu poate fi umilit de demoni i despre care, tot el spunea
c este vemnt dumnezeiesc pentru faptele noastre
omeneti.

Curs 7: Prin stiinta spre credinta

19

Statisticile de data decent arata ca din pct de vedere al

religiozitatii, Roamnia se afla pe locul 3 in lume, iar un
barometru de opinie a romanilor, a demosnstrat ca 82,6% dintre
romani s-au declarat persoane religioase. Dintre acestia rata
celor care practica in mod fidel credinta este in mod real de 48%.
Credinta reprezinta virtutea de temeile a edificiului
duhovnicesc si asa cum arata teologia ortodoxa prin asa
numitul apriorism religios sau inteligenta spirituala, ea face
parte din fondul sufletesc uman, fiind o virtute innascuta
sufletului si tinand de chipul lui Dumnezeu, salasluit in
profunzimile vietii noastre launtrice.
Acest adevar a fost exprimat in mod variat de catre parintii
duhovnicesti ai spiritualitatii ortodoxe.
Fer. Augustin, spre exemplu spunea Ne-ai facut pt Tine
Doamne si nelinistit este sufletul meu, pana cand nu se
va odihni intru Tine.
Sf Grigore Palama spunea ca omul este insufletit de
pasiunea divinului, iar Sf Maxim Marturisitorul, talcuind
Ps.42, invata ca Dumnezeu este un adanc infinit, care il
cheama pe om sa se adanceasca in taina cunoasterii
Sale.
Filosoful si teologul Nae Ionescu spunea ca Dumnezeu
este mai interior sufletului nostru decat sufletul insusi,
iar in mod inspirat, Nichifor Crainic, isi intitula una dintre cartile
sale Nostalgia paradisului.
Pentru teologia ortodoxa, Dumnezeu constituie marea
iubire sau iubirea cea dintai a sufletului nostru si El Insusi arata
fiintei umane o iubire infinita si nebuna.
Potrivit Sf Parinti, credinta asezata in sufletul nostru ca un
dar, este o credinta generala si ea se dezvolta catre credinta
cea mare sau credinta vederii. Un mijloc de intensificare a ei,
foarte important, il constituie cunoasterea duhovniceasca sau
religioasa, total diferita ca paradigma de cea stiintifica.
Pentru crestini, cunoasterea si trairea legaturii sale cu
Dumnezeu, nu este o problema de speculatie pur teoretica, ci
20

este o problema de experienta, de traire si simtire a existentei

lui Dumnezeu in lume si in sufletul nostru.
Filosoful si matematicianul Blase Pascal, spunea nu m-ai
cautat daca nu m-ai fi gasit, iar in universalitatea credintei,
daca la inceput credem ceea ce vedem, mai tarziu vedem ceea
ce credem.
Dumnezeu este cea mai mare certitudine a vietii noastre,
incat pe buna dreptate se spune ca pt cel care crede nu
exista intrebari iar pt cel care nu crede, nu exista
raspunsuri.
Astazi domeniile de varf ale stiintei contemporane, uneori
mai iscusit decat lucrarile de teologie, demonstreaza existenta
si lucrarea plina de iubire a lui Dumnezeu. Cei mai mari savanti
ai lumii astro-fizicieni sau personalitati apartinand fizicii
fundamentale, atomice sau cuantice, demonstreaza in mod
stiintific existenta unei ratiuni supreme, care a creat lumea ii
poarta de grija.La fel, cele mai mari observatoare astronomice
din lume, cum ar fi cel de la Pasadena si Princeton. Vorbesc
despre o rationalitate a lumii, care i-a fost imprimata acestuia
de Dumnezeu.
Literatura ascetica, vorbeste despre o credinta care vine
din auzite si care se dezvolta in credinta cea mare ca un
sentiment al trairii si unirii cu Dumnezeu prin rugaciune curata
si neincetata.
Teologia rasariteana, considerand credinta a fi temelia
vietii spirituale, o aseamana cu un paradis in care se aduna apoi
toate celelalte virtuti, conducand catre unirea depllina cu
Dumnezeu.
Decartes: Lumea ma incanta si nu pot sa ma
gandesc macar, ca ceasul exista fara un ceasornicar!

Temerea de
moarte.Judecata

Dumnezeu

si

cugetarea

la

Spiritualitatea ortodoxa considera teama de Dumnezeu, a

fi primul rod al credintei pentru ca pe masura ce omul
21

constientizeaza existenta lui Dumnezeu, isi pune tot mai intens

problema moralitatii faptelor personale. Atunci omul incepe sasi interpreteze singur faptele sale, sa le cultive pe cele bune si
sa se fereasca de pacate si patimi.
Cea mai mare teama a americanilor pana acum 5 ani era
teama de a vorbi in public, acum este teama de semeni.
Teama ar trebui inteleasa ca o teama de a nu-L supara pe
Dumnezeu!
Literatura filocalica vorbeste despre 3 trepte ale temerii de
Dumnezeu si anume:
- Teama robilor, specifica celor pacatosi care se tem de
pedepsele lui Dumnezeu
- Teama lucratorilor, care nadajduiesc sa-si primeasca plata
ostenelilor
- Teama fiilor, de a nu-si supara parintii, care le fac dezinteresat
tot binele
Diadoh al Foticeii spune ca in functie de starea
noastra duhovniceasca, fiecare dintre noi experiem frica
gheenei sau dragostea imparatiei.
Pentru spiritualitatea rasariteana, cugetarea la moarte,
este o virtute esentiala sau inceput al intelepciunii. Batranii
asceti recomandau tinerilor novici mergi la morminte si
roaga-te, iar Sf Vasile cel Mare considera ca adevarata
filosofie o constituie cugetarea la moarte.
Parintii Duhovnicesti ai spiritualitatii noastre, ne invata ca
moartea este efectul culminant, o lege de neevitat a firii,
urmare a pacatului stramosesc si tribut pe care il platim pentru
acesta.
Sf Ioan Damaschin spune ca moartea alearga ca o
fiara neimblanzita, cautand pe cine sa apuce, iar Sf
Grigore Palama, considerand viata o succesiune de morti, spune
ca dupa cadera in pacat a omului, Dumnezeu a intarziat clipa
mortii lui, tocmai pentru a-i oferi posibilitatea de a se intoarce
prin pocainta.
Moartea este cuprinsa in insasi actul credintei pentru ca
nascandu-ne murim putin cate putin, pana cand vom ajunge la
moartea cea mare, adicala despartirea sufletului de trup.
In credinta ortodoxa, cunoasterea clipei mortii de catre o
persoana, este o adevarat harisma, descoperita de Dumnezeu
putinilor oameni cu viata sfanta.
Spiritualitatea nostra vorbeste despre mai multe feluri de
morti si diverse experiente duhovnicesti legate de ea.
Din pct de vedere medical, exista o moarte aparenta
biologica sau celebrala, iar spiritual vorbim de moartea
trupeasca, prin despartirea sufletului de trup, apoi moartea
sufleteasca, prin despartirea de Dumnezeu, prin lucrarea
22

pacatului si moartea vesnica, a celor care au parasit lumea

aceasta cu pacate grele si nepocaite.
Este interesant faptul ca tanotologiau sau stiinta mortii,
confirma prin experientele de moarte clinica, toate adevarurile
de credinta.
Sf. Parinti vorbesc despre anumite experiente din pragul
mortii, din timpul mortii si de dupa moarte.
Sf Ignatie Brancianinov vorbeste despre 4 ispite pe care
diavolul incearca sa le infatisesze sufletului muribund si anume:
- Prea multa credinta sau deznadejdea
- Slava desarta si diferite inchipuiri
In timp ce persoanele virtuoase au in clipele
premergatoare mortii, vedenii cu Dumnezeu, cu Maica
Domnului sau cu ingeri sau cu persoane virtuoase din familie,
mutate la Domnul, cei pacatosi vad duhuri hidoase de demoni.
Dintre toti Sf Parinti, cel care descrie cel mai bine, drumul
suferintei dupa moarte este Sf Efrem Sirul .
Pt credinta ortodoxa, moartea nu este un deznodamant
implacabil si fatal, ci este un inceput al vietii vesnice, in care
trebuie sa intram prin insasi actul mortii. De aceea ortodoxia nu
priveste cu teama si angoasa sau cu durere si deznadejde
moartea, ci cu multa speranta.
Parintii greci, recomandau cugetarea la moarte, acea
meletetanatu, iar Parintii latini recomandau memento mori.
Intr-o frumoasa pisanie sin Sf Munte, este scris foarte
intelept daca vei muri inainte de a muri, nu vei muri
cand vei muri, iar Sf Isac Sirul spune fii ca un mort in
viata ta si vei trai vesnic. La randul sau, Sf Pavel spune
moartea este un castig, viata este Hristos, iar Sf Antonie
cel Mare spune ca moartea de-o va avea omul in minte,
nemurire este.

Curs 8: Rabdarea necazurilor cu nadejde

Cuviosul
Paisie
Aghioritul,
mare
duhovnic
grec,
contemporan, spunea ca drumul spre preadulcele rai, are
naparata nevoie de pasaportul incercarilor, iar Arsenie
Papacioc, spunea ca mantuirea nu se dobandeste cu
miorlaiala, ci prin eroism
Mantuitorul Insusi ne-a spus ca oricate necazuri veti
intalni, indrazniti. Suferinta, incercarile, necazurile, patimirile
23

fara de voie, boala, toate culminand in moarte, sunt realitati ale

vietii si lumii prezente.
Nu exista om, care de la nastere si pana la moarte, sa aiba
parte doar de bucurii, dupa cum nu exista persoana care de
cand a intrat in aceasta viata si pana a parasit-o, sa traiasca
intr-o vale a plangerii si sa guste doar din cupa amara a
necazurilor.
In viata fiecaruia, bucuriile si necazurile, se impletesc, in
sensul ca bucuriile prezente, daca nu sunt traite curat, se
transforma in cauze ale suferintelor. Dupa cum la fel, necazurile
cele mai mari, daca sunt privite duhovnicesc si profund, se
transforma in izvoare de bucurii curate.
Sf.Maxim Marturisitorul spune ca Dumnezeu, ca un
Parinte bun si iubitor, incearca sa se apropie de noi,
creatura Sa iubita, pe mai multe cai.
O prima cale o constituie creatia, lumea pe care El a facuto pentru noi din iubirea Sa nemarginita. O minte luminata poate
sa-L distinga cu usurinta pe Creatorul perfect al ei, in dosul
acesteia, insa putini sunt aceia care Il descopera pe Dumnezeu
in creatia Sa si atunci El se mai propune pe o a doua cale
pozitiva si anume pronia sau darurile pe care ni la ofera.
Viata, sanatatea, frumusetea, intelepciunea si toate
celelalte calitati, sunt binecuvantari din partea Tatalui ceresc.
Insa si de aceasta data, spune Maxim Marturisitorul, din cauza
trufiei sale luciferice, omul considera ca toate acestea i se
datoreaza doar lui, fara nici un ajutor din partea lui Dumnezeu.
Si atunci, constrans de indaratnicia noastra, Dumnezeu se
propune pe o a treia cale, de data aceasta negativa, dureroasa
prin judecata, adica prin intermediul necazurilor, incercarilor,
suferintelor si bolilor.
Suferintele din viata aceasta toiagul judecatorului,
nu sunt dovezi ale certarii lui Dumnezeu, ci ale cercetarii Sale
cu iubire, nici forme ale maniei Lui, ci dovezi ale iubirii Sale
atotmilostive, ale purtarii Sale de gria si ale dorintei Sale de
mantuire pentru neamul omenesc.
Sfintii Parinti ne invata ca starea primordiala a primilor
oameni, era o stare de sanatate perfecta, trupeasca si spirituala
si de relativa desavarsire, ca unii care au fost creati dupa chipul
lui Dumnezeu.
Suferinta. Durerea, neputinta, boala, slabiciunile
si
moartea, au intrat in lumea si in viata omului, ca urmare a
pacatului stramosesc, amplificaat prin pacatele personale. De
aceea, la intrebarea, care sunt cauzele suferintei in lume,
Biserica
raspune:
pacatul
stramosesc,
o
anume
vulnerabilitate
al
arborelui
genealogic,
pacatele
personale si atotintelepciunea lui Dumnezeu.
24

In privinta limitelorincercarilor din viata aceasta,

spiritualitatea ortodoxa, ne invata ca Dumnezeu, nu face nici un
lucru fara rost, si ca toate incercarile care vin asupra omului,
sunt suportabile sau in limitele furiei si de obicei direct
proportionale cu pacatele si virtutile personale, astfel incat cei
mai incercati sunt cei pacatosi iar pentru cei virtuosi, spune Sf
Isac Sirul, ca necazurile rasar la tot pasul.
Daca la pacatosi, incercarile au ca scoppocainta, curatirea
si intoarcerea la adevar, pt cei curati, necazurile fara de voie,
constituie o proba a dragostei lor fata de Dumnezeu si de
bunurile spirituale si fiecare suferinta indurata, le adauga o
noua piatra la cununa nemuririi.
Stiinta durerii a constatat ca fiecare isi suporta durerea
intr-un mod ppersonal si in functie de temperamentul sau, de
suferintele indurate anterior si de valorile sale morale si ca in
general femeile sunt capabile sa suporte o durere de 8 ori mai
intensa decat barbatii.
Aceiasi Sf Parinti ai spiritualitatii ortodoxe vorbesc despre
universalitatea si necesitatea acestor incercari, in sensul ca ele
sunt de trebuinta, atat celor pacatosi cat si celor sporiti
duhovniceste.
Daca la cei pacatosi ele sunt cai de pocainta, pt cei sporiti
duhovniceste, sunt mijloace de progres spiritual si rasplata de la
Dumnezeu.
In privinta scopului incercarilor, Sf Ioan Gura de Aur spune
ca boala loveste trupul, ca sa smereasca sufletul.
Asadar scopul esential al incercarilor il reprezinta dobandirea
vietii celei virtuoase. In suferintele noastre, lucrul cel mai
important il constituie atitudinea sau conduita noastra in necaz.
Pe de o parte nu trebuie sa cautam niciodata sa dorim sau
sa cerem suferinta sau durere, iar odata intrata in viata noastra,
trebuie sa ne purtam cu noblete sufleteasca si rabdare.
Conduita adevaratului crestin nu inseamna negarea durerii
si nici revolata contra lui Dumnezeu, ci presupune asa cum
spun Sf Parinti, a face filosofia bolii, adica a ne intreba care sunt
cauzele acesteia si cum putem prin suferinta noastra sa
progresam spiritual.
In orice boala sau suferinta, lucrul cel mai important este
sa-i intelegem sensul. Asadar, adevarata conduita in necazuri
trebuie sa fie cea de rabdare, caci Sf Isac Sirul spune
rabdarea injumatateste durerea....
Insasi denumirea de pacient inseamna rabdare, dupa cum
pozitia omului in patul suferintei sale ne arata ca altadata cand
era sanatos, trata viata cu superioritate, ca si cum se afla la
picioarele lui, acum in patul de boala, a devenit egal vietii, daca
nu cumva aceasta il invinge.
25

Prin urmare, experienta necazurilor, constituie o adevarata

treapta de incercare, o pedagogie a lui Dumnezeu, dar si o cale
de intoarcere din pacat la virtute. Nimic nu dobandeste mai
multa rasplata din partea lui Dumnezeu decat milostenia si
rabdarea necazului cu smerenie.
Pr Staniloae spune ca viata omului se deruleaza de pe
dealul bucuriilor, in caile necazurilor, dar omul duhovnicesc a
dobandit in viata sa, taria stancii in fata necazurilor vietii. El nu
se bucura peste masura in realizarile sale pt ca stie ca au si un
revers, dupa cum nici nu dispera la vreme de incercare, pt ca
stie ca Il are necontenit ajutor pe Hristos sau asa cum l-a
indemnat Fer. Augustin pe un prieten apropiat care pierduse
totul roaga-te si mergi mai departe,la capatul drumului te
asteapta Hristos.

Curs 9: Smerita cugetare i iubirea. Taina Vieii venice.

Despre smerenie
Potrivit Avei Dorotei, despre smerenie nu poate vorbi cu
adevrat dect cel care a aflat-o prin cercare, prin nevoin,
prin fapte. Celorlali, ea le este dumnezeiasc i de
neneles i nu poate fi tlcuit prin cuvinte.
Smerenia este nceputul i culmea virtuilor cretine,
mntuirea prescurtat, ea nu cade, ci ridic din
cdere pe cei ce o au. Virtuile cretine nu dau roade
duhovniceti, bune, adevrate, dect dac sunt pzite de ctre
smerita cugetare.
Cuviosul Nichita Stithatul, spunnd c: Smerenia i
iubirea sunt nceputul i captul ultim al celor dou pri
ale irului dumnezeiesc al tuturor virtuilor. Cci
smerenia e nceputul de jos cel mai din cap al acestui ir,
iar iubirea, sfritul lui de sus cel mai din urm.
Iubirea i smerenia formeaz o sfinit pereche, cum o
numeste Sfntul Ioan Scrarul.
Iubirea nal, n timp ce smerenia, susinndu-i pe cei
nlai, nu-i las s cad niciodat.
Sfntul Ioan Scrarul consider virtutea smereniei
mprteasa virtuilor, un har fr nume al sufletului,
unica virtute care nu poate fi umilit de draci.
Lucrarea smereniei este paradoxal: cu ct te smereti mai
mult, cu att vei fi nlat mai mult spre culmile sfineniei, i,
dimpotriv, cu ct te nali pe tine mai mult, cu att afli prilejul
s te smereti mai adnc.
26

Smerenia lupt n mod special mpotriva egoismului i

egocentrismului nostru, mpotriva iubirii ptimae de sine filavtia, maic a pcatelor i se mpotrivete cu toat puterea
prerii de sine, slavei dearte i mndriei din firea noastr.
La ntrebarea Cum poate dobndi cineva smerenia?,
Sfntul Isaac Sirul d urmtorul rspuns: Prin nencetat
pomenire a greelilor sale i prin contiin apropierii de
moarte, prin mbrcminte srccioas, prin alegerea
locului din urm n fiecare clip i prin alergarea la
faptele cele mai njosite i mai de ocar n orice lucru,
prin a fi totdeauna asculttori, prin tcerea nencetat,
prin neiubirea de ntlnire n adunri i prin voina de a
fi necunoscut i neluat n seam; prin nstrinare, prin
srcie i prin vieuirea nsingurat.
Diadoh, episcop al Foticeii vorbete despre dou etape n
dobndirea sfintei smerenii sau despre dou smerenii: una
dobndit la mijlocul eforturilor noastre ascetice sau la mijlocul
nevoinelor noastre i alta, primit la sfritul acestora, ca dar
dumnezeiesc.
Cea dinti form de smerenie produce ntristare i
descurajare, cu privire la noi nine i la neputina firii noastre,
slbit de pcat.
Cea de-a doua form sau etap a smereniei - smerita
cugetare, care se druiete de ctre nsui Dumnezeu, celor ce
s-au apropiat de desvrire, cuprinde n sine o bucurie
mpreunat cu o sfial plin de nelepciune i nu o pot mica,
impresiona nici mcar toate mpriile lumii, ea fiind
duhovniceasc.
n privina felurilor smereniei, Sfntul Isaac Sirul
delimiteaz, din punctul de vedere al originii, dou tipuri ale
acesteia: o smerenie izvort din frica de Dumnezeu i o
smerenie druit de Dumnezeu. Smereniei izvorte din frica de
Dumnezeu i urmeaz buntatea, simiri bune, curate i o inim
zdrobit toat vremea.
Celei druit de Dumnezeu i izvort din bucurie, i
urmeaz mult simplitate i o inim curat i iubitoare la culme
de Dumnezeu.
Ava Dorotei arat c, precum exist o mndrie mireneasc
i una clugreasc, cu manifestri specifice, tot aa exist
dou feluri de smerenie. O prim form de smerit cugetare
const n a socoti cineva pe fratele sau semenul su mai
nelept dect este el i n a se socoti pe sine mai prejos
de toi. Cea de-a doua form de smerenie, smerenia
desvrit a sfinilor, cum o numete Ava Dorotei, se nate n
suflet n chip firesc din lucrarea poruncilor i const n a pune
pe seama lui Dumnezeu toate faptele noastre bune.
27

Pe treptele cele mai nalte ale vieuirii cretine, smerenia

este definit a fi o putere tainic pe care o primesc sfinii
desvrii dup desvrirea ntregii lor vieuiri.
Aceast putere nu se d - spune Sfntul Isaac Sirul dect numai celor desvrii n virtute, prin puterea
harului, atta ct ncape n hotarul firii.
Msura adevrat a smereniei este discernmntul cu
privire la propria noastr fiin sau autocunoaterea. Numai
smerindu-ne, vom dobndi sensibilitatea spiritual care ne
permite s ne vedem cum ne vd ceilali i cum de fapt suntem
n realitate.
Cuviosul Nichita Stithatul consider cunoaterea de
sine road a adevratei smerenii, fcnd urmtorul ndemn
socratic: Cunoate-te pe tine nsui! Iar aceasta este
adevrata smerenie, care ne nva s cugetm smerit,
ne frnge inima i ne nva s lucrm i s pzim
aceast stare. Iar dac nu te-ai cunoscut nc pe tine, nu
tii nc nici ce este smerenia, nici nu te-ai atins de
adevrata lucrare i paz.
Iar Sfnt Isaac Sirul nva c smerita cugetre, const n a
nu ne supra cnd suntem nvinuii pe nedrept, ci a primi cu
bucurie defimrile i nvinovirile mincinoase, cernd iertare
de la cel ce ni le arunc ne nedrept. Prin urmare, cel ce a
dobndit n inima lui smerita cugetare, s-a fcut mort lumii,
pcatului i deci i ispitei.

Iubirea- culmea virtuilor cretine

Sfntul Simeon Noul Teolog o numete prima
mprteas i doamn a tuturor virtuilor, iar Sfntul
Maxim Mrturisitorul, arat pe om a fi chipul lui Dumnezeu. Pe
scurt iubirea face pe Dumnezeu om i om pe Dumnezeu.
Iubirea este, prin urmare, un atribut esenial al dumnezeirii
(Dumnezeu este iubire). Lumea i tot ce exist n ea este opera
lucrrii Sale nemrginite.
Sfntul Ioan Scrarul spune c cel ce voiete s
vorbeasc despre dragostea lui Dumnezeu ncearc s
vorbeasc despre Dumnezeu nsui.
Iubirea ca virtute este semn al neptimirii sufletului,
pentru c unde sunt patimi nu poate fi dragoste. Dintre toate
lucrrile duhovniceti cea care ajut cel mai mult la
cunoaterea dumnezeirii este rugciunea curat.
28

1.
2.
3.
4.

Spune Sfntul Maxim Mrturisitorul Cel ce iubete cu

adevrat pe Dumnezeu,, acela se i roag cu totul
nemprtiat.
Sfntul Ioan Scrarul ne ncredineaz c Iubirea este
mai mare dect rugciunea. Dac rugciunea poate fi o
virtute parial, iubirea este cuprinztoare a tuturor.
n aceeai manier Sf. Simeon Noul Teolog, spune c
slujirea aproapelui e mai mare dect rugciunea.
Iubirea este sinteza poruncilor i culmea virtuilor cretine,
cea mai general dintre virtui dup Sf. Simeon Noul Teolog.
Referitor la cauzele i felurile iubirii, Sf Maxim
Mrturisitorul enumer cinci pricini:
1) Pentru Dumnezeu, cum iubete cel virtuos pe toi
oamenii, drepi sau pctoi, buni sau ri. Acetia au ajuns s
dobndeasc iubirea desvrit, dragostea duhovniceasc,
asemenea iubirii lui Dumnezeu fa de lume i om.
2) Alii iubesc pentru fire, cu o dragoste fireasc,
asemenea celei a prinilor pentru copii i a copiilor fa de
prini.
3) alii iubesc cu o dragoste ptima, pentru slava
deart, aa cum iubete cel mndru pe cel care l slvete, l
laud;
4) pentru iubirea de argint, cum iubete cineva pe cel
bogat care l miluiete;
5) pentru plcere, ca ptimaii care iubesc i slujesc
patimilor lor.
Diadoh al Foticeii vorbete despre o dragoste natural a
sufletului i despre dragostea duhovniceasc a acestuia,
care vine de la Duhul Sfnt.
Calist Patriarhul vorbete despre iubirea sensibil,
simual, senzitiv, adic a simurilor, apoi despre o iubire
raional a omului care caut fericirea i n final despre o iubire
nelegtoare, duhovniceasc care se nate din Duhul, i se
vars n inim fr de voie care e mai presus.
Sintetiznd aceste forme, Prinilor filocalici, evideniaz
mai multe stri sau modaliti de exprimare.
Iubirea dumnezeiasc, prin care Dumnezeu a creat i poart
de grij lumii create;Iubirea dumnezeiasc, este iubirea care
conduce ctre dragostea mai presus de fire;
Iubirea fireasc, natural, care trebuie s fie dezvoltat n
iubirea cretin i s conduc spre cea duhovniceasc;
Iubirea sensibil, avnd ceva iraional n ea, ca o conducere
exclusiv prin simuri;
Iubirea ptima de sine (filaftia), inferioar chiar iubirii
sensitive. Iubirea ptima de sine este iubirea ptima a
tuturor patimilor.
29

5. Iubirea neraional fa de trup, din ea se nasc toate gndurile

ptimae, lcomia pntecelui, iubirea de argini, slava deart.
Ca metode de lupt mpotriva acesteia, ascetica
ortodox ne recomand nevoinele i ostenelile trupeti i
sufleteti, prin care se sting patimile, trezvia i paza minii
i a gndurilor, necontenita cugetare la moarte i
judecat, rugciunea, nchinciunile i metaniile.
Eliberat de iubirea ptima de sine, omul l descoper pe
Dumnezeu i pe semeni ntr-o alt lumin de adevrata iubire i
de bucurie nesfrit.
Virtutea iubirii este fr margine, iar trirea ei prin unirea
nesfrit cu Dumnezeu, i aduce omului adevrata via
ngereasc.
Semnele acestei iubiri sau ale beiei iubirii cum o iubea Sf.
Grigorie Sinaitul, stare ce nu poate fi destinuit, nici explicat:
faa omului se face ca de foc i plin de farmec i trupul
lui se nclzete. Frica i temerea se ndeprteaz de la
el i i iese din sine (intr n extaz). Puterea ce ine
mintea adunat pleac de la el i se face cu un ieit din
mini. Moartea nfricotoare o socotete bucurie i
niciodat vederea minii lui nu afl vreo ntrerupere n
nelegerea tainelor cereti, iar nefiind de fa, vorbete
ca fiind de fa, fr s fie vzut de cineva. Cunotina i
vederea lui natural nceteaz i nu-i simte n chip
trupesc micarea lui, care se mic ntre lucruri. Chiar
dac face ceva, nu o simte aceasta deloc, ca unul ce are
mintea nlat n vedere.

30