Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Modelare Pereti de Zidarie in ETABS PDF
Modelare Pereti de Zidarie in ETABS PDF
5. Se selecteaza No
8. Din acest moment in cele doua ferestre implicite din Etabs apare desenat
modelul importat. Acesta va avea implicit 4 niveluri iar inaltimile de nivel
vor fi de 3.00 m. Se verifica daca importul a fost realizat corect, mai intai
ca aspect si ca dimensiuni
Import corect
Import gresit unitatea de lungime aleasa este cu un grad superior celei din
Autocad
Import gresit unitatea de lungime aleasa este cu un grad inferior celei din
Autocad
9. Deoarece pentru simplificarea introducerii datelor s-au selectat ca axe in
Etabs inclusiv traseele peretilor, se reduc la zero dimensiunile cerculetelor
in care sunt notate axele. In acest scop de da dublu click pe una dintre axe:
13.In modelul din Etabs vor disparea notatiile axelor iar modelul este mult
mai usor de citit si manipulat:
20.Se repeta operatiunea ori de cate ori e nevoie, atat pentru axe pe x cat si
pe y, selectandu-se din grid directia dorita.In final se obtine planul cu axe
complete (exclusiv eventualele pozitii ale peretilor despartitori (daca nu
sunt alte elemente structurale grinzi, in zona acestora). Se sterg apoi
liniile FRAME introduse artificial pentru definirea acestor axe.
29.Se pozitioneaza cursorul la primul nod (din cele doua intre care se va
introduce peretele) si se da click pe el:
32.Se poate selecta o vedere spatiala (3D) pentru corectarea unor eventuale
omisiuni.
33.Se vor defini mai departe sectiunile elementelor liniare de tip stalpi,
stalpisori, centuri, grinzi etc. Se selecteaza MENIU/DEFINE FRAME
SECTIONS si se introduc pe rand sectiunile dorite:
37.Din bara verticala de elemente stanga se selecteaza mai apoi Draw lines
(Plan, Elev.,3D) pentru pozitionarea elementelor orizontale de tip centuri
sau grinzi. Din fereastra deschisa se selecteaza sectiunea elementelor
orizontale, sa spunem mai intai CENTURI:
40.Se pot defini mai departe placile de plansee. Se selecteaza din bara de
unelte stanga Draw Rectangular Areas (Plan,View):
43.Se revine pe sageata din bara de instrumente staga sus Select Object:
Sau
Respectiv pentru Y:
de
incarcari
accesand
Se alege From Self and Specified Mass and Loads introducand DEAD cu
coeficient 1 si LIVE cu 0.4. Se va tine seama si de alte tipuri de incarcari daca
exista.
Se va copia automat tot ceea ce s-a declarat la nivelul initial la toate celelalte
niveluri (in cazul nostru la Story1).
61. Daca in plan se pot masura dimensiunile, in elevatie acest lucru nu se poate face in mod
direct. Se poate insa selecta Draw Linedin bara de meniu stanga. Fara a alege un anume tip
de sectiune.
63. Se observa ca pe elementul de tip FRAME apare scrisa lungimea (inaltimea sectiunii
transversale) montantului/spaletelui, in unitatea de masura aflata in coltul din dreapta jos. In
acest caz, aceasta este de 70.50 cm. Pentru a nu ramane declarat elementul de tip frame se
apasa tasta Escape. Daca alegem modulul de impartire in elemente finite de circa 30x30 cm,
constatam ca dimensiunea montantului/spaletelui nu se imparte exact. Cum elementele
finite nu trebuies sa fie absolut egale, putem accepta ca pe orizontala sa impartim acel
montant fie in 2 elemente finite (fiecare de 35.25 cm caz ales si de noi) fie in 3 elemente
finite (fiecare de 23.5 cm). Pe inaltime avand o dimensiune de 300 cm (3m) o sa impartim
montantul/spaletul in 10 elemente finite de 30 cm. O sa pastram aceasta impartire pe
inaltime pentru toti montantii/spaletii, de la toate nivelurile.
66. La Mesh Quads/Triangles declaram in prima casuta 2 elemente finite (la pereti intotdeauna
prima casuta se refera la impartirea in elemente finite pe orizontala iar a doua casuta in
elemente finite pe verticala) iar in a doua casuta declaram 10 elemente finite. Se da click pe
OK. ATENTIE In cazul in care peretii sau placile de planseu se impart in elemente finite si
pe parcurs se salveaza operatia, nu se mai poate reveni cu mare usurinta la elementul
initial neimpartit in elemente finite! (spre deosebire de FRAME-uri unde se poate folosi JOIN
si apoi divide din nou)
69. In acest moment toti montantii/spaletii din prima elevatie au fost impartiti in elemente finite
corespunzatoare. Se continua operatiunea pentru fiecare elevatie. De aceea se revine de
fiecare data in plan, pentru a observa numarul elevatiei pentru care dorim sa facem
impartirea in elemente finite, se selecteaza elevatia respectiva si se repeta modul de lucru
descris anterior.
70. In acest moment toti montantii/spaletii din toate elevatiile cladirii sunt impartiti in elemente
finite.
71. Deoarece toti montantii/spaletii au fost impartiti in elemente finite atat pe orizontala cat si
pe verticala, trebuie sa impartim centurile si stalpisorii astfel incat elementele finite de tip
FRAME sa conclucreze cu elementele finite de suprafata SHELL cu care s-au descris
montantii/spaletii. In acest scop se selecteaza intregul model.
74. In acest moment toate elementele de tip FRAME (stalpisori si centuri) sunt impartite in
elemente finite corespunzatoare nodurilor elementelor finite, existente la montanti/spaleti.
77. Automat proprietatea aleasa este prima. Sa presupunem mai departe ca am uita sa selectam
grosimea de perete de 50 si am lasa-o pe cea de 25.
79. In acest moment, in elevatia 100, am declarat deja pozitiile de parapeti si rigle de cuplare.
Urmeaza ca sa le impartim in elemente finite, in concordanta cu elementele finite existente
la montanti si centuri.
83. In acest moment inclusiv parapetii si riglele de cuplare sunt impartite in acelasi numar de
elemente finite cu montatii/centurile.
85. Revenind la faptul ca initial am gresit si nu am selectat in mod corect o grosime de perete de
50 de cm pentru riglele de cuplare si parapetii unora dintre elevatii, ne intoarcem la acele
elevatii, alegem proprietatea corecta si selectam numai acele elemente finite la care
grosimile sunt date gresit.
86. Se observa acum ca toate elementele finite ale peretelui structural au grosime de 50 cm.
87. Se continua operatiunea de declarare a tuturor elementelor de tip parapet si rigle de cuplare.
La usi exista numai rigle de cuplare.
88. In acest moment in model sunt declarate toate elementele de tip parapet si rigla de cuplare.
91. Se salveaza modelul cu 5 (6) nume diferite. Un model pentru deplasari (pot sa existe chiar
doua modele unul pentru SLS si altul pentru SLU) si cate un model pentru fiecare directie si
sens al aciunii seismice (longitudinal stanga dreapta, longitudinal dreapta stanga, transversal
stanga dreapta si transversal dreapta stanga).
93. Introducem un material de tip beton, nou, care se foloseste in stalpisori, la care modificam
modulul de elasticitate la jumatate fata de cel real.
94. Modificam modulul de elasticitate al zidariei, in functie de starea limita la 800fk sau 500fk,
in concordanta cu CR6. In cazul nostru am considerat 500fk.
95. Stalpisorilor le corectam tipul de material de tip beton, cu cel nou introdus anterior.
99. Din DISPLAY selectam Show Story Response Plot, avand grija la unitatile de masura aflate in
coltul din dreapta jos.
100.
101.
Cu cursorul putem sa urmarim valoarea la nivelul 1 de exemplu 0.0003726 ceea ce
inseamna 0.3726.
102.
Cu cursorul putem sa urmarim valoarea la nivelul 2 de exemplu 0.0004081 ceea ce
inseamna 0.4081.
103.
Acelasi lucru pentru cealalta directie (Y) valoarea la nivelul 2 de exemplu 0.0003998
ceea ce inseamna 0.3998.
104.
Acelasi lucru pentru cealalta directie (Y) valoarea la nivelul 1 de exemplu 0.0003486
ceea ce inseamna 0.3486.
105.
Acestea sunt rotiri relative de nivel, care trebuiesc modificate, deoarece sunt
calculate pentru fortele seismice definite initial. Valorile obtinute la cele doua niveluri, in SLS,
trebuiesc inmultite cu factorul de comportare q si cu un coeficient egal cu 0.50 pentru clasa a
III-a de importanta. In cazul nostru, presupunand q=3.125 factorul cu care trebuie sa
multiplicam valorile obtinute este 3.125x0.50=1.5625. Pentru SLU se va urmari de asemenea
prevederile P100-06. In cazul SLS prezentat obtinem urmatoarele rotiri relative de nivel:
Nivelul
0.4081
0.3998
0.64
0.63
0.3726
0.3486
0.58
0.54
Se remarca rotiri relative de nivel mai mici fata de rotirile relative de nivel admisibile (sa acceptam de
exemplu o rotire admisibila de 1.5 in SLS respectiv 2.5 in SLU).
106.
Se pot de asemenea vizualiza diagramele de forte taietoare pe intregul sistem
structural, pentru ambele directii principale.
107.
Se pot de asemenea vizualiza diagramele de momente de rasturnare pe intregul
sistem structural, pentru ambele directii principale.
108.
Se pot de asemenea vizualiza diagramele de deplasari absolute de nivel pe intregul
sistem structural, pentru ambele directii principale.
109.
apar.
110.
Se observa, de exemplu, privind la factorii de participare masica, ca modul 1 din
ETABS este modul fundamental de vibratie pe directie X, modul 2 din ETABS este modul
fundamental de vibratie pe directie Y (asta inseamna ca exista o mica diferenta de rigiditate
intre cele doua directii principale de vibratie, in sensul ca pe transversal cladirea este putin
mai rigida si de aceea si deformatiile sunt usor mai mici pe aceasta directie) respectiv modul
3 din ETABS este modul fundamental de torsiune.
111.
Se deschi pe rand fiecare dintre modelele de calcul pentru eforturi. O sa prezentam
numai unul dintre ele directie longitudinala stanga dreapta, toate operatiile repetandu-se
similar pentru celelalte 3 modele de calcul structural.
112.
Pentru a usura lucrul se ascund obiectele de tip Floor Area si Beams, prezentate in
vedere. Se pastreaza numai Walls si Columns.
113.
Daca cladirea este uniforma pe verticala se selecteaza intr-una dintre vederile in plan
din coltul din dreapta jos All Stories.
114.
In functie de calculele efectuate anterior, privind zonele active
intindere/compresiune, se vor stabili numele montantilor si se vor declara ca atare.
la
115.
Din bara de instrumente de pe randul 3 selectam Assign Pier Label. Se selecteaza
elementele finite care formeaza montantul 1
116.
n).
117.
Se observa ca elementele componente ale montantului 1 au fost deja notate. Trebuie
sa-i atribuim stalpisorului/stalpisorilor care fac parte din montant acelasi nume de PIER.
118.
Pentru aceasta se intra in Assign/Frame Line/Pier Label si se selecteaza numele dorit
de PIER.
119.
Se observa ca stalpisorului i-a fost atribuit acelasi nume de PIER ca si elementelor de
tip Shell ale montantului. Operatiunile se repeta pentru toti montantii care lucreaza pe
directia longitudinala in sensul de actiune seismica stanga-dreapta. Similar se procedeaza si
pentru celelalte directii/sensuri.
120.
121.
122.
123.
Se salveaza modelul.
124.
125.
126.
127.
Se bifeaza ceea ce ne intereseaza. De exemplu modurile proprii de vibratie si
eforturile in pereti
128.
129.
La modurile proprii se observa de asemenea distributia prezentata anterior, la
deplasari.
130.
131.
132.
133.
importa in Excel
134.
135.
136.
In Excel avem tabelul cu eforturi, selectate in ordinea dorita. Mai departe se pot face
verificarile de rezistenta.
137.
138.
139.
140.