EDUCAIA PENTRU PREVENIREA VIOLENEI,

CERIN A UNUI INVMANT MODERN

Prof. Tulb-Lecu Adelina Magdalena
Liceul Teoretic Bechet
Educaia modern pune un accent deosebit pe importana familiei ca partener. Prinii, in
calitatea i de beneficiari indireci, ar trebui s cunoasc i s participe in mod activ la educaia
copiilor lor desfurat in grdini. Implicarea familiei nu trebuie s se rezume la participarea
financiar, ci i la participarea in luarea deciziilor legate de educaia copiilor, la asigurarea unui
mediu de invare optim in familie.
In presa din ultimii ani sunt evideniate tot mai mult situaii de violen asupra copiilor
exercitat fie de aduli, fie de ali copii. Tocmai de aceea am iniiat proiectul educativ Pstrai
zambetul copilriei, prin care ne-am propus contientizarea copiilor i prinilor asupra
riscurilor unei educaii autoritare, abuzive i identificarea alternativelor de soluionare a unor
situaii nedorite, conflictuale.
Justificarea proiectului o constituie convingerea c este mai uor s identifici cauzele ce
ar putea genera situaiile violente i s le soluionezi decat s remediezi consecinele sau s
vindeci traumele.
Colaborarea cu familia se bazeaz pe o bun comunicare, derularea intalnirilor cu prinii
avand la baz metodele interactive, tehnicile de gandire critic sau lateral, fapt ce constituie
prilejul abordrii unor subiecte variate i cu un impact emoional puternic. Implicarea activ a
unor prini care au profesii ce
faciliteaz consilierea prinilor pe probleme de interes general sau particular a condus la
rezolvarea unor probleme dac nu conflictuale, cel puin stresante atat pentru copil, cat i pentru
familie.
Am abordat acest proiect din patru perspective (capitole):
I. Familia ca unitate emoional: -contientizarea i exteriorizarea sentimentelor in vederea
preintampinrii situaiilor de criz i a agresiunii transferate
II.Am i eu ceva de spus: -promovarea disciplinei pozitive prin respectarea personalitii
copilului
III.Motivarea previne sau intreine agresivitatea?: -cunoaterea i determinarea interveniilor
pozitive i motivante; efectele demotivrii
IV.S fii copil e-un lucru greu: - eliberarea de anxietatea acumulat; facilitarea unor strategii
de rezolvare a conflictelor
Fiecare capitol se adreseaz in egal msur prinilor, copiilor, cat i cadrelor didactice,
pentru fiecare categorie fiind concepute teme i mijloace de realizare specifice.
Astfel, in practica cotidian intalnim adesea situaii de adevrate dueluri verbale intre
aduli sau copii pricinuite de anumite situaii de atac( real sau imaginar) la care este supus
copilul in interaciune cu ceilali, fiecare incercand s-i adjudece victoria prin prisma propriei
1

imagini despre sine, fr a ine cont dac aceasta coincide cu realitatea. Ca urmare a discrepanei
intre imaginea de sine
i realitate, comunicarea are de suferit.
Pe de alt, parte se tie c fiecare individ reacioneaz diferit, in cazul aceleiai situaii de
via, in funcie de cel cruia se adreseaz, aprand aa-numitul sindrom leul i iepuraul: in
raport cu cineva pe care-l percepe ca fiindu-i inferior (iepuraul), persoana reacioneaz cu
vehemen, considerandu-se
superior (leu), in timp ce fa de cel pe care-l consider superior (elefantul) reacioneaz cu
smerenie, cu umilin chiar (el insui considerandu-se iepura).
Pentru a evidenia efectele rolul comunicrii in gestionarea situaiilor conflictuale am
organizat in cadrul intalnirilor cu prinii jocul interactiv Leul i iepuraul, utilizand matoda
invarea in cerc, fiecare printe exersand diferite roluri centrate pe propriul copil:
Scop: - contientizarea nevoii de comunicare eficient prin gestionarea mecanismelor de
aprare in situaia unui atac real sau imaginar
Obiective: s disting situaiile de pericol real de cel imaginar (bnuiala); s adopte o
reacie defensiv, de aprare sau de atac conform propriei percepii a realitii; s redea grafic
poziia proprie fa de interlocutori; s compare propria imagine (stima de sine) in raport cu toi
interlocutorii intalnii pe parcursul jocului; s selecteze atitudinile stereotip adoptate fa de o
anumit categorie indiferent de
contextul in care s-a produs evenimentul
Mod de desfurare:
Se organizeaz mediul educaional in patru sectoare (staii) corespunztoare numrului
de interaciuni ale copilului: acas (familia): mama, tata, bunica, bunicul; la joac (grupul
de prieteni): feti mai mare, feti mai mic, biat mai mare, biat mai mic; in clas
(colectivul grupei): feti mai mare, feti mai mic, biat mai mare, biat mai mic; la
grdini (personalul unitii, prinii altor colegi): educatoare, profesor, director,
administrator, etc
- La fiecare staie sunt mai multe probe (in plic) specifice mediilor respective
- In cadrul grupului, fiecare membru primete un rol (din cele enumerate mai sus)
- Se lucreaz la fiecare staie, timp de 5 min., membrii grupului analizand situaia dat din
perspectiva rolului asumat i implicandu-se corespunztor acestui rol, apoi se trece la
staia urmtoare (cea din dreapta), aa incat fiecare grup lucreaz in toate staiile
Sarcinile in staii se exprim in aceeai tehnic sau difereniat: fie cu personajele
corespunztoare situaiei date i completarea in scris a bulelor de dialog; desen (cu sau
fr bule de dialog); scenariu de teatru (redactarea unui text corespunztor modului de
soluionare a problemei); redarea schematic a unei situaii
Utilizare (valoare formativ-educativ): manifestarea reaciilor optimale, etalarea
mecanismelor de aprare, evidenierea cercului vicios, sesizarea situaiilor (tendinelor) de
sub(supra) estimare, preamrire, permisive, etc
Nu de puine ori vedem copii incruntai sau intr-o stare de vdit suferin, dar nu putem
declana acel mecanism care s ne permit ptrunderea in lumea lor pentru a cunoate cauzele ce
au generat aceast stare; tot mai mult copiii au manifestri
agresive sau tensionale cu cei din jur (avand diferite modele din sfera familial sau social: rude,
personaje de filme) dar nu contientizeaz consecinele, nu-i asum faptele.

Pentru a cunoate i preintampina astfel de situaii, am aplicat Blazonul personal,

conceput ca joc de mas sau ca desen (in funcie de abilitile copilului), astfel:
Scop: formarea deprinderii de gandire valorizant; formarea
unei imagini de sine realist i pozitiv
Obiective: s exprime sentimentele tririle; s aprecieze critic propriul comportament,
asumandu-l; s identifice aspectele care-l reprezint; s completeze corespunztor fiecare
compartiment (simbolic-prin desen, sau aplicand imagini);
s denumeasc aspectele redate
Mod de desfurare:
Copilul primete o fi pe care este desenat un blazon, trus culori,creioane,
Se explic semnificaia blazonului: ne reprezint (caracterizeaz) atat aspectele pozitive, cat i
cele negative
Se explic rolul blazonului in cunoaterea persoanei care il deine.
Se discut despre semnificaia fiecrui compartiment
Copilul lucreaz individual pentru completarea fiecrui compartiment cu imaginile, simbolurile,
cuvintele corespunztoare
Educatoarea urmrete comportamentul copilului in timpul lucrului i noteaz rspunsurile
Valoare formativ: cunoaterea cauzelor anxietii copilului; depistarea universului in care
triete copilul i a valorilor dominante; creterea stimei de sine;permite descrcarea streului i a
anxietilor acumulate
Putem spune c familia trebuie s ofere copilului sentimentul de siguran, ins el trebuie i s
invee s triasc i s acioneze in mod adecvat, oferindu-i posibilitatea de a veni in contact cu
diversitatea vieii i cu existena bogiei umane

Bibliografie:
Zlate Mielu, 2007, Introducere in psihologie, Editura Polirom, Bucureti
Holban I., Cunoaterea elevului o sintez a metodelor, EDP, Bucureti, 1978
Chelcea,S.(1998)-Metodologia cercetarii sociologice: metode cantitative si calitative, Editura
Economica Bucuresti
Zlate M. 2004-Tratat de psihologie organizational-manageriala, Editura Polirom, Iasi
Vlasceanu M. 1993 Psihologia organizatiilor si conducerii, Editura Paideea, Bucuresti
Mucchielli A Arta de a comunica , Editura Polirom, Iasi
Necula A. 2004 Manual de psihologie sociala, Editura Polirom, Iasi