Prof.

Tulb-Lecu Adelina Magdalena

Liceul Teoretic Bechet
EDUCAIA PENTRU PREVENIREA VIOLENEI,
CERIN A UNUI INVMANT MODERN
Educaia modern pune un accent deosebit pe importana familiei ca
partener. Prinii, in calitatea i de beneficiari indireci, ar trebui s cunoasc i s
participe in mod activ la educaia copiilor lor desfurat in grdini. Implicarea
familiei nu trebuie s se rezume la participarea financiar, ci i la participarea in
luarea deciziilor legate de educaia copiilor, la asigurarea unui mediu de invare
optim in familie.
In presa din ultimii ani sunt evideniate tot mai mult situaii de violen
asupra copiilor exercitat fie de aduli, fie de ali copii. Tocmai de aceea am iniiat
proiectul educativ Pstrai zambetul copilriei, prin care ne-am propus
contientizarea copiilor i prinilor asupra riscurilor unei educaii autoritare,
abuzive i identificarea alternativelor de soluionare a unor situaii nedorite,
conflictuale.
Justificarea proiectului o constituie convingerea c este mai uor s identifici
cauzele ce ar putea genera situaiile violente i s le soluionezi decat s remediezi
consecinele sau s vindeci traumele.
Colaborarea cu familia se bazeaz pe o bun comunicare, derularea
intalnirilor cu prinii avand la baz metodele interactive, tehnicile de gandire
critic sau lateral, fapt ce constituie prilejul abordrii unor subiecte variate i cu
un impact emoional puternic. Implicarea activ a unor prini care au profesii ce
faciliteaz consilierea prinilor pe probleme de interes general sau particular a
condus la rezolvarea unor probleme dac nu conflictuale, cel puin stresante atat
pentru copil, cat i pentru familie.
Am abordat acest proiect din patru perspective (capitole):
I. Familia ca unitate emoional: -contientizarea i exteriorizarea sentimentelor
in vederea preintampinrii situaiilor de criz i a agresiunii transferate
II.Am i eu ceva de spus: -promovarea disciplinei pozitive prin respectarea
personalitii copilului
III.Motivarea previne sau intreine agresivitatea?: -cunoaterea i determinarea
interveniilor pozitive i motivante; efectele demotivrii

IV.S fii copil e-un lucru greu: - eliberarea de anxietatea acumulat; facilitarea
unor strategii de rezolvare a conflictelor
Fiecare capitol se adreseaz in egal msur prinilor, copiilor, cat i
cadrelor didactice, pentru fiecare categorie fiind concepute teme i mijloace de
realizare specifice.
Astfel, in practica cotidian intalnim adesea situaii de adevrate dueluri
verbale intre aduli sau copii pricinuite de anumite situaii de atac( real sau
imaginar) la care este supus copilul in interaciune cu ceilali, fiecare incercand si adjudece victoria prin prisma propriei imagini despre sine, fr a ine cont dac
aceasta coincide cu realitatea. Ca urmare a discrepanei intre imaginea de sine
i realitate, comunicarea are de suferit.
Pe de alt, parte se tie c fiecare individ reacioneaz diferit, in cazul
aceleiai situaii de via, in funcie de cel cruia se adreseaz, aprand aa-numitul
sindrom leul i iepuraul: in raport cu cineva pe care-l percepe ca fiindu-i
inferior (iepuraul), persoana reacioneaz cu vehemen, considerandu-se
superior (leu), in timp ce fa de cel pe care-l consider superior (elefantul)
reacioneaz cu smerenie, cu umilin chiar (el insui considerandu-se iepura).
Pentru a evidenia efectele rolul comunicrii in gestionarea situaiilor
conflictuale am organizat in cadrul intalnirilor cu prinii jocul interactiv Leul i
iepuraul, utilizand matoda invarea in cerc, fiecare printe exersand diferite
roluri centrate pe propriul copil:
Scop: - contientizarea nevoii de comunicare eficient prin gestionarea
mecanismelor de aprare in situaia unui atac real sau imaginar
Obiective: s disting situaiile de pericol real de cel imaginar (bnuiala); s
adopte o reacie defensiv, de aprare sau de atac conform propriei percepii a
realitii; s redea grafic poziia proprie fa de interlocutori; s compare propria
imagine (stima de sine) in raport cu toi interlocutorii intalnii pe parcursul jocului;
s selecteze atitudinile stereotip adoptate fa de o anumit categorie indiferent de
contextul in care s-a produs evenimentul
Mod de desfurare:
- Se organizeaz mediul educaional in patru sectoare (staii) corespunztoare
numrului de interaciuni ale copilului: acas (familia): mama, tata, bunica,
bunicul; la joac (grupul de prieteni): feti mai mare, feti mai mic, biat
mai mare, biat mai mic; in clas (colectivul grupei): feti mai mare, feti
mai mic, biat mai mare, biat mai mic; la grdini (personalul unitii,
prinii altor colegi): educatoare, profesor, director, administrator, etc
- La fiecare staie sunt mai multe probe (in plic) specifice mediilor respective
- In cadrul grupului, fiecare membru primete un rol (din cele enumerate mai
sus)

Se lucreaz la fiecare staie, timp de 5 min., membrii grupului analizand

situaia dat din perspectiva rolului asumat i implicandu-se corespunztor
acestui rol, apoi se trece la staia urmtoare (cea din dreapta), aa incat
fiecare grup lucreaz in toate staiile
- Sarcinile in staii se exprim in aceeai tehnic sau difereniat: fie cu
personajele corespunztoare situaiei date i completarea in scris a bulelor de
dialog; desen (cu sau fr bule de dialog); scenariu de teatru (redactarea unui
text corespunztor modului de soluionare a problemei); redarea schematic
a unei situaii
Utilizare (valoare formativ-educativ): manifestarea reaciilor optimale, etalarea
mecanismelor de aprare, evidenierea cercului vicios, sesizarea situaiilor
(tendinelor) de sub(supra) estimare, preamrire, permisive, etc
Nu de puine ori vedem copii incruntai sau intr-o stare de vdit suferin, dar nu
putem declana acel mecanism care s ne permit ptrunderea in lumea lor pentru a
cunoate cauzele ce au generat aceast stare; tot mai mult copiii au manifestri
agresive sau tensionale cu cei din jur (avand diferite modele din sfera familial sau
social: rude, personaje de filme) dar nu contientizeaz consecinele, nu-i asum
faptele.
Pentru a cunoate i preintampina astfel de situaii, am aplicat Blazonul
personal, conceput ca joc de mas sau ca desen (in funcie de abilitile copilului),
astfel:
Scop: formarea deprinderii de gandire valorizant; formarea
unei imagini de sine realist i pozitiv
Obiective: s exprime sentimentele tririle; s aprecieze critic propriul
comportament, asumandu-l; s identifice aspectele care-l reprezint; s completeze
corespunztor fiecare compartiment (simbolic-prin desen, sau aplicand imagini);
s denumeasc aspectele redate
Mod de desfurare:
Copilul primete o fi pe care este desenat un blazon, trus culori,creioane,
Se explic semnificaia blazonului: ne reprezint (caracterizeaz) atat aspectele
pozitive, cat i cele negative
Se explic rolul blazonului in cunoaterea persoanei care il deine.
Se discut despre semnificaia fiecrui compartiment
Copilul lucreaz individual pentru completarea fiecrui compartiment cu
imaginile, simbolurile, cuvintele corespunztoare
Educatoarea urmrete comportamentul copilului in timpul lucrului i noteaz
rspunsurile
Valoare formativ: cunoaterea cauzelor anxietii copilului; depistarea universului
in care triete copilul i a valorilor dominante; creterea stimei de sine;permite
descrcarea streului i a anxietilor acumulate

Putem spune c familia trebuie s ofere copilului sentimentul de siguran, ins el

trebuie i s invee s triasc i s acioneze in mod adecvat, oferindu-i
posibilitatea de a veni in contact cu diversitatea vieii i cu existena bogiei
umane

Bibliografie:
Zlate Mielu, 2007, Introducere in psihologie, Editura Polirom, Bucureti
Holban I., Cunoaterea elevului o sintez a metodelor, EDP, Bucureti, 1978
Chelcea,S.(1998)-Metodologia cercetarii sociologice: metode cantitative si
calitative, Editura Economica Bucuresti
Zlate M. 2004-Tratat de psihologie organizational-manageriala, Editura Polirom,
Iasi
Vlasceanu M. 1993 Psihologia organizatiilor si conducerii, Editura Paideea,
Bucuresti
Mucchielli A Arta de a comunica , Editura Polirom, Iasi
Necula A. 2004 Manual de psihologie sociala, Editura Polirom, Iasi