Anatomie curs 1

Formarea cavitatilor seroase ale trunchiului

Seroasele sunt reprezentate de pleura, pericard si peritoneu, toate avand un
punct de plecare comun embriologic = celomul intraembrionar. Acesta reprezinta
spatiul in care viscerele se misca.
In jurul tubului intestinal care este de natura tub epitelial se gaseste
mezodermul, care formeaza in jurul tubului o lama = splanhnopleura. De la
nivelul acesteia se reflecta si se continua pe peretele trunchiului o alta lama
mezodermica numita somatopleura.
Aparitia tubului intestinal este anterior de tubul neural si notocord. Intre
splanhno si somatopleura se gaseste celomul intraembrionar.
Reflectarea anterioara a mezodermului(mezenchimului) poarta numele de
mezenter ventral primitiv.
Reflectarea posterioara a mezodermului se numeste mezenter dorsal
primitiv.
Mezenterul ventral primitiv este existent la nivelul esofagului terminal,
stomacului si duodenului si partial pentru scurt timp la nivelul cloacei (din cloaca se
dezvolta rectul si o parte din ap. urogenital).
La nivelul toracelui, deoarece se interpune cordul, mezodermul ia denumirea
de mezocard dorsal, iar la nivel abdominal, apare o formatiune numita sept
transvers din care se vor dezvolta prin mugurii lor ficatul si caile biliare
extrahepatice(deci apare mugurele hepatic si biliar) -> Septul transvers va face
parte ulterior din elementele care constituie diafragmul.
Mezenterul dorsal primitiv, tot derivat mezenchimal, exista de data asta
pe toata lungimea tubului digestiv, exceptand esofagul superior si faringele. In
functie de locul in care se situeaza, avem:
-

Mezoesofag

Mezogastru

Mezoduoden

Mezenterul propriu-zis(pentru jejun si ileon)

Mezocolonul transvers

Partial(temporar) al colonului ascendent si descendent

Mezosigmoid

Mezorect

Prezenta celor 2 foite mezenterice(ventral si dorsal) duce la diviziunea

celomului intraembrionar. Se divizeaza in:
1) Cavitatea pericardica, cavitate unica, mare, situata in torace.
2) Canalele pleuroperitoneale.
3) Marea cavitate peritoneala, care ulterior isi dezvolta prin pozitionarea
stomacului un diverticul = bursa omentala.
Evolutia mezenterului ventral si formarea septului transvers
La nivel abdominal, in portiunea incipienta sub esofag, mezenterul ventral
este mai lat, cuprinzand in grosimea lui o masa mezenchimala = sept transvers.
Acesta ocupa spatiul dintre cavitatea toracica si cavitatea abdominala, initial are
aspect semilunar, avand extremitati dorsale ascutite ce realizeaza limitarea
comunicarii dintre cavitatea pericardica si cavitatile pleuroperitoneale.
Stomacul si duodenul sunt initial inglobate in septul transvers, care le va
forma mezoul. Ulterior se indeparteaza de sept, singura urma de legatura fiind
mezogastrul ventral.
Ramane in grosimea septului transvers mugurele hepatic, care va da nastere
ficatului si care imparte mezogastrul ventral in 2 segmente:
-

Un segment de legatura intre ficat si stomac = ligamentul

gastrohepatic

Un element de legatura intre ficat si peretele trunchiului = ligamentul

falciform.

Evolutia si traseul septului transvers

Incepand din saptamana 3, septul transvers nu e complet posterior, lasand
comunicante canalele pleuroperitoneale, fuziunea posterioara realizandu-se numai
cand vor fuziona splanhnopleura cu somatopleura dand nastere mezocardurilor
laterale.
Initial septul transvers apare in pozitie inalta. Raportandu-l la somite, este in
dreptul somitei occipitale 1.

Dupa fuzionarea somato si splanhnopleurei, portiunea care vine in raport cu

pericardul vor forma diafragmul si bureletul hepatic intre care se insinueaza un
diverticul peritoneal, viitoarele ligamente falciform si coronar.
Inca din acest moment apare invazia mioblastilor si a nervului frenic. In
saptamana a 4-a coboara la somitele cervicale C3-C5.
In saptamana a 6-a ajunge in dreptul somitei toracale 3.
In luna a 2-a, coboara in dreptul somitei lombare 1.
Daca initial, in pozitia inalta era vertical, pe parcursul descensus-ului devine
orizontal.
Septul transvers va duce la dezvoltarea diafragmei. Pe langa acesta, in
dezvoltarea diafragmei mai intra: Membranele pleuroperitoneale,
mezoesofagul dorsal si peretele trunchiului.
Fiecare din componente va da nastere unei portiuni a diafragmei definitive,
dupa cum urmeaza:
-

Septul transvers devine centrul tendinos al diafragmei

Membranele pleuroperitoneale vor fuziona la partea posterioara a

septului transvers si impreuna cu mezoesofagul dorsal vor da nastere
portiunii intermediare a diafragmei definitive.

Mezoesofagul dorsal va fi invadat de fibre musculare striate, aceasta

dand nastere la portiunea mediana a diafragmei(pilierii diafragmatici,
inelele musculare)

Mezodermul parietal, in portiunea lui mediala va forma partea

periferica a diafragmei, iar lateral, peretele definitiv al trunchiului.
Ulterior apar recesurile costodiafragmatice, care sunt responsabile de
modelarea definitiva a diafragmei.

Inca din saptamana 5, nervii spinali C3-C5 vor forma frenicul. Acesta
patrunde in septul transvers pe calea membranelor pleuropericardice. Asta
explica raportul frenicului cu pleura mediastinala si pericardul.

!!! Coborarea diafragmei tine cont de dezvoltarea trunchiului, astfel peretele

posterior al trunchiului, cu tot cu coloana vertebrala se dezvolta mai repede decat
cel anterior, ceea ce explica coborarea diafragmei mai jos decat anterior pana in
dreptul vertebrelor lombare. !!!
Odata coborata, din miotoamele cervicale migreaza mioblastii, care se
alatura celulelor mezenchimale proprii + miotoamelor toracale migrate (care
ca timp coincid cu formarea recesurilor costo-diafragmatice). Astfel, diafragma

devine un organ muscular foarte important, sept incomplet intre cavitatile toracica
si abdominala.

Malformatii si anomalii ale diafragmei

-

Hernia diafragmatica congenitala -> o afectiune musculara a peretelui

postero-lateral al diafragmei, avand drept cauza lipsa
coalescentei(alipirii) membranelor pleuroperitoneale. Frecvent este
in stanga si unilateral. Consecinte: Comunicarea intre cele 2 cavitati cu
hernierea in torace a viscerelor abdominale(stomac, ficat, splina, chiar
jejuno-ileon sau colon.

Organe care ocupa spatiu din hemitoracele stang, impingand viscerele de

la acel nivel, respectiv cordul si plamanii, uneori acestea sunt hipoplazice.)
Este o urgenta medicala; Copilul cu hernie diafragmatica prezinta la nastere :
stare generala alterata, importanta detresa respiratorie cu aspectul clinic de
torace bombat si abdomen escavat, care la auscultatie, bataile cordului se
aud in dreapta, iar in hemitoracele stang se aud zgomote hidroaerice.
-

Hernia esofagiana -> se datoreaza unui esofag scurt, in care stomacul e

partial sau total in torace( cand e partial poate fi strangulat ). Urgenta in
strangulatia stomacului.

Hernia retrosternala -> Nedezvoltarea anterioara a diafragmului in care

herniaza anse intestinale sau mezocolon transvers.

Eventratia congenitala a diafragmului se datoreaza lipsei congenitale

de fibre musculare care nu au migrat din membrana pleuroperitoneala si
care e de obicei pe jumatate de diafragm si care are ca urmare invadarea
organelor din abdomenul superior in torace si iar diafragmul este
intreg(dar subtire) si n-are muschi(detresa respiratorie, etc).

Paralizia muschiului diafragm poate fi congenitala prin nedezvoltarea

nervului frenic(deci lipsa de inervatie) si dobandita(ex: traumatism la
nastere, cand la extractia fatului, plexul cervical din care ia nastere
frenicul este rupt sau intins; elongat) => detresa respiratorie.

Evolutia mezenterului dorsal

Mezoesofagul participa la formarea diafragmului.

Mezogastrul dorsal ia nastere la formarea bursei omentale si a
omentului mare.

Stomacul e situat initial in plan sagital, favorizand formarea unui reces

hepato-enteric, care va deveni vestibulul bursei omentale. Acest reces hepatoenteric va avea 2 prelungiri:
-

O prelungire spre stanga, din care va lua nastere prin repozitionarea

stomacului bursa omentala propriu-zisa.

O prelungire craniala, intre esofag, diafragm si plamani, care va deveni

prelungirea superioara a bursei omentale. Acest reces se numeste bursa
infracardiaca.

Mezogastrul dorsal se alungeste caudal intre foitele omentului mare, dand

nastere unui reces inferior numit prelungirea inferioara a bursei omentale, care
dispare la copilul mic. Intre foitele mezogastrului dorsal, mugurele pancreatic va da
nastere pancreasului.
Ulterior, pancreasul sufera un proces de coalescenta, mezogastrul dorsal
se lipeste de peretele posterior abdominal, luand nastere fascia de coalescenta
retro-duodeno-pancreatica a lui TREIZ.
Astfel, pancreasul alipit pe peretele posterior abdominal atrage dupa sine si
duodenul partial. Mezogastrul dorsal se continua si spre stanga, dand nastere a
doua ligamente, gastro-lienal si reno-lienal(lienal= splenic) intre care va lua
nastere prelungirea stanga a bursei omentale.
Mezoduodenul inca din luna a 3-a, alaturi de pancreas se fixeaza pe
peretele posterior prin coalescenta => fascia retro-duodeno-pancreatica TREIZ.
Mezenterul este mezoul ventral al jejunoileonului care se definitiveaza in
luna a 5-a, astfel ca jejunul si ileonul raman intraperitoneale, definitivarea
necesitand coborarea si fixarea cecului si fixarea colonului ascendent prin fascia de
coalescenta TOLDT1 pe peretele posterior.
Mezenterul format este o formatiune peritoneala cu 2 foite intre care exista
tesut conjunctiv adipos cu vasesi nervi care hranesc intestinul subtire(jejunul si
ileonul).
Mezocolonul transvers se definitiveaza in luna a 5-a. La definitivarea lui
participand coalescenta colonului descendent prin fascia de coalescenta TOLDT2
si prezenta mezosigmoidului ce confera colonului sigmoidian o pozitie mobila.
Mezosigmoidul leaga colonul sigmoidian de peretele posterior, inferior al
cavitatii abdominale(leaga de mm. psoas).
Mezorectul dispare cand rectul devine organ retroperitoneal si el va
reconstitui etapa finala in evolutia mezenterului dorsal.