13.

Perioadele copilariei, def copilariei, ocrotirea copilului

Perioada copilariei(de la nastere pana la adolescenta)
corespunde intervalului de a organismului
per de crestere e mai lunga fata de orice alta specie raportata la durata vietii
Cresterea=apozitia de materie vie
Dezvoltarea=perfectionare functionala
Prima copilarie=0-3 ani
-alimentatia:exclusiv lactatapredominant lactata
-predomina fct. vegetative
-predomina fct. digestiva
-rezistenta scazuta la infectii
-dependenta de familie/anturaj
SUBDIVIZIUNI:
Perioada neonatala=nou nascut:Z1-Z28
-incidente fiziologice:
-icter tranzitoriu
- ponderala
-criza genitala
-eritem alergic
-cicatrizarea plagii ombilicale
Sugar:Z28- 1an
-alimentatie naturala
Anteprescolar=copil mic:3-6/7 ani
A doua copilarie= 3-6/7 ani
- ritmului cresterii
- necesitatilor energetice
-dezvoltarea fct. motrice si psihice
- frecventei bolilor infecto-contagioase
A treia copilarie= scolarul
- maturare progresiva corticala
- eruptia dentitiei definitive
- frecventei TBC,RAA, hemopatii maligne, nefropatii.
Pubertatea: debut la -12-14 ani la fetite
-14-16 ani la baieti

14. Cresterea si dezvoltarea, legile cresterii, mecanisme, factori

Cresterea(somatica) si dezvoltarea labilitatea homeostaziei
-prin formare/ inlocuire a materiei vii uzate
Factorii de crestere:
a.endogeni 1.Ereditatea
2. Factori endocrini
b. exogeni 1.Alimentatia (mamei, copilului)
2.F. patologici (ai mamei, ai copilului):encefalopatii etc.
3.F. climatici/geografici
4.F. fizici(efortul moderat favorizeaza cresterea)
5.Deprivarea afectiva
Ereditatea:
F.exogeni + F.endocrini

1
Marimea fatului la nastere traduce conditiile de i.u.
Greutatea la nastere/Greutatea adult =0,3rata de concordanta a greutatii copilului
Greutatea la 3 ani / greutatea adult =0.8 80% din copiii au greutati la 3 ani vor avea
greutate la varsta adulta
Prepubertate: puseu de longitudinala copil paianjen
Pubertate: dezvoltarea este armonioasa
La 95% din copii talia finala(ca adult)=media taliilor parintilor
Cresterea si dezvoltarea i.u.(hormonal)
STH + H tiroidieni: nu influenteaza i.u.
Insulina: principalul hormon de i.u.
Somatomedine:IGF1
FSH,LH: activi in prima parte a sarcinii
inactivi in a doua parte a sarcinii
inactivi pana la inceputul pubertatii
Glucocorticoizi: activi spre sfarsitul sarcinii
=marker al maturitatii i.u. a fatului
25% din masa grasa corporala e determinata genetic
rata metabolismului bazal e determinata genetic
Postnatal:
STH,E,T,glucocorticoizii, somatomedinele: sub control hipotalamic( elib. RH)
H. tiroidieni: hipotiroidia congenitala-retard de staturala
-retard de maturare osoasa
-retard dematurare psihica
-afectare dentitie
Testosteronul: -accelereaza lineara
-inchide precoce cartilajele de
in final individ de talie
Estrogenii Sd. Turner (agenezie de ovar) talie
-exces-->inhibarea
LEGILE CRESTERII
Intensitatea e descrescanda (ritmul maxim de crestere e max. la S32 de gestatie)
Antagonismul morfologic si functional
inegala intre segmentele corpului: capul=25% din talia de la nastere/12.5% din talia
adultului
e alternanta in diferitele org. si sisteme
somatica generala(G)
neurala(N) glob ocular/ maduva
genitala(g)
tes. Limfatic(L):max la 12 ani

SI DEZVOLTAREA I.U.
-->per. Embrionara S8-S12
S8: apar bataile cordului
S12: ap. c-v complet format
Orice agresiune det. malformatii congenitale (embriopatia rubeolica
Gregg=malform cardiace+surditate+cataracta)

2
 Cea mai mare mortalitate dat. Fact genetici/traumatici/toxici
-->per. Fetala S12-S40
Fat neviabil:<S28
S28-S37 :N.n. prematur
Durata sarcinii 280+/-10 zile (limitele gestatiei S37-S42)
Aprecierea
N.Nascutul: -3000-3250 (+/-150 la baieti) g
-50-52 cm
-perimetrul cranian:35 cm
-perimetrul toracic:33-35 cm
-mb:18-19 cm
-craniu:1/4 din talie
Ritmul in primul an
L1-->L4 :750 g/luna
L5-->L8 :500 g/luna
L9-->L12 :250 g/luna
La 4 luni: dublarea greutatii
La un an: triplarea greutatii (>=9 kg)
L8: 8Kg
Anul II : de 3kg (G=12 kg)
>2 ani: 2kg/an
G=9+2*V(ani)
fiziologica in greutate a n.n:
-in Z1-Z3 : 5-7% din greutatea de la nastere ( aport , pierderi urinare, scaune
meconiale)
-72h-->sf. Primei saptamani :reatinge G de la nastere
Ritmul de staturala:
-50-52 cm la nastere
-prematurii au cu 2-3 cm < normal
-4 cm/L1
-3 cm/L2,L3
-2 cm/L4
-1 cm/>L5
-->L4:62 cm
-->1 an: 20+Talia de la nastere
-Anul II : 12 cm
-Anul III : 10 cm
>Anul III: 5cm/an
Talia=80+5*V(ani)
-Dublare la 4-5 ani
-triplare la 15 ani
-2 pusee de : la 7 ani
prepubertar

15. Nou nascutul la termen partic morfo funct, reflexe arhaice

Definiie: Nou nscutul este copilul din prima lun de via, mai exact primele 28 zile.
Aceast perioad este caracterizat prin mari transformri datorate adaptrii la viaa
extrauterin. Astfel nou nscutul prsete mediul lichid protector cu o temperatur constant

3
i vine ntr-un mediu gazos cu temperatur variabil i cureni de aer. ntlnete un nou factor
lumina, vine dintr-un mediu steril ntr-un mediu cu factori agresivi microbieni.
Vrsta gestaional (V.G.) se apreciaz n baza mai multor criterii: criteriul temporal, criterii
morfofuncionale, criterii neurologice, criterii antropometrice, criteriul radiologic, criterii
biochimice i criterii combinate.
Criteriul temporal
Aprecierea vrstei gestaionale se face ncepnd calculul din prima zi a ultimului ciclu
menstrual se iau n consideraie numai saptmnile complete.
n funcie de V.G., nou nscuii se mpart n urmtoarele categorii:
nou nscut prematur cu V.G.<260 zile (<37 sptmni);
nou nscut la termen, cu V.G. ntre 260-293 zile (37-42 sptmni);
nou nscut postmatur, cu V.G. >293 zile (>42 sptmni).

Criterii morfofuncionale
Valerie Farr n 1966 stabilete 12 factori morfologici dup care se poate evalua vrsta
gestaional n funcie de: caracteristicele pielii, ale pavilioanelor urechii, ale organelor
genitale i glandelor mamare.
Criterii neurologice
Dezvoltarea creierului n timpul vieii intrauterine se face independent de existena factorilor
nocivi.
Principalele criterii n aprecierea maturitii neurologice neonatale sunt:

Aprecierea posturii i tonusului pasiv:

la 28 sptmni de gestaie este complet hipoton;
la 32 sptmni cele 4 membre sunt n extensie, dar dac se ridic cte un membru inferior de
pe planul patului i se las s cad, cderea lui este mai puin grea ca la membrul superior;
la 34 sptmni poziia de batracian se dezvolt tonusul muchilor flexori la membrele
inferioare naintea celor superioare nc ntinse i puin active.

Reflexele arhaice:
la 28 sptmni cel mai complet este reflexul punctelor cardinale, nu are reflexul automat de
mers, restul reflexelor sunt schiate;
la 32 sptmni reflexul Moro exceptnd adducia;
la 34 sptmni reacia de apucare forat este complet
la 37 sptmni toate reflexele arhaice sunt prezente i complete cu excepia reflexului de
extensie ncruciat care se perfecioneaz abia la termen.

Nou nscutul prezint reflexe arhaice care semnific integritatea centrilor subcorticali i sunt
lipsite de controlul scoarei:
Reflexul punctelor cardinale
La atingerea tegumentelor peribucale cu indexul, nou nscutul i ntoarce capul de partea
excitat schind reflexul de supt.
Reflexul Moro (de mbriare)
Nou nscutul este n decubitus dorsal; se aplic o excitaie brusc (se trage brusc scutecul de
sub copil); acesta va avea o micare rapid de extensie i abducie a membrelor superioare cu
revenire lent n flexie i adducie. Reflexul dispare dup vrsta de 2 luni.
Reflexul optic-tonic al cefei (Peiper)

4
Se apropie brusc o lumin de ochii nou nscutului; acesta va da capul pe spate cu contractura
muchilor cefei pn la poziia de opistotonus, cu pupila n mioz.
Reflexul poziiei statice
Se ine nou nscutul n poziie vertical la marginea unei mese; faa dorsal a piciorului se
atinge uor de marginea mesei; nou nscutul va ridica piciorul i-l va aeza cu faa sa plantar
pe mas.
Reflexul automat de mers (al lui Andre Thomas)
Noul nscut este aezat cu plantele pe mas; se imprim o micare de cdere n fa i sugarul
va pi avnd tendina s-i redreseze poziia corpului.

Reflexul ascensorului (reacia de cdere)

Nou nscutul este susinut din axile deasupra capului examinatorului; se imprim o micare
brusc de cdere; nou nscutul va deprta braele de trunchi cu degetele n evantai ca aripile
unei psri, avnd tendina s planeze, s-i micoreze viteza de cdere.
Reflexul de apucare (agare)
Reflexul const n flectarea minii sau a degetelor de la picior cu agare, la excitarea palmei
sau plantei cu indexul nostru.

16. Starile NN
Scderea fiziologic n greutate
n primele 3-4 zile nou nscutul pierde 6-10% (150-200g) din greutatea la natere, iar dup
8-10 zile revine la greutatea iniial.
Scderea fiziologic n greutate este determinat de pierderile de lichide prin urin, meconiu,
perspiraie insensibil, care nu sunt compensate de aportul alimentar insuficient din primele
zile.
Nou nscutul este supus unui regim de foame i sete n primele zile dup natere cnd
secreia lactat a mamei este insuficient. Aportul alimentar redus determin o ardere a
esuturilor de rezerv i chiar a unor esuturi proprii.

Icterul fiziologic apare la 70-80% din nou nscui ntre a doua i a patra zi de via.
Bilirubinemia trebuie s ating 40 mg/l pentru a apare icterul i nu trebuie s treac de 120
mg/l pentru a-l putea numi fiziologic.
Icterul evolueaz fr hepatosplenomegalie, cu urini i scaune normal colorate, somnolen,
hipotonie muscular, dar care nu perturb suptul.
Icterul atinge maximum de intensitate n ziua 4-5 dup care ncepe s dispar n timp de 2
sptmni. Uneori poate dura 3-4 sptmni.
Obinuit, ictrul fiziologic nu necesit nici un tratament.
Factori favorizani:
eliminarea tardiv de meconiu crete bilirubinemia;
alimentaia precoce scade bilirubinemia iar cea tardiv o crete;
pensarea tardiv a cordonului dup ncetarea btilor sale crete volumul sanguin, crete
poliglobulia, crete hemoliza crescnd bilirubinemia;
Gn sub 3kg i peste 4,5 kg este nsoit de un icter mai intens.

Criza genital (hormonal) apare la 3-6 zile dup natere la ambele sexe i
dureaz 2 sptmni.
Clinic, se manifest prin tumefierea glandelor mamare la ambele sexe. La presiune se elimin
o secreie asemntoare colostrului; stoarcerea favorizeaz infecia. La fetie, vulva i vaginul
sunt edemaiate, cu mucoasa congestionat, poate apare o scurgere vaginal albicioas, uneori

5
cu striuri sanguinolente. La biei, criza se manifest prin tumefierea testiculelor, hidrocel uni
sau bilateral, edem al penisului.

17. Ingrijirea NN, scorul Apgar

Se evalueaz starea clinic a nou nscutului n baza scorului Apgar la un minut de la natere.
Scorul Apgar prevede urmrirea btilor cordului, a respiraiei, a tonusului muscular,
excitabilitii reflexe la iritaia cu sonda Nelaton a mucoasei nazo-faringiene i a culorii
tegumentelor, parametri care se noteaz cu 0 1 2. Semnele se cerceteaz i dup 5
minute; dac la 5 minute scorul Apgar este sub 8 se repet la 10, 15 sau 20 minute.
Scorul Apgar cuprins ntre 8 10 indic o stare clinic bun.; scorul de 7 corespunde apneei
tranzitorii, scorul ntre 6 i 1 variaz n raport cu gradul hipoxiei, iar scorul 0 indic un nou
nscut mort.

ngrijirile nou nscutului

Primele ngrijiri ncep n sala de natere i se deruleaz ntr-o anumit succesiune.
Sala de natere trebuie s ndeplineasc condiiile unei sli aseptice, cu temperatura de 24 -
26C. Nou nscutul este primit n cmpuri sau cearafuri sterile.
Imediat dup expulzie se face aspirarea secreiilor nazofaringiene intrate la ft n cursul
naterii, pentru permiterea respiraiei.
Se evalueaz starea clinic a nou nscutului n baza scorului Apgar.
Se ligatureaz cordonul ombilical la 3 cm de inseria sa ombilical, dup ncetarea pulsaiilor
(legarea tardiv mai aduce 50-60ml snge).
mbierea nou nscutului imediat dup natere nu se indic pentru a nu ndeprta vernix
caseosa.
Se realizeaz profilaxia oftalmiei gonococice cu soluie de nitrat de Ag 1%, cte o pictur n
fiecare fund de sac conjunctival;
Copilul va fi apoi cntrit, msurat (talie, perimetrul cranian i toracic), se vor controla
malformaiile vizibile, apoi va fi mbrcat n lenjerie steril.
Tot n maternitate se ncep imunizrile prin administrarea primei doze de vaccin anti hepatit
B n primele 24 ore de la natere, vaccinarea BCG dup vrsta de 4 zile (se vor vaccina toi
nou nscuii cu greutate de peste 2500g n absena unor infecii acute febrile sau afeciuni
dermatologice) i profilaxia rahitismului prin administrarea vitaminei D ncepnd cu a 7-a zi
de via, doza recomandat fiind de 500-1000 ui zilnic.

18. Nou nascut prematur def, categorii de premat, partic morfol

Definiie: Prematurul este nou nscutul cu vrsta gestaional mai mic de 37 sptmni, cu
greutatea mai mic de 2500g i lungimea mai mic de 47cm. Prematurul are greutatea
corespunztoare vrstei gestaionale.

Gradele de prematuritate
n funcie de greutatea de la natere, prematurii se clasific n urmtoarele grade:
gradul I: 2499 2000g;
gradul II: 1999 1500g;
gradul III: 1499 1000g;
gradul IV: sub 1000g.
Tabloul clinic al prematurului

Prematurul prezint nite caractere clinice specifice astfel nct, n situaiile n care nu
se cunoate durata gestaiei, acestea pot fi suficiente pentru diagnostic.

6
Capul mare reprezint 1/3 din lungime, suturile sunt dehiscente i fontanelele larg deschise,
prul rar. Faa este mic, triunghiular, cu aspect senil, gura mare, brbia ascuit, gtul
subire. Pavilioanele urechilor jos implantate, lipite de cap, cu slab dezvoltare a cartilajelor.
Toracele este mic, slab dezvoltat, contrasteaz cu abdomenul voluminos. Perimetrul toracic
variaz ntre 25-31cm. Perimetrul toracic de 23cm reprezint un prognostic rezervat, iar cnd
este sub 21cm, prematurul este considerat neviabil.
Abdomenul este lit pe flancuri, datorit hipotoniei musculare i a volumului mare al
ficatului, prezint frecvent dehiscena drepilor abdominali, hernii ombilicale i inghinale.
Ombilicul este situat mai aproape de simfiza pubian.
Membrele sunt scurte i subiri.
Tegumentele sunt subiri, de culoare roie la natere i devin palide dup o sptmn.
Lanugo este abundent pe fa, membre i partea posterioar a trunchiului, iar vernix caseosa
este n cantitate redus sau lipsete. Descuamaia fiziologic e prelungit, lamelar sau
furfuracee. Suprafaa cutanat este mare n raport cu volumul corpului, de aceea pielea atrn
n pliuri.
Unghiile sunt moi, scurte i lipsite de striaiuni longitudinale.
Glandele mamare apar ca simple pete pigmentare, fr prezena nodulului.
esutul celular subcutanat este foarte mult redus.
Sistemul muscular este redus i hipoton, fr relief, turgorul este foarte mult diminuat.
Sistemul osos este slab mineralizat. Diferitele puncte de osificare sunt ntrziate i ne pot
indica ntr-o oarecare msur vrsta prematurului: punctul de osificare calcanean apare la 6
luni de gestaie, cel astragalian la 9 luni, al epifizei distale a femurului (Bclard) apare
aproape de natere.
Organele genitale externe sunt slab dezvoltate. Bieii prezint o incomplet coborre a
testiculilor, iar scrotul este mic, fr pliuri i nepigmentat. Fetele au vulva larg deschis, cu
labiile mari slab dezvoltate, care nu acoper labiile mici i clitorisul.

19. Prematurul deficient functionale (resp, nutritie, termoreglare, deficienta SN,

mijloacelor de aparare antiinfectioasa).

Deficiena funciei respiratorii

Aparatul respirator prezint deficiene morfofuncionale care sunt cu att mai grave cu ct
naterea a avut loc mult mai nainte de termen. La o vrst gestaional de 24-28 sptmni
pulmonul prezint caracterele pulmonului fetal, care sufer modificri pentru respiraia
atmosferic.
Cutia toracic ngust, coastele orizontale slab mineralizate, hipotonia musculaturii i
poziia nalt a diafragmului limiteaz excursia plmnilor.
Arborele traheobronic este ngust, iar elasticitatea plmnilor este sczut. Mecanica
respiratorie deficitar determin hipoventilaia.
Surfactantul este o substan lipoproteic ale crei molecule ptrund ntre moleculele
lichidului ce acoper suprafaa alveolelor. El scade tensiunea superficial la nivelul alveolei,
diminund coeziunea acestora i astfel amelioreaz ventilaia i hematoza, realiznd epurarea
pulmonar.
Cu ct gestaia este mai scurt, deficitul de surfactant va fi mai mare i dificultile
respiratorii mai pronunate.
Circulaia sanguin este deficitar cu perfuzie alveolar sczut datorit arterelor
pulmonare care au pereii groi, cu lumen mic i capilare slab dezvoltate.
Toate acestea determin hipoxie, care la rndul ei creaz vasoconstricie pulmonar la nivelul
micii circulaii, cu accentuarea hipoxiei. Aceasta duce la alterarea vascular cu leziuni ale

7
epiteliului alveolar, cu edem i transudat, cu fibrin intraalveolar i cu formarea de membrane
hialine.
La deficiena funciei respiratorii contribuie i deficiena centrului respirator care se
compune din trei pri:
apneustic n partea superioar a bulbului;
pneumotaxic n protuberan;
gasping n partea inferioar a bulbului.
Hipoxia prematurului care rezult din deficiena hematozei i hipercapneea dau acidoz
respiratorie de durat. Catabolismul tisular important i epuizarea rezervelor de glucide
pentru eliberarea energiei necesare, duce la acumularea de acid lactic i crearea unei acidoze
metabolice, care se adaug acidozei respiratorii. Acidoza are drept consecine:
deprimarea activitii inotrope i cronotrope a miocardului;
diminuarea filtrrii glomerulare i scderea reabsorbiei tubulare, mai ales pentru bicarbonat;
perturb activitatea cerebral;
utilizarea glucozei este inhibat;
este tulburat funcia pompei de sodiu; potasiul iese din celul i crete n spaiul extracelular;
determin vasoconstricia arterelor pulmonare, cu perfuzia alveolar sczut.

Deficiena funciei de nutriie

Prematurul prezint particulariti ale funciei de nutriie comparativ cu nou nscutul la
termen.
Secreia salivar redus, mucoasa bucal permeabil i uscat favorizeaz apariia stomatitei.
Amilaza salivar este prezent la natere.
Reflexul de supt este absent la o vrst gestaional mai mic de 33-34 sptmni.
Organizarea suptului n sensul creterii stabilitii i coerenei este secundar maturizrii
sistemului nervos. Abilitatea prematurului de a trece la alimentaia oral este semnalul
integrrii sale senzitivo-motorii. Reflexul de deglutiie este absent la majoritatea copiilor cu
greutatea la natere mai mic de 2000g.
Musculatura intestinal este hipoton, cu micri peristaltice lente ce favorizeaz
meteorismul i constipaia. Permeabilitatea mucoasei intestinale este mult crescut.
Digestia i absorbia glucidelor este satisfctoare la prematur. Lactaza prezint un deficit
tranzitor n prima sptmn de via. Prematurul poate utiliza lactoza din laptele matern,
precum i zaharoza sau maltoza din unele formule de lapte.

Deficiena mijloacelor de aprare

Deficiena mijloacelor de aprare a prematurului se manifest att n cadrul procesului de
aprare nespecific a pielii, mucoaselor i aparatului fagocitar, a factorilor serici nespecifici,
ct i la nivelul aprrii specifice imunitate umoral i celular.
Pielea lipsa pturii cornoase precum i lipsa aciditii dat de glandele sudoripare face ca
pielea s nu mai joace rolul de barier, prematurul fiind considerat ca o plag deschis. La
nivelul mucoaselor lipsesc aproape complet imunoglobulinele A secretorii. Activitatea
fagocitar a prematurului reprezint 50-60% din valorile adultului datorit rspunsului
chemotactic slab al leucocitelor.
Imunitatea specific umoral este mult redus. IgG de la mam trec la ft n ultimele luni
de sarcin, astfel c prematurul vine pe lume numai cu 0,5-1 g/l IgG, n timp ce nou nscutul
la termen cu 9-10g/l.

Deficiena cerebral

8
Creierul prezint circumvoluiile i anurile abia schiate. Distincia ntre substana cenuie i
cea alb este abia posibil. Vascularizaia slab n cortex i subcortex este mai abundent
periventricular i n nucleii gri.
Dezvoltarea celulelor cerebrale este slab. Procesul de mielinizare aproape inexistent, doar
mduva i bulbul prezint un nceput de mielinizare. LCR este xantocromic i conine 1-1,5g
% albumin. Elementele i hematiile sunt crescute. Glicorahia crescut.

Deficiena funciei de termoreglare

Dup natere, temperatura corporal a prematurului scade cu 2-3 i revine la 37 n 2-3 zile,
uneori ntr-o sptmn.
Lupta mpotriva frigului care se face prin creterea activitii musculare i a tonusului
muscular, joac rol minim la prematur, n schimb termogeneza chimic pare esenial.
n ceea ce privete termoliza, prematurul are o suprafa cutanat mare n raport cu greutatea
lor i paniculul adipos este foarte redus, deci mari posibiliti de pierdere de cldur.
Fa de aceast enorm pierdere de cldur, termogeneza devine foarte costisitoare n oxigen
i substane energetice.
Hipotermia i anoxia copilului cu G mic la natere duc la o deficien complet a centrilor
nervoi, la colaps vascular, la hemoragii capilare difuze, la hipoglicemie i tulburri renale
grave. Hipotermia la 32C timp de 12 ore este fatal.

20. Dismaturul, postmaturul

Definiie: Se numete copil cu greutate mic la natere orice copil cu greutatea la natere mai
mic de 2500g.
Sub aceast denumire sunt cuprinse trei categorii de copii:
prematuri adevrai, cu vrsta gestaional mai mic de 37 sptmni, Gn mai mic de
2500g, dar n concordan cu VG i T mai mic de 47cm.
copii nscui la termen sau aproape de termen, dar cu Gn mai mic pentru vrsta lor
gestaional;
copii nscui nainte de termen (prematuri) dar a cror greutate este mai mic dect VG.
Ultimele dou categorii de copii poart denumirea de ntrziai n creterea intrauterin
(ICIU), dismaturi, hipotrofie fetal, malnutriie intrauterin, debilitate congenital.
Pentru a diferenia prematurul de malnutritul intrauterin trebuie s cunoatem VG i creterea
intrauterin normal. VG este apreciat n luni de 28 zile sau n sptmni. Sarcina normal
este de 40 sptmni sau 10 luni a 28 zile. Limita viabilitii se pare c nu coboar sub 24
sptmni i sub 800g.
Creterea fetal din ultimele luni este urmtoarea:
24 spt. 600-700g;
28 spt. 1100g;
32 spt. 1700g;
36 spt. 2400g;
40 spt. 3200g.
Orice nou nscut care are la natere o greutate cu 500-600g mai mic dect greutatea pe care
ar trebui s o aib pentru VG este un dismatur. Dismaturii reprezint 1/3 din copiii cu
greutatea mic la natere.

21. Alimentatia naturala - defmitie, fiziologia lactatiei, factori ce intervin in initierea si

mentinerea secretiei lactate; medicamentele si alaptarea. Compozitia si rolul fiziologic al
laptelui de mama

9
 Alimetatia copilului : primele 4-6 luni lapte de om= naturala . Artificiala: preparat de
lapte praf / lapte de vaca . Mixta - combinata . Diversificata dupa primele 6 luni se
inlocuieste progresiv o masa de lapte cu un aliment nelactat.
Alimentatia naturala :
- calitati superioare asigura o ratie echilibrata in cee ce priveste raportul de proteine ,
glucide, lipide , saruri minerale si valoarea calorica . Copilul nu are nevoie de suplimenti :
ceai , apa , sucuri de fructe .
asigura protectia anti infectioasa asigurata printr-o serie de factori
* IgA se secreta in lapte (1 g/l) , in colostru ( in primele 10 zile de lactatie - 5
g/l- copii prematuri). Asigura protectie pt trunchiul digestiv , respirator , urinar . Induce
secretii de IgA la nivelul organismului sugarului .
*Lizozimul efect antibacterian
*Mucina impiedica aderarea germenilor
*Lactoferina- efect antibacterian , antiviral, antiparazitar , stimuleaza si alte
sisteme imune (activeaza macrofagele, PMN de la nivelul inflamatiei). Rol antitumoral.
*Fractiuni de complement
*Factor antistafilococic care ajuta la prevenirea infectiilor stafilococice.
*Macrofage , PMN-uri rol anti-inflamator , anti-infectios
*Bacili bifidus rol anti inflamator

Permite adaptarea automata a secretiei lactate la nevoile copilului.Compozitia laptelui variaza

in cursul unei zile , in timpul suptului, in cursul mai multor zile . Dimineata cantitatea de
lapte mai mare la copilul de 2-3 luni e de 200 ml lapte , iar dupa amiaza 50 ml . La
inceputul suptului laptele este mai diluat, mai apos, predomina glucidele , lipidele ; la sf
predomina lipidele senzatia de satiozitate .
- difera in functie de varsta gestationala : copil prematur
compozitie mult mai bogata in proteine, lipide decat atunci cand se nasc la termen
ajuta ala o crestere mult mai rapida a copilului.
Asigura legatura afectiva intre mama si copil
Ca aspect economic : este ieftin (laptele praf poate fi uneori f scump 2-3 luni
o cutie de 500g
la 3 zile =100 K)
Compozitia laptelui
Proteine lipide Glucide Saruri minerale valoarea calorica
colastru 27 30 60 3.9 580 hcal/l
Lapte matern 38 70 2 680 hcal/l
Lapte de vaca 34 37 48 12 655 hcal/l

Colostru galbui, redus cantitativ, ajuta la o buna o crestre a copilului in primele zile. Dupa
10 zile se trece la un lapte de tranzitie , se stabilizeaza dupa o luna la lapte matur.
Colastrul : 20 g/l proteine ; calorii .
Laptele de vaca este un lapte sarat.de 6 ori mai multe saruri minerale, valoare calorica
scazuta.
Laptele de om este dulce
Calitativ laptele matern albuminos predomina albumina 60%
de vaca cazeinos predomina cazeina 60%
Laptele matern cazeina , imunoglobuline , (IgA in special), enzime (>20%) care ajuta la
digestie,aminoacizi ( esentiali) ,Alfa lactoalbumina cu rol imp de ligant pt

10
 folati,vitamine,lactofeina . Aminoacizi polisaturati , colesterol in cantitate mica,
fosfolipide . 60 g lactoza , 10 g oligozaharide.

Laptele de vaca Beta lactoglobulina (in loc de Alfa lactoalbumina) , lipide . Aminoacizi
saturati , glucide . Lactoza + oligozaharide asemanator celui matern dar diferit f mult
calitativ . Se consuma intodeauna cu zahar. Poate fi dat in cantitate f mare risc de
edeme.

Tehnica alimentatiei naturale :

- pregatirea sanului mers la ginecolog, pediatru mameloane formate pt alaptat
- mamelonul trebuie exprimat (frecat) cu un prosop plusat dupa baie.
- Femeia sa fie convinsa de importanta alaptarii
- Dupa nastere sa existe conditia anatomica optima sa nu existe malformatii ale cav.buc (pt
ei exista tetine speciale)
- Daca copilul are sau nu atrezie de esofag, se patrunde cu o sonda pana in stomac
verificam permeabilitatea esofagului. I se da o lingurita de glucoza 5% sau ceai. Daca o
inghite este bine , daca nu fistula esotraheala.Pana la rezolvarea chirurgicala copilul va
fi alimentat parenteral.
- Daca totul este bine dupa 2-3 se pune copilul sa suga
- In prima zi suge 5 min la o masa , a doua zi 10 min , a treia 15 min , a patra zi 20 30 min
la o masa .
- Maxim 30 min dureaza un supt.Se suge alternativ la fiecare san si incepe cu sanul cu care a
terminat la masa respectiva
- Se accepta ca intervalul intre supturi sa fie de la 1.5-3h cu o pauza de 6 h noaptea.
- Suge la cerere 7-12 ori pe zi
- Suptul mai putin de 30 min pt ca, cantitatea de care are nevoie = 80% , o ia in primele 5 min
- Altfel sanul nu se mai umple cu lapte , apar fisuri la nivelul mameloanelorf dureroase
- Un nou nascut suge de 7-8 ori pe zi pana la 12 ori . Daca este prematur 10-12 ori pe zi
- La 2 luni suge de 6 ori , la 3 luni 5-6 ori/zi , la 4 luni 5 ori/zi , dupa 5 luni de 4 ori/zi.

22. Contraindicatiile alimentatiei naturale ; obstacole si incidente in alimentatia

naturala ; avantajele alimentatiei naturale
Contraindicatiile alimentatiei naturale :
- Boli : materne sau fetale , permanente (definitive) sau tranzitorii
-TBC pulmonar , septicemie, eclampsie , neoplasm , tratamente citostatice , insuficienta
cardiaca , insuficienta renala , diabet zaharat , HIV
- Cand mama este purtatoare de AgHbs contraindicate relativa copil vaccinat pt HBV in
prima ora de viata
- Afectiuni materne tranzitorii : infectii ale sanului (mastita), boli infectioase (viroze
respiratorii), tratamente cu antibiotice(contin Cl,tetraciclina,metronidazol , sulfamide)
intrerupere 2-3 sapt
- Daca mama are mastita la un san iar celalalt este sanatos se contraindica alaptarea din cauza
bacteriemiei
- Copilul poate avea intoleranta congenitala la lactoza . Fenilcetonurie , Galactozemie
- Afectiuni tranzitorii ale copilului : icter cu biliribina indirecta crescuta prin inhibitori de
glicuronoconjugare din laptele de mama
- Daca mama are sifilis poate alapta pt ca copilul are sifilis congenital iar mama nu-I face
rau

11
Incidente care pot aparea in alimetatia sugarului :
din cauza mamei : angorjarea (umflarea) sanilor cu furiaa laptelui ;mastita ; mamelonul
ombilicat (alungirea) ; hipogalactie (nu are lapte) .
din cauza sugarului : - malformatii ale cavitatii bucale ;
- lipsa reflexului de supt la sugarii prematuri sau cu suferinta cerebrala (sonda in stomac) ;
- regurgitatia = eliminarea unei cantitati mici de lapte dupa supt (5-10 ml) oral copilul
ridicat in pozitie verticala cu capul pe umarul mamei ca sa regurgiteze si sa dea afara
cantitatea de lapte ;
- varsaturile : intoleranta la proteina laptelui de vaca , stenoze hipertrofica de pilor
- colicile abdominale frecvente , dureaza de la nastere pana la 3 luni noaptea agitatie ,
planset (2 ore uneori); tinut in brate leganat , apasat pe burta , punga calda pe abdomen ,
contact piele la piele , sedative (fenobarbital 5 mg / kg corp ) , InsupSimplex 15 pic la
fiecare masa , supozitor cu algocalmin
- diareia post alimentare naturala (la san ) copii alimentati natural scaune moi , explozive ,
in timpul meselor 7-10 scaune pe zi normal . Se datoreaza unui surplus de lactoza in
laptele de mama care scapa nedigerat la nivelul colonului

23. Compozitia laptelui de vaca ; comparatie intre laptele de mama si eel de vaca
Dezavantajele hranirii copilului cu lapte de vaca
- Cantitate proteica de 3 ori mai mare suprasolicitare renala + hiperamonniemie
scaderea IQ-ului
- Lapte cazeinos albumina insuficienta . Predomina Beta lactoglobulina este
alergizanta si determina alergie la proteina laptelui de vaca : scaun diareic, microsangerari la
nivelul tractului digestiv , anemie secundara feripriva laptelui de vaca , colici abdominale ,
diateza exudativa cu eczema la nivelul fetei, pielii paroase a capului , sindromul de moarte
subita la sugari .
- Lactofeina scazuta cauza de anemie
- Protectie antiinfectioasa deficitara pt ca fiecare specie isi asigura protectia pt specia
respectiva. Ig-urile nu s epotrivesc .
- Cantitate scazuta de glucide.
- Cantitate de galactoza de 2 ori mai scazuta.
- Saruri minerale de 6 ori mai multe (de la 3 la 6 ori)
- Continut microbian crescut
- Predomina Acizii grasi saturati

24. Modificari aduse laptelui de vaca. Formule de lapte praf.( adaptate, semiadaptate,
de continuare, laptele praf conventional).

25. Alimentatia artificiala - defmitie, tehnica, incidente

Alimentatia mixta - defmitie, tehnica, preparate folosite in alimentatia mixta
Alimentatia artificiala
- Pana la 1 an nu se da copilului lapte de vaca
- Parametrii indepliniti de laptele praf : valoare energetica apropiata . Cantitate proteica
redusa fata de proteinele din laptele de vaca .
- Glucidele trebuiesc suplimentate cu lactoza sau cu alte dizaharide : maltoza ,
dextrinmaltoza, zaharoza .
- Raportul dintre cazeina si zaharina 40/60
_ Concentratie scazuta de Acizi grasi =1

12
Concentratie crescuta de Acizi grasi nesaturati
- Se reduce prin dilutie cantitatea de saruri minerale
- Se imbunatateste cu vitamine , oligoelemente , fier
- Preparatele de lapte praf : formula de start (primele luni de viata), de contiunare , speciale
- De start (pana la 6 luni) : adaptate , hipoalergenice ,hipoantigenice, compozitia
asemanatoare laptelui de mama . Denumiri comerciale : Aptamil I , Milumil I , Beba I ,
Humana I . Subgrupa preparatelor pt prematuri (<3000g) : Preaptamil , Humana 0
- De continuare (sugari 5-12 luni) : Cantitatea in glucide pe langa lactoza se adauga
dextrinmaltoza , amidon . Poat fi folosite si ca parte in alimentatia diversificata . Denumiri
comerciale : Humana II, Milumil II , Aptamil II , Beba II . Exista varianta junior pt copii intre
1-3 ani.
- Grupa preparatelor speciale copii cu probleme :
*prematuri
*preparate de lapte delactozate
*hipoalactozate sugari cu diaree , intoleranta totala/ partiala la lactoza
*hipoalergenice pt cei cu intoleranta la proteina laptelui de vaca se
inlocuieste cu o proteina de soia folosit in realimentaru dupa boli diareice
*cu formule hipocalorice pt sugari cu obezitate
*fara calciu copil cu intoxicatie cu vitamina D
*fara acid fenil piruvic pt copii cu fenilcetonurie
*fara saruri insuficienta cardiaca

Stabilirea ratiei alimentare

- prima luna : ore regulate de masa la 3 ore ziua , 6 ore noaptea 7 mese pe zi la copil
cu greutate normala , 10 mese la prematur
- A doua luna 6 mese/zi , a treia luna tot 6 mese/zi , a patra luna 5 mese/zi , a sasea luna 4
mese/zi
- Primele zile de viata Formula Finkelstein in primele 10 zile de viata (N = nr zile de
viata)
ml.lapte = (N-1) x 70 (sau 80)
de ex pt copil nascut cu >3500 g 80 ml
<3250 g 70 ml
- copil de 2 zile cu 3000 g 1x70=70 ml/zi10 ml la o masa=2 lingurite
- Dupa 10 zile 80 ml la o masa pana la 3 luni
- Maxim 700 ml lapte pe zi la 5-6 luni
- 400 ml suficinet pt consumul de Ca,fosfor , vitamine, etc
- Cel mult 200 ml/masa

26. Diversificarea -defmitie, alimente folosite in diversificare

Alimentatia mixta
- In situatia in care la varsta de 3 sapt copilul nu a depasit greutatea de la nastere sau sporul
ponderal este de 150 g
- Mama hipogalactica sau bolnava si trebuie intarcat copilul
- Trebuie verificari proba suptului (la mama hipogalactica), cantarirea copilului la toate
mesele pe parcursul a 24 h inainte de masa si imediat dupa ce a terminat de supt ( infasat) si
chiar daca a avut scaun sau urinat in timpul mesei . Se calculeaza media pe 24 h.
- Se incearca pt cateva zile stimularea secretiei lactate consum de lichide (3 l/zi) din care
laptele nu depaseste 1 l/zi .

13
- Sa fie mama odihnita , sa nu fie stresata , anxioasa clordelazina
- Tratament cu tiroidon sau metclopramid. Daca dupa 2- 3 zile se constata imbunatatire
alimentaie mixta .

Metode : Alternativa : o masa la san , una la biberon

- Complementara : la aceeasi masa : initial la san apoi artificiala
- Este aleasa de mama in functie de ce doreste ea
- Fiziologica este metoda complementara pt ca se pastreaza si mai bine secretia lactata
- La cea alternativa mama se poate deplasa (libertate de miscare) se intarca repede copilul
- Metoda diversificata : de la varsta de 3-6 luni , variaza in functie de cresterea copilui in
greutate.Exista si situatii de compromis nu creste bine in greutate si incepe o diversificare
mai rapida , la 4 luni . Nu se vb de diversificare la 3 luni . Exista reguli de diversificare a)
momentul de incepere => copilul in perfecta stare de sanatate pt ca pot aparea tulburari
digestive ; b) introducerea progresiva a unui singur aliment o data , sa stim daca ii tolreaza
digestia ; c) alimentul nou introdus se administreaza cu linguritza(de preferat) pt ca ii este
mai bine sugarului (ii dezvolta masticatia). Daca are intoleranta la un aliment nu se insista ca
sa-l manance.

Ordinea introducerii
*sucul de fructe 6-8 sapatamani => nu inseamna diversificare ci inlocuirea completa a
unei mese (30 ml de 2 ori /zi )
*citrice 6 sapt
*mere 8 sapt : mere + morcovi + portocale (carotinizare)
*prima zi o lingurita si se dubleaza apoi .
*rosii dupa 5-6 luni
*piersica in prima etapa
*prima oara de diversificare : 4-6 luni piure de fructe : mere + piersici +banane ,
ulterior(dupa 6 luni) se adaug fainos de orez cu zahar , branza de vaci .
*de la 4-6 luni supa de zarzavat : radacinoase la inceput ( telina , morcov , pastarnac ,
patrunjel pasate) , apoi se paote adauga cartoful pasat , ceapa
*nu se incearca ca pana la 1 an sa se puna sare pt a nu suprasolicita functia renala
*alt aliment : fainos + lapte faina de orez + lapte , ulterior si alte cereale : porumb ,
secara , grau
*se recomanda ca preparatul cu faina de grau spre 8 luni pt a nu induce sindromul
celiachiform ( intoleranta tranzitorie la glutine cu diaree cu evolutie prelungita)
*carnea dupa 5 luni jumate pui , vita pasata si amestecata in supa de zarzavat (40-50
g /zi) si nu in fiecare zi ci la 2 zile.
*dupa 6 luni galbenus de ou pasat in supa de zarzavat si ficat de pasare fiert (alternare la 3
zile)
*peste slab dup 6-7 luni cu atentie la oase
*de la 7 luni iaurt simplu
*la 8-9 luni sunca presata
*de la 6 luni branza de vaci amestecata intodeauna cu alte preparate
*se alege la inceput un aliment in functie de starea copilului
- eutrofic supa de zarzavat (val calorica scazuta) 22 cal / 100 ml (laptele 68 cal/100ml)
- distrofic fainos cu lapte val calorica crescuta 110 cal/100 ml
*apoi in supa de zarzavat se adauga ulei
*in primul an apa plata fiarta
*indulcire cu zahar (mierea de albine poate fi alergizanta)

14
*nu se recomanda capsuni , fragi , mure , zmura , kiwi , banane , sucuri pana la 3 ani
alergizante
*albusul de ou dupa 1 an (este alergizant)
*daca copilul are tendinte alergice la ou nu se da nici galbenus pana la 1 an

15