CECCAR FILIALA TIMIS

STAGIARI IN SISTEM COLECTIV

EXERCITII PROPUSE PENTRU ANUL I - SEM. II

TOTH NICOLAE

Anul I Semestrul II Grupa III

TIMISOARA

-2015-

1
II. AUDIT STATUTAR AL SITUATIILOR FI A CIARE (5 intrebari)
1) Normele de referinta in auditul situatiilor financiare.
2) Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?
3) Ce sunt si ce rol au normele contabile?
4) Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?
5) Recent v-ai alturat unei societi cu rspundere limitat care proceseaz alimente.
Compania este condus efectiv de ctre un director. Ceilali directori sunt non-executivi
i toi au relaii personale apropiate. Ca i membru cheie al echipei financiare, ai
descoperit c anumii angajai sunt pltii cu numerar, n mn, i nu prin intermediul
statului de plat. De asemenea, avei suspiciuni c unii din acetia sunt angajai fr
forme legale i nu dispunei de niciun fel de dovad a angajrii lor (documente sau
contracte).

Raspuns II.1.

In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de
norme de referinta: normele de audit si normele contabile.

Raspuns II.2.

Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o

autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Rolul
normelor de audit este sa ofere un cadru de referinta pentru auditori cu privire la
folosirea celor mai potrivite tehnici, sa defineasca scopurile misiunii si sa permita tertior
sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criteriii de calitate
omogene.

Raspuns II.3.

Normele (standardele) contabile reprezinta un ansamblu de reguli definite de o

autoritate de reglementare din domeniul contabilitatii, care sunt, de regula organisme de
interes public autonome. Rolul lor este sa stabileasca un cadru de referinta in vederea
modului de organizare, gestionare, controlare si utilizare a contabilitatii. Tranzactiile
economice zilnice sunt cuprinse in contabilitatea financiara a unei companii si ulterior
reprezinta baza intocmirii situatiilor financiare. Situatiile financiare sunt destinate sa
satisfaca nevoile commune de informatii ale unei game largi de utilizatori. Totodata
reprezinta cadrul de referinta la care se raporteaza auditorii situatiilor financiare, atunci
cand verifica situatiile financiare.

Raspuns II.4.

Prin prag de semnificatie se intelege nivelul, marimea unei sume, peste care auditorul
considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si
2
sinceritatea situatiilor finaciare, precum si imaginea fidela a rezultatului, cat si a
patrimoniului entitatii in ansamblu. Pragul de semnificatie reprezinta un nivel de eroare
sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ.
In primul rand, pragul de semnificatie se determina in functie de necesitatile
utilizatorilor. Se determina elementele considerate semnificative, (rezultat net, creante,
stocuri, cifra de afaceri, marfa comercialaetc). Acestea se aleg in functie de
caracteristicile, dimensiunea, evolutia unei entitati. Se urmareste sensibilitatea
variatiilor elementelor considerate a fi semnificative, si care implica o modificare
importanta in aprecierea situatiilor finaciare. De exemplu, daca se determina un prag de
semnificatie de 10% in vederea determinarii cifrei de afaceri, si se identica elemente
probante care au participat la determinarea cifrei de afaceri si care contin erori si a
caror procent este mai mare de 15 %, calculate ca si raport asupra cifrelor caracteristice
se considera ca pragul de semnificatie este depasit si prin urmare la sugestia
auditorului posturile respective trebuie corectate.

Raspuns II.5

M-as asigura ca Directorul si personalul responsabil de la resurse umane sunt la curent

despre ceea ce se intampla. De asemenea, dat fiind ca actionarii aproba situatiile financiare si
sunt proprietarii capitalurilor societatii si au dreptul la dividende, m-as asigura ca si ei la randul
lor sunt informati despre acest aspect.. Daca lucrurile nu ar fi puse la punct, sincer nu as fae parte
dintr-o asemenea echipa. Sursa fondurilor din care sunt platiti oameni poate fi pusa sub semnul
intrebarii, si se risca prezentarea si publicarea unor situatii financiae false, fata de care ca si
membru al echipei financiare nu mi-as asuma raspunderea.

IV. EVALUAREA I NTREPRI NDERILOR (3 intrebari)

1) Un utilaj nregistrat iniial la valoare de 60.000 lei, si cu o durat de utilizare de 10 ani se

reevalueaz succesiv stabilindu-se urmtoarele valori juste:
a) dup 2 ani Vj1 = 80.000 lei;
b) dup 5 ani Vj2 = 40. 000 lei;
c) dup 8 ani VJ3 = 10.000 lei.
Care este nivelul rezervei din reevaluare dup ultima reevaluare?

3
 Raspuns: IV.1.

La valoarea initiala 60000/10 ani = 6000 lei amortizare/an

a) Dupa 2 ani la prima reevaluare am amortizat 12.000 de lei. Valoarea contabila neta =
Valoarea initiala Amortizare = 60.000-12.000 = 48.000
Anulam amortizarea inregistrata de 12000 lei, anul 1 si 2, si inregistram reevaluarea,
cresterea de valoare 80.000 48.000 = 32.000 lei
1. 2813 Amortizarea utilajelor = 2131 Utilaj / 12000 lei
2. 2131 Utilaj = 105 Rezerve din reevaluare / 32000 lei
Recalculam amortizarea in functie de durata de utiizare ramasa = 80.000/8 ani =
10000
b) Dupa 5 ani de la anul 0 sau dupa trei ani de la prima reevaluare am amortizat 10000
x 3 ani = 30000 lei. Valoarea contabila neta = Valoarea initiala Amortizare = 80000
30000 = 50000 lei. In contul rezerve din reevaluare avem inregistrata valaorea de
32000 lei. Valoarea justa dupa a doua reevaluare este stabilita la 40000 de lei.
Anulam amortizarea pentru anul 3,4,5, de 30000
2813 Amortizarea utilajelor = 2131 Utilaj / 30000 lei

Reduc rezerva din reevaluare in suma de 10000

105 Rezerve din reevaluare = 2131 Utilaj / 10000
Suma ce ramane in contul 105 Reverve din reevaluare se preia in contul 1175
Rezultatul reportat reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare
105 Rezerva din reevaluare = 1175 /22000 lei

c)Dupa 8 ani de la anul 0 sau dupa alti trei ani de la utltima reevaluare, am amortizat
40000/5 ani = 8000 lei/an x 3 ani = 24000. Valoarea contabila neta Amortizare = 40000
24000 = 16000. Valoarea justa este stabilita la 10000 lei.

Anulam amortizarea precedenta anul 6,7,8, 2813 = 2131 Utilaj / 24000

Diferenta de 6000 lei, pentru a stabili noua valoare de 10000 lei din contul 2131 Utilaj se
preia pe pierdere, in contul 655 Chel.din reevaluarea imob. Corporale , nota contabila 655 =
2131 Utilaj / 6000 lei.

2) Se dorete s se depun la banc pe o perioad de 5 ani o sum de 10.000 lei cu o

rat a dobnzii de 5% pe an. Banca nainteaz i o ofert de certificate de depozit cu
dobnd de 5% pe an. Certificatul de deposit cost 100 lei i returneaz peste 5 ani o
valoare de 110,25 lei. Este mai avantajos s investii n 100 de certificate, dec s
realizai un depozit?

4
Raspuns IV.2:

Situatia nr. 1: Depozit cu capitalizare pe durata a 5 ani, cu o rata a dobanzii de 5% pe an.

Aplicand urmatorul rationament ST = S0 * (1 + D)T se poate determina valoarea investitiei la
finalizarea celor 5 ani.
Valoarea totala a investitiei = 10000 lei * (1+5%)5 = 10000 lei * 1,055
Valoarea totala a investitiei = 12762, 82 lei

Situatia nr.2: Se achizitioneaza cetificate de depozit.

Cu 10000 lei se pot achizitiona (10000/100) 100 de certificate.
Valoarea returnata de cele 100 de certificate achizionate, dupa 5 ani este de:
110, 25 lei * 100 certificate = 11025 lei

Rezulta ca investitia cea mai avantajoasa este cea in care se opteaza pentru depozitul cu
capitalizare.

3) Dac pretul actiunii unei ntreprinderi este actualmente 25.000 lei, rata de crestere
anticipat a beneficiilor de 9% si dividendul anticipat la sfrsitul exercitiului este de
1.500 lei, care este rata de rentabilitate sperat a titlului?

Rezolvare IV.3:

Rata de rentabilitate dorita = beneficiul pe actiune + cursul actiunii in viitor cursul

actiunii curent / cursul actiunii curent x 100
Rata de rentabilitate dorita = 1.500 lei + 25.000 + 9%x25.000 - 25.000 / 25.000 lei x 100
Rata de rentabilitate dorita = 1.500 lei + 2.250 lei / 25.000 lei x 100
Rata de rentabilitate dorita = 15%.

V Fuziuni i divizri de ntreprinderi (4 intrebari)

1. Din contabilitatea celor dou societi A i B intrate n fuziune rezult:

Societatea A: active diverse 90.000 lei exclusiv 1.000 aciuni achiziionate cu 6 lei / aciune
deinute la B, datorii 17.020 lei, numr de aciuni 16.000 titluri cu valoarea nominal 2 lei/
aciune. SocietateaB: active diverse 70.000 lei, datorii 13.840 lei, numr de aciuni 8.000
titluri cu valoarea nominal de 2 lei/aciune.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emise i prima de fuziune?

Raspuns V.1.

Prima problema pe care o implica fuziunea este evaluarea globala a fiecarei entitati care
participa la fuziune. In speta se intocmeste bilantul contabil, dar nu inainte de inventariere si de
evaluarea fair value a elementelor de active, datorii si capitaluri proprii. Aceasta activitate de
inventariere si evaluare se poate face cu ajutorul a mai multor metode:
5
 - metoda patrimoniala sau a a activului net;
- metoda bursiera;
- metoda bazata pe rezultate;
- metoda fluxului de numerar;
- metode combinate.

Evaluarea intreprinderilor care participa la fuziune prin metoda patrimoniala sau a

activului net presupune determinarea activului net contabil si a activului net corectat.

Denumirea elementului Intreprinderea A Intreprinderea B

Total active 90000 70000
Datorii 17020 13840
Plusuri/Minusuri + 1020 ( lei / actiune detinute
rezultate din evaluare la B)
I. Activul net corectat 74000 56160
(Rd.I RD2 + Rd.3

Cost de achizitie actiuni detinute de A la B = 6 lei/actiune =>

Plus de valoare = 1.000 actiuni * ( 7.02 lei 6 lei) = 1.020 lei

Se determina valoarea intrinseca a unei actiuni

La societatea A 74000 lei / 16.000 actiuni = 4.63 lei / actiune
La societatea B 56160 lei /8000 actiuni = 7.02 lei/actiune

Se stabileste raportul de schimb privind actiunile: 7.02 lei /4.63 lei = 1.51

Rezulta ca societatea A (abosrbanta) trebuie sa emita 151 de actiuni A pentru 100 de actiuni a
lui B (absorbita).

Determinarea numarului de actiuni de emis de catre intreprinderea A (absorbanta) pentru

remunerarea aportului nel la fuziune a intreprinderii B (absorbita).

Numarul de actiuni remunerate = 56160/4.63 = 12129 actiuni

Sau (7.02 lei /4.63 lei) x 8.000 de actiuni = 12129 actiuni

Determinarea primei de fuziune

sau diferenta intre valoarea contabila a partilor sociale la societatea absorbita si
valoarea nominala a titlurilor nou emise de catre societatea absorbanta.

6
 Prima de fuziune = (VI-VN) X NAR
In care: VI- valoarea intrinseca a unei actiuni a intreprinderii A
VN- valoarea nominala a unei actiuni a intreprinderii A
Nar - numarul de actiuni ce trebuie emise de catre intreprinderea A pentru
remunerarea aportului net la fuziune a intreprinderii B.

Prima de fuziune = ( 4.63- 2 lei ) x 12129 actiuni = 31899.27 lei

2. Din bilanul celor 2 societi intrate n fuziune rezult:

Soc A: activ real evaluat 48.000 lei, datorii 4.620 lei, nr de aciuni 3.750, valoare nominal 3
lei/aciune.Soc.B: activ real evaluat 91.500 lei, datorii 15.900 lei, nr de aciuni 7.500, valoare
nominal 3 lei/aciune. A deine la B 1.500 aciuni achiziionate cu 13,5 lei/aciune.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emis?

Rezolvare:

Se presupune ca A absoarbe pe B.

a) Determinarea valorii globale (valoare de aport) a celor doua societatii

Specificare A B
Total active 48.000 lei 91.500 lei
-Datorii - 4.620 lei -15.900 lei
- minus de valoare -5.130 lei
= Valoare de aport 38.250 lei 75.600 lei

Cost de achizitie actuni detinute de A la B = 13.50 lei/actiune =>

Scadere de valoare = 1.500 actiuni * ( 10.08lei-13.50 lei) = -5.130 lei

Se determina valoarea intrinseca a unei actiuni

Valoare contabila A = 38.250 lei / 3.750 actiuni = 10.2 lei / actiune
Valoare contabila B = 75.600 lei / 7.500 actiuni = 10.08 lei / actiune

Se stabileste raportul de schimb privind actiunile: 10.08 lei /10.2 lei = 0.988

Rezulta ca societatea A (absorbanta) trebuie sa emita 99 de actiuni A pentru 100 de actiuni a lui
B (absorbita).

Numarul de actiuni emise = 75600/10.2 = 7412 actiuni sau 10.08/10.2x 7500 =7412 actiuni.

7
3.Dou societi comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia
celor dou societi seprezint astfel: Societatea A: valoarea net de aport 48.000
lei, numr de aciuni 6.000, valoarea nominal 6.000 lei/aciune. Societatea B:
valoarea net de aport 40.000 lei, numr de aciuni 5.000, valoarea nominal 5.000
lei/aciune. Care este numrul de aciuni ce trebuie emise de societatea B dac ea
absoarbe societatea A.

Rezolvare:
Se determina valoarea intrinseca a unei actiuni
Valoarea contabila A = 48.000 lei / 6.000 actiuni = 8 lei/actiune
Valoare contabila B = 40.000 lei / 5.000 actiuni = 8 lei / actiune
Se stabileste raportul de schimb privind actiunile: 8 lei /8 lei = 1leu

Rezulta ca societatea B (abosrbanta) trebuie sa emita 100 de actiuni B pentru 100 de actiuni a
lui A (absorbita).

Numarul de actiuni emise = 48000/ 8 lei = 6000 actiuni sau 8/8x 6000 =6000 actiuni.

4. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz.

Situaia celor dou societi este: Societatea A: capital social 75.000 lei mprit n
7.500 de aciuni, rezerve 50.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 25.000
lei. Societatea B: active diverse 100.000 lei, datorii 37.500 lei, numr de aciuni 10.000
de titluri.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emis de soc B dac ea absoarbe soc
A.

Rezolvare:

Se determina valoarea intrinseca a unei actiuni

Aportul net a soc. A = 75.000 lei + 50.000 lei + 25.000 lei = 150.000 lei.
Valoare contabila A = 150.000 lei / 7.500 actiuni = 20 lei actiune;
Aport net.soc.B = 100.000 lei 37.500 lei = 62.500 lei
Valoare contabila B = 62500 lei/ 10000 = 6.25 lei / actiune.

Se stabileste raportul de schimb privind actiunile: 20 lei /6.25 lei =3.20 lei

Numarul de actiuni emise = 150000/ 6.25 lei = 24000 actiuni sau 20 lei/6.25 lei =3.20 x 7500
actiuni = 24000

8
VII. STUDII DE FEZABILITATE (8 intrebari)
1. Ce presupune o investiie de modernizare?
2. Ce presupune o investiie de nlocuire?
3. Care sunt principalele pri ale unui studiu de fezabilitate, piese scrise?
4. Ce reprezint durata de via a unui proiect investiional?
5. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a proiectelor investiionale este
rentabilitatea medie. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului?
6.Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a proiectelor investiionale este indicele
de profitabilitate neactualizat. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului?
7. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei, prezint
urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:

An Cost investiie Costuri de Total cost Total ncasri Cashflow anual net
exploatare
0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei 9.345 lei
1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
Total 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 lei

Calculai indicele de profitabilitate neactualizat.

8. Ce presupune o investiie de modernizare?

Raspuns VII.1
O investitie de modernizare presupune o imbunatatire a investitiei initiale.

Raspuns VII.2.
O investitie de inlocuire presupune o inlocuire a echipamentelor, care are ca rezultat o
reducere a costurilor, o crestere a calitatii bunurilor produse.

Raspuns VII.3.
- Date generale (denumire obiectiv, amplasament, titular, beneficiar, elaborator)
- Necesitatea si oportunitatea investitiei (necesitatea scurta prezentare privind situatia
existenta, tabele, harti, planse, deficiente majore, prognoze pe termen mediu si lung;
oportunitatea incadrarea obiectivului in politicile de investitii generale, acte legislative ce
reglementeaza domeniul invesititiei, acorduri internationale ale statului care obliga partea
romana la realizarea investitiei)

9
- Scenarii tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (scenarii
propuse, scenariu recomandat, avantajele scenariului recomandat)
- Date privind amplasamentul si terenul pe care urmeaza sa se amplaseze obiectul de investitie
- Informatii despre terenul din amplasament
- Costul efectiv al investitiei
- Avize si acorduri de principiu.

Raspuns VII.4
Durata de viata a unui proiect investitional poate avea doua intelesuri:
- din punct de vedere contabil, durata de viata poate fi inteleasa ca fiind durata din
cataloagele de amortizare.
- Sau, durata de viata poate fi interpretata din punct de vedere investitional, ca fiind durata
de exploatare, durata ce degaja incasari si plati (cash-flow).

Raspuns VII.5
Rentabilitatea medie este egala cu raportul dintre profitul mediu anual si investitia medie
anuala. Rentabilitatei medie = profit mediu anual / investitie medie anuala

Raspuns VII.6
Indicele de profitabilitate neactualizat (suma fluxurilor de numerar/ valoarea investitiei)
se calculeaza pentru numarul de ani in care se va realiza investitia.

Raspuns VII.7

Calcul Cash Flow Net

CF net an 0 = 8.520 lei 6.420 lei = 2.100 lei
CF net an 1 = 9.440 lei 6.420 lei = 3.020 lei
CF net an 2 = 9.440 lei 6.420 lei = 3.020 lei
CF net an 3 = 9.700 lei 6.500 lei = 3.200 lei
CF net an 4 = 9.700 lei 6.500 lei = 3.200 lei
CF net an 5 = 9.700 lei 6.500 lei = 3.200 lei

Suma Cash Flow net pentru toti cei 6 ani = 2.100 lei + 3.020 lei + 3.020 lei + 3.200 lei + 3.200
lei + 3.200 lei = 17.740 lei
Ipr = CF pentru toti cei 6 ani / investitia = 17.740 lei / 11.445 lei = 1.55

Raportul avand o valoarea mai mare ca 1, inseamna ca investitia este fezabila.

Raspuns VII.8

O investitie de modernizare presupune o imbunatatire a investitiei initiale.

10
 VIII. Analiza diagnostic a ntreprinderii (6 intrebari)

1. Calculai i interpretai modificarea situaiei nete a unei ntreprinderi care prezint

urmtoarea situaie financiar:
Indicator 31.12.n-1 31.12.n
Imobilizri 1000 1500
Stocuri 500 400
Creante 200 250
Disponibiliti 20 30
Datorii mai mari de un an 2000 2500
Datorii mai mici de un an 400 350

Situatia neta = Active totale Datorii totale

Active totale = imobilizari + stocuri + creante + disponibilitati

Datorii totale = Datorii mai mari de un an + datorii mai mici de un an

In anul n-1 Active totale =1720 Datorii totale = 2400

Situatia neta = 1720 2400 = -680

In anul n-1 societatea inregistreaza o situatie negativa. Rezulta investitii in mijloace fixe
(imobilizari), si o rata de lichidate generala redusa in vederea stingerii datoriilor pe termen scurt.
Societatea a apelat la datorii pe termen lung pentru a finanta activitatea, in special activul
circulant. Daca randamentul capitalurilor imobilizate este ineficient riscul rambursarii datoriilor
pe termen lung este crescut. Lichididatea imediata este negativa deoarece disponibilitatile banesti
nu acopera plata datoriilor pe termen scurt.

In anul n Active totale =2180 Datorii totale = 2850

Situatia neta = 2180 2850 = - 670

In anul n societatea continua sa inregistreze un activ net negativ, reuseste sa obtina o usoara
crestere a numerarului deoarece vinde o parte din stocuri, insa creste valoarea creantelor
neincasat, venituri indoielnice. Contiuna sa finanteze activitatea prin imprumuturi pe permen
lung si sa investeasca in mijloace fixe, prin achizitia de imobilizari care dovedesc un randament
ineficient, Situatia nu este imbunatatita semnificativ, riscul de faliment creste semnificativ pe
termen scurt.

11
2. Calculai i interpretai rata stabilitii financiare i rata autonomiei financiare
pentru o ntreprindere din domeniul industriei prelucrtoare care prezint
urmtoarele informaii bilaniere:
Indicator 31.12.n
Imobilizri 100000
Stocuri 20000
Creante 40000
Disponibiliti 5000
Capitaluri proprii 65000
Datorii mai mari de un an 50000
Datorii de exploatare 47000
Datorii bancare pe termen foarte scurt 3000

Raspuns: a. Rata stabilitatii financiare reflecta legatura dintre capitalul permanent de care
dispune intreprinderea si pasivul total. Poate fi calculata cu relatiile: Rsf = Capital
permanent/pasiv total x 100 sau Rsf 2 (1- Datorii pe termen scurt/pasiv total) x 100

Capital permanent = Capitaluri proprii + Datorii mai mari de un an = 65.000 + 50.000 = 115000

Pasivul total = Capitaluri proprii + Datorii mai mari de un an + Datorii de exploatare + Datorii
bancare pe termen foarte scurt = 65000+50000+47000+3000 = 165000.

Rsf1 = Capital permanent/pasiv total x 100 = 115000/165000 x 100 = 70 %

Rsf2 = 1- (Datorii de exploatare + Datorii bancare pe termen foarte scurt/ Total Pasiv

= 1- (50000/165000) x 100 = 70 %

Daca aceasta rata creste de la o perioada la alta inseamna o crestere a capitalurilor

permanente in totalul surselor de finantare. Ideal este sa creasca capitalurile proprii mai
mult decat datoriile pe termen lung, deorece reprezinta o sursa de finantare mai sigura si
mai stabila al activului circulant.

Raspuns b. Rata autonomiei financiare

Reflecta relatia dintre capitalurile proprii ale entitatii si total pasiv. (rata autonomiei financiare
globale) sau total capital permanent (rata autonomiei financiare la termen).

Rata autonomiei financiare globale = Capitaluri proprii/Pasiv total x 100 = 65.000/165.000

= 39.40 %

Procentul este pozitiv indica o marime mai mare a capitalului propriu decat a datoriilor pe
termen mediu si lung. Insa trebuie sa se urmareasca vinderea stocurilor si incasarea creantelor
pentru a genera numerar si a plati datoriile pe termen scurt.

Rata autonomiei financiare la termen = Capitaluri proprii/Capital permanent x 100

12
65.000 /115.000 x 100 = 56 %

Dat fiind ca entitatea are surse de finantare proprii mai mari de jumatate din totalul surselor de
finantare, rata se considera a fi realizata.

Sau calculate dupa relatia Capitaluri proprii/Datorii pe termen mediu si lung = 65000/50000x100

= 130 %. Si dupa aceasta a doua relatie rata este satisfacatoare, rezulta ponderea mai mare a
surselor de finantare interne decat externe si care deseori prezinta riscuri mai mari de indatorare.

3. S se calculeze i s se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru

ntreprinderea ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos:
Indicator u.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor 4000
Producia vndut 24000
Producia stocat 500
Subvenii de exploatare 2300
Cheltuieli cu materii prime 10000
Costul mrfurilor vndute 4200
Cheltuieli salariale 5000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu chirii 200
Impozite i taxe 300
Venituri din dobnzi 100
Cheltuieli cu dobnzi 500
Impozit pe profit 1400

Soldurile intermediare de gestiune reprezinta o serie de indicatori care pun in evidenta

etapele formarii rezultatului exercitiului, in stransa conexiune cu structura de venituri si
cheltuieli aferenta activitatii unei intreprinderi.

1. Marja comerciala (MC) = Venituri din vanzarea marfurilor Costul marfurilor vandute
Adica Mc = 4000 4200 = -200 u.m.
2. Productia exercitiului (Pe) = Productia vanduta + Productia stocata
= 24000+500 = 24500 u.m
3. Valoarea adaugata = Marja comerciala (MC) + Productia exercitiului (Pe) Consumuri
de la terti (Chelt. cu mat. Prime + Chelt. cu chiriile ) = -200 + 24500 10.200 = 14100
u.m.
4. Excedentul brut din exploatare = Valoarea adaugata + Subventii de exploatare
Impozite, taxe Cheltuieli de personal = 14100 + 2300 300 -5000 = 11100
5. Rezultatul din exploatare = Excedentul brut de exploatare + Alte venituri din exploatare
Amortismente si provizioane de exploatare Alte cheltuieli de exploatare = 11100 + 0-
1000-0=10100
13
 6. Rezultatul curent inaintea impozitarii = Rezultatul din exploatare + Venituri financiare
Cheltuieli finaciare = 10100 + 100-500 = 9700 lei
7. Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul curent inaintea impozitarii +/-Rezultatul
exceptional - Impozit pe profit Participarea salariatilor la profit = 9.700 1400 = 8300
u.m.

4. O intreprindere produce annual un numr de 5000 de produse la un pre unitar de

40 u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n
valoare de 60000 u.m., cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezint
salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de
5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 5000
u.m. s se calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i
operaional exprimat n uniti fizice i valorice i nivelul rezultatului de exploatare
i curent ateptat la o cretere la 5500 a numrului de produse vndute.

Rezolvare: Pragul de rentabilitate este un instrument de planificare prin care se evidentiaza

punctul in care firma devine profiabila, determinand nivelul minim al veniturilor necesare
acoperirii costurilor fixe si variabile ale firmei.

Pragul de rentabilitate PR = Costuri fixe / (Pretul de vanzare al unitatii Costurile variabile pe

unitate)

A. Pragul de rentabilitate financiara:

Costuri variabile in suma de 132000 lei dupa cum urmeaza:
Salariile personalului direct productiv 80000 lei * 90 % = 72000 lei
Cheltuieli cu materiile prime si materialele: 60000 lei
Costuri fixe totale in suma de 22000 lei, dupa cum urmeaza:
Salariile personalului din regie 8000 lei;
Cheltuieli cu utilitatile si chiriile: 5000 lei;
Cheltuieli cu amortizarea: 4000 lei;
Cheltuieli cu dobanzile: 5000 lei;
Ca = Cv+Cf
Ca = Q*c+CF
Q = CF/(p-c)

c = CV/Q
c = 132000 lei / 5000 buc. = 26,2

Q = 22000 lei / (40-26,4) = 1618 bucati necesare a fi produse pentru a atinge pragul de
rentabilitate.

Rezultatul din exploatare pentru o crestere a productiei la 5500 buc.

Rez.expl. = Ca-Cv-(Cf-cheltuielile cu dobanzile)
14
Rez.expl. = 5500 buc * 40 lei/buc 5500 buc * 26,4 lei/buc 17000
Rez.expl. = 57800 lei.

B. Pragul de rentabilitate operational:

Costuri variabile in suma de 132000 lei dupa cum urmeaza:
Salariile personalului direct productiv 80000 lei * 90 % = 72000 lei
Cheltuieli cu materiile prime si materialele: 60000 lei
Costuri fixe totale in suma de 17000 lei, dupa cum urmeaza:
Salariile personalului din regie 8000 lei;
Cheltuieli cu utilitatile si chiriile: 5000 lei;
Cheltuieli cu amortizarea: 4000 lei;

Ca = Cv+Cf
Ca = Q*c+CF
Q = CF/(p-c)

c = CV/Q
c = 132000 lei / 5000 buc. = 26,4

Q = 17000 lei / (40-26,4) = 1250 bucati necesare a fi produse pentru a atinge pragul de
rentabilitate.

Rezultatul din exploatare pentru o crestere a productiei la 5500 buc.

Rez.expl. = Ca-Cv-(Cf-cheltuielile cu dobanzile)
Rez.expl. = 5500 buc * 40 lei/buc 5500 buc * 26,4 lei/buc 17000
Rez.expl. = 57800 lei.

5. Analizai corelaia dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment i

trezorerie pentru o ntreprindere din domeniul consultanei financiarcontabile care
prezint urmtoarea situaie financiar:
Indicator 31.12.n
Imobilizri 2000
Stocuri 1000
Creante 20000
Disponibiliti 300
Capitaluri proprii 20000
Datorii mai mari de un an 2000
Datorii de exploatare 1000
Datorii bancare pe termen foarte scurt 300

Fondul de rulment (FR) reprezint marja de siguran a entitatii, stabilit de diferenele dintre
sumele de ncasat i sumele de pltit, precum i de decalajul dintre termenul mediu de
transformare a activelor circulante n lichiditi i durata medie n care datoriile pe termen scurt
devin exigibile. Se poate calcula in doua moduri:
15
 1. Fondul de rulment = Capitaluri permanente Active imobilizate = (Capitaluri proprii +
Datorii mai mari de un an) - Active imobilizate = (20000 + 2000) 2000 = 22000-2000
= 20000.

Din aceasta analiza rezulta un surplus de lichiditati peste nevoia de finantare a activelor
imobilizate care poate fi folosit pentru finantarea activelor circulante.

2. Fondul de rulment = Active circulante Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante +

Disp.banesti) Datorii pe termen scurt ( Datorii de exploatare + Datorii bancare pe
termen foarte scurt) = (1000 + 20000 + 300) - 1300 = 20000.
3. Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezint diferena dintre nevoile temporare i
sursele temporare, respectiv suma necesar finanrii decalajelor, care se produc n timp,
ntre fluxurile reale i fluxurile de trezorerie determinate, n principal, de activitatea de
exploatare.
Nevoia de fond de rulment = Active circulante exclusiv disponibilitati banesti Datorii pe
termen scurt exclusiv credite bancare pe termen scurt = 21000 1000 = 20000. Activele
circulante cu termen de lichiditate sub un an sunt finantate stabil din surse proprii, rezulta un
surplus suficient si pentru plata datoriilor pe termen lung.

6. Calculai i interpretai ratele de lichiditate pentru o ntreprindere din sectorul

industriei prelucrtoare cu urmtoarea situaie bilanier:
Indicator 31.12.n
Imobilizri 30000
Stocuri 4000
Creante 5000
Disponibiliti 1000
Capitaluri proprii 20000
Datorii mai mari de un an 5000
Datorii de exploatare 13000
Datorii bancare pe termen foarte scurt 2000

Lichiditatea poate fi exprimata prin fondul de rulment si prin calcularea unor coeficienti de
lichiditate. Fondul de rulment poate fi luat in considerare in marime absoluta determinat ca
diferenta intre capitalurile permanente (CP) si activele imobilizate (AI), sau in marime
relativa, astfel:

a) In marime absoluta, Capitaluri permanente = (Capitalurile proprii + Datoriile mai mari

de un an) = 20000 + 5000 = 25000 - Active imobilizate (Imobilizari) = 30000

FR = 25.000 30000 = -5000, rezulta fond rulment negativ. Nu exista surplus de finantare a
activelor circulante.

b ) In marime relativa =FR = AC DTS

16
Active circulante = Stocuri + Creante + Disponibilitati = 4000 + 5000 + 1000 = 10000

Datorii pe termen scurt = Datorii de exploatare + Datorii bancare pe permen foarte scurt

= 13000 + 2000 = 15000

FR = 10000 15000 = -5000

Si dupa a doua relatie fondul de rulment este negativ. Din datele prezentate in bilant rezulta
ca societatea a apelat la Datorii pe termen lung pentru a acoperi fondul de rulment negativ,
adica a asigurat necesarul de fond de rulment.

Insa, daca analizam calculul Necesarului fondului de rulment = Active circulate exclusiv
disponibilitati banesti Datorii pe termen scurt exclusiv credite pe termen scurt, observam
ca acesta este negativ si prin urmare creste nevoia de finantare pe termen lung si totodata
exista riscul incapacitatii de plata pe permen scurt.

Alti trei indicatori folositi pentru calculul lichiditatii sunt : Lichiditatea generala (LG) ,
lichiditatea redusa (LR), lichiditatea imediata (LI).

Lichiditatea generala = Stocuri + Creante + Disp. Banesti / Datorii pe termen scurt =

(4000 + 5000 + 1000) / 15000 = 10000/15000 = 66 % ponderea activelor in total datorii pe

termen scurt, rezulta o finantate de 34 %, care trebuie efectuata din datorii pe termen lung.

Lichiditatea redusa = Creante + Disp.banesti / Datorii pe termen scurt =

(5000 + 1000)/15000 = 6000/15000 = 40 %. Prin incasarea sumelor datorate de clienti si a

disponibilitatilor existente in bani lichizi se asigura plata a 40 % din totalul datoriilor pe
termen scurt.

Lichiditatea imediata = Disp.banesti / Datorii pe termen scurt = 1000/15000 = 6 % disponibil

lichiditati banesti pentru a achita datoriile pe termen scurt.

X. ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN (4 intrebari)

1) Organizarea i elaborarea procedurilor pentru controlul financiar preventiv.
2) Realizai o misiune de audit intern cu privire la ciclul Vnzri ncasri pn la
nivelul ntocmirii matricei riscurilor i a raportului intermediar, inclusiv.
3) ntocmii o Carta de audit intern i un Regulament general de aplicare a Cartei de
audit intern la o societate comercial din domeniul produciei industriale.
4) Identificai principalele categorii de riscuri n cazul urmtoarelor obiecte auditabile:
- conducerea contabilitii stocurilor i elementelor de trezorerie
- ncasrile i plile
- organizarea i realizarea arhivrii documentelor.

17
Raspuns 1).

-Emiterea deciziei de catre conducatorul societatii prin care sunt nominalizate persoanele care
exercita controlul financiar preventiv si limitele de competenta in exercitarea controlului
-.Stabilirea operatiunilor si documentelor supuse controlului financiar-preventiv si circuitul
acestora
- - In vederea acordarii vizei de control financiar preventiv se prezinta documente justificative
corespunzatoare, certificate in privinta realitatii si legalitatii prin semnatura conducatorilor
compartimentelor de specialitate care initiaza operatiunea respectiva.
- Persoana care exercita controlul financiar preventiv nu trebuie sa fie implicata, prin sarcinile de
serviciu, in efectuarea operatiunii supuse controlului financiar preventiv.

Raspuns 2).
Se intocmeste un plan de audit intern.
OBIECTIVUL MISIUNII DE AUDIT: Verificarea ciclului de Vinzari-Incasari.

O misiune de audit presupune parcurgerea mai multor etape. In acest sens, seful
compartimentului de audit intern intocmeste un Plan de audit intern, respectand cerintele
standardelor de audit intern.

ETAPELE MISIUNII:

I. PREGTIREA MISIUNII DE AUDIT - ACTIVITATI:

1. Tiprirea i procesarea Ordinului de serviciu
2. Tiparirea i procesarea Declaraiei de independen
3. Pregtirea i transmiterea Notificrii privind declanarea misiunii de audit intern ctre prile
Interesate
4. Colectarea i prelucrarea informaiilor
Identificarea legilor i regulamentelor aplicabile structurii auditate
Obinerea organigramei
Obinerea Regulamentului de organizare i funcionare
Obinerea procedurilor scrise
Identificarea personalului responsabil
Obinerea exemplarului de Raport de audit intern anterior
5. Intocmirea Chestionarului de control intern
exista contracte cu furnizorii?
exista comenzi catre furnizori?
se verifica daca achizitiile efectuate sunt conform cu comenzile facute exista contracte cu
clientii?
exista comenzi de la clienti?
se verifica daca vanzarile efectuate sunt conform cu comenzile primiteverificarea
registrului de casa si a extrasului de cont;
se verifica daca achitiile nu sunt prea mari in raport cu comenzile clintilor;
18
 verificarea stocurilor;
se verifica daca stocurile nu sunt prea mari, acest lucru demonstrand faptul ca nu se fac
comenzi conform cererii clientilor si se blocheaza banii in stocuri;
verificarea respectarii termenelor scadente la facturi;
verificarea existentei sau nu a unor penalitati pt nerespectarea termenelor de plati;
confruntarea situatiei fiecarui client din evidenta societatii cu situatia primita de la fiecare
client;
6. ntocmirea listelor centralizatoare a obiectelor auditabile:
Conducerea contabilitatii - obiecte auditabile:
Contabilitatea datoriilor si creanelor
Contabilitatea trezoreriei
Conducerea activitii financiare - obiecte auditabile:
Activitatea de plat/ncasare a datoriilor, respectiv creanelor;
7. Elaborarea labelului puncte tari i puncte slabe.
8. ntocmirea programului de audit intern.
9. Intocmirea Notei i a Programului preliminar al interveniei la faa locului
10.Obinerea aprobrii Notei i a anexelor acesteia: Colectarea i prelucrarea datelor, tabelul
puncte tari i puncte slabe i programul interveniei la faa locului.
11. Planificarea i organizarea edinei de deschidere.
12. Redactarea Minutei edinei de deschidere. Obinerea numelui persoanelor de contact i
stabilirea unui loc pentru desfurarea activitii de audit.

II. INTERVENTIA LA FATA LOCULUI: (PT. OBIECTIVUL: VERIFICAREA CICLULUI

DE VINZARI-INCASARI) - ACTIVITATI:
1. Efectuarea testrilor, detaliate Programul interveniei la faa locului
2. Discutarea constatrilor cu eful de serviciu
3. Elaborarea F.I.A.P. - urilor
4. Colectarea dovezilor
5. Revizuirea documentelor de lucru din punct de vedere al coninutului i al formei i
ntocmirea Notei centralizatoare a documentelor de lucru.

ANALIZA RISCURILOR - MATRICEA RISCURILOR

1. Exista contracte cu furnizorii?
2. Achizitiile corespund cu comenzile?
3. Exista contracte cu clientii?
4. Exista comenzi de la clienti?
5. Achizitiile se fac tinand seama de comenzile clientilor?
6. Platile numerar sunt toate trecute in registrul de casa?
7. Stocurile sunt prea mari in raport cu ritmul de vanzare?
8. S-au respectat termenele scadente la plati?
9. Exista penalitati de intarziere?
10. Exista neconcordante intre situatia platilor din evidentele societatii si evidentele furnizorilor?

19
Raspuns 3)
Carta auditului intern urmareste:
- sa defineasca sfera de activitate a auditului intern;
- sa stabileasca pozitia structurii de audit intern n cadrul societatii;
- sa autorizeze accesul la documente, persoane si bunuri fizice, autorizare necesara
pentrundeplinirea obiectivelor auditului intern

A. Rolul si obiectivele auditului intern:

1. Rolul auditului intern:
Auditul intern al calitatii este o examinare sistematica si independenta, efectuata pentru a
determina daca activitatile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispozitiilor
prestabilite, daca aceste dispozitii sunt efectiv implementate si corespunzatoare pentru relizarea
obiectivelor. Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care ofera societatii o
asigurare referitoare la gradul de control asupra sistemului calitatii activitatii de productie
desfasurate si a guvernarii entitatii, precum si recomandari pentru mbunatatirea proceselor de
productie si a gestionarii patrimoniului. Auditul intern contribuie la mbunatatirea continua a
managementului si a calitatii acestuia. Aceasta examinare se realizeaza n raport cu normele
existente (standarde, standarde de referinta, indicatori de performanta, manualul calitatii,
proceduri, instructiuni etc.), pentru a stabili n ce masura ele sunt respectate, ndeplinite. Auditul
calitatii nu se rezuma, nsa, numai la stabilirea acestei corespondente, ci evalueaza eficacitatea
aplicarii acestor norme si a rezultatelor obtinute ndomeniul calitatii. Pe baza rezultatelor
auditului calitatii se propun actiuni care sa duca la mbunatatirea gradului de realizare a
obiectivelor propuse anterior. Auditorii identifica cauzele care au dus la aceste nendepliniri si
propun masurile pe care le considera cele mai potrivite pentru eliminarea lor.

2. Obiectivele auditului intern:

2.1. Obiectivele generale auditului intern:
sa asigure conducerea, actionarii, n general, ca societatea satisface sau nu standardele
minime de calitate sa consacre metode adecvate de evaluare interna si sa demonstreze
prin probe sidocumente relevante starea procesului de productie si cercetare di societate;
sa auditeze autoevaluarea, sa coopereze cu evaluatorii externi si sa contribuie la
asigurarea si cresterea calitatii;
sa faca cunoscute conducerii activitatile si procesele de productie care nu ndeplinesc
standardele minime de calitate si sa faca propuneri pentru mbunatatirea lor.
2.2. Obiectivele misiunii de audit intern
verificarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor specifice proceselor de
productieside cercetare din societate cu normele legale - auditul de regularitate;
evaluarea rezultatelor obtinute si compararea lor cu obiectivele propuse;
examinarea impactului activitatilor desfasurate asupra calitatii proceselor de productie
side cercetare din sociectate auditul de performanta.- evaluarea sistemelor de
management auditul de sistem.

3. Organizarea auditului intern:

20
Conducatorul societatii ia masurile necesare pentru instituirea cadruluiorganizatoric si functional
necesar desfasurarii activitatii de audit intern. Auditorii interni si desfasoara activitatea n
subordinea directa a conducatorului unitatii, exercitnd o functie distincta si
independenta de activitatile unitatii; prin atributiile lor, nu trebuie sa fie implicati n
elaborarea procedurilor de control intern si n desfasurarea activitatilor supuse auditului intern.
Auditorii interni sunt responsabili pentru organizarea si desfasurarea activitatilor de audit.
Auditul intern este o activitate functionala independenta si obiectiva prin care se ofera consiliere
si asigurare managementului ca sistemele de control intern exista sifunctioneaza eficace.

Auditorii interni din cadrul societatii:

raporteaza direct managementului si sunt independenti fata de orice alt departament;
informeaza managementul despre modul de functionare a sistemului calitatii din unitate;
nu au putere, autoritate, functii sau ndatoriri executive sau manageriale, cu exceptia celor
legate de gestionarea functiei de audit intern;
nu sunt implicati n operatiunile/activitatile curente ale unitatii;
nu sunt responsabili pentru elaborarea detaliata sau implementarea de noi sisteme, dar pot fi
consultati n timpul procesului de elaborare n ceea ce priveste masurile de controlce trebuie
ncorporate n sistemele noi sau modificate, cu mentiunea ca este interzis n mod expres ca
acelasi auditor sa dea consultanta ntr- un domeniu si ulterior sa-l auditeze.

Relatia cu auditul extern - Auditorii interni vor intra n legatura cu auditorii externi pentru:
a ntretine cu acestia o relatie de lucru profesionala si de cooperare
a asigura valorificarea adecvata a informatiilor referitoare la sistemul auditat sirezultatele
auditului intern si extern.

Auditorii interni se vor conentra n special pentru:

orientarea planului anual de audit intern astfel nct sa tina cont de recomandarileauditorului
extern;
primirea rapoartelor auditorului extern si informarea managementului despre recomandarile
acestora;
cunoasterea programului de audit extern si a metodologiei specifice aplicata pentru realizarea
auditului extern;
facilitarea comunicarii, cnd este necesar, ntre auditul extern si conducerea societatii

4. Atributiile auditorilor interni:

definesc proceduri de audit intern a calitatii specifice unitatii; acestea sunt
acceptate de catre management;
elaboreaza proiectul planului anual de audit intern;
efectueaza activitati de audit intern pentru a verifica daca sistemele de management sunt
transparente si sunt conforme cu criteriilor, standardelor si indicatorilor de performanta
specifici asigurarii interne a calitatii;
raporteaza periodic constatarile, concluziile si recomandarile rezultate din activitatilede
audit;
elaboreaza raportul periodic (anual) de audit intern si prezenta concluziile sipropunerile
conducerii societatii;

21
5. Standardele de audit intern:
Procedurile si metodologiile folosite la auditul intern au la baza Normele metodologice de
exercitare a auditului intern, armonizate cu Standardele de PracticaProfesionista a Auditului.

B. Principiile activitatii auditului intern:

1. Independenta si obiectivitate:
Activitatea de audit intern nu trebuie sa fie supusa ingerintelor (imixtiunilor) externe
ncepnd cu stabilirea obiectivelor auditului, realizarea efectiva a lucrarilor sipna la
comunicarea rezultatelor acesteia.Persoanele care sunt soti, rude sau afini pna la gradul al
patrulea inclusiv, cuconducatorul unitatii, nu pot fi auditori interni n cadrul aceleiasi entitati.
Auditorii interni nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit intern n unitate daca sunt soti
sau afinipna la gradul al patrulea inclusiv, cu conducatorul acesteia sau cu membrii
organului deconducere colectiva.Auditorii interni nu trebuie implicati n vreun fel n
ndeplinireaactivitatilor pe care n modpotential le pot audita si nici n elaborarea si
implementareasistemelor de control intern ale unitatiii.

2. Competenta si constiinta profesionala:

Pregatirea si experienta auditorilor interni constituie un element esential n atingerea eficacitatii
activitati de audit. Structura de audit public intern trebuie sa dispuna de toata competenta si
experienta necesara n realizarea misiunilor de audit. Indiferent de natura lor, misiunile de audit
intern vor fi ncredintate acelor persoane cu o pregatire si experienta corespunzatoare nivelului
de complexitate al sarcinii. n scopul auditarii unor proceduri specifice, pot fi contractate servicii
de expertiza/consultant n afara unitatii, iar lucrarile vor fi supervizate de auditorii interni.
Structura de audit intern trebuie sa dispuna de metodologii si sisteme IT moderne,de metode de
analiza statistice si instrumente de control a sistemelor informatice. Este necesara organizarea
unui sistem de pregatire profesionala continua.

3. Exercitarea unei activitati normate:

Structura de audit intern va elabora norme metodologice proprii n conformitatecu Normele
metodologice generale referitoare la exercitarea auditului intern.

4. Programul de asigurare si mbunatatire a calitatii:

Auditorii interni trebuie sa elaboreze un program de asigurare si mbunatatire acalitatii sub toate
aspectele activitatii de audit intern. Programul trebuie sa asigure faptul ca normele, instructiunile
si codul de conduita etica sunt respectate de auditorii interni. Auditul intern necesita
adoptarea unui proces permanent de supraveghere sievaluare a eficacitatii globale a
programului de calitate. Acest proces trebuie sa permitaevaluari interne si externe. Evaluarea
interna presupune controale permanente privind buna functionare aauditului intern si controale
periodice realizate de catre auditorii nsisi (autoevaluare). Auditorii interni examineaza
eficacitatea normelor interne de audit pentru a verifica dacaprocedurile de asigurare a calitatii
misiunilor de audit sunt aplicate n mod satisfacator, garantnd calitatea rapoartelor de audit.
Evaluarea interna permite depistarea insuficientelor si imbunatatirile necesare unei

22
derulari corespunzatoare a viitoarelor misiuni de audit si planificarea activitatilor de
perfectionare profesionala.

C. METODOLOGIE
1. Planul anual de audit intern:
Proiectul planului de audit intern se elaboreaza de auditorii interni, pe baza evaluarii riscului
asociat diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau operatiuni,precum si prin
preluarea sugestiilor conducerii unitatii. Conducerea aproba anual proiectul planului de audit
intern. Auditorul intern poaterealiza misiuni de audit intern cu caracter exceptional, necuprinse n
planul anual de audit intern.

2. Conditiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern

2.1. Accesul auditorilor interni la informatii si documente

Auditorii interni au acces sau pot solicita toate datele si informatiile utile siprobante (inclusiv
cele n format electronic) pe care le considera relevante pentru scopul siobiectivele misiunii de
audit intern.

2.2. Realizarea misiunii la fata locului

Auditul trebuie sa fie realizat ntr-un climat de ncredere. Conducerea unitatiitrebuie sa sustina
activitatea auditorilor interni, deoarece acestia urmaresc doar mbunatatirea functionarii
unitatii si promovarea intereselor acesteia.

2.3. Transmiterea rezultatelor

Constatarile si recomandarile sunt aduse la cunostinta conducerii unitatii pemasura obtinerii
acestora, daca ele prezinta importanta. Raspunsul conducerii unitatii laaceste comunicari pot
determina reorientarea cercetarilor auditorilor. La ncheierea auditului sunt comunicate
conducerii unitatii principalele concluzii,observatiile relevante si propunerile de mbunatatire a
unor indicatori. Proiectul raportului de audit intern este prezentat conducerii unitatii.
Conducerea unitatii comunicaeventualele observatii auditorilor. n termen de 10 zile de la
primirea acestora, auditorii interni analizeaza observatiile, ntreprind procedurile necesare
pentru mbunatatirea probelor si prezinta conducerii forma raportului mbunatatita. Dupa
aprobarea modificarilor facute, auditorii interni trimit raportul final de audit conducerii unitatii.

2.4. Urmarirea aplicarii recomandarilor auditorilor interni

Conducerea unitatii fixeaza modalitatile de aplicare a recomandarilor. Conducerea unitatii
poate sa propuna un plan de actiune nsotit de un calendar de implementare a
recomandarilor. Conducerea unitatii asigura urmarirea aplicarii planuluide actiune.

D. REGULI DE CONDUITA
Auditorul are acces la toate datele n cadrul misiunii sale si trebuie sa respectesecretul
profesional n ceea ce priveste informatiile colectate. Auditorul exercita o functie de
evaluare independenta, care se concretizeaza nrecomandari. Auditorul trebuie sa respecte
Codul privind conduita etica a auditorilor. Auditorul trebuie sa semnaleze imediat, pe linie
ierarhica, neregulile care facobiectul auditului. Auditorul trebuie sa comunice rezultatele muncii

23
sale (constatarile si recomandarile) conducerii unitatii. Raportul de audit si documentele de lucru
sunt supervizate de catre responsabilul misiunii de audit sau, n lipsa acestuia, de auditorul
nsusi. Aceasta asigura faptul ca, att constatarile ct si informatiile probante sunt validate.

Raspuns 4)
Identificai principalele categorii de riscuri n cazul urmtoarelor obiecte auditabile:
- conducerea contabilitii stocurilor i elementelor de trezorerie
Riscuri semnificative aferente stocurilor
Sa nu fie operate in gestiune toate documentele de intrare-iesire a stocurilor
Sa fie receptionate stocuri neinsotite de documente justificative
Sa nu se controleze fizic cantitatea si calitatea stocurilor intrate-iesite
Sa nu se efecueze regular inventarierea
Sa nu se acorde atentie stocurilor fara miscare sau cu miscare redusa, care pot rezulta depreciate
Sa se achizitioneze stocuri, fara sa existe in prealabil un ordin de achizitie
Sa nu fie inregistrate in contabilitate toate operatiunile de intrare-iesire privind stocurile.
Riscuri semnificative aferente elementelor de trezorerie
Inexistena unor proceduri scrise/monografii privind activitatea de organizare i funcionare a
casieriei
Inexistena unor proceduri scrise/monografii privind evidena contabil a operaiunilor de casi
de banc
Procedurile/monografia privind evidena contabil a operaiunilor de cas i de banc nu
estecunoscut de personalul desemnat n conducerea acesteia
Nedesemnarea persoanelor responsabile cu conducerea evidenei contabile a operaiunilor de
cas i de banc
nregistrarea eronat n alte conturi a sumelor derulate prin trezorerie, bnci sau casierie
Lipsa actelor justificative, anexe la extrasele de cont sau la fila registrului de cas
Nedesemnarea persoanelor responsabile cu controlul sistematic al activitii de casierie

Riscuri semnificative incasari-plati

Sa nu aiba la baza documente justificative si operatiuni economice din care sa ia nastere
operatiunea de incasare sau plata (factura vanzare/cumparare).
Sa nu existe documente justificative incasare-plata (chitanta, dispozitia de incasare/plata, cec,
ordin de plata)
Incasarile/Platile sa fie efectuate de persoane neautorizate.
Sa nu existe o delimitare a operatiunilor si a soldurilor ce pot fi platite/incasate prin banca sau
casierie.
Sa nu fie inregistrate in contabilitate exhaustiv toate operatiunile de incasari si plati.
Soldurile finale a unei perioade sa fie diferite de soldurile de pornire a perioadei urmatoare.

Riscuri semnificative prividn organizarea si realizarea arhivarii

Sa nu existe spatii de arhivare adecvate.
Spatiile sa nu fie asigurate corespunzator.
Sa nu fie emisa o procedura de arhivare.
24
Sa nu fie respectata procedura de arhivare.
Sa nu se respecte baza legala privind arhivarea documentelor, acolo unde legea o impune.

25