Sunteți pe pagina 1din 32

GRUPA I Categoria I Elaborarea situatiilor financiare anuale

1. (811.) Care sunt lucrarile premergatoare (preliminare) intocmirii


situatiilor financiare anuale?
Rspuns:
a) - intocmirea balantei conturilor inainte de inventariere respectiv ntocmirea
balanei de verificare nainte de inventarierea general a patrimoniului
b) efectuarea inventarierii generale a patrimoniului i
-determinarea plusurilor i minusurilor cantitative
-nregistrarea plusurilor i minusurilor cantitative n contabilitate
-nregistrarea minusurilor de valoare aferente activelor n contabilitate potrivit
principiului prudenei
-nregistrarea provizioanelor
-nregistrarea amortizarilor
-ajustarile pentru deprecieri
-diferenele de curs valutar
c) delimitarea n timp a veniturilor i cheltuielilor
d) nchiderea contului de profit i pierdere, respectiv a veniturilor i cheltuielilor i
calculul rezultatului contabil
e) calculul rezultatului fiscal i al mpozitului pe profit
f) nregistrarea impozitului pe profit i nchiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe
profit
-determinarea rezultatului exercitiului si distribuirea profitului sau finantarea
pierderilor
g) ntocmirea balanei de verificare final

2. (823.) O societare comerciala participa cu 51% la constituirea


capitalului social al altui agent economic. In acest scop se efectueaza
si se inregistreaza urmatoarele operatii:
a) se subscriu si se platesc prin virament 1.000 de actiuni care au
valoarea nominala de 50 lei si cea de emisiune, de 60 lei;
b) unitatea emitenta ii acorda dividende de 50% pentru primul an, dupa
care rascumpara 300 de actiuni la pretul de 62 lei si alte 200 de actiuni
la pretul de 49 lei.
1

Rspuns:
a) Subscrierea aciunilor: 1.000 de aciuni x 60 lei = 60.000 lei;
261 =
5121
60.000 lei
b) Dividende: 50% x 1.000 aciuni x 50 lei = 25.000 lei;
461 =
761
25.000 lei
c) Vnzarea a 300 aciuni x 62 lei = 18.600 lei;
5121 =
7641
18.600 lei
i pentru costul de achiziie: 300 aciuni x 60 lei = 18.000 lei:
6641
=
261
18.000 lei
d) Vnzarea a 200 aciuni x 49 lei = 9.800 lei:
5121
=
7641
9.800 lei
i pentru costul de achiziie: 200 aciuni x 60 lei = 12.000 lei
6641
=
261
12.000 lei

3. (835.) Se realizeaza in antrepriza o constructie referitor la care se


cunosc urmatoarele elemente:
a) avansul acordat antreprenorului 90.000 lei
b) executia constructiei se desfasoara pe parcursul a doua perioade de
gestiuni, costul total al lucrarilor facturate de antreprenor este de
700.000 lei, exclusiv TVA, valoarea lucrarilor facturate la sfarsitul
primei perioade de gestiune fiind de 300.000 lei, TVA 19%.
c) Decontarea sumelor datorate antreprenorului se realizeaza prin
virament integral dupa finalizarea si recepria constructiei.
Cum se inregisreaza in contabilitate?

Rspuns:

a) Avansul acordat antreprenorului:


%
=
5121
107.100 lei
232
90.000 lei
4426
17.100 lei
b) Valoare lucrrilor facturate la sfritul primei perioade:
%
=
404
357.000 lei
231
300.000 lei
4426
57.000 lei
c) Valoare lucrrilor facturate la sfritul celei de-a doua perioade:
%
231
4426

404

476.000 lei
400.000 lei
76.000 lei
2

d) Recepia la cost total: 300.000 lei + 400.000 lei = 700.000 lei:


212
=
231
700.000 lei
e) Plata furnizorului, cu reinerea avansului:
Datoria total = 357.000 lei + 476.000 = 833.000 lei
404
=
%
833.000 lei
232
90.000 lei
4426
17.100 lei
5121
725.900 lei
4. (863.) Se vor reflecta in contabilitate urmatoarele operatii economice
specific comercializarii marfurilor cu plata in rate:
a) facturarea marfurilor catre cumparator, cunoscandu-se urmatoarele
elemente: pretul cu amanuntul,inclusiv TVA, 8.000.000 lei; avansul
achitat de cumparator este de 20% din valoarea bunurilor, dobanda
cuvenita vanzatorului este de 800.000 lei, TVA aferenta avansului este
de 255.456 lei, iar TVA pentru rate este de 1.021.824 lei;
b) scaderea din evidenta a marfurilor vandute anterior, cunoscandu-se
in plus TVA de 1.277.280 lei si adaosul comercial de 611.156 lei;
c) evidentierea veniturilor impozabile corespunzatoare dobanzii, la
scadenta acesteia;
d) TVA colectata aferenta ratelor devenite scadente.
Cum se inregistreaza in contabilitate aceste operatii?
Rspuns:
a)
Vnzarea mrfurilor cu plata n rate:
4111 =
%
8.000.000 lei
707
5.922.720 lei
4427
255.456 lei
4428
1.021.824 lei
472
800.000 lei
b)
Descrcarea gestiunii:
%
=
371
8.000.000 lei
378
611.156 lei
4428
1.277.280 lei
607
6.111.564 lei
c)
472

Venituri impozabile la scaden:


=
766
800.000 lei

d)
TVA colectat aferent tuturor ratelor:
4428 =
4427
1.021.824 lei
5.

(886.) Dispuneti de datele: profit net 3.000 u.m.; cheltuieli cu


amortizarea 900 lei ; pierderi din diferente de curs valutar 300 lei ;
venituri din investitii financiare 2.700 lei; stocuri: sold initial 10.000 lei
3

si final 8.000 lei; client: sold initial 6.000 lei si final 4.000 lei; furnizori:
sold initial 1.500 lei si final 500 lei; impozit pe profit datorat: sold
initial 1.300 lei si final 200 lei; dobanzi incasate legate de exploatare
3.000 lei; dividende platite legate de exploatare aferente anului curent
5.000 lei.
Conform IAS 7 Situatiile fluxurilor de trezorerie, calculati fluxul de
trezorerie provenit dein exploatare.

Rspuns:
Rezultat net
3.000 lei
+ Cheltuieli cu amortizarea
900 lei
-Venituri din investiii financiare
2.700 lei
+ Pierderi din diferene de curs valutar
300 lei
Rezultat nainte de variaia necesarului de fond de rulment 1.500 lei
+ Diminuarea stocurilor
2.000 lei
+ Diminuare creanelor
2.000 lei
-Diminuarea furnizorilor
1.000 lei
-Pli deimpozit pe profit
1.100 lei
+ncasri de dobnzi legate de exploatare
3.000 lei
-Dividende pltite legate de exploatare
5.000 lei
=FNT din activitile de exploatare
1.400 lei

GRUPA I - Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati

1. (6.) Se constituie SC FELIX SA cu un capital initial de 2.000 lei,


divizat in 40 actiuni, cu 50 lei nominalul.
Aporturile actionarilor sunt:
- in natura: un utilzaj 1.600 lei
- in contul curent 400 lei
Aportul in natura este eliberat imediat la constituire, iar aportul in
numerar este eliberat la subscriptie, iar ulterior.
Rspuns:
a) subsrierea integrala a capitalului:
456
1011
2.000 lei
b) inregistrarea varsarii aporturilor:
%

c)

456

1.900 lei

2131

1.600 lei

5121

300 lei

(400x75%=300 lei)

inregistrarea varsarii capitalului:


1011

1012

1.900 lei

2. (9.) In vederea constituirii SC EPY SRL se inregistreaza subscrierea


de capital social, astfel:
- Pertenerul A subscrie prin contractul de societate o cota de 40%
reprezentand 10.000 $, la cursul de schimb 2.7 lei/$;
- Pertenerul B subscrie la capitalul social cu o cota de 10%
reprezentand 6.750 lei, prin aport in cladiri evaluate de un expert tehnic;
- Partenerul C subscrie 50% din capitalul social astfel:
- 30.000 lei in numerar
- 3.750 lei un teren evaluat de organele tehnice de specialitate.
Capitalul social este varsat integral, cursul de schimb comunicat de BNR
este de 2.73 lei/$.
Rspuns:
Partenerul A
1.Subscrierea capitalului social:
456

1011

10000$ x 2.7 = 27.000 lei

2.Virarea capitalului social la cursul BNR de 2.73 lei


5

5121

10000$ x 2.73 =

456

27.300 lei
27.000 lei

765
1011

300 lei

1012

27.000 lei

Partenerul B
1.Subscrierea capitalului social:
456
= 1011

6710 lei

212

456

6710 lei

1011

1012

6710 lei

Partenerul C
1.Subscrierea capitalului social:
456
=
%
211

1011

33.750 lei

465

33.750 lei
3.750 lei

5121

30.000 lei

3. (81.) La sfarsitul anului 2004 era in curs de desfasurare un litigiu


avand ca obiect de prejudiciu pretins de o alta societate comerciala in
suma de 10.000 lei. Pana in acest moment s-au facut cheltuieli de
judecata de 500 lei. Este incerca castigarea procesului.
Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate in cele doua cazuri:
A- Procesul a fost castigat;
B- Procesul a fost pierdut.
Rspuns:
Constituirea provizionului in vederea eventualei cheltuieli de 10.000 lei :
6812 = 1511
10.000 lei
A.Procesul a fost castigat
Societatea carei i s-a imputat prejudiciu va face urmatoarele inregistrari:
%

5121

10.500 lei
6

6588
635

10.000 lei
500 lei

Provizionul constiutit ramane fara obiect si trebuie anulat:


1511 = 7812

10.000 lei

4. (304.) S.C.ALFA S.A. se aprovizioneaza de la SC GAMA SA cu marfuri


in valoare de 600 lei, TVA 19%.
- SC ALFA SA vinde SC BETA SA marfuri in valoare de 600 lei, TVA
19%.
- SC ALFA SA trage asupra SC BETA SA o cambie in favoarea SC
GAMA SA. Posesorul cambiei, respectiv SC GAMA SA poate utiliza
cambia in unul din urmatoarele moduri:
- A- transmite prin gir (andosare) cambia unui alt beneficiar SC OMEGA
SA fata de care are o obligatie dintr-un raport comercial anterior;
- B- sconteaza cambia la banca inainte de scandeta; taxa de scont 14
lei;
- C- astreaza cambia in portofoliu pana la scadenta cand se face
decontarea directa cu trasul prin incasarea in numerar;
- D- deconteaza cambia prin intermediul bancii sau oficiul postal, la
scandenta, banca retinand un comision de 4 lei.
Rspuns:
Contabilitatea lui ALFA:
1.ALFA se aprovizioneaza de la SC GAMA SA :
% = 401
371
4426

714
600
114

2.ALFA vinde catre BETA marfuri in valoare de 600 ron ,TVA 19%
4111

%
707
4427

714 lei
600 lei
114 lei

3. Tregerea cambiei asupra lui BETA si compensarea cu datoria fata de GAMA


5113

401

4111

714 lei

5113

714 lei

Contabilitatea lui GAMA


1.Transmiterea prin gir catre OMEGA a cambiei primate de la ALFA
401
=
5113
714 lei
7

2.Sconteaza cambia la banca inainte de scadenta (commision 14 lei)


%
=
5113
714 lei
5121
700 lei
627
14 lei
3.Pastreaza cambia pana la scadenta (commision 4 lei)
5114
=
5113
714 lei
%
5121
627

5114

714 lei
710 lei
4 lei

5. (362.) S.C AS S.A importa alcool pe care il foloseste la fabricarea de


produse proprii, astfel:
- valoarea in vama: 2000$ x 3.3 lei/$ = 6 600 lei
- taxe vamale 15%= 990 lei
- comision vamal 0.5%= 33 lei
Total valoare in vama 7 623 lei
- Accize 20% x 7 623 lei= 1 524.6 lei
- TVA 19% x 9 147.6= 1 524.6 lei
Total factura 10 885.64 lei
SC AS SA vinde produsele rezultate la intern, astfel:
Pret negociat 2000 lei
Accize 20%= 400 lei
TVA 19%= 456 lei
Rspuns:
Valoarea marfii achizitionate este:
%
371
4426

7623 lei + 1524.6 lei = 9147.6 lei


401

10885.64 lei
9147.6 lei
1738.04 lei

Vanzarea marfii:
4111

%
707
4427

2856 lei
2400 lei
456 lei

GRUPA II Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare

1. (4.) Cand verificati amortizarea imobilizarilor corporale va asigurati


ca:
a) Planul de amortizare este acelasi ca in anul precedent;
b) Planul de amortizare contabila e diferit de planul de amortizare
fiscala;
c) Au fost aplicate normele de amortizare prevazute in
reglementarile in vigoare.
Rspuns:
a) Planul de amortizare este acelasi ca in anul precedent.

2. (51.) Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului aupra respectarii


clauzelor contractuale?
Rspuns:
Misiunea se refer exclusiv la examinarea respectrii clauzelor care vizeaz
aspecte contabile i financiare.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n
raportul de audit, de baz.
3. (67.) Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.
Rspuns:
1.
2.
3.
4.
5.

Cauze datorate interesului propriu;


Cauze legate de slabirea autocontrolului;
Cauze datorate renuntarii la propriile convingeri;
Cauze datorate manifestarilor de familiarism;
Cauze datorate unor misiuni de intimidare

1. Interesul propriu amenintare la adresa independentei.


Interesul propriu devine o amenintare la adresa independentei atunci cand un
cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes
(participare) financiar din partea clientului sau daca un
interes
propriu
al
acestor cabinete ar intra in conflict cu clientul respectiv (exemple: participare
financiara directa sau indirecta la capitalul propriu, un imprumut sau o garantie la
sau de la un client, onorarii totale provenind de la un singur client, relatii de afaceri
cu clientul, potentiala angajare ca salariat al clientului, onorarii neprevazute in
contractul de audit).
2.Slabirea autocontrolului amenintare la adresa independentei.
9

Amenintarea la adresa independentei, legata de slabirea autocontrolului, apare


atunci cand unul dintre membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din
persoanele care a gestionat patrimoniului clientului si astfel poate exercita o
influenta semnificativa directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata
de client(exemple: un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent
una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un
angajat al clientului intr-o pozitie din care poate exercita o influenta semnificativa
asupra nivelului de certitudine).
3.Renuntarea la convingeri amenintare la adresa independentei.
Renuntarea la convingeri poate sa apara atunci cand cabinetul/societatea sau un
membru al acestuia, promoveaza opinia unui client pana la punctul in care
obiectivitatea sa este sau poate fi inteleasa ca fiind compromisa. Este cazul in care
cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonat rationamentul lor
profesional aceluia al clientului.
4.Manifestari de familiarism amenintare la adresa independentei.
Manifestarile de familiarism au loc atunci cand, in virtutea unor relatii stranse cu un
client, cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia,
cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea intelegator fata de
interesele clientului (un membru al cabinetului/societatii are un membru de familie
cu functie de raspundere in intreprinderea clientului; un fost partener al
cabinetului/societatii gestioneaza patrimoniul clientului si are influenta importanta
asupra realizarii obiectului contractului incheiat cu clientul, acceptarea de daruri, in
afara de cazul cand valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii
cabinetului/societatii, de la client sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul
clientului).
5.Actiuni de intimidare amenintare la adresa independentei.
Actiunile de intimidare au loc atunci cand un membru al cabinetului/societatii este
implicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari
reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la
angajatii clientului.

4. (81.) Prezentati pe scurt continutul sectiunii a 8-a din Codul etic


national al profesionistilor contabili din Romania.
Rspuns:

10

Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre


societate pentru a satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de
non audit.
Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la
capitalul propriu al clientului.
Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei
Cele 3 pri care compun Codul se aplic dup cum urmeaz:
- partea A tuturor profesionitilor contabili;
- partea B numai profesionitilor contabili liber- profesioniti;
- partea C numai profesionitilor contabili angajai.
Sectiunea a 8-a din acest Cod stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile
privind independenta* profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii
conexe (Assurance engagemente), potrivit standardului international; in consecinta,
nici unui organism membru sau cabinet, societate, nu ii este permisa aplicarea unor
standarde mai putin riguroase decat cele prevazute in aceasta sectiune.
Introducere
8.1. Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest Cod etic, ca membrii
echipelor de audit si servicii conexe, ai cabinetelor sau societatilor de profil si daca
este cazul, ai societatilor din cadrul grupului, sa fie independenti de clientii misiunilor
de audit si servicii conexe.
8.2. Nivelul asigurarii (certitudinii) auditului si serviciilor conexe este destinat a
creste credibilitatea informatiei privind un obiectiv oarecare, prin evaluarea faptelor
care atesta ca obiectivul examinat este conform criteriilor adecvate, sub toate
aspectele
sale
importante.
Pentru a obtine o intelegere completa a obiectivelor si elementelor unei misiuni
privind exprimarea unei opinii este necesara consultarea tuturor Standardelor
internationale de audit.
8.3. Misiunea de exprimare a unei opinii este o activitate speciala; ea depinde de
urmatoarele elemente:
a. - o relatie intre trei parti implicand:
b. o problema abordata
i.

un profesionist contabil

ii.

o parte responsabila; si

iii.

un utilizator anume precizat.

c. - un obiectiv
11

d. - criterii adecvate
e. modalitatea de realizare; si
f. - o concluzie.
Partea responsabila si utilizatorul anume precizat pot fi sau nu din aceeasi entitate
clienta. De pilda, o intreprindere mama poate cere auditarea informatiilor furnizate
de catre una din filialele sale. Relatia dintre partea responsabila si utilizatorul anume
precizat este necesar a fi privita in contextul unui contract specific.
8.4. Exista o gama larga de misiuni (contracte) care furnizeaza un nivel inalt sau
mediu
de
certitudine
(asigurare).
Acestea pot fi misiuni (contracte) care cuprind obiective privind:
- auditarea sau revizia unei game largi de informatii financiare (situatii financiare
anuale) si informatii nefinanciare (note explicative ale situatiilor financiare)
- atestari si raportari directe
- raportari interne si externe
- sectorul privat sau public.
8.5. Obiectivul unei misiuni (contract) de exprimare a unei opinii poate fi constituit
din:
- Date (de pilda, informatii financiare istorice sau prospective, informatii statistice,
indicatori de performanta);
- Sisteme si proceduri (de pilda, controale interne) sau
Diagnostic de comportament (de pilda: conducerea corporativa, respectarea unor
reglementari, practicile privind resursele umane).
8.6. Nu toate misiunile (contractele) profesionistilor contabili au ca finalitate
exprimarea unei opinii (asigurare) a clientului privind asertiunile conducerii entitatii.
Misiunile executate frecvent de profesionistii contabili, care nu sunt misiuni
(contracte) de audit (deci de non-audit)cuprind:
proceduri
convenite;
- compilarea situatiilor financiare sau a altor informatii financiare;
- pregatirea lucrarilor de rambursare a taxelor si impozitelor, cand nu este exprimata
nici
o
concluzie
si
consultanta
fiscala;
consultanta
privind
managementul;
- alte servicii de consultanta.
8.7. Aceasta sectiune a Codului etic prevede un cadru, constituit din principii, pentru
identificarea, evaluarea si masurile de preintampinare a amenintarilor la adresa
independentei.
12

Cadrul stabileste principiile pe care membrii echipei de profesionisti contabili in audit


si servicii conexe, cabinetele, societatile de profil si grupurile, trebuie sa le utilizeze
pentru a identifica amenintarile la adresa independentei si a evalua importanta
acestor amenintari si masurile necesare eliminarii sau reducerii lor la un nivel
acceptabil. Este necesara aplicarea rationamentului profesional pentru a determina
care
sunt
masurile
necesare
cele
mai
indicate.
Exemplele prezentate sunt destinate a ilustra aplicarea principiilor din aceasta
sectiune, neexistand o lista exhaustiva a tuturor circumstantelor care pot crea
amenintari
la
adresa
independentei.
In consecinta nu este suficient ca un membru al echipei de profesionisti contabili in
audit si servicii conexe, sau membrii cabinetelor, societatilor de profil sau grupului
sa identifice situatii similare cu cele exemplificate, ci sa caute continuu sa aplice
principiile acestei sectiuni la circumstantele particulare pe care le intampina.
. Mai mult, Codul se bazeaza pe aceea ca, daca nu se prevede in mod special o
limitare, obiectivele si principiile fundamentale sunt valabile in mod egal pentru toti
profesionistii contabili, indiferent daca ei practica in calitate de liber-profesionisti sau
ca angajati in industrie, comert, sectorul public sau invatamant.
Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate
pentru a satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non
audit.
Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la
capitalul propriu al clientului.
Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei.
PARTEA A- APLICABILA TUTUROR PROFESIONISTILOR CONTABILI
1. Integritate si obiectivitate
1.1 Integritatea implica nu numai onestitate pur si simplu, dar si abordarea ei in mod
corect si veridic. Principiul obiectivitatii impune obligativitatea ca toti profesionistii
contabili sa fie corecti, onesti si sa nu aiba conflicte de interese.
1.2 Profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in multe domenii diferite si
trebuie sa-si demonstreze obiectivitatea in imprejurari diferite. Liber- profesionistii
contabili realizeaza rapoarte de certificare, presteaza servicii fiscale si alte servicii
de consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati intocmesc situatii
financiare fiind subordonati altora, executa serviciile de audit intern si servesc in
diferite functii financiare de conducere din industrie, comert, sectorul public si
educatie. De asemenea, unii profesionisti contabili pregatesc si instruiesc pe cei
care aspira sa intre in profesie. Indiferent de pozitie sau serviciul prestat,
profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa
mentina obiectivitatea in rationamentul profesional.
1.3 In selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa in mod specific
potrivit cerintelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atentia
corespunzatoare urmatorilor factori:
13

a. Profesionistii contabili sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita
presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.
b. Este practic imposibil sa se defineasca si sa se descrie toate situatiile in care ar
exista aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea
relatiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie
sa domine un caracter rezonabil.
c. Trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute partinirea ori influentele
altora sa incalce obiectivitatea.
d. Profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru
serviciile profesionale contabile si-au insusit principiul obiectivitatii.
Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la
mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si
daunatoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care
negociaza.
Sectiunea 2. Rezolvarea conflictelor de etica; asocierea
Rezolvarea conflictelor de etica
2.1 Uneori profesionistii contabili se intalnesc cu situatii care pot da nastere la
conflicte de interese. Asemenea conflicte pot aparea intr-o mare varietate de
aspecte de la dilema relativ neinsemnata, pana la cazul extrem de frauda si
activitatii ilegale similare. Nu este posibil sa se incerce intocmirea unei liste detaliate
cu potentialele cazuri in care ar putea aparea conflicte de interese. Profesionistul
contabil trebuie sa fie in permanenta constient de aceasta si sa fie prudent in fata
factorilor care pot da nastere la conflicte de interese. Trebuie notat faptul ca, o
diferenta onesta de opinie intre un profesionist contabil si o alta parte nu constituie o
problema etica in sine. Oricum, faptele si imprejurarile fiecarui caz necesita o
investigatie
din
partea
celor
interesati.
2.2. Se recunoaste, totusi, ca pot exista factori specifici care intervin cand
responsabilitatile unui profesionist contabil pot intra in conflict de interese cu
cerintele interne sau externe de un tip sau altul. Prin urmare:
Poate exista pericolul presiunii din partea unei autoritati superioare, director
sau partener; sau atunci cand exista relatii personale sau de familie care pot
da nastere posibilitatii exercitarii unei presiuni asupra lor (vezi paragraful 8.6
urmator). Intr-adevar, trebuie descurajate relatiile sau interesele care ar
putea influenta sau ameninta integritatea profesionistului contabil.
Unui profesionist contabil i se poate cere sa actioneze contrar normelor
profesionale si/sau tehnice.

Poate aparea o problema legata de loialitate care trebuie sa se imparta intre


superiorul profesionistului contabil si normele profesionale de comportament
care ii sunt impuse.

14

Poate aparea un conflict cand este publicata o informatie inselatoare, care


poate fi in avantajul angajatorului sau al clientului si de care poate beneficia
sau nu profesionistul contabil, ca rezultat a acelei publicari.

2.3. La aplicarea normelor generale de comportament etic, profesionistii contabili


angajati pot intalni situatii legate de identificarea unui comportament care nu este
etic sau de rezolvarea unui conflict etic. Cand se confrunta cu probleme etice
importante, pentru a rezolva acest conflict, profesionistii contabili trebuie sa
respecte politicile stabilite de catre organizatia, (intreprinderea) la care este angajat.
Daca asemenea politici nu rezolva conflictul etic, trebuie sa se tina cont de
urmatoarele:
Sa se analizeze problema conflictuala cu superiorul ierarhic imediat. Daca
problema nu este rezolvata cu superiorul ierarhic imediat si profesionistul
contabil se decide sa mearga la nivelul superior urmator de conducere,
superiorul ierarhic imediat trebuie sa fie instiintat despre aceasta decizie.
Daca se descopera ca seful ierarhic superior este implicat in problema
conflictuala, profesionistul contabil trebuie sa prezinte problema la nivelul
imediat superior din conducere. Cand seful ierarhic superior este seful
compartimentului urmatoarele niveluri superioare care pot controla activitatea
urmeaza sa fie directorii de resort, Consiliul de administratie, sau Adunarea
generala (dupa caz).
Sa se solicite consultanta sau consiliere, pe baza confidentiala, de la un
consilier independent sau de la organismul profesional contabil, pentru a
obtine o intelegere a posibilelor evolutii ale situatiei.

Daca conflictul de etica mai exista inca dupa epuizarea completa a tuturor
posibilitatilor de control intern, in ultima instanta profesionistul contabil nu
poate avea alta solutie la unele probleme semnificative (de ex. frauda) decat
sa-si dea demisia si sa prezinte un memorandum informativ unui
reprezentant corespunzator al acelei organizatii (intreprinderi).

2.5. Orice profesionist contabil intr-un post superior de conducere trebuie sa incerce
sa se asigure ca, in cadrul organizatiei (intreprinderii) pentru care lucreaza, sunt
stabilite
anumite
politici
in
vederea
rezolvarii
conflictelor.
2.6. Organismelor membre ale IFAC li se recomanda cu insistenta sa se asigure ca
membrii lor care se confrunta cu conflicte de etica au acces la activitati confidentiale
de consiliere. In acest sens in cadrul C.E.C.C.A.R. functioneaza Comisia de etica
profesionala, comisiile de apel, Tribunalul arbitral si comisiile de disciplina.
Asocierea
2.7. Membrii Corpului au dreptul sa se grupeze pentru a constitui sindicate
profesionale
sau
asociatii
profesionale,
potrivit
prevederilor
legale.
Aceste sindicate sau asociatii se pot reuni in grupuri sau uniuni sindicale sau de
asociatii,
conform
legislatiei
in
vigoare.
2.8. In vederea asigurarii unei stranse legaturi cu Corpul, gruparile profesionale au
obligatia sa trimita consiliului filialei pe teritoriul careia isi au sediul, in termen de o
luna de la data constituirii:

15

- o declaratie, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, cuprinzand


numele, prenumele, calitatea si adresa fondatorilor, indicarea sediului social si un
exemplar
al
statutului;
- in acelasi termen, forme si detalii, modificarile aduse celor prevazute la alineatul
precedent;
- declaratia poate fi, de asemenea, depusa la sediul consiliului filialei respective,
contra dovada de primire.
2.9. Sindicatele sau asociatiile profesionale trebuie sa respecte in mod deosebit:
- atributiile consiliilor Corpului si ale celorlalte organe de pe langa aceste consilii,
prevazute
de
Ordonanta
Guvernului
nr.
65/1994;
- drepturile si obligatiile membrilor Corpului si ale societatilor comerciale
recunoscute de Corp, care rezulta din reglementarile legale si din Regulamentul de
organizare si functionare a Corpului si din prezentul Cod.
De asemenea, o actiune clara, in mod liber disciplinata si orientata catre binele
comun, nu numai al profesiei, dar mai ales al intereselor economice generale ale
tarii, trebuie sa gaseasca pe langa consiliile Corpului o larga audienta, intelegere si
aplicare.
2.10. In indeplinirea obligatiilor sale statutare de membru al IFAC, CECCAR se
obliga sa stimuleze si sa patroneze libera asociere a angajatilor contabili din
economie, care nu sunt profesionisti contabili membri ai Corpului, in scopul sprijinirii
acestora sa isi mentina si dezvolte competentele profesionale prin insusirea
Standardelor internationale de contabilitate, a normelor tehnice si profesionale
existente.
Sectiunea 3. Competenta profesionala
Competenta profesionala
3.1 Profesionistii contabili nu trebuie sa se defineasca ca avand cunostintele
profesionale
tehnice
sau
experienta
pe
care
nu
le
poseda.
3.2 Competenta profesionala poate fi impartita in doua parti separate.
a. Dobandirea competentei profesionale
Dobandirea competentei profesionale cere initial sa se aiba un inalt standard de
pregatire generala urmat de o instructie specifica, de practica si examinare privind
teme profesionale semnificative. Acesta trebuie sa fie modelul normal de urmat
pentru un profesionist contabil.
b. Mentinerea competentei profesionale
(i) mentinerea competentei profesionale cere cunoasterea continua a evolutiilor in
profesia contabila, inclusiv reglementarile importante la nivel national si international
in contabilitate, audit, precum si alte reglementari statutare si cerinte relevante.

16

(ii) un profesionist contabil trebuie sa adopte un program destinat sa garanteze un


control de calitate in indeplinirea sarcinilor lui profesionale, in conformitate cu
reglementarile existente pe plan national si international.
Sectiunea 4. Confidentialitatea
Confidentialitatea
4.1 Profesionistii contabili au obligatia sa respecte confidentialitatea informatiilor
dobandite in timpul activitatilor profesionale in legatura cu afacerile clientilor sau
angajatorilor. Obligatia de confidentialitate continua chiar si dupa terminarea relatiei
intre
profesionistul
contabil
si
client
sau
patron.
4.2 Profesionistul contabil trebuie sa pastreze intotdeauna confidentialitatea, cu
exceptia cazului in care a fost autorizat in mod special sa dezvaluie o anumita
informatie sau daca exista o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui
asemenea
informatii.
4.3 Profesionistii contabili au obligatia sa se asigure ca personalul aflat sub controlul
lor si persoanele care le furnizeaza consultanta sau asistenta respecta principiul
confidentialitatii.
4.4 Confidentialitatea nu este numai o problema legata de dezvaluirea informatiei.
Ea cere, de asemenea, ca un profesionist contabil care dobandeste informatii in
timpul executarii sarcinilor de serviciu profesionale sa nu foloseasca, nici sa para ca
foloseste informatia in avantajul personal sau in avantajul unei terte parti.
4.5 Un profesionist contabil are acces la multe informatii confidentiale in legatura cu
afacerile clientului sau ale angajatorului, care nu sunt altfel, aduse la cunostinta
publicului. Prin urmare, profesionistul contabil trebuie sa fie demn de incredere ca
nu face dezvaluiri neautorizate altor persoane. Aceasta nu se aplica la divulgarea
unei astfel de informatii in scopul descarcarii de responsabilitate a profesionistului
contabil
conform
normelor
profesiei
si
reglementarilor
in
vigoare.
4.6 Este in interesul publicului si al profesiei ca sa fie definite normele profesiei
referitoare la confidentialitate si sa se dea indrumari referitoare la natura si
intinderea obligatiei de confidentialitate si la situatiile in care va fi permisa sau
ceruta dezvaluirea informatiei dobandite in timpul prestarii serviciilor profesionale.
Normele profesionale ale C.E.C.C.A.R. precizeaza referintele necesare
confidentialitatii
stabilite
pentru
fiecare
tip
de
misiune.
4.7 Trebuie recunoscut, totusi ca principiul confidentialitatii informatiei este o parte a
normelor profesiei si deci cerintele etice detaliate cu privire la aceasta depind de
legislatia
in
domeniu.
4.8 Exemple de probleme care trebuie luate in considerare pentru a determina
masura in care poate fi dezvaluita informatia confidentiala:

17

a. Atunci cand dezvaluirea este autorizata. Atunci cand angajatorul sau clientul a dat
autorizatia de a dezvalui o informatie, trebuie sa se tina sama de interesele tuturor
partilor, inclusiv de cele ale acelor terti ale caror interese ar putea fi afectate.
b. Cand dezvaluirea este ceruta prin lege. Exemple pentru cazuri cand unui
profesionist contabil i se cere prin lege sa dezvaluie o informatie confidentiala sunt:
i. pentru a furniza probe in cursul unor proceduri judiciare; si
ii. pentru a divulga autoritatilor publice competente infractiunile dscoperite.
c. Cand exista o obligatie profesionala sau un drept de a dezvalui:
i. pentru a se conforma normelor tehnice si cerintelor etice; asemenea divulgari nu
sunt contrare acestei sectiuni;
ii. pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil in cursul
procedurilor judiciare;
iii. pentru a se conforma controlului sau inspectiei organismului profesional;
iv. pentru a raspunde unei cereri sau unei investigatii din partea organizatiei
membre sau ale unui organism cu atributii de reglementare
4.9 Cand profesionistul contabil a hotarat ca informatia confidentiala poate fi
dezvaluita trebuie avute in vedere urmatoarele cerinte:
daca sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si pot fi sustinute cu
dovezi, in masura in care acest lucru este posibil; cand situatia implica fapte sau
opinii nedovedite, trebuie folosit rationamentul profesional pentru a determina tipul
de evidentiere care trebuie facuta, daca este cazul;
ce tip de comunicare se asteapta si cui i se adreseaza: in particular, profesionistul
contabil trebuie sa fie convins ca partile carora li se adreseaza comunicarea sunt
destinatarii adecvati si ca au responsabilitatea sa actioneze referitor la aceasta;
daca profesionistul contabil va fi pasibil sau nu de vreo raspundere juridica in cazul
cand a facut o dezvaluire si consecintele ce decurg din aceasta.
In toate situatiile, profesionistii contabili trebuie sa aiba in vedere necesitatea de a
consulta un consilier juridic si/sau o organizatie profesionala.

GRUPA II Categoria IV Evaluarea intreprinderilor

18

1. (12.) Care este valoarea patrimoniala de baza a unei intreprinderi care


prezinta urmatorul bilant economic: imobilizari 60.000 lei; capital
social 70.000; obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri 300.000;
diferente din reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000;
disponibilitati 20.000:
a) 140.000
b) 150.000
c) 780.000
Rspuns:
a) 140.000
ANC=(70000+10000+10000)+50000=140.000
2. (128.) Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului
din bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiara a
intreprinderii.
Rspuns:
Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate
sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale
De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata.

3. (149.) Ce este goodwill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu


valoarea acesteia?
Rspuns:
Goodwill este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu
suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei
intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile
de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea profitului obtinut de
intreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relatia cu valoarea intreprinderii este direct proportionala.

GRUPA II Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi

19

1. (33.) Sa presupunem ca exista trei societati, A, B si C, care vor fuziona prin


absorbtia societatilor B si C de catre societatea A.
K= 1.000/50.000 x 100= 2% reprezinta rezerve de 1.000 lei
Pentru societatile B si C, a caror capital social este de 3.000.000 lei, respectiv
1.000.000 lei, se va aplica coeficientul de 2%, astfel:
B- 3.000 x 2% = 60 lei-prima de fuziune
C- 1.000 x 2% = 20 lei- prima de fuziune
Rspuns:
Majorarea capitalului social la societatea A absorbanta
456

4.000 lei

1012

3.920 lei

1042

80 lei

2. (39.) SC ALPHA SA absorbanta a SC BETA SA, preia in fuziune, activul


acesteia constand din cladiri 10.000 lei si disponibil la banca 5.000 lei si
emite in schimb 1.000 actiuni noi cu o valoare nominala de 14/actiune.
Ulterior, prima de fuziune se incorporeaza in capitalul social.
Rspuns:
Preluarea activului SC BETA SA
%

456

15.000 lei

212

10.000 lei

5121

5.000 lei

Emiterea a 1.000 actiuni x 14 lei/actiune = 14.000 lei


Diferenta dintre valoarea activului preluat (15.000 lei) si valoarea nominala a
actiunilor emise (14.000 lei) o constituie prima de fuziune.
456

15.000 lei

1011

14.000 lei

1042

1.000 lei

Incorporarea primei de fuziune in capitalul social

1042

1011

1.000 lei

GRUPA II Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al


intreprinderii
20

1. (19.) Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz: societatea


de comert
Rspuns:
Politica de contabilitate reprezint o totalitate de principii, convenii, reguli,
metode i procedee adoptate de conducerea ntreprinderii pentru inerea contabilitii
i ntocmirea rapoartelor financiare.
Politica de contabilitate constituie o parte integrant a rapoartelor financiare i
trebuie s fie elaborat de fiecare ntreprindere care desfaoar activitate de
ntreprinztor i este nregistrat n Republica Moldova, indiferent de tipul de
proprietate, apartenena ramural i forma organizatorico-juridic a acesteia (cu
excepia organizaiilor bugetare).
Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuat de ctre
contabilitate, de o comisie special, compus din reprezentanii serviciilor contabil,
financiar, juridic i altor servicii ale ntreprinderii sau de firma de consulting (audit).
Politica de contabilitate aleas poate fi examinat i adoptat prin decizia de
protocol a fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar dup aceasta
trebuie s fie aprobat de conductorul ntreprinderii.
Politica de contabilitate se elaboreaz n baza ansamblului de convenii
fundamentale ale contabilitii. Noiunea "convenie" nseamn presupunere
(ipotez), condiie de la care ntreprinderea trebuie s porneasc la organizarea
contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare.
n IAS 1 "Politica de contabilitate" sunt stabilite trei convenii fundamentale ale
contabilitii: continuitatea activitii, permanena metodelor i specializarea
exerciiilor.
Procedura formrii politicii de contabilitate privind o problem (sector) concret a
contabilitii const n alegerea unei variante din cteva, admise de actele legislative
i normative, n justificarea metodei alese, pornind de la particularitile activitii
ntreprinderii i acceptarea acesteia n calitate de baz pentru inerea contabilitii i
ntocmirea rapoartelor financiare.
De exemplu, IAS 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung"
recomand cteva metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe:
- metoda casrii liniare;
- metoda proporional volumului produselor (serviciilor);
- metoda soldului degresiv;
- metoda degresiv cu rat descresctoare.
La elaborarea politicii de contabilitate ntreprinderea alege acea metod de
calculare a uzurii, care corespunde modelului prevzut de exploatare a unui obiect
concret de mijloace fixe.
21

IAS 18 "Venitul" prevede dou variante de constatare a veniturilor din


prestarea serviciilor: pe fiecare tranzacie sau pe stadii de finalizare a acesteia.
ntreprinderea alege acea variant, care permite determinarea mai exact a mrimii
venitului obinut n cursul perioadei de gestiune.
Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor
S.N.C., poate s difere esenial la diverse ntreprinderi. Variantele i regulile de
evaluare i contabilizare a activelor, veniturilor i cheltuielilor acceptabile pentru o
ntreprindere pot s influeneze negativ asupra rezultatelor activitii altei ntreprinderi
sau s fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, n conformitate cu IAS 2 "Stocurile de
mrfuri i materiale", evaluarea materialelor poate fi efectuat prin trei metode: de
identificare, FIFO i costului mediu ponderat.
Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecrei uniti a
stocurilor de mrfuri i materiale i este adecvat pentru ntreprinderile cu producie
individual i n serii mici. Metodele FIFO i costului mediu ponderat pot fi utilizate la
ntreprinderile care dispun de un asortiment bogat i variat de stocuri de mrfuri i
materiale.
Politica de contabilitate n anul curent este aprobat de conductorul
ntreprinderii la finele anului precedent i intr n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie a
anului de gestiune.
Ea trebuie s fie aplicat de toate subdiviziunile structurale ale ntreprinderii,
inclusiv de cele evideniate ntr-un bilan distinct, indiferent de sediul lor.
ntreprinderea nou-creat i elaboreaz politica sa de contabilitate pn la
prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai trziu de 90 de zile de la
dobndirea drepturilor persoanei juridice. Procedurile i metodele contabile alese se
aplic de ntreprindere din ziua nregistrrii de stat.
Politica de contabilitate aleas de ntreprindere trebuie s fie aplicat
consecutiv - de la o perioad de gestiune la alta. n unele cazuri prevzute de IAS 1,
ntreprinderea poate s introduc modificri n politica de contabilitate, adic s nu
respecte n decursul anului de gestiune principiul permanenei.
Toate modificrile introduse n politica de contabilitate trebuie s fie
argumentate i perfectate prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii), indicnduse data intrrii n vigoare a acestora.
Politica de contabilitate adoptat de ntreprindere trebuie s fie dat
publicitii, adic s fie adus la cunotina tuturor categoriilor de utilizatori ai
rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este
determinat de nsi ntreprinderea. ns n toate cazurile politica de contabilitate
trebuie s fie inclus ntr-un capitol special al notei explicative la raportul financiar
anual. Rapoartele financiare trimestriale pot s nu cuprind informaii referitoare la
politica de contabilitate atunci cnd n ultima n-au fost introduse modificri, ncepnd
cu data prezentrii rapoartelor precedente, care cuprind politica de contabilitate.
Dac politica de contabilitate a ntreprinderii este elaborat n baza
conveniilor fundamentale ale contabilitii stabilite de IAS 1 "Politica de contabilitate",
acestea pot s nu fie publicate n rapoartele financiare. n cazul formrii politicii de
contabilitate n baza conveniilor care difer de cele prevzute de standardul
22

menionat, atare convenii, mpreun cu cauzele aplicrii acestora i evaluarea lor n


expresie valoric, trebuie s fie dezvluite detaliat n rapoartele financiare.
Modificrile introduse n politica de contabilitate care influeneaz substanial
evaluarea i luarea deciziilor de ctre utilizatorii rapoartelor financiare n cursul
perioadei de gestiune sau n perioadele ulterioare, cauzele acestor modificri,
precum i evaluarea consecinelor acestora n expresie valoric urmeaz s fie
publicate distinct n nota explicativ la rapoartele financiare.
Dezvluirea politicii de contabilitate nu justific reflectarea greit sau inexact
a informaiilor i nu exonereaz conducerea ntreprinderii de rspundere pentru
nclcarea regulilor stabilite de inere a contabilitii i de ntocmire a rapoartelor
financiare.

GRUPA III Categoria III Expertize contabile

1. (1.) Cum se clasifica expertizele contabile?


23

Rspuns:
Dupa scopul principal in care au fost solicitate, in:
a. expertize contabile judiciare reglemetate de: Codul de procedura civila; codul de
procedura penala; alte legi speciale;
b. expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara procedurilor
reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei.
Dupa natura principalelor obiective la care se refera, in:
a. expertize contabile civile, dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor civile;
b. expertize contabile penale dispuse sau acceptate in rezolvarea unor aspecte civile
atasate litigiilor penale;
c. expertize contabile comerciale dipsuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor
comerciale;
d. expertize contabile fiscale dispuse sau accepta in rezolvarea litigiilor fiscale;
e. alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept sau
extrajudiciare solicitate de catre client
2. (14.) Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind
expertiza contabila?
Rspuns:
Sediul materiei reglementrilor profesionale privind expertiza contabil se afla in :
a) Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si
Contabililor Autorizati din Romania care, la pct. 112 lit. e), stipuleaza ca expertii
contabili, in exercitarea profesiei , pot efectua expertize contabile dispuse de
organele judiciare sau solicitate de personae fizice sau juridice , cum ar fi :
- expertize amiabile ( la cerere )
- expertize contabil-financiare
- arbitraje in cauze civile
- expertize de gestiune
b) Norma profesionala CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile , care stipuleaza
ca acestea pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit calitatea de
expert contabil in conditiile legii, fiind inscrise , cu viza la zi, in partea activa a
Tabloului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR).

3. (26.) Cum se exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat?


Rspuns:

24

Modaliti de exercitare a profesiei (art.8 si 11 din O.G. nr.65/1994):

Individual (activitate independent, conform art.46, alin.(1) i (3) din


Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal);

Societi comerciale de expertiz contabil sau contabilitate (art.8 si


11

din O.G. nr.65/1994, Legea nr.31/1990 privind societile

comerciale).
Societatile de expertiza contabila au:
cel putin 51 % actionari experti contabili sau contabili autorizati c
cel putin 51% din numarul membrilor Consiliului de Administrate sunt experti
contabili sau contabili autorizati, membri ai Corpului.
Societafile de expertiza contabila nu pot avea participari financiare in unitati
patrimoniale industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurari si nici in
societati civile.
-

Membrii Corpului nu pot fi asociati sau acfionari la mai multe societati comerciale
de expertiza contabila.
Societatile comerciale de expertiza pot fi romane, straine sau mixte.
Societatile de expertiza se bucura de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii
impuse membrilor Corpului. Exceptie: dreptul de a alege sau de a fi ales in organele
de conducere ale Copului.
Angajarea raspunderii societailor comerciale de expertiza contabila si a
membrilor care le alcatuiesc se realizeaza prin exercitarea drepturilor administrative
si a celor de natura tehnica de catre:
- conducatorul (administratorul) societatii: drepturile administrative si sociale (de
exemplu: fata de banca, reprezentarea societatii in fata tertilor si a administratiei
publice etc.), acesta dispunand de semnatura sociala a societatii;
- expertii contabili. contabilii autorizati si ceilalti asociati sau actionari ai societatii,
care asigura cerintele de natura tehnica ale propriilor lor lucrari executate, prin
semnarea acestora, alaturi de semnatura autorizata a conducerii societatii

4. (30.) Enumerati faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor


Corpului?
Rspuns:
a. Comportament necuviincios fa de membrii Corpului, de reprezentantul MF
sau de ali participani la reuniunile de lucru ale organelor de conducere i
control ale Corpului.
b. Absena nemotivat de la ntrunirea AG a filialei sau de la CN.
c. Nerespectarea dispoziiilor Codului privind conduita etic i profesional a EC
i CA din romnia referitoare la publicitate.
25

d. Absena nejustificat de la cursurile de pregtire i perfecionare profesional,


reglementate prin normele emise de Corp.
e. Prestarea de servicii de contabilitate fr contract scris ncheiat cu clientul sau
pe baza unui contract n care nu a fost nscris calitatea profesional a celui
care l ncheie: EC , CA.
f. Nerespectarea obligaiilor de pstrare a sercertului profesional.
g. Nedeclararea sau declararea parial a veniturilor n scopul sustragerii de la
plata cotizaiei stabilite de Regulament.
h. Fapta membrului Corpului de a nu depune, n termenul stabilit, la filiala de
care aparine, fia pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele
juridice rspunderea incub preedintelui consiliul de administraie, sau
administratorului dup caz.
i. nclcarea dispoziiilor privind exercitarea profesiei i rspunderea
disciplinar, administrativ, civil sau penal, potrivit legii i Regulamentului
(art.98). este interzis efectuarea de lucrri pentru entitile unde sunt
salariai, sau sunt rude, sau afini pn la gradul IV cu administratorii, sau
salariai n afara Corpului, sau activitate comercial.
j. Refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului a
documentelor privind activitatea profesional.
k. Declaraiile neconforme realitii, n relaiile cu Corpul sau cu terii, cu
producerea de consecine juridice, precum i orice alte nclcri ale conduitei
etice i profesionale.

GRUPA III Categoria VIII Analiza diagnostic a intreprinderii

1. (11.) O intreprindere este caracterizatat de situatia bilantiera descrisa in


tabelul de mai jos. Stiind ca imobilizari necorporale in valoare de 200
sunt aferente cheltuielilor de constituire ale intreprinderii, datorii pe
26

temen scurt in valoare de 400 reprezinta rate scadente in anul curente,


iar 10% din creante sunt garantii de buna executie ce vor fi incasate
peste 20 de luni, sa se analizeze pozitia financiara a intreprinderii pe
baza bilantului contabil si a bilantului financiar si sa se explice
diferentele constatate.
Indicator

31.12.n

Imobilizari corporale

3000

Imobilizari necorporale

800

Stocuri

1000

Creante

2000

Disponibilitati

1000

Capitaluri proprii

2000

Datorii mai mari de un an

3000

Datorii de exploatare

2400

Datorii bancare pe termen foarte 400


scurt
Rspuns:
Active imobilizate = 3.800 lei
Active circulante = 4.000 lei
Datorii = 5.800 lei
7.800-5.800 = 2.000
Active datorii = cap.proprii. Societatea este in echilibru financiar

FONDUL DE RULMENT
FR = Capitalul propriu + dat.financiare termen lung Imobilizari =
=

2.000 + 3.000 3.800 = 1200

27

Daca fondul de rulment este pozitiv si in crestere , situatia este pozitiva


deoarece o parte crescanda a nevoilor curente este finantata din resurse
permanente Exista urmatoarele situatii :
-Creste capitalul propriu datorita cresterii indatorarii prin credite pe termen
lung,crescand si cheltuielile financiare pe termen lung (dobanzile) care vor avea ca
efect diminuarea rezultatului exercitiului ;sau datorita cresterii capitalurilor proprii
avand ca efect o imbunatatire a situatiei.

NEVOIA DE FOND DE RULMENT


Este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si
resursele de capitaluri circulante (ale exploatrii).

NFR = ALOCARI CICLICE - SURSE CICLICE


NFR = (STOCURI + CREANTE) - DATORII DE EXPLOATARE
NFR = 3.000 2.400 = 600 lei

2. (79.) O intreprindere produce anual un numar de 150 000 de produse la


un pret unitar de 5 u.m. intreprinderea inregistreaza cheltuieli cu materii
prime si materiale in valoare de 250 000 u.m., cheltuieli de personal de
200 000 u.m. din care 75% reprezinta salariile personalului direct
productiv, cheltuieli cu utilitati si chirii in cuantum de 40 000 u.m.,
cheltuieli cu amortizarea de 50 000 u.m. si cheltuielile cu dobanzi de 50
000 u.m. Sa se calculeze si sa se interpreteze pragul de rentabilitate
financiar si operational exprimat in unitati fizice si valorice.
Rspuns:
Analiza punctului critic (pragului de rentabilitate).
Analiza punctului critic prevede ca consumurile si cheltuielile totale ale
intreprinderii indiferent de aceea, se refera ele la costuri sau se scad din venituri la
determinarea rezultatului financiar, trebuie sa fie divizate in variabile si constante.
Dup continut, aceasta analiza se reduce la determinarea punctului critic (punct de
echilibru, prag de rentabilitate).
Prin punctul critic se intelege volumul vanzarilor, la care intreprinderea deja nu
mai are pierderi, dar nu are inca nici profit. In punctul critic veniturile totale din
vanzari sunt egale cu consumurile si cheltuielile totale ale intreprinderii, iar profitul
este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat in unitati naturale i monetare.
Scopul analizei punctului critic consta in alegerea unui asemenea volum al
vanzarilor, care va asigura intreprinderii un rezultat financiar nul.
28

La baza analizei corelatiei "cost-volum-profit" sta una din ecuatiile de baza ale
microeconomiei:
Volumul vanzarilor=Consumuri si cheltuieli variabile+Consumuri si cheltuieli
constante+Profit
Deoarece profitul in punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct:
Volumul vanzarilor=Consumuri si cheltuieli variabile+Consumuri si cheltuieli
constante
sau
Pretul pentru o unitate x Cantitatea unitatilor = Consumuri si cheltuieli
variabile pe o unitate x Cantitatea unitatilor + Consumuri si cheltuieli constante
Tinand cont de aceasta ecuatie poate fi determinat punctul critic in unitati de
produse:
Pragul de rentabilitate (in unitti de produse) =Consumuri si cheltuieli fixe
Pretul pentru o unitate -Consumuri si cheltuieli variabile pe o unitate
a) Pragul de rentabilitate operational
Volumul vanzarilor = 250.000 + (200.000 + 40.000 + 50.000) = 540.000 u.m.
Cheltuieli fixe = 200.000 + 40.000 + 50.000 = 290.000
Cheltuieli variabile = 250.000
Cheltuieli variabile unitare = 250.000 / 150.000 = 1,67 u.m/buc
Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 290.000 / (5 1,67) = 87.087
buc
b) Pragul de rentabilitate financiar
Volumul vanzarilor = 250.000 + (200.000 + 40.000 + 50.000 + 50.000) =
590.000 u.m.
Cheltuieli fixe = 200.000 + 40.000 + 50.000 + 50.000 = 340.000
Cheltuieli variabile = 250.000
Cheltuieli variabile unitare = 250.000 / 150.000 = 1,67 u.m/buc
Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 340.000 / (5 1,67) = 102.102
buc
GRUPA V Categoria IX Consultanta fiscala acordatat contribuabililor
1. (3.) Prezentati cum se determina impozitul pe profit in cazut
contribuabililor care realizeaza pe langa venituri din comercializarea
produselor alimentare prin intermediul unui magazin si venituri din
activitatea unui bar de noapte.
Rspuns:
29

(1) Contribuabilii care desfoar activiti de natura barurilor de noapte, cluburilor


de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele
juridice care realizeaz aceste venituri n baza unui contract de asociere, i n cazul
crora impozitul pe profit datorat pentru activitile prevzute n acest articol este mai
mic dect 5% din veniturile respective sunt obligai la plata unui impozit de 5% aplicat
acestor venituri nregistrate.

2. (21.) O societate comerciala inregistreaza in contabilitate la nivelul unui


an venituri totale in suma de 700.000 lei si cheltuieli totale in suma de
500.000 lei. Amortizarea fiscala este de 20.000 lei, cheltuieli nedeductibile
sunt in suma de 80.000 lei. Din anul anterior a reportat o pierdere de
40.000 lei. Pornind de la modul de calcul al impozitului pe profit conform
declaratiei 101, determinati impozitul pe profit de plata.
Rspuns:
Venituri totale 700.000 Cheltuieli totale 500.000
Rezultat brut 200.000
Amortizare fiscala 20.000
Profit 180.000 +
Cheltuieli nedeductibile 80.000
Total profit impozabil 260.000
Pierdere an precedent 40.000
Profit impozabil 220.000
Impozitul pe profit de plata = 220.000 X 16% = 35.200

3. (26.) O societate comerc iala a trimis in luna august in delegatie 5


salariati, fiecare cate 5 zile. Diurna acordata a fost de 80 lei/zi/salariat.
Cheltuielile cu transportul sunt de 1.500 lei, iar cheltuielile reprezentand
cazarea sunt de 5.000 lei. Sa se precizeze care este nivelul cheltuielilor
deductibile si care este nivelul cheltuielilor nedeductibile.
Rspuns:
Diurna acordata 80*5 pers = 400*5 zil
30

Diurna acordata 80*5 pers = 400*5 zile = 2000


Diurna deductibila 13*2,5 = 32,5
32,5*5 pers = 162,5*5 zile = 812,5 diurna deductibila
2000 - 812,5 = 1187,5 diurna nedeductibila
Cheltuieli deductibile = 1500 + 5000 + 812,5 = 7312,5
Cheltuieli nedeductibile = 1187,5

4. (34.) O societate comerciala platitoare de TVA inregistreaza intr-un an


venituri in suma de 560.000 lei din care 1.200 lei venituri din dividende de
la o persoana juridica romana.
Cheltuielile inregistrate sunt:
-

cheltuieli cu serviciile prestate de terti 11.000 lei (exista contracte


incheiate, se justifica necesitatea lor si sunt documente care sa
ateste prestarea lor efectiva);
cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 200.000 lei
cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsa in gestiune,
neimputabile 2.500 lei;
cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este
fondul de salarii si diferenta contributii aferente fondului de salarii;
cheltuieli de protocol 2.400 lei;
cheltuieli cu impozitul pe profit platit in cursul anului 4.000 lei.
Sa se calculeze impozitul pe profit datorat pentru intregul an.

Rspuns:
Ven exploatare =560.000
Chelt exploatare = 11.000+200.000+2.500+63.500+2.400+1.200+4.000=
= 284.600
Rezultat exploatare = 560.000 284.600 = 275.400
Venituri dividende = 1.200
Rezultat = 275.400 1.200 = 274.200
( 121 + 623+691 ) X 2% = (275.400+2.400+4.000 ) X 2%= 5.636
Total cheltuieli nedeductibile ( 602+658+691 ) = 2.500+1.200+4.000= 7.700
Baza de calcul a impozitului pe profit = 274.200+ 7.700 =281.900
281.900 X 16% = 45.104
560.000 X 3/1000 = 1.680
In declaratia 101 mai scadem 1.200 lei si viram la stat 41.104 1.200= 39.904
31

32