Medicina veterinara

Tratarea a11imalelor a deve

11it in ultimii 200 de a11i o
ramurii respectatii a
medicinii, car e se ocupii de
a11imalele de
cresca to rie i cele de co m
panie, i care contribuie In
prevenirea foametei in fa.r il
e aflate in curs de

dezvollme.
' l,17i, llll'dil'ii Vl'lt'fin,11'1,l l ll L'a t.J
,lllilll,1 de de co111p.u1it r.in11e
-;au holnavl '. 1r rermierii. ptntni
<.11\ .1ninu le le
rc:prezi111 I -;ur;;a de ,ern1. ,e huc:;iz,i ,;:1 m.1i
mult pc aC\ 1i:1. l',,1e 101 in lume. mc:Jicii vvt
erin:iri ,11111 pmk,ionhli n-.pt>Ll.t!i. t.1r,
nr un pr,t 111.1 re pentni <;tn1c.:iik -51 t ll nt N
lll t t'l e lor ln,J nu demu l t nwd1dn.1
nterintr:l aVt:1 un ,I.Hut inkrinr
to111p.w1l1\ i.:iI lllL'UIC.:JJ)t um:inJ De
fapt. me<licii .ide,ea 1ratau .inima ldc pl.'
lftnJfl <x1meni, c:i un fd d, '.H tivi1.11e
scnmcbrc1. f nci in 1917, dt l' Xemp l u.
Prinllil T.lrii G.ililor a dwrn.n un 111nli1
pvmru .1 1r:HJ un c.11 si un nwtlil \
,t,Jin:1r <lnar p,111ni "con-
-.. ml1:tre"

inceputurile
Cu ,ilt..' c'l ,1 dt1,nit m.1i 1:irg fnlo-.i1:l !:ii mai
01
re -,pecla t.i rda1i\ r,ccn1. llll'<licin:i
,e1erina r:'l nu e te o stimt;\ nou:l. Mlllte
lt:xtt antice f.tc rcflriri la t':1: Codul
B:thilnnian ,ti lui ll ammm a bi din jurul
.inulu1 210Cl Ulr., PJpiru-.ul Fgiplt..'.111 din
h.:1hun Jin jurul anului 1900 i.l lr. 5i mull<:
s('ril'ri hindust> t.lintre 1800
'>i 1100 i.t Ir. Primul s p1ta, l t'tenn::tr 1
pern1a1wn1 a fos1 crnbtruit in India prin n
2"i0 i.Hr.. I., ordlnul Rege lui A ok:t <circa .:! E
v
61-2.:18 i.1-11'.l. u
l
DdtK .surp rinz.11o r. l.1 inu::pu1 1111mc:1 , ere J
rinarilor c:1 1 de nhini 1.oncemr.1tJ pc :m1111;1k \
'
<lome-.tice precum 111:lgan ::,1 hoi. l
,
deo.1retc: multi oameni aveau oie tk :
e
d
i
u
1seme11e:1 ;1ni male pencru 1mnspn11ul
(
lor :ii po,trilor gre le. Animalul eel m;1i c
i
s1udiJt i m:11 l ral: 11 :1 fosl calul. Grecii i r
r
ronu111i .1nlit I a, e.1u "medid tie cai". numiti n
hippimro1 in Grecia si <'q11ari11s S
O
111ed ici 1111s in !{emu. intn:> anii iOO ::,i SOO d Hr. O
-
c
au e xis 1a t tie :1hfd m11l11 ,,terinari i
r
mman1. printre c.1re si "pJrinlcik c
a
m1.:dinn,ii et e rin:1re " Apsyrtus. Maroriu 1
5
1e:1 e r.111 ctnga j.l\ i s:l 1,e de plaseze cu 0
0
arma1ele lmp,n ul11i Homan de Est l
(a\":ind centrul in ura'>ul Bi1:1n1, a,t:1zi m
e
ht3nbul>. in aceasr.l \'reme :i fost scfr,.l d
i
,:;i Hippialrilm. o lun :irc da5id clespre -
bolile cai lor. Ronunii ne-au <.h r si c
i
cuvanrul motlem de "n:terinar". derivm n
a
din cuv.imul lor t'etcri//a-
"""'- rius, C-Jr.e se refera l:i ;111im.1le de p<mirJ. n
:
!
 terinara nu era la motl:1. fiind conside - :3
rat:! ne<lemna de atentia oamenilor
0 Boli ale cainifor
inv:H:11i. In ; schimb, rratare:1 rnilor s1 a i tratarea lor: o ilus
holilor aceMora re- . tratie dintr - un
,enea po rcov anilui s.rn fierarului Abia docu ment
in fi98 a fosl public.11:'1 A111110111ia de/ din secoluf al XIV-
C(I/Ja/111 (An:no1rua c:ilului>. pnm.1 h1n:ire lea cunoscut sub
modern.1sc- :i' numete de
Monuscrisul lui
Phoebus. in Evul
Mediu, tratarea
medicala a anima
lelor era
ingreunata de
aceea i lipsa de
studii $tiin1ifice
care limita i
medicina umana.

0 Chirurgul vete
ri nar francez
Claude
Bourgelat (1712-
99). care a
fondat prima
coala euro
peana de tiinte
ve terinare la
Lyon, in Fran\a,
in 1762. in 1800,
existau 20 de
asemenea coli in
Europa .

723
 MEDICINA VETERINARA

ma dintre acestea a fost infiintata <le

Claude llourgdat in Lyon. Fran\a, in 1762.
<lup!I 29 de am. unul dintre dev1i ,;ai,
Charle,; Vial cJE :,1. Ekl, a inf iinlal prima
1;,cm1W veterinam dm Mare:1 Rrltanie L.1
Londra. in 1800 n111nai in Europa existau
20 de co li vete1inare. ,
Mcdidna V(.'L(.rinara .1 t:1p:1Lat s1atu1ul
pro lesional 1n Marea Brilanie 111 18 1
suh .1ut<>ri tatea Reginei Victori;1, 1819 -
190 l J in acd l':'t rimp, Cnlegiul Rega l ,
11 Chirurgilor Veteri,uri a fosl intc meim
penrru s1al>ilirea kgilor i .i
reglt'ment:lrilor penirn n mrrol ul
slandarddor profesionale 1;,i pentru
.isiguran:a faptului c.1 practican\it
m<livu.luali le respectJ. Aces! corp
guvemator organiza )i e 11nin. ri vererinare
c in prezent, majoritarea t;lrilor lumii au
pro
priile ;1 oci,Hii veterinare, prtTum A
ociat1:1
V..:1erinara Britanic:J lBYA J -:,j Asm ia\la
i
0

\,ledtcal,l Veterinar.1 Amencam'l (AVMA)

t in plw,, prol>lemele vete rinare de
oriunde din lume sunr rezolvate cJe A
ociatia Veterinar ;l
. lnternaUonaHI (WVAJ. fondata in 1863 L.1 mij
] locul anilor 1980 exi:.wu peste 200.000
0 La o ferma de lapte din Mexic, un chirurg de
rioas:'l 1n domeniul mec.Jkinii, c:te rina veterinar folose te un stetoscop pentru a o m..:clici vcterinari in imrl'aga lunw .
re. Autorul em nobilul itali:rn Carlo Ruini asculta bataile inimii unei vaci. Medicina
(dece da1111 1598) , care Jucra e mutt veterinara are un rot important in ajutarea Rolul medicinii veterinare
fermierilor din rile incurs de dezvoltare. .'vkdicina veterinar.1 poate fl clefo,it,1 ta
pentru a ohtine pentru anatomia
veL.:rinara Cst uc.Ji ul suucnirii biologice a fond prevenire,1. trntarea . i , o ntrnlul
animalelor) statu tul de stiinta
0 lnjectarea unui holilm dt' ,tni mnlc. in prczent med1cii
antibiotic in ,eterinari pot s;l pre
!egitim:'l ugerul
lns,l abia in <.ecolul al }\'VUI-lea medin , in:!npari\ia unor asl'menea boli prin
unei vaci, pentru
n:1 veterinara si-a rec,lpiltat cu :1<levilm1 vacdna
combaterea unei
imponJJ1- infec\ii bacteriene.
\a. dine.I o boa l,1 numit.1 rin<lt:rpe l a lnfectia se prezinta
lovit Europa. Num it'i pesta bovin,f'. sub forma unor pete
aceac;ta estt: o boa! virala gnivil a negre pe ugere, iri
vitelor, similara n 1 tehra tifoid;I la
tate i mai mutt de
oameni, care provoac:I khrii mare si
cupele de suqiuni
diaree. Pani! la 95% din anima lclc:
infectme mor din cauz.a acestei boli. utilizate in timpul
chi.ir :;;i in prezent mulsului.
- adesea 1ntr-o singur.'! s:'lptamana. "e
crede ca pa.nil la 200 de milioane de vile 0 Examinarea unei
au muril de rlnderpest in Europa intre vaci care are mi cari
anil 1710 si 1760 necoordonate
tipice "bolii vacii
Statutul profesional nebune".
Partial ca rezultac al epi<lemiei de
rinderpesL 7nvil mantul veterinar d
<levenit prioritar, /;,i tn cea de-a doua
jum.itate a seco lului al XVIII lea in Europa
s-au infiint,n primele scoli des tinate
exclu iv precHiri1 t1intei veterinare Pri-

re; ei pot s:1 le rrateze cu meclicameme

si prin intervemH chirurg icale. s1 pot st!
le contmlezt.: prin carantina (izolarea
animalelor infectate).
curatenie si ig1em'I sporita, si eutanasie
(omo rarea tarn dureri a animalelor
infectateJ.
j pentn1
Med icina veterinara esre imponanta
noi din mai multe motive. In
-=primul rand. este
ceva firesc sJ dorirn sa protejam de
durere si de suferint;'i anima lele care se
afla "in gnja noastra, in special pe cele cu
t-are imp:lrtim caminul $i care ne sum
deosebit de apropiate si dragi. Dar
exista si alte doua motive pentru care
prevenirea si trawrea b<>l ilor dc:
animale are 1mplica1ii importante
pentru via1a umaml, anum,;: !:!
COnomia :;,i ;In:ltatea un -mi!
Din punct de vedere economic
ne batilm mult pe anin1ale.
Acestea ne asigura alimente ca
branza. laptele i carnea. i m,tterialt'
pe ntru imbr.lcaminre, precum
pielea s1 lana. Le folo sim :;;i
pentru transport si ca animalt' de
pov-c1-
ra, si in une le pa11i ale lumii oarnenii
mai folo
sesc animale. precum boii si caii, la
tractiunea plugurllor grele si a altor
unelte agricole. Afte ani.male. precum
ogarii, caii de curse 51 ani malele din
gradinile zoologice si din circuri

sum o ,..u1..,:l ck di-.traqit:: - i c tig,1
bani pen
tru propnetarii lor Dael s-ar permite ca
bolile de animale sa prolifereze i sa e
rilspandea,
d! necontrolat. mulli oameni ar pierde
ume mari de bani. iar 111 t:lnle mai
s,lrace. afbte in
n 1r... ck: <leZ\olLctre. ei ar putea a
,ulere de
malnumc1e sau chh1r s:'I moar:l de
tcx1111e.
Din cele .200 c.lt: holi de animale
c.unoscute asraz1, aproximath jum.lr:11e
pot fi tran,;mi e uamcnilor Aceste boli,
num1te zoonoze cu pnn<l sa lmoneloza.
o infeqie baLleriaml c:on tactata prin
com,um de came mfectat:1, i im petigo -
hoalil micotic,1 lare po:He f'j cuntav
raca prin aprop1erea dc ri,ic:i i ailL
;rnimale. E,iclent. estc important.\ ,
1udierea i lf:itarea zcxmozclor atunc:i
cant! apar la animale, pen tru a reduce
nscul c:1 aceste holi .i treac;l la po pu
latia uman;]. Unii me<lici velerinan sun1
anga1a\1 1n mdu5tria alimcn, l tr,'i. l1t1tk
nmlro leaz,l produsele lac tate. clrnurilc
-:,i altt' produ se animaliere. in dut:irt cl(>
agt'n\i ttiologki ai mJeqiilor ...au de 111\'elt:
inalle <l.: suhstanll' dlimice care i-ar r
u1e:1 afecta pe consumatoti
in r h.11,, anumite holi tit> ,l1Wl1'lle
seamJJ1;l mull cu unde holi tm1anL'. :;,i
srudiile pc ani male tie labor.Hor pol dun
l.1 gi'hir.:;1 dl' rl'llW dii pemru al't',te
boli uman.: DL' cxc.mplu.
J'!"".... - - ,.
-=,.,,..: --
l
lui), histologia (srudiu l te uturilor
corpului si al funq1ei acestora).
farmacologia (studiul me clicamenrelor
i al efectelor acestora asupra corpului l,
microbiologia (srudiul organismelor
microscopice precum virusurile 1
baueriile) (ii patologia (stuc.liul origmil,
al evolutiei i al na turii bolilor).
insi1 me<lidi veterinari difera de
medicii umani prin faptul d1 ei studiaza: si
trateaz o gaml! larg.1 de specii diferile,
iar medicii se concentreaz.1 asupra unei
singure specii. oa menii. L'nele categorii
de boli $i t1.1lburt1ri cu care se
0 0 tanara studenta de confrunta: medicii, ca bolile psihosoma
medicina tice (cele produse 'in corp din cauze
memaleJ, nu TI privesc pe medicii
vererinati. in schimb. medicii nu se
ocup.1 cu <lomenii imporrame
i pentru unii medici veterinari, precum genetica
! (trecerea tras;'.lturilor ereditare de la pi!nnre la
progenicura) $i rolul allmentariei 'in cresrere
$i
in producerea hranei din animalele de
cas:1.
0 alt.1 diferent.1 important.! incre medicii
- J: umani 51 medicii veterinari consta in
ceea ce r ] incearc:I ei sa realizeze . Dt!
exemplu, medicul Yeterinar 'incearcil pe cat
posibil sa mentina
" ammalul in stare de stlniltate, dar dacil'.
ac.: t lucru este imposibil. d va sugera
omorarea animalului pentru a-I -;c:ara
de dureri $i pen
, irusul imunoddkkntd simien, (",f\ l, veterinara, efectuand practica intr-un
tarc afecteaz:t :;,i ucidt:> macadi din A spital veterinar, invala sa faca o sutura
ia, C'>lt' foa11e similar cu \'irusul (sa coasa o rana sau inciziile
imunodeficiemei umane (111\'l t":trc.: chirurgicale), exersand pe o bucata de
poate :,;:'I prmoact:> SlDA in mud tifon.
similar virusul imunodefirn?n\l'l Idine
c FfV >
;tfeneaz,1 felinele f\cc:;.tc.: dou 1 hnli de
a nim:1 le um stt1di atc 111 sperml\a c.l
ar putea s,1 nt:: otere mdil'ii p1:nt ru a
comhate in viitor STD!\.
Studii
veterinare
Ca :;,i studcn\il de rnedilin,1
Lonventionala. stu
<lentii de medicina H' tt!rinar.1 lrt'huit:>
s,i -.1u
<lieze o peri cx td .l lung::!. de Limp r e
mru .1 se calific::1. in majoritate-J \,lrilur,
ace,1,,u implica o perioa<la de +6 .rni <le
-.rudii u111ver-,i1are ,;,i apoi o perioad,1
mai scurt.'I de &tudiu formal.
-;tabilit de corpul uvernato1 profe ional.
con ducan<l in cele din urrn,l la
caliticarea de Doctor in Me<litinn
Vcterinar;i (Di\l\, ) Ca :;;i in cazul ,tudiilor
metlicale conven\ionale, mate riile
studiate cuprind anatomia. fiz1c1logia
(,..1u
<liul funqiei organelor i .1 sistemelur
.:urpu-
 cu ca pentru un tm a-i scapa pe proprietan de alte
zbor spre Noua c:helttueli zadarnke. Acest Jucru ar fi
Zeelanda. inacceptahil la un medic! in aceeas1
siruatie. principalul cop al medinilu1 ar
0 Un labrador 0 Un medic fi s;l mentiJ1,l die mai mule hmf)
este examinat la veteri nar taie
Sta1ia de ghearele unui
Carantina pe.ntru cobai. Multi
Animate din medici veterinari
Aeroportul se specializeaza
Heathrow din in tratarea
londra, inainte de "animalelor
a fi inchis etan mici"'(de
intr-o companie).
 MEDICINA VETERINARA

c:ts,'l. El are programe speufice pentru

prohle mt:'le locale. D<: cxemplu, in 1,udu l
Sudanului are un program Je vacdnare
pen1n1 :,;lop.ire;, epidemiei tie rinderpe:,t
care deci111eaz.l c ire zile tie vile. iar in
i\lozamhit. estul Afrid i, .on duce un
program tie impruml1turi pcntn.1 ca cx 1m
cn ii riima si far:l atl:1pm1, <.lup:l r.1zboiul
dYil s:'1-;;i p<>at:l refac;l cire'i"Jle. in
cadn1J act.'",lui program, VETAJD le
imprumut,i lu(\1lnidlu1 bani pentru ,H,1
cumpara animak pc c:1re s:'i le inmultcascil,
iar in '>( himhd i!>i ..:cde,1z.i pen lru VETAID
primt'ie m,e .inimale. \'ETA1D. fontlat in
198'), t"le hazal pc u idee conceput;1 tie
::.tudentii din Cemrul pentn.1 .\ledicina
Veie
rinara Tropical:l de la l 11iver s1ta1ea tlin

0 Un medic veterinar investigheaza o prob lema

pacicntul in vi:lt:I :;,i '>ii iml'rrl' ..,a 1 i dermatologica la un bulldog. Ca i in medicina
atenueze suferin\ 1. umana, afec,iunile intalnite la ani
Medicina \'C..'ltrinar:i s-,1schimh,lt de-a malele de companie sunt adesea dureroase sau
lun gul istoriei. l\foi dcmuh Vt'ftrinarii se suparatoare, dar nu ameninta via,a.
concen trau asupra animalclor de b femw
:;;i asupr.1 cailor folrn,ili pemru tr.1n1,pon
1,;1l1 pcnlru mund agrkole, 1ar cabinete le
lor erau111 prin cipal situate in regiunile
rurnle. In vremurile mai rercnle txht:1 :..ped
alizarl in medidna veierinara. Cnii medid veu
rinan au r.1ma!,, 1n comunita\ile rur.1le.
awic:ole. Al\ii s-au mutai 111 regiuni
url>:,ne ::,i 1,-au :..ped :1li za1 in trala1ea
anima lelo r c.le con1panie. Altii s-:rn
c:oncem rat asupra tratilrii animalelnr s1!lh:
1tk e 111 11wdiul lor natural au in gr.1dirnk
zoologice.

Corpuri veterinare
in ultimii ani au aparul socie1:\ii i
m,oc1a111 veterinare, precum 'iociel.llt\1
Bri1:111id pemru Cai, can: -.upraveghe:ua
hun:bt,1rea unui anu mit tip de anim al in plu
... Ill 1958 :s-a inflin1at Asoda1ia Veterinan1
lnterna\ional.1 rx:mru Animale Mici
(WSJ\V/\ ), pemru ingrijirea ani maldor de
compank, pn.:n1111 piskile ::,i l'fiinii.
Unele grupuri d..: metlici vc1e1111ari s-au
umcentrat a<;upra ajutorilrii o:imenilor care
nu au mijloacele llt'ces:11e pentn1 a-.\,i
ingriji ani matele. Aici sunt induse
organiza\ii n:11tona le, precum Dispen.-.arul
Popular pemru Animale Bolnave (PDSA> din
M.irea Bntanie, :,i grupl tri

c internaiionale. precum VETAID. PDSA a fost

{ infiintat in 1917 de Maria Dk"kin, () t.inar.1 filr,1
pregiltire in domeniul veterinar, c.lar plina de i
intelegere fa(il de problemele oamcnilor lo\"i\i de
sir.'l'.cie din zona East End a Londrei. Acest
:c grup ofer:1 ajuLUr oamenilur care nu i i pol
[ pennite ii i i trateze anim.ilele tie companie
} cand acestea sunt bolnaYe sau r.lnite. Ace;,t
c ,erviciu efoctueazil :;,i vacdn:iri :,i ca'>trari

,:! VETAID implic:l medici \'etcrinan <lin \arile

,;i in cur dedezvoltare ::,i ii in::.lruie1;,te i:n (Tl! ll " rea.
8 hrnnirea i ingrijirea -,',h1.ltl t11 animalelor ell'
0 0 indeletnicire periculoasa: un chirurg veterinar
din Africa 1 i pune via1a in pericol
pentru a administra un medicament in ochiul
unui rinocer alb, in Parcul Na1ional Meru din
Kenya.
Edinburhg. El a avut deja un anunlll
gratl de
;,ucce,-, in ajutar<. 1 oamem tor :.,1
supr:nictL11.1sc.l
!)I :,;,l 1111:l animate pmdullive !)i san.ito:1<.e.

Dezvoltari
(a 5i mt'tlicina unwmi, medicma
ve1..:ri11.1r:1
:-.-a dez\ oltm mull in ultirnii ani. A t:1zi mu
he
g \ari au ..,pi tal e ve terimm . in care chirurgii \
1c
I nnari pot s:l vmc.lece oa..,eJe rupll"
.:;i :,:1d ectu
..: eze int.rY n \ii tllirurgicale
....alrntoan.: ..,,l
0 Un medic veterinar examineaza
un huhurez mic, cu ajutorul unui
asistent. Medicii veterinari pot trata
animalele salbatice care provin din
rezerva\ii sau care au fost gasite ranite
sau bolnave.
ofere corn,ult:t\ii de rutinii ::.i s,1 focJ
vaccmun. De exemplu, in 1995, In Anglia
un Liinar dine deaport (golden rctrie\cr l a
foM supus um:1 opera11i de tret ore pe
cord de-.d1b. Chirurgul vcterinar i-a
inlon 1it o valvi! defect:l i a
corectat o aha. i ngustat,1.
Medicii ve1erina1i folmei;c cltiar lentile de
contan pentru animate ca pisicile i d inii.
ln::.ii acc tta nu sunt fulo.,ite pentru
corectarea vederii. ci aninneaz ca pan!
>amcnte 1ran p:irenle :;,L a1ula la vindccarea
ochilor dup:l opera\ii delicau: Farii .
1,t:rnenea lentile. pk oa p:i adesea se
lipt.:!;ill! de cornee C1nvdisul trans p.11ent
c.lea upr.t irisul11i i al pupilei ochiului),
prnvocand du1ere :;,1 tlut"i'.intl la orbire Ca \-i
in rnediL"ina moclcrn, 1. dezvoltarea noii
tchnotogi1 lace c.1 r<::aJizJ1ilt: medilinii
veterirnue s;i nu n1110;1sc;l linute.
726
i@\iii /\nimak: i pl.1nte 218 ANIJ\fALE OE COMPAI\IE Plancla Pam.int LU6 PROD. L SE OJN VITA $1 PRODLSE LACI 'ATE