Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Secretul Tamaduirii Metode de Purificare Si Vindecare A Organismului Olga Ivanovna Eliseeva PDF
Secretul Tamaduirii Metode de Purificare Si Vindecare A Organismului Olga Ivanovna Eliseeva PDF
Secretul tmduirii
metode de purificare i vindecare a organismului
1
CUPRINS
Despre autoare 4
2
Capitolul 4 Reaciile organismului in procesul de purificare
Posibile reacii in perioada procesului de purificare a ficatului55
Reaciile organismului in procesul purificrii profunde a organelor i sistemelor60
Anexe
1. Tehnica de efectuare a clismelor evacuatoare..80
2. Posibile reacii in timpul clismei.82
3. Compoziia plantelor folosite in purificare.83
4. Alimentaia la ieirea din procesul de purificare.84
5. Regimul alimentar zilnic recomandat dup purificarea organismului.85
Incheiere.87
Bibliografie.91
3
DESPRE AUTOARE
Olga Ivanovna Eliseeva, autoarea crii de fa, doctor n tiine medicale, medic
practician de categorie superioar, cu o bogat experien n vindecarea i detoxifierea corpului,
a druit ani n ir bucuria vindecrii miilor de pacieni. Doar cel care a trecut prin durere poate
nelege cu adevrat suferina semenilor si.
O. I. Eliseeva a studiat medicina n Uzbekistan. Acolo, n nsoritul Samarkand, a absolvit n
1963 Institutul de Medicin ,,I. P. Pavlov. Dup terminarea institutului, Olga Ivanovna a muncit
civa ani n spitalul judeean. n acea perioad, n regiunea Buhara, a erupt o epidemie de
conjunctivit granulomatoas (boal contagioas a ochilor). Iat unde au fost necesare
cunotinele i minile dibace ale tnrului medic Eliseeva! Lund decizia de a-i ridica nivelul
profesional, Olga Ivanovna a venit n capital. Aici a intrat la doctorat la Clinica de Oftamologie
din Moscova, unde a colaborat cu Institutul Unional de Cercetri tiinifice Helmholtz, n cadrul
cruia a i susinut teza de doctor n tiine medicale.
Datorit efortului fizic intens, stresului i alimentaiei incorecte, sntatea doctorului
Eliseeva s-a deteriorat brusc. Astfel, i-a fcut apariia un adevrat ,,buchet de boli: bronita
astmatiform, gastroenterocolita cronic, pielonefrita cronic cu acutizri lunare a cistitei
cronice, hipertensiunea arterial, poliartrita metabolic, obezitatea. S-a mrit n volum glanda
tiroid, motiv pentru care, la dispensarizarea curent obligatorie i s-a instituit tratament
hormonal. Astfel au nceput peregrinrile interminabile ale doamnei Olga Ivanovna prin spitale i
policlinici. ntre timp, bolile nu o prseau, ba chiar apruser altele noi s-a dezvoltat
ostehondroza, cu dureri atroce n coloan. Tratamentele balneare, fizioterapia, masajul,
extensiile nu reueau s nlture durerea din coloan. S-a deteriorat subit i sntatea inimii,
nct medicaia cu ,,Cordaron nu mai era eficient.
Chinuit de durerile coloanei vertebrale, cuprins de disperare, Olga Ivanovna s-a adresat
profesorului de la Institutul Central de Traumatologie i Ortopedie din Moskova (ICTO) cu
rugmintea: Operai, tiai, pilii coloana, facei ce vrei, nu mai pot suporta!. S-a stabilit s fie
operat.
nainte de operaie, trebuiau efectuate obinuitele investigaii preoperatorii. n aceast
perioad Olga Ivanovna a ntlnit vindectori care se ocupau de purificarea organismului. Fr a
sta la ndoial, ea i-a urmat, i-a nsuit literatura de specialitate n acest domeniu, considerat
clandestin la vremea respectiv, i s-a documentat studiind cri semnate de P. Bragg, Walker
i Armstrong. Astfel a inceput lupta pentru sntatea sa, care s-a refcut atat de rapid incat
dup 2 luni de zile a devenit de nerecunoscut: schimbrile exterioare i interioare erau
uimitoare. Celelalte metode de tratament nu mai erau necesare. A urmat doar medicaia
hormonal, la care a renunat definitive abia dup 2 ani de eforturi enorme prin efectuarea
purificrii organismului i curelor de terapie prin foame. In consecin, in urmtorii 16 ani nu a
mai avut nevoie de concedii medicale i vizite prin spitale i policlinici incepuse o nou via
plin de realizri.
Finalizand specializarea, apoi perfecionarea in radiologie, O. I. Eliseeva a condus secia
de radiologie a Institutului de Cercetri tiinifice in Oftalmologie in cadrul Academiei de tiine
Medicale din Moscova, unde a primit calificarea de medic de categorie superioar. In paralel a
asimilat iridodiagnostica, acupunctura, auriculoreflexoterapia, homeopatia, fitoterapia. Dup
refacerea sntii sale, Olga Ivanovna a inceput sa-i ajute cunoscuii. Pe atunci metodele
neconvenionale de tratament erau interzise. Odat cu apariia posibilitii de a acorda in mod
legal ajutor prin metode netradiionale, Olga Ivanovna ,lsand bine organizat activitatea seciei
de radiologie din cadrul Institutului, impreun cu adepii si, in anul 1988, a deschis unul dintre
primele centre medicale de purificare i restabilire a organismului din Rusia.
4
Fiind o persoan cuttoare i creativ, O. I. Eliseeva asimileaz i in prezent noi si noi
metode ale medicinii neconvenionale (terapia Su Jok, diagnosticul i tratamentul dup metoda
lui P. Voll, diverse tipuri de masaj, terapie prin bioenergorezonan, metode de autoreglare,
autotrainingul meditativ), care, in complex cu procesul de purificare a organismului, redau
oamenilor nu numai sntatea fizic, dar ofer i o stare de optimism i incredere in posibilitile
lor nelimitate in meninerea sntii i modului active de via pentru muli i muli ani.
La momentul actual, O. I. Eliseeva conduce un Centru de Sntate. In cadrul acestui
Centru funcioneaz un staionar de purificare a organismului.
5
Capitolul 1
Aadar, buzele, dinii i limba reprezint in ansamblul lor prima clapet organic in calea
avansrii bolului alimentar prin tractul digestiv.
Cavitatea bucal indeplinete cateva funcii in prelucrarea hranei:
1. Mrunirea mecanic a hranei cu ajutorul dinilor. In acest proces limba ajut foarte mult,
amestecand i impingand alimentele dintr-o parte in alta. Cu cat hrana este mai bine mrunit,
cu atat mai bine se produce absorbia i interaciunea ei cu saliva. Exist o zical pe care ar
trebui s o reinem i de care ar trebui s inem cont cat mai des: Cinci minute de mestecare a
hranei, prelungete viaa cu un an.
6
2. Prelucrarea chimic a hranei cu ajutorul salivei, care conine fermentul amilaza, ce
descompune polizaharidele.
Coninutul de baz din alimente il constituie polizaharidele, adic glucidele compuse, care
nu pot ptrunde prin membrana mucoas i nu pot intra in circuitul sangvin i sistemul limfatic.
Incepand inc din cavitatea bucal, cu ajutorul fermentului amilaza din saliv, are loc
descompunerea polizaharidelor pan la monozaharide maltoza, care continu s se
descompun in intestinul subire. Polizaharidele ce nu s-au descompus in cavitatea bucal pan
la maltoz, fermenteaz formand alcool care contribuie la intoxicarea ficatului i a altor organe.
Iat de ce este atat de important ca hrana s fie bine mestecat i bine ptruns de saliv.
Sunt foarte importante urmtoarele monozaharide: glucoza, fructoza, galactoza prezente
in produse naturale fructe. Ele sunt descompuse in totalitate de catre amilaza salivei. O mare
parte din aceti compui, adic derivai ai monozaharidelor, sunt asimilai de creier i de mduva
spinrii (69%).
4. Protecia membranei mucoase a cavitii bucale. Glanda parotid produce un suc numit
mucin, bogat in proteine, care badijoneaz mucoasa bucal i limba, protejandu-le de aciunea
acizilor i a bazelor puternice coninute in hran. In procesele patologice ale glandelor parotide
(parotidit, cicatrici etc.) este diminuat secreia de proteine i sunt afectatai dinii, gingiile i
mucoasa oral.
7
Fig.1 Poriunea superioar a tractului digestiv
A rinofaringele, B-cavitatea oral, C poriunea laringian
Faringele este o verig de legtur intre cavitatea nazal i oral pe de o parte, i esofag
i laringe, pe de alt parte. Din punct de vedere funcional poate fi divizat in trei poriuni:
rinofaringele, poriunea oral i poriunea laringian. (Vezi fig.1)
Rinofaringele este poriunea strict respiratorie. El incepe de la cavitatea nazal i se
termin la nivelul palatinului moale. In timpul deglutiiei, palatinul moale i uvula inchid total
rinofaringele, impiedicand astfel ptrunderea hranei in el. Aceasta este a 3-a clapet a cii
digestive. O particularitate a rinofaringelui o reprezint prezena orificiilor tubare ce unesc
cavitatea timpanic a urechii medii cu rinofaringele. De aceia in caz de edem sau infecie a
8
rinofaringelui in procesul inflamator este implicat i regiunea tubar(eustacheit) i urechea
medie (Vezi fig. 1).
Pe linia medie, la grania dintre peretele superior i posterior al rinofaringelui se afl
amigdala faringian. Lateral intre orificiile tubare (trompelor lui Eustache) i palatinul moale sunt
localizate perechea de amigdale tubare. Astfel in regiunea vestibulului faringian se formeaz un
inel de formaiuni limfatice, numit Inelul Waldeyer-Pirogov: dou amigdale palatine, doua
tubare, una faringian, una lingual, una sublingual, i mai jos o amigdal laringian. Inelul
limfo-epitelial joac un rol important. El indeplinete funcia de protecie, fiind o barier in calea
ptrunderii infeciilor in organism. Celulele limfoidale ale acestor formaiuni distrug i dizolv
microbii formand puroiul.
Foarte frecvent persoanele prezint modificri cronice i perturbri in drenajul inelului
limfo-epitelial Waldeyer-Pirogov. Omul obinuindu-se cu aceast stare nu mai reacioneaz la
simptomele nesemnificative cauzate de aceste schimbri: o uoar durere sau senzaie de
mancrime in gat, rareori frisoane, dureri la deglutiia hranei tari, infundarea urechilor, rinoree
periodic. In asemenea cazuri deseori nu se ia nicio msur, i in condiii neagreabile rceal,
stres, supraalimentaie, indeosebi cu alimente bogate in amidon i glucide, se produce
ingustarea (spasmul) canalelor acestor glande, ca urmare se deregleaz subit drenajul limfatic,
crete edemul, se creeaz un mediu propice inmulirii microbilor, viruilor; se dezvolt faza
acut. Diagnosticele corespunztoare: rinofaringit, faringit, amigdalit, boal respiratorie
acut (BRA). Sistemul de aprare al organismului, prin intermediul edemului mucoasei nazale,
prin respiraia greoaie in mod reflex limiteaz aportul de oxigen, deci scade i concentraia
oxigenului in sangele arterial. Se tie c intr-o reacie chimic cu participarea oxigenului,
produsul finit este intotdeauna bioxidul de carbon. Cea ce inseamn c prin scderea aportului
de oxigen in esuturi i in circuitul sanguin, scade i concentraia de bioxid de carbon in ele (In
edemul mucoasei nazale deseori pacienii se trateaz singuri utilizand picturi nazale, care duc la
lrgirea caillor nazale i prin urmare la creterea fluxului de oxigen.. Surplusul de oxigen (la
omul bolnav) determin un surplus de bioxid de carbon in sange ce duce la formarea acidului
lactic i a acidului carbonic. Balana acido-bazic (pH) a sangelui se inclin spre partea acid.
Devierea pH cu 0,4 0,5 provoac dereglri funcionale grave in organism de la cele psihice
pan la cele organice.
Exemplu. O pacient, B.O.V. in varst de 26 de ani, timp de 2 ani suferea de rinit
cronic, amigdalit, psihopatie, reacii alergice. Soul pacientei a relatat c suma cheltuit pe
tratamente echivala cu costul unui ,,Mercedes. Dup purificarea organismului i trecerea la o
alimentaie predominant alcalin, toate simptomele enumerate mai sus au disprut. Trecuse un
an i pacienta se simea in continuare foarte bine.
Durerea perceput la deglutiie face ca organismul in mod reflex s limiteze aportul de
hran. Durerea atenioneaz omul c trebuie in mod urgent s elibereze orgnismul de mucus,
edem, deeuri. E necesar s purificai organismul i s inei 2 zile de foame. Cu o asemenea
patologie sunt deasemenea muli pacieni. De regul,la ei sunt diagnosticate schimbri cronice in
stratul mucos al tractului gastro-intestinal. Zeci de pacieni de-ai mei au evitat operaia de
amigdalectomie datorit purificrii organismului, restabilirii funciilor intestinului subire i dietei.
Poriunea oral a faringelui reprezint partea de mijloc a acestuia, care comunic anterior
prin vestibulul faringian cu cavitatea bucal (a 2-a clapet), iar peretele lui posterior se afl la
nivelul vertebrei a III-a cervicale. Funcional, aceast parte este considerat comun aici are
loc alternative actul de respiraie i cel de deglutiie. Peretele posterior al orofaringelui conine
esut limfoidal, care se implic in procesul inflamator in cazul schimbrilor cronice ale inelului
limfo-epitelial Waldeyer-Pirogov. Luand in consideraie nivelul de dispunere a peretelui posterior
al rinofaringelui, orofaringelui (baza cranian, vertebrele cervicale IIII), este clar de ce in
procesele inflamatorii cronice sufer aceste vertebre cervicale, iar ulterior se dezvolt
insuficiena circulatorie cerebral.
9
Seciunea laringian a faringelui se situeaz in spatele laringelui. In afara actului de
deglutiie peretele anterior i posterior se ating reciproc i se despart doar pe perioada trecerii
bolului alimentar. Aceasta este a 4-a clapet in calea inaintrii hranei
O particularitate a peretelui laringian posterior o constituie membrane fibroas bine
accentuat, care desparte laringele in partea superioar de baza cranian, iar posterior de
corpurile vertebrelor cervicale.
Dinii
In 1977 a aprut cartea autorului X. Leonard Ghid practic pentru specialiti in tratarea
dinilor i cavitii orale in care atrage atenia asupra eecurilor frecvente ale tratamentelor
stomatologice. In pofida artei stomatologice, bolile cavitii orale i a dinilor reveneau i deseori
duceau la extracii dentare. In cutarea cauzelor, X. Leonard a fcut cunotina cu metoda de
diagnostic a savantului german R. Voll.
Diagnosticul dup metoda R. Voll este bazat pe un fenomen cunoscut, i anume, c
rezistena sau intensitatea in punctele i meridianele pielii corpului uman, conform medicinii
chineze, este mai inalt decat in esuturile care le inconjoar. R. Voll, folosind aparate de
msur de o mare sensibilitate, a descoperit puncte i meridiane noi cu o intensitate i mai
inalt in special pe pielea palmelor i a tlpilor. Aceasta i-a permis s elaboreze metodica de
diagnostic a bolilor organismului uman dup punctele i meridianele deja cunoscute a i a celor
descoperite din nou.
Aceasta metod de diagnostic permite nu numai depistarea focarului patologic, dar i
stabilirea relaiei de interconexiune intre focar i organele interne. Organele interne bolnave
elimin produsele otrvitoare formate in ele in urma metabolismului deeurile (toxinele), in
sange i limf. Sangele i limfa circuland prin tot organismul, se debarasez de ele, aruncandu-
le, colectandu-le in focare localizate pe piele, mucoase, in esutul limfoidal, sau in cavitile
organismului, adic din interior spre exterior, ca s inlture astfel cat mai multe deeuri din
organele de importan vital.
La om, acest fenomen se manifest in diverse regiuni in mod diferit: la nivelul pieliiprin
reacii alergice, exeme, dermatite; la nivelul mucoaselor prin gingivite, amigdalite, rinite,
haimorite, faringite; la nivelul esutului limfoidal limfadenite, tonzilite; la nivelul cavitilor:
articulare artrite; paradentare stomatite etc. In acumulri importante de deeuri,
organismul incearc s le indeprteze mrind volumul focarelor patologice, astfel se formeaz
adenoizi, polipi, mioame, lipoame, se mrete volumul ganglionilor limfatici, al amigdalelor, al
granuloamelor paradentare i gingivale, a nodulilor hemoroidali, se mresc i cavitile
articulare, de asemenea iau natere noi caviti prin formarea de chisturi in diferite regiuni ale
corpului, inclusiv, in jurul rdcinilor dentare.
Atata timp cat organismul reuete s lupte cu deeurile in acest mod, bolile principale ale
organelor decurg asimptomatic, manifestandu-se numai prin simptoame secundare de focar,
cele care il deranjeaz pe pacient. La depistarea organului bolnav principal la pacient eu deseori
aud reproul: Pe mine nu m doare acest organ", sau: Eu am rezultate normale la analiza de
sange i urin. In asemenea situaii, imi amintesc o intamplare ce s-a petrecut in timpul
specializrii in diagnosticul radioizotopic la spitalul ce poart numele lui Botkin din Moscova.
Catedra a achiziionat primul aparat de import de diagnostic cu radioizotopi din Uniune. Pentru a
studia mai intai normalitatea, colaboratorii catedrei au selectat pentru aceast investigaie
10
voluntari studeni cu rezultate ideale ale analizelor de laborator i fr nici o plangere de
sntate. Dar mare a fost surpriza, cand s-au depistat procese patologice renale la 30% dintre
studeni, ba chiar au fost i subieci la care funciona doar un singur rinichi, iar cellalt avea un
mare defect. Organismul semnaliza despre patologia renal prin afeciuni dentare. Mai jos se
altur tabelul corelaiei dintre dini i diferite organe i sisteme.
Dintii Organele
Dintii de sus, din dreapta
1-2 Encefalul (emisfera stanga)
3 Inima (partea dreapta - afectiuni innascute)
4 Pancreasul
5 Plamanul drept
6 Rinichiul drept
7-8 Ficatul (lobul drept), inima (afectiuni dobandite)
Dintii de jos, din dreapta
1-2 Maduva spinarii
3 Intestinul subtire (jumatatea dreapta)
4 Stomacul (cardia, curbura mica, partea dreapta a regiunii pilorice)
5 Intestinul gros (regiunile din dreapta a vezicii urinare)
6 Ureterul drept, jumatatea dreapta a vezicii urinare
7-8 Vezica biliara, inima (afectiuni dobandite)
Din stanga sus
1-2 Encefalul (emisfera dreapta)
3 Inima (regiunea stanga - afectiuni innascute)
4 Splina
5 Plamanul stang
6 Rinichiul stang
7-8 Ficatul (lobul stang), inima (afectiuni dobandite)
Stanga jos
1-2 Maduva spinarii
3 Duodenul, intestinal subtire (jumatatea stanga)
4 Stomacul (fundul, curbura mare, portiunea stanga a pilorului)
5 Colonul (regiunile din stanga, intestinul, rectul)
6 Ureterul stang, jumatatea stanga a vezicii urinare
7-8 Vezica biliara, inima (afectiuni dobandite)
Tabelul a fost conceput dup datele X. Leonard i pe baza observaiilor personale ale autoarei.
Amigdalele
Pe baza datelor obinute in urma msurtorilor efectuate pe parcursul mai multor ani, R.
Voll a stabilit printre primii c fiecare pereche de organe interne influeneaz una din cele 5
glande limfatice din inelul Waldeyer-Pirogov. Numeroi medici mai interpreteaz c una din
cauzele dezvoltrii reumatismului, glomerulonefritei, infeciilor urinare etc., ar fi prezena
procesului patologic in amigdale. Neinelegand c aceasta este pentru organism o barier de
protecie i un container in care se arunc toxinele, microbii, otrvurile, deeurile din organele
interne, medicii, deseori, insistent recomand inlturarea amigdalelor la copii inc de la o varst
fraged. Ce rezult aceasta, judecai i singuri.
11
Pacientei. N.M.V. , in varst de 57 de ani i-au fost scoase amigdale palatine pe cand avea
18 ani. Peste 2 ani de la acest eveniment, a aprut o patologie a hipofizei i a creierului mijlociu.
Maladia se manifesta in exterior prin deformarea trsturilor feei, degetelor, mainilor i
picioarelor (acromegalie). Peste caiva ani au aprut dureri in articulaii, apoi dureri de inim.
Boala, dezvoltandu-se mai departe, a adus-o la invaliditate. Dar cauza principal a bolii era
slbirea organismului cauzat de aciunea stafilococilor - microbi, ce i-au gsit in organism un
mediu favorabil de via, din cauza absenei amigdalelor, extirpate inc in tineree. In crile de
medicin frecvent intalnim expresia: ,,Reumatismul linge articulaiile, dar muc inima. De
obicei eu mai adaug ,,Reumatismul se manifest prin amigdalite, linge articulaiile, muc inima
i vasele, dar rezid in rinichi . Iat de ce, dup inlturarea amigdalelor deseori apare o
perioad de linite a bolii. Agenii patogeni microbii stau la adpost in rinichii rbdtori, iar
cand funcia lor este dereglat,microbii ptrund in circuitul sanguin i ii manifest activitatea in
articulaii, vase sanguine i inim. De ce numesc eu rinichii rbdtori? Chiar dac sunt sntoi
numai 30%, ei sunt tcui, nu dau semne de boal, iar analizele de urin de cele mai multe ori
sunt normale.
Toate cele relatate anterior, demonstreaz cat este de important pentru sntatea omului
igiena cavitii orale i a faringelui.
Splarea dinilor i a cavitii orale dimineaa i seara, dar i mai bine dup fiecare
mas. Se recomand splarea dinilor cu un amestec de bicarbonate i sare in proporii egale.
Splarea gingiilor se recomand de efectuat cu:
- infuzie de rostopasc: 1 linguri de frunze uscate i mrunite (rdcini), se acoper cu
200 ml de ap fierbinte, se las la infuzat 20 de minute. Se face gargara gatului, a dinilor
i a gurii o data sau de dou ori pe zi, fr a se inghii.
- ap de usturoi: un cel mediu de usturoi se zdrobete, se acoper cu ap fierbinte i se
las la infuzat 15-20 de min., pstrandu-l cald pan la temperature de 40 C (poate fi
acoperit cu un prosop) se strecoar; se spal gatul, gura i dinii. De preferat totui s se
fac gargarisme cu infuzie de rostopasc dimineaa, iar seara inainte de culcare cu infuzie
de usturoi;
- urin ( proprie, in stare proaspt ): pentru persoanele care au depit bariera
psihologic, s foloseasc jetul de mijloc a urinii matinale pentru gargara gatului, gurii i a
dinilor;
- decoct din scoar de stejar:peste 0,5 lingurie de scoar mrunit se toarn un pahar
de ap fierbinte i se fierbe 2-3 minute, se las la infuzat 15-20 de minute; se spal gatul,
gura, dinii; este foarte folositor pentru gingiile fragile care sangereaz uor.
Toate aceste gargarisme contribuie la tratamentul i profilaxia amigdalitelor, stomatitelor,
gingivitelor, paradontozei, periodontitei i a cariei dentare.
Curirea limbii. Dimineaa cu o linguri folosit special in acest scop, cu marginile
netede, se inltur insistent, dar cu atenie depunerile de pe limb incepand de la rdcin spre
varf. Apoi se spal cavitatea oral cu una din soluiile enunate mai sus.
Sugerea uleiului. Aceast metod de curire a fost propus de medical oncolog T. Carnot.
Probabil, in afara actului de digestie se secret saliv bogat in toxine, pe care noi o inghiim sau
o scuipm. Vindectorul Porfirie Ivanov recomand s nu se scuipe saliva, dar s se inghit,
atunci coninutul mic de toxine dizolvat in saliv,va stimula (autovaccina) eliminarea lor in
cantiti mai mari prin alte filtre: tractul intestinal, vezica biliar, ficat, rinichi, plmani, piele.
Astfel, tratamentul va aciona dup principiul remediilor homeopatice ,,similarul se
trateaz cu similarul in doze mici. In timpul sugerii uleiului, se produce dilatarea canalelor
salivare i dizolvarea depunerilor de sruri din respectivele canale, din glande i de pe suprafaa
12
dinilor. Canalele i glandele curate intensific eliminarea toxinelor din glandele salivare i prin
urmare din organe i sisteme. Fiecare gland salivar comunic prin cile limfatice cu anumite
organe i sisteme.
Indicaii pentru utilizarea acestei metode: cefaleia, sinuzite,amigdalite, otite, boli oculare,
periodontite, epilepsia, boli hematologice cronice, boli gastrice i intestinale, boli ale inimii, ale
plmanilor, boli ginecologice, encefalita. Se recomand de efectuat procedura de sugere a
uleiului inainte de a incepe purificarea ficatului.
Tehnica de aplicare. Se ia o lingur (nu mai mult) de ulei de msline, floarea-soarelui sau
de porumb se introduce in partea anterioar a gurii i se suge ca o bomboan. S nu se inghit
uleiul! Continuai s sugei timp de 15- 20 de minute, incercai sa v ocupai timpul cu ceva fr
s v concentrai asupra uleiului, pentru ca acest timp s treac uor i pe neobservate. La
inceput uleiul devine vascos, apoi lichid ca apa, dup care el trebuie scuipat. Lichidul scuipat
trebuie s fie alb ca laptele. Dac sugerea nu e complet, lichidul va avea culoarea galben.
Aceasta inseamn c data viitoare trebuie s prelungii timpul procedurii. Lichidul eliminat poate
conine microbi patogeni, de aceia lichidul se scuip in veceu sau chiuvet.
De preferat, ca aceast procedur s se fac dimineaa pe nemancate sau seara inainte
de culcare. Pentru accelerarea tratamentului, se poate efectua de cateva ori pe zi. Inainte de a
incepe tratamentul prin sugerea uleiului antrenaiv cu ap. Cand muchii feei sunt pregtii,
trecei la sugerea uleiului. In perioada de inceput, strduii-v s facei procedura intr-o
atmosfer linitit: trezii-v cu 20 de minute mai devreme. Obinuindu-v vei reui s v facei
treburile la buctrie (fr riscul de a il inghii).
Splarea rinofaringelui cu ajutorul ceainicului. Aceast metod trebuie s intre in ritualul
zilnic al toaletei de diminea.
Indicaii: inflamarea sinusilor paranazale (sinuzit maxilar, frontit i etmoidit), rinit,
amigdalit, chisturi ale sinusilor maxilare i ale altor sinusuri, lcrimaie, blefarit cronic,
conjunctivit.
Tehnica de aplicare. Intr-un ceainic de infuzie se toarn 400ml de ap cald i se dizolv o
linguri de orice fel de sare: marin, gem sau de mas, se pot aduga 4 picturi de tinctur de
iod (dac nu avei intoleran la el). Se imbrac pe nasul ceainicului o tetin, la varful cruia a-i
fcut in prealabil o gaur cu diametrul de 3 mm. Este mai bine ca gaura s se fac cu un ac
incins, inepand varful tetinei de cateva ori, gaura trebuie s aib marginile netede .Apoi
deasupra chiuvetei, bii sau veceului inclinai capul (obrazul drept paralel cu fundul chiuvetei) i
deschidei gura.
Varful tetinei se introduce in fosa nazal dreapt, iar lichidul va curge prin partea dreapt
a cavitaii nazale, prin sinusurile paranazale din dreapta,va trece apoi in sinusul frontal ,
etmoidal, maxilar stang, in partea stang a caviii nazale i din ea in exterior. Dac vei uita s
deschidei gura in timpul procedurii, apa va nimeri in gur, nu e ceva grav,doar c inghiirea
soluiei saline este neplcut. De aceia nu uitai sa inei gura deschis. Dup splarea unei
jumti, inclinai capul in dreapta, obrazul drept paralel cu fundul chiuvetei, tetina se introduce
in fosa nazal stang.
STOMACUL
Stomacul este situat in regiunea medie superioar a abdomenului, sub diafragm (Vezi
fig. 2). La stomac deosebim 3 poriuni: cardia locul de intrare a esofagului in stomac( a 7-a
clapet in calea hranei), fundul sau bolta stomacului, corpul stomacului i pilorul locul de
ieire a hranei. Regiunea piloric se imparte in antrum sectorul situat imediat in apropierea
corpului stomacal i canalul piloric o poriune tubular ingustat, care comunic cu
duodenul.
Particularitile anatomice i fiziologice ale stomacului
Mucoasa stomacal conine 2 tipuri de glande: principale, ce elimin pepsinogen i
parietale, ce elimin acid clorhidric. Glandele pilorice conin numai glande principale, ce elimin
pepsinogen, ca urmare pilorul are un mediu alcalin. De aceia in faa glandelor pilorice se afl o
plic circular de strat mucos (sphincter piloric a 8-a clapet), care separ mediul acid al
stomacului de mediul alcalin al pilorului (Vezi fig. 2). In afar de aceasta, mai are i o valv
piloric(a 10-ea clapet) care regleaz trecerea bolului alimentar din stomac in duoden,
impiedicand refluxul hranei, care ar fi dus la neutralizarea mediului acid normal al stomacului .
De ce m rein in mod deosebit la descrierea atat de amnunit a acestei poriuni
stomacale inguste, alturate pilorului (pilorice)? Deoarece anume in aceast poriune a
stomacului se dezvolt cel mai frecvent eroziunile, ulcerile i bolile oncologice.
14
Fig. 2 Structura tractului digestiv
15
De-a lungul curburii mici, mucoasa stomacal formeaz numeroase cute longitudinale
alctuind calea gastric(vezi fig.2), care prin contracia muchilor devine pentru un moment un
canal de primire a hranei lichide (soluii saline i ap), prin care lichidele din esofag trec in pilor,
evitand poriunea cardiac a stomacului(vezi fig.2). Acest lucru se intampl pentru ca licidul s
nu perturbe procesul de digestie prin diluarea coninutului stomacal. La un stomac plin muchii
longitudinali se intind i nu sunt capabili s formeze un canal pentru lichide, ca urmare lichidele
nimeresc in corpul stomacal, diluand sucul gastric. Sucul gastric diluat nu are capacitatea de a
dizolva i de a descompune hrana de origine animal . De aceia se recomand a bea lichide
(sucuri, buturi, ceai) cu o or inainte de mas sau la o or dup mas (cel mai bine cu o or
inainte de mas sau la 2 ore dup mas).
Forma stomacului. In activitatea mea de medic deseori stabilesc diagnosticul ptoz
gastric. Ce inseamn aceasta? Un stomac normal are form de corn i ocup o poziie oblic-
orizontal. In caz de intindere a stomacului , dup traumatisme sau ridicri de greuti stomacul
ia forma unui carlig, ocupand o poziie vertical. E firesc c la o asemenea deplasare in jos a
polului inferior stomacal, hrana nu mai poate fi evacuat rapid, staioneaz mult timp i se
diger prost, intr in putrefacie, fermenteaz.
Procesul de digestie din stomac. Sucul gastric descompune proteinele. Pentru ca
proteinele din hran s fie asimilate, este necesar descompunerea lor prin intermediul
fermenilor pan la stadiul de aminoacizi. In hipoaciditate, descompunerea i asimilarea
proteinelor alimentare este incomplet, fapt care duce la accelerarea descompunerii cu ajutorul
bacteriilor, putrefacia in intestinul gros. Ca urmare se formeaz multe substane toxice. Dac
aceste toxine (indol, scatol, fenol, eter sulfocianic etc.) sunt produse ntr-o cantitate mic, ele
sunt neutralizate in ficat. Abundena lor cauzeaz otrvirea organismului. In continuare hrana
din regiunea piloric a stomacului trece in intestinul subire.
INTESTINUL SUBIRE
Intestinul subire este format din trei segmente: duodenul cu o lungime de 25-30 cm;
jejunul lung de 2,7 m i ileonul de 4,2 m. Lungimea total a intestinului subire este de 6,5 pana
la 7-8 metri (Vezi fig. 2).
Particularitile anatomo-fiziologice ale intestinului subire
Duodenul ncalec ca o potcoav capul pancreasului, i cu concavitatea flexurii sale ader
la el (Vezi fig. 2). Poriunea iniial a duodenului alturat stomacului se numete bulb duodenal.
n schimbri patologice a poriunii pilorice stomacale coninutul gastric mpreun cu acidul
clorhidric nimeresc n bulbul duodenal. Membrana mucoas a bulbului este adaptat mediului
alcalin, n urma contactului cu continutul acid celulele ei se traumatizeaz, se inflameaz, si apar
eroziuni, ulcere si boli oncologice.
n duoden se deschide printr-un orificiu comun canalul coledoc al ficatului si canalul
pancreatic, prin care intr bila si fermentii necesari descompunerii grsimilor din hran.
Mucoasa intestinului subtire este dotat cu numeroase vilozitti ce posed n centrul lor
vase sangvine si un sinus limfatic. Vilozittile realizeaz functia de absorbtie a substantelor
nutritive, care au fost supuse actiunii sucului intestinal, eliminat de glandele intestinale.
n afar digestiei din lumenul intestinal are loc si digestia intrapariental. Ea este
efectuat de vilozitti minuscule, care sunt vizibile numai la microscopul electronic si care contin
fermenti digestivi.
Intestinul subtire are un aparat limfatic care inactiveaz substantele nocive si
microorganismele. Aglomerri de foliculi limfatici formeaz asa numitele plcile Payer si se
gsesc numai n ileon, partea terminal a intestinului subtire. n inflamarea plcilor Payer
deseori se stabileste diagnosticul de apendicit acut.
16
INTESTINUL GROS
17
Fig. 3. Intestinul gros in stare normal. Corelaia cu centrele anatomice i cu afeciuni ale
organelor
18
In partea dreapta a abdomenului, acolo unde are loc trecerea colonului ascendent in
colonul transversal se formeaz un unghi, numit unghi hepatic ( localizat sub ficat)(Vezi fig. 3).
In aceasta regiune, deseori se formeaz buzunare mari in care stagneaz fecaloamele o
mas voluminoas de materii fecale deshidratate. Deasemeni intestinul gros face o flexur i in
partea stanga a regiunii abdominale, la trecerea colonului transversal in cel descendent. Astfel
se formeaz un unghi, in care la fel stagneaz indelung masa de putrefacie, gazele, se formeaz
buzunare care apsa splina, stomacul,pancreasul ,,diafragma adiacenta inimii. Acest unghi
poart denumirea de unghi splenic. Urmtorul loc de stagnare a materiilor fecale, dopurilor de
gaze i a microbilor este intestinal sigmoid. Insi forma sa de ,,S favorizeaz acest proces. In
inflamarea intregului colon (colit), toata aceasta mas grea i umflat deformeaz, preseaz i
deplaseaz din locurile lor celelalte organe din cavitatea abdominala, rinichii,diafragma bazinului
mic. Apar dereglri funcionale ale acestor organe, sunt presate arterele, venele i nervii. Pe
lang afeciunile enumerate mai sus, se dezvolt boala hemoroidal, dilatri venoase in jurul
rectului, proctita (inflamaia rectului), boala varicoas a membrilor inferioare, inflamarea vezicii
urinare (cistita); la brbai adenomul de prostat, modificri ale testiculelor i a altor organe
sexuale. S nu credei c aceasta se ntmpl numai persoanelor obeze sau posesorilor burilor
mari. n timpul studiilor mele de perfecionare n radiologie s-a ntmplat odat ca profesorul s
atrne pe tabl radiografii ale colonului i ne-a cerut s le descriem (s stabilim diagnosticul). n
perioada respectiv pacientul, radiografiile cruia le examinam, era deja operat.Noi toi ca unul,
i noi eram 32 de persoane (dintre care jumtate erau doctori n tiine medicale i efi ai
seciilor de radiologie), am concluzionat dup radiografii cancer al intestinului gros. Profesorul
s-a amuzat copios de concluziile noastre: s-a dovedit c nu era cancer, ci un imens fecalom.
n urma proceselor de fermentaie i putrefacie n intestinul gros se formeaz substane
toxice i gaze. Substanele toxice reuesc s se absoarb n circuitul sanguin, i mpreun cu
sngele s se distribuie rapid la organe i sisteme. Acest fenomen, numit fenomen de
autointoxicare intestinal era considerat de I. I. Mecinicov principalul impediment n calea
longevitii. Unii fiziologi din perioada activitii sale au considerat c intestinul gros, fiind un
rudiment al strmoilor vegetarieni (maimuele) ndeprtai, nu-I servete la nimic omului. Ei au
propus ca colonul s fie nlturat din organism, iar intestinul subire s fie suturat de rect. Au
fost effectuate cteva intervenii chirurgicale de pe urma crora pacienii sufereau i mai mult.
Academicianul A. M. Uglov ,,a reabilitat definitiv intestinul gros. mpreun cu colegii si a
efectuat o serie de experimente i a constatat c microflora normal a intestinului gros particip
nu numai la procesul de digestie i la sinteza vitaminelor, aminoacizilor, hormonilor, enzimelor
din fibrele vegetale, dar mai sintetizeaz i aa numiii aminoacizi eseniali, din cauza crora s-
au iscat mereu dispute dintre vegetarieni i carnivori. nainte se considera c numai n produsele
din carne se conin aceti aminoacizi eseniali.
Funciile intestinului gros
De absorbie. In intestinul gros se absorb vitaminele,glucoza, aminoacizii, hormonii,pan
la 95% ap i microelemente preioase. S-a constat c fiecare poriune a intestinului gros intr-un
timp determinat alimenteaz anumite organe (Vezi fig.3).
De digestie. Elimin in lumenulul intestinal sucuri digestive cu o mic cantitate de
fermeni.
Energetic. Intestinul gros asemenea unui calorifer inconjoar la periferie intreaga
cavitate abdominal. Haustrele sale (dilatrile) unite cu un ligament ingust servesc pentru
descompunerea lent a fibrelor vegetale, in urma creia se degaj o cantitate imens de energie
i se produce o cretere a temperaturii. Aceasta energie inclzete toate organele din cavitatea
abdominal, protejandu-le de frig.
De excreie (evacuatoare). In intestinul gros se formeaz materiile fecale, iar de aici sunt
expulzate din organism.
19
TRATAREA INTESTINULUI GROS I MENINEREA
FUNCIONRII NORMALE A ACESTUIA
20
n cazul fecaloamelor, calculilor biliari i renali: se umple 2/3 de sticl cu ceap tiat
mrunt, se adaug pan sus vodc sau spirt, se inchide ermetic, se ine la cald sau la soare timp
de 10 zile. Se administreaz cate 10 picturi inainte de mese.
Purgative:
Infuzie de senna sau de scoar de cruin peste o linguria de plant uscat se toarn
de cu sear . pahar cu ap clocotit. Se bea dimineaa pe nemancate. Favorizeaz de asemenea
eliminarea bilei, nisipului din vezica biliar in duoden.
Pentru colonul aton, dilatat, chiar dac considerai c nu suferii de constipaie: peste 1
lingur de plant uscat de suntoare se toarn un pahar cu ap, se fierbe 10 minute. Se bea
cate 1/3 de pahar, de 3 ori pe zi, cu jumtate de or inainte de mese.
n constipaie cronic, ateroscleroz se recomand a se manca de 2 ori pe zi cate o
linguri de varz de mare uscat combinat cu salate, sup, ca(cereale fierte).
RECTUL
Rectul are funcia de a elimina materiile fecale din organism. Are dou sfinctere: superior
(a 11-ea clapet) in locul trecerii colonului sigmoid in rect (a 12 clapet) (vezi fig. 2) i inferior.
Sfincterul inferior este cel mai puternic, deoarece este format din 2 sfictere: intern si extern. In
condiii normale, dup trecerea materiilor fecale sfincterul superior se inchide, iar dup
evacuarea rectului se inchide sfincterul inferior, adic rectul trebuie s fie permanent curat i
gol. In cazul constipailor frecvente sfincterul superior slbete i materiile fecale stagneaz in
dilataia ampular a poriunii superioare a rectului.
Particularitile poziionrii rectului. Posterior de rect se afl osul sacru i coccisul; anterior
cu segmentul su, neacoperit de peritoneu, rectul se invecineaz la brbai cu veziculele
seminale, canalele diferente, de asemenea cu o poriune lipsit de peritoneu a fundului vezicii
urinare, interpus intre ele, iar mai jos - cu prostata; la femei anterior se limiteaz cu uterul i
peretele posterior al vaginului pe tot traiectul su.
Din descrierea de mai sus a raporturilor topografice ale rectului cu alte organe, este
evident c i cele mai neinsemnate modificri patologice ale rectului vor afecta organele
invecinate. Masele de putrefacie reinute aici conin multe toxine i bacterii , de aceia pentru a
proteja organele adiacente in rect s-a dezvoltat o reea venoas foarte bogat, care colecteaz
toate aceste substane toxice i le transfer prin vena port in ficat unde sunt neutralizate.
Reeaua venoas este format din trei plexuri: intern (sub membrana mucoas), extern (care
inconjoar rectul) i inferiorin regiunea sfincterului extern anusului. Plexul venos intern
reprezint prin sine nite iruri de noduli venoi, aranjate in forma de inele. Sub aciunea
excitanilor,exesului de toxine, presiunii ei se mresc in dimensiuni luand forma unui ciorchine,
formand astfel hemoroizi interni.Aceti noduli sunt dureroi i deseori sangereaz, uneori destul
de abundent.
Dac persist constipaia habitual, atunci incep s se mreasc i canalele venoase
externe, luand form de ghemulee. Dup cum vedei, nu are nici un sens s fie
operai,inlturai nodulii hemoroidali interni, deoarece atata timp cat exist, ei colecteaz
substanele toxice, evitand in acest mod formarea nodulilor in jurul rectului. De regul, dup
intervenia chirurgical, care nu a eliminat cauza primar a bolii hemoroidale deeurile
acumulate in colonul adiacent lui i constipaia habitual apar noduli hemoroidali externi i
paraproctita (adic inflamaia esuturilor din jurul rectului).
De asemenea naterile, ridicarea greutilor mari, munca sedentar, constipaiile
habituale, eforturile, statul prelungit in picioare provoac creterea volumului plexului venos
inferior, formandu-se astfel noduli care uneori sunt dureroi i sangereaz. Ei de asemenea, nu
trebuie inlturai, deoarece sunt colectori de toxine i intr-o oarecare msur joac rol de barier
in calea spre circuitul sangvin. Venele inferioare ale rectului nu se vars in vena port (spre
ficat), ci in vena cav (spre inim), deci sangele nu trece imediat prin ficat pentru neutralizarea
21
toxinelor, ci se vars in atriul drept, iar de acolo prin ventriculul drept ajunge in plmani. Aadar,
meninerea in curenie a rectului este o garanie pentru sntatea plmanilor, i prin urmare a
rinoi orofaringelui.
Curarea rectului
Indicatii: hemoroizi, proctite, paraproctite (inflamaia rectului), inflamaii ale organelor
genitale feminine i masculine, tumori ale organelor genitale, polipi, chisturi, adenoame,
fibroame, mioame, eroziuni ale mucoasei, ulceraii, fisuri, fistule, secreii patologice rectale i
genitale.
Schema de utilizare
1-a zi
Incercai s evacuai intestinul gros pe cale natural inainte de a efectua microclisma,
dac nu reuii atunci facei o clism cu 2 litri de ap pe la orele 1920, cu o or inaintea
urmtoarei proceduri:
La orele 19:30 20, preparai urmtoare infuzie: peste o linguri de plant uscat de
rostopasc se toarn 200ml de ap fierbinte, se mai fierbe 2 minute, se infuzeaz 20 de minute,
se las la rcit. La ora 21 aceast infuzie se strecoar i in stare cald (36 C) se introduce in
rect cu ajutorul irigatorului, avand grij s ungei in prealabil canula rectal cu ulei sau unguent.
Incercai s stai culcat i s reinei in rect un timp cat mai indelungat infuzia de rostopasc.
2-a zi
La ora 20, se face o microclism cu 200 ml de ap fiart adus la temperature camerei,
dup ce ai uns in prealabil canula rectal cu ulei sau unguent. Evacuai imediat coninutul
rectului.
La ora 21, se introduce cu para pediatric 10 ml de ulei sterilizat de ctin, de msline sau
de floarea-soarelui. Putei steriliza o cantitate mai mare de ulei, inandu-l intr-un vas astupat la
frigider. Inainte de utilizare, cantitatea necesar se inclzete.
Sterilizarea: intr-un vas curat (borcan, sticl) oprit cu ap clocotit se toarn uleiul, apoi
vasul plin se pune intr-o crati cu ap rece pe fundul creia se pune un prosop sau o hartie.
Cratia se pune la foc mediu i dup ce apa d in clocot se ine vasul cu ulei 40 de minute. Apoi
se rcete. Uleiul este gata s fie utilizat. Para se spal inainte in interior i in exterior cu ap
clocotit, chiar se poate fierbe (intr-o cratia cu ap timp de 35 minute). Strduii-v s inei
uleiul in rect un timp cat mai indelungat.
3-a zi
La ora 19 se taie mrunt un cel de usturoi, se toarn 200ml de apa clocotit peste el,
dup ce apa s-a rcit pan la 36C se strecoar prin tifon sau strecurtoare. La ora 20 facei
microclism cu infuzia de usturoi.
4-a zi
Repetai procedura din ziua a 2-a.
5-a zi
La ora 21 putei face o microclism cu mumio. In 200 ml de ap fiart, cldu se dizolv
mumio cat un varf de chibrit. Dup gradul de saturaie, soluia trebuie s fie mai deschis la
culoare decat mumio (ca un ceai de trie medie). Dac nu avei mumio, facei 2 zile de pauz
dup cea de-a 4-a zi i reluai procedura (de la 1-a la a 4-a zi) pan la dispariia simptomelor
22
bolii. Dac avei totui mumio, dup a 5-a zi facei o pauz de 3 zile. In continuare se fac
procedurile in aceeai ordine, cu pauze, pan la dispariia total a simptomelor.
PANCREASUL
23
FICATUL I ROLUL LUI N METABOLISM
Ficatul este cel mai voluminos organ glandular din organismul uman, greutatea lui variaz
intre 1,5 i 2 kg. Ficatul este situat direct sub diafragm, in partea dreapt al etajului superior al
cavitaii abdominale, la adult numai o poriune relativ mic a lui trece in stanga fa de linia
mediana. Ficatul este imprit in 2 lobi : cel drept care e mai mare i cel stang mai mic (Vezi fig.
2). Are structura lobular; lobulii sunt inconjurai de venule interlobulare, care sunt ramificaii
ale venei porte i de ramurile arteriale interlobulare. Intre celulele hepatice din care sunt
compui lobulii, trec canaliculele biliare, care prsind lobulii se scurg in canaliculele
interlobulare, apoi se unesc printr-un canal hepatic comun, ce se deschide in duoden. Endoteliul
capilar din interiorul lobulilor este format din celule stelate, care posed proprieti fagocitare
(capacitatea de a capta celulele strine, nocive i a le dizolva). Spre deosebire de alte organe, in
ficat intr concomitent artera hepatic i vena port, adic ficatul primete atat sange venos, cat
i arterial. Din ficat se elimin aproape jumtate din limfa intregului corp.
Ficatul este in acelai timp un organ digestiv, circulator i al tuturor tipurilor de
metabolism, inclusiv hormonal. El indeplinete mai mult de 70 de funcii. Voi reaminti pe cele de
baz.
Funcia de digestie. Ficatul sintetizeaz bila, care ptrunde in duoden. Bila ia parte la
digestia intestinal, contribuie la neutralizarea chimului acid, care vine din stomac; descompune
grsimile i favorizeaz absorbia lor, are o aciune stimulativ asupra peristaltismului
intestinului gros. In decurs de 24 de ore ficatul elimin 11,5 l de bil.
Funcia de barier. Mucoasa vaselor hepatice i celulele speciale Kupffer absorb i
descompun substanele toxice. Academicianul I. P. Neumavakin numete ficatul cimitir pentru
trupulee. Impreun cu sangele i limfa in ficat, intr i celulele microbiene moarte, bacterii i
virui; protozoare (giardia, trihomona, gardnerella, chlamydia, opistorhis); viermi ascaride,
echinococi; celule de esuturi i celule sanguine. Ficatul trebuie de asemenea s neutralizeze i
microorganismele vii: virui, helmini, protozoare care vin odat cu sangele. Bolile cronice
latente furnizeaz ficatului o imens cantitate de trupulee i compui chimici nocivi ale
medicamentelor. In acest caz ficatul nu e capabil s inving o aa cantitate de compui nocivi i
ei ptrund in sange. Are loc intoxicarea intregului organism.
Funcia de aprare in patologii de digerare i de absorbie a proteinelor. Digerarea i
absorbia incomplet a produselor proteice in intestinul subire duc la descompunerea accelerat
cu ajutorul fermenilor bacterieni (putrefacia) a proteinelor, peptidelor i aminoacizilor in
intestinul gros. Ca urmare se formeaz produse toxice de putrefacie. La o cantitate mic a
acestor toxine ficatul, care funcioneaz normal, le neutralizeaz complet. La excesul de
substane toxice, ficatul nu reuete s le neutralizeze, ele nimeresc in sange, cauzand otrvirea
intregului organism, inclusiv i a ficatului, i la evoluia diverselor boli.
Participarea la circulaia sangvin. In celulele reticuloendoteliale are loc scindarea
oxidativ a hemoglobinei i a altor celule sanguine, in urma creia se formeaz biliverdina
(pigment biliar de culoare verde). La reducerea bileverdinei se formeaz bilirubina (pigment de
culoare roie galben). Bilirubina impreun cu bila este eliminat de intestin. La atenuarea
funciei cilor biliare (dischinezie), circulaia incetinit a bilei, bilirubina din ea, se precipit in
canalele hepatice, vezica biliar, ductul choledoc, intestin, unde treptat se formeaz calculi
biliari, destul de mari cam de mrimea unei nuciasemenea unor pietre verzi. Uneori are loc
alipirea calculilor biliari de cei de colesterin, rezultand conglomerate de culoare galben-verzui.
Astfel treptat se deterioreaz funcia de secreie a bilirubinei de ctre ficat. Se mrete
coninutul bilirubinei in sange, are loc sedimentarea eritrociteor descompuse in celulele ficatului
i in organe, scade cu 2575 de ori activitatea mitotic a hepatocitelor (celule de protecie).
Secundar sufer pancreasul i tiroida (scade funcionalitatea lor).
Reglarea metabolismului colesterinei. Colesterina (colesterol) ptrunde in organism cu
grsimile din hran sau se sintetizeaz in organism, in principal n ficat. Colesterina este utilizat
de organism pentru sinteza hormonilor de importan biologic, mai ales a hormonilor cortexului
24
suprarenal i ale glandelor sexuale, i de asemenea a vitaminei D. Colesterina i fosfolipidele
sunt importante elemente structurale ale membranei celulare. Mecanismul de reglare a
metabolismului colesterinei nu este inc sufficient cercetat. Este de necontestat influena
sistemului nervos central asupra nivelului seric de colesterin, deoarece excitarea emoional
ridic nivelul acestuia (hipercolesterolemie).
In hiperfuncia tiroidei, a suprarenalelor i glandelor sexuale crete nivelul de colesterin,
iar in hipofuncie scade nivelul de colesterin. Colesterina neutilizat de organism este supus
descompunerii in ficat. Produsele descompuse se transform in acizi biliari i impreun cu bila se
elimin in intestin. La dereglarea metabolismului colesterinei, colesterina impreun cu eterii ei se
pot depune in hepatocite, celulele splenice, in aort, vase i piele. In consecin aceste esuturi
ii schimb funcia, se dezvolt ateroscleroza vaselor i se formeaz calculi de colesterin in
canalele biliare apariia litiazei biliare. Nivelul colesterolului variaz in dependen de anotimp,
varst, effort fizic i intelectual.
Sinteza fosfolipidelor. Importana fiziologic a fosfolipidelor este imens. Ele intr in
structura celular a esuturilor, mai ales a esutului nervos. In absena lor celulele ii pierd
integritatea. Fosfolipidele se formeaz in peretele intestinal i in ficat. Dar numai celulele
hepatice sunt capabile s le elimine in circuitul sanguin. La dereglarea sintezei fosfolipidelor in
ficat, in el se acumuleaz lipidele i are loc infiltrarea gras a ficatului. Iar cantitatea lipidelor in
ficat poate ajunge pan la 40-50% in loc de 5% cat este norma. In afar de aceasta, legturile
fosforice intr in structura ATP (adenozintrifosfatul), care este un acumulator fizic ce capteaz i
stocheaz 60-70% din energia organismului. La eforturile fizice i psihice, boli acute, organismul
folosete energia termic a acestor compui chimici.
28
Capitol 2
29
VARIANTA I. PREGTIREA ORGANISMULUI SLBIT PENTRU PURIFICARE PRIN
INTERMEDIUL ENTERO-SORBENILOR*
Indicaii:
- scderea subit a imunitii;
- slbiciune accentuat;
- boli dependente de tratament hormonal, boli grave indispensabile de tratamentul
medicamentos, in faza acut i cronic (astmul bronic, diabetul zaharat, insuficiena
renal);
- boli cardio-vasculare grave(boala ischemic a cordului in stadiul III-IV);
- pacienilor peste 70 de ani.
Contraindicaii nu exist.
Pentru aplicarea acestei variante este nevoie de cate o cutie din urmtorii enterosorbeni:
polifepan, enterosgel, sorbent MCC ( celuloz microcristalin).
Bolile menionate mai sus corespund stadiului 56 de acumulare a deeurilor, ce se
caracterizeaz prin blocarea funciei de filtrare la nivel tisular (mezenchimei) i celular. In aceste
stadii eliminarea rapid a deeurilor poate provoca autointoxicarea organismului, de aceia
procesul de purificare trebuie efectuat gradat in 3 etape.
1-a etap
Pentru inceput folosim enterosorbentul cu capacitatea de absorbie mai mic polifepan.
Deoarece sorbenii pot extrage microelementele i vitaminele necesare organismului se
recomand imbogirea hranei cu suplimente nutritive i mrirea consumului de produse
vegetale. Adugtor, va trebui ajutat organismul la evacuarea substanelor nocive prin intestine,
piele, i cavitatea oral.
Schema procedurii
1. In decurs de 9 zile, se respect regimul alimentar recomandat in Anexa 4. E de dorit s
se respecte orarul indicat al meselor.
2. Zilnic, in decurs de 9 zile, la orele: 7:008:00; 11:0012:00; 14:0015:00; 17:00
18:00 (adic cu o ora inainte meselor), se administreaz cate 1 linguri din sorbentul polifenan,
dizolvat in 50ml de ap la temperatura camerei. Dup care se mai poate bea 50100ml de ap.
Pentru comoditatea utilizrii, punei intregul coninut al cutiei intr-un borcan cu capac filetat i
turnai in el ap cu 2 degete mai sus de nivelul sorbentului. Evitai uscarea excesiv a
preparatului, in caz de necesitate, adugai ap. In continuare vei lua cate o linguri de
enterosorbentul umed de polifenan, dup care se bea 50100ml de ap.
3. Suplimentai zilnic hrana cu 1 linguri de grau incolit combinat cu salat, sup de
legume (modul de preparare vezi capitolul 5 Microelementele in alimentaie).
4. Adugai in ca(cereale fierte)i supe pan la o lingur de trae de grau pe zi.
5. Adugai usturoi in salate, ca (cereale fierte)i supe,1-2 lingurie de varz de mare.
6. Folosii ap filtrat sau ap rece, sttut, se poate i de izvor. S bei ap mai des, dar
in cantiti nu prea mari: la fiecare 30 de minute cate 3 guri, sau la fiecare or cate 6 guri.
7. Zilnic la ora 7:00, facei detoxifierea cavitii bucale cu ulei vegetal (vezi capitolul 1).
8. Zilnic la orele 7:30 i 17:30, frecionai pielea intregului corp cu oet de mere sau alte
cu concentraia de 3%, la temperatura camerei; la orele 8:00 i 21:00 facei un du cald.
9. Zilnic la ora 20:00, facei o clisma evacuatoare (tehnica efecturii clismei vezi anexa 1)
Observaie: la a 6-a, 7-a zi de luare a polifepanului (sau a altui enterosolvent) se poate
30
inruti nesemnificativ starea general de sntate perioada crizei de acidoz inceputul
evacurii deeurilor. Nu trebuie s v ingrijorai, continuai purificarea.
In ziua de criz trebuie s facei 2 clisme de curire ( in total 4 l de ap), s v odihnii,
s mancai hran vegetal, s frecionai corpul cu oet dizolvat (de concentraie obinuit ca
pentru hran) i in caz de frisoane punei termofoare calde la picioare. Citii capitolul IV
Reaciile organismului pe perioada purificrii i indeplinii toate recomandaiile expuse acolo la
apariia fiecrui simptom. Criza de acidoz dureaz de obicei 12 zile.
Peste 9 zile de administrare de polifepan, facei 2 zile pauz fr enterosorbent i trecei
la a 2-a etap de purificare. Respectai in continuare toate celelalte recomandri (cu excepia
clismei evacuatoare).
a 2-a etap
La a 2-a etap de purificare se folosete enterosorbentul enterosgel sau MCC polimer
macro-molecular, preparat pe baz de siliciu.
Metoda de admnistrare:
Se ia enterosgel de 2 ori pe zi, cu 2 ore inainte de pranz i cu 2 ore dup masa de sear
(cin). Peste o lingur de enterosorbent (fr varf) se toarn 2 linguri de ap (rece de la
robinet), se amestec bine (timp de 10 minute) pn se obine o mas omogen. Apoi se inghite
acest amestec i se bea jumtate de pahar cu ap rece. Durata de administrare e de 7 zile.
Pe durata administrrii eterosgelului exist posibilitatea apariiei in a 56 zi a unei uoare
crize de acidoz. Cu procedeele de auto-ajutor vei face cunotin citind capitolul IV Reaciile
organismului pe perioada purificrii.
Continuai s facei clisme la fiecare a 2-a zi (peste o zi), deoarece purificarea intensiv,
inlturarea celulelor moarte i a deeurilor, cere splarea acestora. Numrul clismelor il vei
decide in funcie de starea dumneavoastr general, e de dorit sa le facei pan la ap curat.
Continuai s respectai recomandaiile, expuse la descrierea 1-ei etape de purificare, de la
punctul 3 pan la 9 .
Peste 7 zile de administrarea enterosgelului, facei 2 zile pauz i trecei la urmtoarea
etap de purificare.
a 3-a etap
A 3-a etap purificarea ficatului. Realizai-o dup varianta a II-a i a IIIa, conform
indicaiilor expuse in variante. In a 7-a zi dup inceperea purificrii,conform variantelor, trecem
la etapa a 4-a de purificare a organismului.
a 4-a etap
Se continu purificarea cu enterosorbentul, prezent sub forma presat in tablet din
material de fibre de carbon activ pulverizat (framiat). El ajut la purificarea i tratarea
persoanelor care sufer de alcoolism i narcomanie.
Modul de admnistrare
1. Se mestec bine 1 tablet pe zi i se bea cu 1 pahar cu ap, la 2 ore dup mas, in
decurs de 10 zile.
2. Continuai s respectai recomandaiile 1-ei etape de purificare de la punctul 3 pan la
8.
3. Alimentaia conform anexei 4.
4. In cazul cand nu are loc golirea voluntar a intestinului gros de deeuri (actul de
defecaie voluntar) in decurs de 24 de ore, se fac clisme evacuatoare cu 24 litri de apa (in
dependen de cum v simii).
Peste 10 zile trecei la purificarea organismului cu ajutorul metodelor speciale (vezi
capitolul 3).
31
In lips comprimatelor de enterosorbent carbonic putei utilize enterosorbentul MMC
(celuloz microstructurat).
Metoda de administrare e aceiai, doar c in loc de tablet se ia o linguri de pulbere
MMC i se dizolv in 100ml de ap i bea o dat pe zi la 2 ore dup mas in decurs de 10 zile.
Restul de recomandaii sunt aceleai.
In lipsa enterosorbentului sub form de comprimate (este produs in oraul Harikov) i
sorbentului MMC, recomand ca dup a 3-a etap s trecei la purificarea organismului cu ajutorul
metodelor speciale.
1-a etap
In seciunea Metoda de purificare a organismului cu ajutorul orezului , este expus
amnunit metodica de purificare. Indeplinii toate recomandaiile artate in aceast seciune.
Schema procedurii
1. In decurs de 15 zile intre orele 7:008:00, se mnanc pe stomacul gol orezul pus la
macerat. Dup masa de orez nu se mnanc in decurs de 4 ore.
2. Intre orele 20:0021:00 facei clisme de curire cu 2 litri de ap (Anexa 1). In prima
sptman clismele se fac peste o zi, cu o lingur de suc de lmaie i 1 lingur de suc de sfecl.
In lips de lmaie facei clisma ori cu propria urin, adugand-o de la 1 lingur pan la 200ml,
sau cu infuzie de suntoare: peste 1 lingur de plant uscat se toarn 200 ml de ap clocotit,
se fierbe 12 minute i se strecoar prin sit in clism. In a doua sptman clismele se face
zilnic cu aceleai adugri.
3. Alimentaia vezi Anexa 4.
4. In continuare, ca in varianta I de la punctul 3 pan la 8.
32
VARIANTA III (PREVENTIV)
Schema procedurii
33
Fig. 5. Punctele de proiecie de pe suprafaa anterioar a pavilionului urechii
VARIANTA IV (PREVENTIV)
34
Schema procedurii
Se bea 50 ml ulei de msline (sau alt ulei vegetal), apoi 1 linguri suc de lmie.
Legai un termofor fierbinte (nvelit in prosop) pe regiunea ficatului, culcai-v pe
21.00
partea dreapt pentru 2 ore cu genuchii strni de abdomen. n caz de pancreatit
se st 1 or pe partea stng a corpului, iar a 2-a or pe partea dreapt.
Recomandat n bolile:
- glandelor limfatice, limfostaz, edeme limfatice ale gleznelor i a altor regiuni ale corpului,
limfogranulomatoz.
Pacienilor slbii i celor peste 60 de ani cu urmtoarele boli:
- ale cilor respiratorii i sinusurilor paranazale, in faza acut i cronic;
- auriculare(otite);
- oculare (iridociclite, uveite);
- cardiopatie ischemic st. II i III ,aritmii cardiace cu excepia celor
paroxistice,hipertensiune arterial;
- tromboflebite cronice;
- boli cronice ale sistemului urogenital ;
- artroze, artrite cu edeme articulare, osteohondroz vertebral.
Indicat pacienilor slbii.
Contraindicaii: Diabetul zaharat; Alergia la citrice.
35
Schema procedurii:
Recomandat in bolile:
- glandelor limfatice, limfostaz, edem limfatic;
- cilor respiratorii i sinusurilor paranazale In faza acut i cronic, auriculare (otite),
oculare (iridociclite, uveite );
- cardiopatia ischemic gradul II i III; aritmii cardiace (cu excepia fibrilaiei atriale),
hipotensiune;
- tromboflebite cronice;
- boli acute i cronice ale sistemului urogenital;
- artroze, artrite cu tumefierea articulaiilor, osteohondroz vertebral.
Recomandat pacienilor in putere.
Contraindicaii: diabetul zaharat; alergie la citrice.
Schema procedurii
n ajun 19.00 Se bea o soluie de sulfat de sodiu (o lingur la 1pahar cu ap ) sau sruri de
sulfat de magneziu (3lingurie la un pahar cu ap )
V putei lipsi de utilizarea srurilor.
20.00 Facei clism cu 46 litri de ap.
1-a zi 8.00 Preparai doi litri de amestec din suc de citrice cu ap (modul de preparare este
expus n varianta precedent). Iniial se bea 1 pahar cu amestec ,apoi pe
perioada zilei cte o jumtate de pahar la fiecare 30 de minute, pn
consumai ntreaga cantitate.
Nu mai mncai toat ziua.
36
22.00 Facei clism cu 2 litri de apa si sucul a 2 lmii.
2-a zi Pn la ora 19,00 repetai ntregul program al 1-ei zile. (cu excepia clismei de
la ora 22.00).
20.00 Se zdrobesc dou tablete de Allohol, se dizolv n 30ml de ap i se nghit.
21.00 Se beau 50ml ulei de msline (sau orice alt ulei vegetal) dup care nc 30 ml
suc de lmie. Fixai un termofor fierbinte nvelit n prosop pe regiunea de
proiecie a ficatului,culcai-v pe partea dreapt a corpului i stai aa 2 ore, cu
genunchii strni de abdomen.
23.00 Eliberai-v de termofor i culcai-v.
a 3-a zi 6.00 Facei clism cu 6 litri de ap. Consumai sucuri din legume , fructe i legume
crude fr ulei.
a 4-a zi Vezi sistemul de alimentaie a 1-ei perioade de timp dup purificare (vezi
Anexa 4).
Schema procedurii
37
17.00 Se bea 2ml de No-spa amestecat cu 30ml infuzie de plante.
20.00 Bei 50 ml ulei de msline (sau alt ulei vegetal), dup care mai bei1 lingur
suc de lmie. Fixai un termofor cald pe regiunea ficatului,culcai-v pe partea
dreapt i stai aa 2 ore cu genunchii strni spre abdomen.
21. 00 Se bea 30 ml de ulei de msline(sau alt ulei vegetal), apoi 1 lingur de suc de
lmie. Umplei termoforul cu ap cald i fixai-l pe zona ficatului pentru 2
ore.
23.00 Scoatei termoforul i culcai-v. La apariia senzaiei de grea mirosii un
cel de usturoi i masai punctul de proiecie a stomacului de pe pavilionul
urechii stngi (vezi fig. 5).
3-a zi 6.00 Facei clisme cu 6 litri de ap
n La fiecare 2 ore se bea cte pahar (jumtate de pahar) suc din cartofi sau
continuare sup de legume(fiertur din cartofi i varz). ntre prii a 4-a zele de suc sau
n ziua 3-a fiertur de legume se bea cte 0,25 (un sfert)pahar infuzie din amestecuri de
i plante (vezi Anexa 2). n a 4-a zi se pot consuma legume fierte.
a 4-a
Din a 5-a Se trece la alimentaie obinuit, de dorit s fie preponderent cu legume i
zi fructe.
Schema procedurii
38
19.00 Se beau 100ml de ulei de msline (sau alt ulei vegetal), apoi 50ml suc de
lmie. Poriile de ulei i suc recomandate se pot repartiza pentru 3 prize
(18.00, 18.30, 19.00). Fixai un termofor fierbinte nvelit n prosop pe regiune
de proiecie a ficatului i stai culcat pe partea dreapt 2 ore cu genunchii
strni spre abdomen.
21.00 Bei 75ml ulei de msline (sau alt ulei vegetal) apoi nc 50ml suc de lmie.
Fixai un termofor fierbinte pe regiunea ficatului pentru nc 2 ore,culcndu-v
pe partea dreapt ca n exemplele de mai sus.
23.00 Se beau 50 ml de ulei de msline (sau alt ulei vegetal), apoi 50ml suc de
lmie, fixai termoforul fierbinte pe zona ficatului si stai culcat 2 ore pe
dreapta cu genunchii strni.
24.00 Eliberai-v de termofor i ncercai s dormii. La apariia senzaiei de grea
mirosii un usturoi i masai punctul de proiecie a stomacului pe pavilionul
urechii stngi (vezi fig. 5).
3-a zi 6.00 Facei clisme cu 6 litri de ap. Mai departe respectai etapele ieirii din
purificare (vezi Anexa 3).
Schema procedurii
39
Fig. 6. Seria de exerciii la variantele de purificare (Shank Prakshalana)
Exerciiul 1. Intinderea.
Poziia de baz. Stai drept cu picioarele deprtate la distana umerilor (3035cm), tlpile
paralele .
1. Degetele inlnuite, ridicai mainile de asupra capului. Ridicai-v pe varfuri i intindei-v
cat putei.
2. Lsai-v pe tlpi, relaxand uor mainile fr a le cobori. Repatai de 4 ori. Exerciiul
intinde stomacul pe vertical deplasand ap in partea inferioar a lui.
40
Exerciiul 3. Micrile de rotaie.
Poziia de pornire. Stai in picioare cu tlpile deprtate la 3035cm.
1. Intindei lateral braul stang pan la nivelul umrului. Ridicai braul drept la orizontal i
indoii-l pan degetele ating clavicula stang. Cotul drept la nivelul umerilor.
2. Rotii trunchiul i capul in stanga indreptand braul stang intins ctre spate cat mai mult
cu putin. Simultan vom urmri varful degetelor cu privirea.
3. Nu v oprii la sfaritul cursei, ci rotii trunchiul spre dreapta. Trecand de poziia iniial,
schimbai braele. Acum braul drept va fi intins lateral, iar degetele braului stang vor
atinge clavicula dreapt .
4. Executai rapid fr s v oprii 8 micri de rotaii alternative a trunchiului spre dreapta
i spre stanga.
Acest exerciiu face ca apa s inainteze din duoden in intestinul subire.
41
Continuarea procesului de purificare.
Dup ce ai consumat al patrulea pahar cu ap srat, trebuie s aib loc o prim ieire la
toalet cu evacuare de fecale. In cazul cand evacuarea nu s-a produs, se repet seria de exerciii
de dou ori (fr a mai consuma apa srat) i se va merge din nou la toalet. Continuai s
absorbii cate un pahar cu ap cu executarea exerciiilor i mersul la toalet, pan apa evacuat
devine la fel de curat, ca atunci cand am but-o. Dependent de impuritile acumulate in
organism se pot consuma de la 8 pan la 26 de pahare.
42
Fig. 8. Palma stang
3. Pilorul nu se deschide uneori cum ar trebui, apa se reine in stomac, galgaie, apare
senzaia de greutate. In acest caz masai stomacul de la stang la dreapt i punctul de
proiecie a lui pe pavilionul urechii (vezi fig.5) pan simii uurare.
4. Prima evacuare a apei din rect, de obicei, are loc instantaneu, fiind necesar chiar
reinerea ei. Este posibil ca uneori un dop de gaze s impiedice evacuarea normal a
intestinului. In acest caz, dac nu apar rezultate dup prima ieire la toalet, executai
12 serii de micri sau facei exerciiul ,,lumanarea (stand pe umeri sau culcat pe spate
fig.9), fr s consumai apa srat.
5. Dac dup consumarea primelor 7 pahare de ap srat, nu avei scaun, va trebui s
facei o clism cu . 1litru ap dintr-un irigator. Din momentul deschiderii sfincterului
anal, apa se va evacua fr dificulti.
6. Splai cu ap cldu i ungei mucoasa anusului cu ulei vegetal sau crem nutritiv dup
fiecare scaun.
In caz de oboseal continuai procedeul dup 57min. de relaxare.
43
Fig. 9. Variantele exerciiului poziiei lumanarea
19.00 Bei 5075 ml ulei de msline sau alt ulei vegetal, apoi nc 5030ml suc
de lmie, schimbai termoforul i fixai-l pe zona ficatului i stai culcat pe
partea dreapt cu genunchii spre abdomen.
44
21.00 Bei 50 75ml ulei de msline sau alt ulei vegetal i 3050ml suc de
lmie, pregtii termoforul cu ap fierbinte i fixai-l pe zona ficatului.
Continuai s nclzii ficatului pn la ora 23.00.
Apoi scoatei termoforul i v culcai.
a 3-a zi 6.00 Facei clism cu 6 litri de ap. Mai departe vezi Anexa 3ieirea din procesul
de purificare.
VARIANTA X (RAPID)
Aceast variant este o metod rapid de purificare i este destinat oamenilor de afaceri,
care pot sa-i acorde din programul lor incrcat de munc, nu mai mult de 2 zile pentru
purificarea propriului organism.
Metoda are un efect puternic, de aceia este indicat persoanelor cu constituia fizic
solid. Poate fi aplicat atat cu scop profilactic, cat i cu scop de tratament 1 2 ori pe an, i
mai bine o dat la fiecare jumtate de an.
Indicaiile i contraindicaiile sunt similare celor din varianta IX.
Schema procedurii
9.00 ncepei s bei cte 1 pahar din apa pregtit. Dup consumul fiecarui pahar
cu ap srat, se face un complex de exerciii i se ndeplinesc pn la punctul
8 recomandrile suplimentare la Shank Prackshalana din Varianta IX-a. Nu
consumai orez fiert (ca de orez) cnd aplicai Varianta X. Daca apare
necesitatea de a bea,putei doar s v cltii gura cu ap. n caz de sete
intens dup efectuarea Shank Prackshalanei se poate consuma porionat nu
mai mult de 1 pahar de ap potabil.
18.00 Administrai medicamentele cu aciune de dilatare a cilor biliare: 12 tablete
de Allohol sau 1 fiol de No-spa diluat cu 25ml ap cald.
19.00 Se bea 150 100 ml de ulei de msline (sau alt ulei vegetal), apoi 50ml suc
cald de lmie.
Dup ce ai consumat uleiul i sucul de lmie, fixai termoforul fierbinte (peste
un prosop) pe zona ficatului. nclzirea se continu pn la ora 21. Stai culcai
pe partea dreapta cu genunchii strni spre abdomen.
21.00 Bei 100 75ml ulei de msline dup care se consum 50ml suc de lmie
cald.Apoi ficsai ( peste un prosop) un termofor fierbinte pe zona ficatului.
inei termoforul pn la ora 23.00 apoi scoatei termoforul i v culcai.
2-a zi 6.00 Facei clisme cu 6 litri de ap. Urmeaz apoi ieirea din procesul de purificare
conform Anexei 2.
45
VARIANTA XI PENTRU COPII (PREVENTIV)
Schema procedurii
46
VARIANTA XIIPENTRU COPII (CURATIV)
Indicaii:
- toate bolile cronice in faza de remisie i in faza acut;
- alergii, boli ale pielii;
- boli ale articulaiilor, reumatismul;
Contraindicaii:
- febr peste 38,5 C;
- boli cu dependen hormonal (astm bronic, diabet etc.);
- ulcer gastric i duodenal;
- stenoza mitral, boli congenitale ale inimii;
- nu se recomand copiilor cu organismul slbit.
In procesul de purificare pot s apar reacii ale organismului (grea, vom, stri de
slbiciune), acutizrea bolilor. S nu intrerupei procesul de purificare, v recomand s v
insuii dinainte capitolul 4 Reaciile organismului in procesul de purificare.
Schema procedurii
47
Indicaii suplimentare la efectuarea tubajului *ficatului
Dup ce ai but doza de ulei i sucul de lmaie, ai fixat termoforul in regiunea ficatului
pentru 2 ore, pe durata acestor ore, masai alternativ punctele de proiecie ale ficatului i ale
vezicii biliare de pe ambele palme (vezi fig. 7, 8) i punctele de proiecie ale lor pe pavilionul
urechii drepte (vezi fig. 5). Pe lang aceasta, trebuie s mai discutai in gand cu ficatul. Vorbii
cu ficatul ca i cum ai vorbi cu un mgar incptanat, obligandu-l i stimulandu-l s se curee,
s se elibereze de fierea stagnat i de toxine.
Adugtor pe parcursul acestor 2 ore (stand culcat cu termoforul) masai ficatul prin
micri abdominale: inspirai umplei abdomenul cu aer, expirai bruscretractai brusc
abdomenul. Acest set de exerciii abdominal indeplinii-l de 5 ori, odihnii-v i repetai-l
periodic.
48
Capitolul 3
Metodele speciale de purificare se pot efectua de sine-stttor, dar au un efect mult mai
puternic, dac ele constituie o prelungire a unei variante de purificare a tractului gastrointestinal
i a ficatului.
1-a zi. Pregtii 5 borcane a cate jumtate de litru i numerotai-le (1, 2, 3, 4, 5). Putei
s lipii pe borcane leucoplast i s le notai cu pixul, sau s lipii hartie, dar avei grij s nu se
dezlipeasc la splarea orezului cu ap. Dimineaa in borcanul Nr.1 punei 3 linguri de orez,
spalai-l in ap, apoi umplei-l cu ap pan la gur. Apa e de preferat s fie filtrat, de izvor,
distilat, plat, ap obinut prin topirea gheii sau ap simpl decantat de la robinet (eliberat
de clor).
2-a zi. Apa din borcanul Nr.1 se vars, orezul se spal, din nou se acoper cu ap i se
pune dup borcanul gol Nr.5. In borcanul Nr. 2 se pun 3 linguri de orez, se spal, i se acoper
cu ap.
3-a zi. Se vars apa i se spal orezul din borcanele Nr.1 i Nr.2, din nou se acoper cu
ap. Borcanul Nr. 2 se pune dup borcanul Nr. 1. In borcanul Nr.3 se toarn ap peste 3 linguri
de orez.
4-a zi. Borcanul Nr. 3 se pune dup borcanul Nr. 2. Se vars apa i se spal orezul din
borcanele Nr.1, Nr.2, Nr.3. In borcanul Nr.4 se toarn ap peste 3 linguri de orez.
5-a zi. Borcanul Nr.4 se pune dup borcanul Nr.3. Se vars apa i se spal orezul din cele
4 borcane. In borcanul Nr.5 se toarn ap peste 3 linguri de orez.
6-a zi. Aa deci, orezul din borcanul Nr.1 s-a macerat in decurs de 5 zile. Mai splai-l
odata cu ap i fierbei-l. Orezul se fierbe pan e gata fr sare i zahr. In borcanul eliberat
Nr.1 se toarn ap peste 3 linguri de orez i se numeroteaz cu cifra unu. Orezul din restul de
borcane se spal cu ap.
Caa de orez (orezul fiert) se mnanc dimineaa pe stomacul gol. Dup ce ai consumat
orezul, nu bei i nu mancai in decurs de 4 ore. Timp de 40 de zile, mancai zilnic 23 linguri
de orez fiert cldu (fr zahr i sare) i acoperii cu ap porii noi. Strduii-v s nu incurcai
ordinea borcanelor.
Unora dintre cititori, le va fi greu cu fiecare zi ce trece, s atepte cele 4 ore pan la
dejun. Rezistai, nu mancai prea mult. Hrana in perioada purificrii cu orez trebuie s fie
preponderent vegetal. Abinei-v de la alimente grase i bogate in calorii. Dac nu putei
schimba ora obinuit a dejunului la o or mai tarzie, trezii-v cat mai devreme, fierbei i
mancai orezul. Orezul se fierbe timp de 46 minute. Se poate fierbe de cu sear i dimineaa
doar s-l inclzii. Apoi v putei continua somnul i peste 4 ore s v luai dejunul.
49
Dac v este neconfortabil i nu avei timp s v trgnai cu 5 borcane, putei prepara
orezul in modul urmtor:seara se toarn ap peste 3 linguri de orez i se ine 8 10 ore.
Dimineaa se schimba apa. Se pune orezul la foc i se lasa s fiarb de la unul pan la cinci
minute. Se spal in strecurtoare cu ap rece, se pune la foc i se las pan la fierbere. Se ia de
pe foc i se spal. Repetai aceast operaiune de 4 ori. Apoi fierbei-l pan e gata i mancai-l
cald fr sare i zahr. Mai departe preparai orezul in acelai mod in decurs de 2 luni.
Cititorilor, care i-au curat organismul dup varianta III, IV, V, le recomand s
efectueze purificarea cu orez in decurs de 2 luni. Cititorilor, care i-au curat organismul dup
varianta VI, VII, VIII, IX in decurs de 1,5 luni. Aceast metod de purificare o putei aplica
impreun cu toat familia.
Prin metoda aceasta se purific nu numai tractul gastrointestinal, dar i intregul organism.
Pe perioada purificrii introducei in raia dumneavoastr obinuit cat mai mult sfecl,
morcovi, varz (atat fierte, cat i crude), mere, stafide, caise uscate, infuzie de mciee, grau
fiert in ap, salate de legume.
V vei simi i mai bine, dac in perioada efecturii purificrii cu orez vei ajuta intestinul
vostru s se curee cu ajutorul clismelor: 2 litri ap seara, o dat pe sptman.
1-a zi. Pe stomacul gol clism de curire cu 24 litri de ap. In decursul zilei nu se
mnanc nimic, doar se bea chefir de grsime medie procurat din alimentar, fr zahr i
fructe. Alte produse lactate nu sunt indicate. Se beau pan la 3 litri, dar nu mai puin de un litru
i jumtate, cate un pahar la fiecare or. Dac se va instala o stare de hipoglicemie:
slbiciune, transpiraie rece, frisoane, putei bea un pahar de ceai fierbinte cu o linguri de
miere. Punei termoforul la picioare. Corpul se frecioneaz cu oet diluat, de concentraie
alimentar. Dac au existat stri de hipoglicemie, adugai in chefir buci de paine neagr
uscat. Nu se mai mnanc i nu se bea nimic.
2-a zi. Pe stomacul gol clism de curire. In decursul zilei se bea doar suc de cas,
proaspt pregtit. Orice fel de suc: de mere, de varz, de morcovi, de castravei. Cel mai bine
de mere. Se poate consuma i amestecul lor. Se bea cate un pahar la orele 9.00, 11.00, 13.00,
15.00, 17.00.
Observaie: Dac avei serviciu i nu avei timp suficient dimineaa, putei s facei
clismele seara. Dar dac v permite i starea de sntate i timpul, atunci i dimineaa, i seara
facei clisme cu cate 2 litri de ap.
3-a zi. Un dejun uor. Cel mai bine un amestec de sucuri. In decursul zilei salate, supe,
tocan de legume fr ulei.
4-a zi. La fel ca in a 3-a zi, dar cu ulei. Nu uitai s masai palmele pentru golirea
voluntar a intestinului (vezi fig.7, 8).
50
PURIFICAREA LIMFEI
Celor, care au purificat organismul dup una din variantele urmtoare: III, IV, VII, VIII,
IX, se recomand s continue purificarea dup varianta V, adic s efectueze purificarea
sistemului limfatic. Mie nu imi este cunoscut alt metod de purificare a sistemului limfatic.
Limfasangele alb joac un rol foarte important in furnizarea substanelor nutritive celulelor
i in eliminarea toxinelor. Purificarea sistemului limfatic aduce o mare alinare bolnavilor cu
afeciuni pulmonare,celor cu afeciuni cardiovasculare, renale, celor intoxicai cu deeurile
organismului i persoanelor cu sindromul oboselii cronice.
Metoda 1 (purificarea sistemului limfatic cu sucuri de citrice) e prea costisitoare i practic
inaccesibil familiilor cu posibiliti materiale precare. Dac inainte de aceasta ai fcut
purificarea dup alte variante, atunci putei s realizai purificarea sistemului limfatic nu in curs
23 zile, ci intr-o singur zi. Adic, deja ai declanat mecanismul de purificare a sistemului
limfatic i al splinei, i dac a 2-a zi consumai doar amestecul de suc de mere-sfecl - castravei
(in proporii de 6 pri suc de morcov, 1 parte suc de sfecl, 3 pri suc de castravei) in volum
de 2 litri, se va obine o foarte eficient profilaxie a stazei vanoase, se va imbunti calitatea
sangelui i nutriia tuturor celulelor. Ieirea din procesul de purificare se face conform variantei
V.
Celor, care nu au timp s prepare sucurile de citrice, pot s utilizeze sucurile gata
preparate, dar atenie, nu o s obinei un rezultat de 100 %, doar de 70%. Proporiile: 200 gr.
suc de lmaie, 400 gr. de grepfruit i 400 gr. suc de portocale plus 1 litru de ap distilat,
filtrat sau de izvor (nu folosii ap mineral). Mai departe procedai cum e descris in varianta V.
Dac la sfaritul primei zile sau la sfaritul zilei a 2-ua vei avea dureri de cap sau pur i simplu o
stare de discomfort, facei seara 2 clisme de curire a cate 2 litri de ap cu suc de lmaie (1
lingur de suc la 2 litri de ap).
Orice cantitate de picturi (conform schemei) se toarn in 50 g de lapte fiert rece (de dorit
natural) sau in ap.
Tinctura de usturoi se bea cu 1530 minute inainte de mas (cel mai bine cu 30 de
minute).
Dac mergei la serviciu, doza pentru pranz o luai cu dumneavoastr. Dimineaa intr-o
sticlu, ce apoi se etaneaz, se toarn doza de pranz 50g de lapte sau ap i numrul
corespunztoare de picturi de usturoi. Repetai purificarea sistemului vascular peste un an de
zile.
Unul din cazurile clinice: o pacient a efectuat purificarea organismului dup varianta a
IX-a, purificarea sistemului limfatic, purificarea cu orez i cu tinctur de usturoi. Se simea
extraordinar de bine; nu mai avea hipertensiune, a disprut pielonefrita, osteohondroz coloanei
vertebrale, durerile articulare i alte boli i simptome. A venit la edin i zice: Totul este bine,
dar nu pot s merg cu pantofi pe tocuri inalte, simt dureri i oboseal in tlpi. Am sftuit-o s
fac purificarea sistemului articular, i peste 2 sptmani ajunsese s poat dansa pe tocuri
foarte inalte.
De fapt, in poliatrita gutoas, adic metabolic, sunt afectate articulaiile mici ale
degetelor manilor i picioarelor, unde se depun i se lipesc srurile sub form de noduli
consisteni. Iar articulaiile mici sunt foarte slab alimentate cu sange, deoarece vasele sanguine
sunt foarte subiri, se sclerozeaz la fel de repede i procesul respectiv devine practic ireversibil.
Creterea nodulilor de sruri are loc aproape fr dureri. Din aceast cauza, nu reacionai la
aceste schimbri la momentul oportun.
Avertisment: inainte de a trece la purificarea sistemului articular verificai-v c nu avei
ulcer gastric sau duodenenal.
Modul de utilizare
5-6 grame foi de dafin se acoper cu 300 grame de ap clocotit i se fierbe 3-5 minute.
Apoi se toarn apa impreun cu frunzele intr-un termos i se ine pan dimineaa. Dimineaa
infuzia se strecoar i se bea cu inghiituri mici in decurs de 12 ore. S nu bei mult dintr-o dat.
Din foile de dafin se elimin o substan, care dilat brusc vasele mici, astfel imbuntindu-se
metabolismul articular, se micoreaz edemul, inflamaia i depunerile de sruri. Aceast
52
procedur se repet 3 zile, de fiecare dat se prepar decoctul de cu sear. Dup 3 zile de
administrare a decoctului de foi de dafin, facei o pauz de o sptman. Apoi se repet
procedura inc 3 zile. Facei o pauz de o lun, apoi repetai cura: 3 zile se ia decoctul, o
sptman pauz, 3 zile se ia decoctul.
Hrana pe perioada administrrii decoctului poate s fie hrana dumneavoastr obinuit,
pe care ai ales-o pentru a duce un mod de via sntos. Decoctul se bea intre mese cate 23
inghiituri la fiecare 1520 de minute. Nu se amestec cu hran. In zilele de administrarea
decoctului, e de dorit sa facei clisme de curire cu 2 litri de ap. Dac dup o asemenea cur
articulaiile nu se cur complet, mai repetai-o peste o lun.
Mai departe efectuai purificrea profilactic a sistemului articular o dat pe an.
PURIFICAREA RINICHILOR
Dac v-ai dat seama dup propriile senzaii sau dup rezultatele analizelor imagistice (cu
ultrasunete) c in rinichii dumneavoastr s-au format calculi de dimensiuni mari (in perioada
realizrii procedurilor precedente ar fi fost posibil doar micsorarea in dimensiuni a calculilor i
creterea friabilitii lor), atunci este nevoie s continuai procedurile de purificare a rinichilor de
calculi.
Prima metod de purificare a rinichilor se poate realiza in orice perioad a anului. Nu este
recomandat doar femeilor insrcinate.
Trebuie s achiziionai 25 g de ulei de brad alb i cate 50 grame din urmtoarele plante:
sovarv, troscot, roini, salvie, suntoare. Se amestec i se toac mrunt.Pentru prepararea
infuziei se folosesc 2 linguri de amestec de plante la un pahar cu ap clocotit. Se bea 1/21/3
pahar de cateva ori pe zi sub form de ceai cu miere (1 linguri). Cel mai bine pe stomacul gol
sau intre mese. Intregul amestec de plante se imparte pentru 7 zile, adic in fiecare zi se fierbe
1/7 parte din amestec.
In a 7-a zi cu 30 de minute inainte de dejun, in 100 ml de infuzie rece se adaug 5
picturi de ulei de brad alb, se amestec i se bea cu paiul (uleiul de brad alb deterioreaz
dinii). Inainte de pranz i cin la fel. i tot aa se procedeaz 5 zile. Uleiul de brad
alb,,lipete nisipul i petricelele formandu-se astfel cheaguri de culoare brun-rocat sau rou
inchis, care se elimin cu urina, de aceia la purificarea reuit, urina pe perioada curirii va
avea o culoare foarte inchis.
53
Aici noi recomandm un procedeu inofensiv, dar foarte eficient i vechi de filtrare i
insntoire a rinichilor aflai in orice suferin.
1. In decurs de 10 zile,(maxim) o lun se bea de 3 ori pe zi o infuzie de coacze slbatice
(struguri ursului, Uva-Ursi), 1 lingur de plant la un pahar cu ap clocotit, se poate ine
1520 minute la baia de aburi. Se administreaz cate 2 linguri de 3 ori pe zi, cu 1520
minute inainte de mas.
2. In paralel cu acesta se mnanc peltea de ovz: ovz natural cu coaj (in orice cantitate)
se spal bine, se pune intr-un vas (de preferat de lut), se toarn peste el ap rece astfel
incat s acopere uor masa de ovz i se pune la foc. Cand d in clocot, se micoreaz
flacra, ca s fiarb inbuit. Sau se pune la cuptor la foc mic pentru 34 ore. Apoi in
stare fierbinte se trece prin sit sau strecurtoare. Se va obine o gelatin de ovz. De
cateva ori pe zi (cu cat mai des, cu atat efectul de regenerare a rinichilor e mai puternic)
se utilizeaz pelteaua de ovz in calitate de hran--- fr sare i zahr. Alimentaia este,
in aceast perioa este strict dietetic, vegetarian.
54
Capitolul 4
I. Starea de slbiciune
Cauze: scderea temporar a volumului de sange arterial, care ajunge la organe i
sisteme.
Ca consecin a efecturii procedurilor de purificare, a foamei scade volumul sangelui
venos in tractul gastrointestinal, ficat, pancreas i vena port. Prin urmare, scade i volumul
sangelui arterial. Astfel organele i esuturile nu sant aprovizionate suficient cu oxigen i
substane nutritive, ceea ce duce la istovirea organismului. Starea aceasta este temporar,
durata ei depinde de nivelul homeostazei al fiecrui om.
Metode de auto-ajutor
1. Masaj sau inepturi in punctul yang (vezi fig.10). In punctul yang se intalnesc canalele
energetice ale stomacului, intestinului gros, ale vezicii biliare i urinare, ale mduvei
spinrii. Punctul yang se situeaz pe linia medie la grania dintre 2/3 i 1/3a distanei de
la marginea buzei superioare pan la baza nasului. Se poate masa acest punct sau se
poate ineapa (fr a deteriora pielea), cu un ac de siguran, ac, chibrit, crengu,
unghie. Nu e grav in caz c strpungei pielea. Se petrece parc o remediere a
scurtcircuitului din acest punct i restabilirea fluxului de vibraii electromagnetice spre
organele mai sus enumerate, spre artere, i se echilibreaz raportul arterovenos.
Energia yang gestioneaz preponderant reeaua arterial, energia yin cea venoas.
Durata aciuniun minut.
2. Masajul indirect al inimii pe suprafaa palmar pe mijlocul movilei degetului mare (vezi
fig.11).
3. Masarea pavilioanelor urechilor, aciunea prin aceste puncte este similar punctului
yang,dar mai puin pronunat .
4. Masarea capului, in urma crua se intensific afluxul de sange catre cap, encefal.
5. Se frecioneaz corpul cu oet diluat (alimentar, adic de concentraia utilizat in
prepararea hrnii, sau suc de lmaie diluat; se poate folosi i oet de mere).
6. Dac starea de slbiciune nu dispare in decurs de 15 minute, putei bea un ceai cald cu o
linguri de miere.
55
Fig.10 Punctele yang, yin i zonele corespunztoare organelor.Diagnosticul funcional dup fa.
56
II. Starea acut de slbiciune, transpiraie rece, frisoane, tremor in tot corpul
Cauze: scderea nivelului zahrului in sange (hipoglicemie) la bolnavii de diabet zaharat,
de diabet zaharat latent i celor cu organismul slbit.
Metode de autoajutor
1. Se bea un pahar de ceai fierbinte cu o linguri de miere.
2. Se freac tot corpul cu oet diluat cald, sau suc de lmaie, sau oet de mere.
3. Culcai-v in pat, punei un termofor cald la picioare.
4. Masajul indirect al inimii mai intai la baza degetului mare al mainii stangi, apoi al celei
drepte (vezi fig.11)
5. Masarea punctului yang de pe fa (vezi fig.10).
6. Masarea pavilioanelor urechilor.
7. S nu intrerupei procedeul de purificre. In decursul zilei se poate bea cu inghiituri mici
pan la un pahar de suc de mere .
Metode de auto-ajutor
1. Masarea punctelor corespunztoare de pe pavilionul urechii (vezi fig. 5). Cel mai bine e s
masai cu propriile voastre unghii.
2. Gsii punctele dureroase de pe varfurile oricruia dintre degete i masai-le. Se poate
masa cu un pix care nu scrie sau un chibrit ascuit, unghie. Se maseaz punctele de pe
pavilioanele urechilor, de pe degetele mainilor i picioarelor in limita suportrii durerii
pan cand durerea de cap dispare.
3. Dac durerea nu trece, atunci e nevoie ca in punctul cel mai dureros al degetului de la
man, s facei o ineptur in piele cu acul (prelucrat cu alcool sau ap de colonie) i
lsai s curg picturile de sange pan cand sangerarea se oprete de sine stttor. S
nu v sperie aceast procedur, la noi toi pacieni sunt in stare s o fac. Cel mai bine e
s utilizai un ac pentru recoltarea sangelui, dar se poate folosi i un un ac obinuit.
Nu v speriai, purificarea trebuie continuat, in pofida durerilor de cap.
Metode de auto-ajutor
1. Se continu administrarea srii de magneziu i efectuarea procedurilor de purificare
(clismele).
2. Se maseaz punctul spasmolitic de pe pavilionul urechii i punctele ce regleaz tensiunea
arterial ( vezi fig.5).
3. Facei emisie de sange, in punctul din care se ia sange pentru analize, la extremitatea
falangei degetului mare, mijlociu sau inelar (vezi fig. 12). De regul, aceast procedur
57
este suficient pentru scderea tensiunii arteriale sistolice cu 40-60 mm Hg. Continuai
obligatoriu purificarea.
Metode de auto-ajutor
1. Se bea 23 pahare cu ap cald i cu 2 degete (arttorul i cel mijlociu) apsand mai
adanc la rdcina limbii, provocai voma. E de dorit s splai stomacul pan apa devine
curat sau pan la dispariia complet a greii, deaceia se bea adugtor 23 pahare cu
ap i se provoac voma a doua oar.
2. Masai punctele stomacului de pe pavilionul urechii stangi (vezi fig.5).
3. Mirosii usturoi.
58
VI. Dureri de scurt durat in regiunea inimii (se intmpl rar)
Cauze: schimbarea raportului artereo-venos al sangelui, spasme de scurt durat ale
arteriolelor i deviaia axei electrice a inimii.
In urma purificrii intestinului, se micoreaz volumul cavitii abdominale, se las
diafragma i inima ia o nou poziie, i este nevoie de timp pentru a schimba direcia axei
electrice a inimii.
Metode de auto-ajutor
1. Masajul indirect al inimii (vezi fig.11). Mai intai pe palma stang, apoi pe cea dreapt, in
ritmul o apsare pe secund.
2. Dac durerea nu trece, se recomand s strangei cu dinii (se muc) prile laterale ale
ultimilor 2 falange ale degetelor mici (de la ambele maini sau alternativ).
VII. Palpitaii
Cauze: aceleai c i in seciunea a VI-a.
Metode de auto-ajutor
1. Masajul indirect al inimii (vezi fig.11). In tahicardie (frecvena cardiac mai mare de 68 de
bti pe minut) se apas o dat la 2 secunde, in bradicardie (frecvena cardiac mai mic
de 64 de bti pe minut) se apas de 2 ori pe secund. Iniial pe palma stang, apoi pe
cea dreapt.
2. Mana stang se pune in regiunea inimi, iar mana dreapt in regiunea plexului solar
(palma mai sus de ombilic pe linia median) i vorbii ginga cu inima, rugand-o s se
liniteasc.
Metode de auto-ajutor
1. Se continu purificarea.
2. In caz de febr se frecioneaz tot corpul cu oet diluat.
3. Se face gargar cu infuzie preparat din una din urmtoarele plante: salvie, mueel, tei
sau cu bicarbonat de sodiu i cateva picturi de tinctur de iod.
De obicei in decurs de 1-2 zile are loc deschiderea spontan a focarului de supuraie din
amigdale, i boala repede dispare. Nu trebuie s v speriai de aceast acutizare, in staionarul
nostru, dac procesul de purificare se petrecea iarna, pacienii continuau s mearg desculi pe
zpad i s se scalde in gurile din ghe.
Metode de auto-ajutor
1. Masarea palmelor in sensul acelor de ceasornic (vezi fig.7,8).
2. Un termofor cald in regiunea abdomenului.
3. Dac durerile nu au incetat, se poate bea 2 ml de No-Spa, dizolvat in 50 g de ap.
Continuai purificarea.
59
Concluzii
Reaciile mai sus enumerate se intalnesc rar, dar totui se pot intampla i, de regul, ele
sunt imprevizibile. V avertizez: ateptm acutizri i ne bucurm de ele. Ceea ce inseamn c
organismul este inc in stare s lupte i s se vindece singur.
Inc un avertisment: la inceputul procesului de purificare trebuie s pregtii urmtoarele:
1) miere; 2) oet diluat; 3) termofor cu ap fierbinte; 4) usturoi; 5) ap cald; 6) s invai
masajul indirect al inimii (vezi fig.11); 7) s studiai punctele de pe pavilionul urechii(vezi fig.5);
8) s asimilai masajul punctului yang (vezi fig.10); 9) s insuii poziia punctelor de prim
ajutor de pe varful degetelor (vezi fig.12); 10) s pregtii un ac pentru inepturi sau pentru
emisii de sange; 11) 2 tablete de Allohol, 2 fiole de No-Spa.
Aadar, dup purificarea de 7 zile a ficatului, organismul uurat incepe singur s-i curee
alte filtre ale sale, cu condiia ca s il ajutai prin continuarea metodelor speciale de purificare,
expuse in carte, sau cel puin s continuai alimentaia vegetarian sau disociat. Pe msura ce
se purific profund organele i sisteme se pot observa noi reacii din partea organismului.
Metode de auto-ajutor
1. 3 clisme a cate 2 litri de ap (Vezi Anexa 1).
2. Se administreaz 2 tablete de No-Spa , sau 24 tablete Allohol, sau 2 ml de No-Spa la
3040 ml de ap.
3. Ataai un termofor cald pe locul dureros al regiunii ficatului.
4. Gsii in palm punctul dureros al proieciei ficatului i masai pan la limita suportrii
durerii (vezi fig.7, 8), apoi se ataeaz semine (de hric, mr, par, mei) cu ajutorul
leucoplastului in acest punct.
5. Se maseaz punctul ficatului de pe pavilionul urechii drepte.(vezi fig.5)
6. Dac durerile nu a trecut in intregime, adic nu s-a deschis canalul, trecei la purificarea
de o zi a ficatului. (VIII-a variant).
7. Dac vor mai aparea dureri in regiunea ficatului, odihnii-v 12 sptmini i apoi
repetai tubajul. Dac avei suficiente puteri, putei face 2 zile de tubaj (VII-a variant).
60
II. Dureri in regiunea vezicii biliare
Cauze: deplasarea din pereii vezicii biliare a nisipului granulos invechit i a calculilor moi
ca de plastilin.
Metode de auto-ajutor
1. Toate cele enumerate mai sus in seciunea I.
2. Dac tii c calculii sunt mai mari de 0,8 cm, atunci dup punctul al 5-lea de tratament
bolnavul trebuie culcat pe spate i se apas adanc cu pumnul mai sus de ombilic i apoi se
duce pumnul adanc in abdomen pe partea dreapt a pacientului. Cu aceast micare vei
deplasa piatra din canal, in interiorul vezicii biliare, i durerea va inceta.
In practica mea de 15 ani (acesta inseamn mii de pacieni), noi nu am recurs niciodat la
,,salvare i am fcut fa cu metodele descrise mai sus. Dar dac suntei acas i msurile
propuse nu v-au ajutat, atunci chemai ,,salvarea.
Metode de auto-ajutor
1. 3 clisme a cate 2 litri de ap (Vezi Anexa 1).
2. Se bea 2 ml de No-Spa sau 2 comprimate No-Spa cu 3050 ml de ap.
3. Legai de spate in regiunea rinichiului (rinichilor) un termofor cald.
4. Luai poziia lumanarea (mesteacnul): culcat pe spate pe podea, ridicai picioarele i
bazinul in sus, susinandu-v cu mainile de talie (vezi fig.9).
Dac nu reuii s facei asta singur, cerei ajutorul rudelor. Dac nu este nimeni s v
ajute, culcai-v mai aproape de perete sau de dulap i ridicai picioarele, sprijinindu-le de
perete sau de dulap. Dac bosii odihnii-v. Stai in poziia lumanarea(mesteacnul)
1015 minute, se poate cu pause de odihn.
5. Dac durerea nu trece, facei o baie fierbinte in poziie aezat(t apei 42 50C, nivelul
apei s ajung pan la regiunea inimii).
6. In decurs de 10 zile dup tubajul ficatului se recomand s se bea infuzie de plante: 1)
strugurii ursului, 2) coada calului, 3) muguri de mesteacn; se poate aduga in amestec i
talpa gitii. Se pune o lingur din amestecul acestor plante sau cel puin un amestec din
oricare dou, in 300 ml de ap fierbinte, i se fierbe timp de 3 minute, se las la infuzat
2030 minute. Se bea cald cate 0,5 pahar de 3 ori pe zi intre administrrile de sucuri i
hran.
In decurs de 15 ani de practic nu am avut nici-un caz ca in urma tubajului ficatului s se
ajung la operaie pentru a scoate pietrele din rinichi. Desigur, dac in bazinet exist un calcul
nu prea mare, nu mai mare de 0,5 cm, i el plutete vioi, atunci incepei purificarea cu orez i
abia apoi trecei la purificarea ficatului i a rinichilor.
IV. Dureri lombare(in ale), cu iradiere intr-un picior sau in ambele picioare
Cauze: ptoza (deplasarea in jos) rinichilor, acumularea nisipului in ureter.
Metode de auto-ajutor
Vezi mai sus toate punctele din seciunea III dureri lombare( in ale) i in regiunea
rinichilor.
61
V. Dureri in partea inferioara a abdomenului(in josul abdomenului), resimite in uretr.
Senzaii de urinare. Senzaii de arsur in uretr
Cauze: eliminarea de sruri, de puroi din bazinetul renal, din vezica urinar. Uneori ele se
elimin intr-o cantitate atat de mare incat rnesc orificiul extern al uretreiatat la femei, cat i
la brbai. Senzaia de arsur se intanlete foarte rar: in practica mea au existat doar 4 cazuri.
Metode de auto-ajutor
1. 3 clisme a cate 2 litri de ap.
2. Termofor cald pe zona inferioar a abdomenului, in regiunea vezicii urinare.
3. Se introduce cu pipeta in ureter ulei vegetal steril (de msline, de ctin, de floarea
soarelui). Uleiul se pune intr-un borcna i se sterilizeaz in prealabil prin fierbere in baia
de ap (bain marie)timp de 510 minute (apoi se las s se rceasc!).
4. Se inghit 2 tablete sau 2 ml de No-Spa din fiole cu 30 ml de ap.
5. Se maseaz punctul dureros de pe suprafaa palmar intre al 3-lea i al 4-lea deget de la
ambele mani i tlpi proiecia vezicii urinare (vezi fig.7, 8).
6. Se beau ceaiuri din plante diuretice (vezi mai sus) i se suport durerea, ateptand s
ias toate srurile.
VI. Dureri in regiunea organelor genital (testicule, prostata la brbai; ovare, uter la
femei)
Recomand femeilor s efectueze purificarea in perioada de menstruaie, cand are loc o
insntoire foarte eficace. In practic au existat cazuri, cand dup purificare femeile incepeau
s rman insrcinate, deorece trompele uterine, care in decurs de muli ani erau impermiabile
(astupate) deveneau permiabele. In perioada purificrii din vagin se poate elimina puroi, mucus,
mari cheaguri gelatinoase. Nu v speriai, are loc purificarea.
Atenie femeilor, care folosesc metode naturale de protecie impotriva sarcinii (dup
calendar). Dup purificare ciclurile se incurc, pot s se reintoarc la perioada de inceput a
ciclului, ca cea de la 1416 ani, doarece are loc intinerirea organismului. Dup purificare crete
potena la brbai i femei.
Metode de auto-ajutor
1. 3 clisme a cate 2 litri de ap.
2. Termofor cald in regiunea dureroas.
3. Decoct de plante brbailor coada-oricelului, femeilor urzic i coadaoricelului, o
linguri la un pahar cu ap fierbinte. Se bea de 3 ori pe zi cate jumtate de pahar.
Metode de auto-ajutor
Purificare i iari purificare, diet, schimbarea modului de via i a alimentaiei.
VIII. Tusea
Cauze: procesul de purificare favorizeaz eliminarea flegmei, a puroiului, a substanelor
toxice i a altor componente din bronhii i plmani prin intermediul tusei i expectoraii.
Metode de auto-ajutor
1. Buturi calde.
2. Infurare fierbinte a cavitii toracice cu camfor i terebentin.
3. 3 clisme a cate 2 litri de ap se imbuntete condiia diafragmei i calitatea sangelui.
4. Se maseaz pe pavilionul urechii punctul de reglare a respiraiei (vezi fig. 5)
5. Se maseaz zona plmanilor de pe movila degetului mare (vezi fig.11).
6. Tratamentul cu suc de usturoi. Contraindicaii ulcer gastric. Se bea pe stomacul de 1-2
ori pe zi o linguri nu plin cu suc de usturoi proaspt pregtit . Tot usturoiul se va
dizolv in bronhii. Tusea inceteaz dup prima administrare. Bronita dup 23 zile. Se
poate vineca i astmul bronic, dar numai dup cel puin 7 zile de administrare a sucului
de usturoi.
7. Se continu toate tipurile de purificare.
63
de contracie, (din cauza afluxului neateptat de sange venos), accelerarea frecvenii ritmului
tahicardia.
Metode de auto-ajutor
1. Masajul indirect al inimii (vezi fig. 11).
2. Mana stang in regiunea inimii, cea dreapt in regiunea plexului solar, i vorbii ginga cu
inima voastr. Are loc redistribuirea energiei, i astfel extrasistolia, aritmia se reduce.
3. Se muc varful degetului mic pe prile laterale i se ine aa 2 minute, mai intai cel de
la mana stang, apoi cel de la mana dreapt.
4. Dac v simii sleii de puteri masai punctul yang (vezi fig. 10).
5. Dac faa este roie, se semnaleaz o excitare masai punctul yin (vezi fig. 10).
6. Se bea 1520 picturi tinctur de talpa gatii la 30 ml de ap.
64
X. Agravarea osteohondrozei vertebrale, dureri in coloan i in articulaii
Cauze: ca urmare a circulaiei periferice a sangelui i a limfei se realizeaz curirea de
toxinele metabolice, acumulate in limf i in lichidele extracelulare. Pentru lichidarea depunerilor
de saruri este nevoie de un aflux de sange sntos, de limf i oxigen. Aceasta mrete
temporar cavitatea articular, cauzand intinderea membranei articulare, astfel apar edeme i
dureri temporare.
Metode de auto-ajutor
1. Masarea regiunii dureroase.
2. Comprese cu urin pe articulaii.
3. Terapia manual a coloanei vertebrale.
4. Exerciii fizice (ce de exemplu, gimnastic matinal zilnic).
5. Masarea punctului dureros i punctul de proiecie al articulaiei de pe palme i tlpi (vezi
fig.13).
6. Se continu purificarea, in principal cea a sistemului articular.
7. Masai cu propria voastr urin zona rinichiului (de aceiai parte cu articulaiile lezate) in
decurs de 3040 de minute zilnic timp de 10 zile .
XI. Dureri in una sau in ambele urechi, este posibil apariia secreiilor purulente
Cauze: acutizarea otitelor cronice cu eliminare de puroi, desprinderea i expulzarea
srurilor de pe oscioarele urechii interne. Ne bucurm de exacerbri, deoarece in urma acestora
se imbuntete auzul.
Metode de auto-ajutor
O compres cald cu alcool pe zona urechii. Luai o fa de tifon sau panz de tifon,
decupai din ea un ptrat de 10x10 cm, in mijlocul lui tiai o linie prin care s poat intra
pavilionul urechii. Inmuiai-l puin in soluie cald de vodc sau alcool camforat, punei-l in jurul
urechii, scoatei pavilionul urechii prin deschiztura perforat, punei deasupra un ptrat de
11x11cm de hartie impermeabil (cerat) sau celofan apoi o cptueal calduroas din lan i
bandajai de jur imprejur. Dup uscare compresa se scoate i se picur in ureche cu pipeta 34
picturi de suc de ceap. Dup aceasta continuai s punei comprese. Repetai procesul pan
trece durerea.
65
XIII. Dureri de dini i abcese dentare
Cauze: in procesul de purificare profund organismul expulzeaz puroiul din chisturile
aflate la rdcina dintelui, canalul cruia nu a fost obturat total in timpul tratamentului.
Tratament
Urgent trebuie s v adresai stomatologului.
XIV. Ruperea i cderea prului. Unghii fragile. Piele uscat, sedimentarea pielii pe palme
i tlpi
Cauze: are loc regenerarea celulelor. Pier celulele btrane i bolnave, procesul are loc
mult mai rapid decat in mod obinuit.
Nu este nevoie de tratament. Are loc autorestabilirea (organismului). Se pot face mti
pentru pr, tratamente pentru unghii, maini i tlpi. S se consume cat mai mult grau incolit,
sucuri de legume, semine de floarea soarelui.
66
Capitolul 5
Pacienii deseori pun intrebarea: Voi ce tratai? . Noi rspundem: Organismul singur
vindec tot, noi doar il ajutm. Urmtoarea intrebare este: Oare intradevr prin purificare se
poate trata totul. Noi rspundem: Purificarea ajut organismul s intre pe platforma corect de
la care vei putea inainta pe calea insntoirii complete.
Vom analiza inc o dat ce este boala. Tuturor bolilor le este caracteristic marea cantitate
de toxine. La dereglarea funciei de purificare a ficatului i a proceselor de digestie din intestin
tot mai multe toxine (substane otrvitoare) se acumuleaz in sange, in esuturile organelor i in
diverse sisteme ale organismului. Ele afecteaz i sistemul imunitar.
Pentru a nu permite evoluia bolii, trebuie inainte de toate s deschidei cile de
eliminare: s curai intestinul, ficatul, rinichii, pielea, plmanii; trebuie deschise urgent
capilarele inchise. Dac rmanei sub tratamentul medicamentos, in locul unei specii de microbi
vor reveni alte specii, i deoarece organismul e deja slbit el are tot mai puine fore de a
elimina toxinele prin acutizarea bolilor. Manifestrile acute ale bolii dispar i sunt inlocuite de
cele cronice, non-tipice i tot mai dificil de diagnosticat.
Noi trim in permanente situaii de stres. Ne ajut s ieim din condiiile extreme sistemul
nostru endocrin.
Vom revizui pe scurt funciile de baz ale glandelor endocrine.
3. Glanda tiroid. Regleaz metabolismul bazal, asimilarea oxigenului. S-a produs stresul
glanda tiroid secret urgent hormonul in sange, intensific procesul de saturare a
sangelui cu oxigen, se accelereaz respiraia i ritmul inimi (tahicardia). Astfel , in
acceleratul ritm al inimii, sangele saturat cu oxigen alimentraz cele mai indeprtate
regiuni ale corpului.
67
4. Glandele suprarenale. Produc hormonul adrenalina, care ridic tonusul vascular, tensiunea
arterial, in urma cruia urc sangele, bogat in oxygen la cei mai indeprtai muchi, i
sporete brusc capacitatea lor energetic. A fost descris un caz cum un om, fugind de
caini, a srit peste un gard, mai inalt decat cota de inlime a campionului rii la srituri
in inlime
6. Vezica biliar. Deja a fost stabilit de medicin oficial c este o gland endocrin. In
momentul stresului ea elimin fiere(bil), datorit creia se intensific peristaltismul
intestinului subire i masele in putrefacie sunt impinse rapid in intestinul gros i rect. In
acelai timp are loc eliberarea accelerat de deeuri, prevenindu-se astfel ptrunderea lor
in sange.
7. Apendixul. Abia doar cu 10 ani in urm a fost recunoscut de medicina oficial ca gland
endocrin. In momentul stresului are loc eliberarea hormonului, care intensific
peristaltismul intestinului gros. V amintii de boala ursului a studenilor in momentul
examenelor?
Firete, toate glandele noastre endocrine lucreaz in acelai timp, dar in situaii diferite de
stres cu accente diferite ale unei sau altei glande.
Din cele expuse mai sus ai ineles ce rol important joac guvernul nostru sistemul
endocrin.
Pentru restabilirea sistemului endocrin dup stres, organismul are nevoie s-i completeze
rapid microelementele pierdute.
Organismul are practic nevoie de toate elementele din tabelul periodic al lui Mendeleev.
Fr microelemente glanda endocrin nu poate sintetiza hormoni. Dar unde se se gsesc toate
microelementele? In pmant. Ceia ce inseamn, c trebuie de mancat in primul rand ceea ce
crete din pmant: sfecl, morcov, varz, ridiche, castravei, dovlecei , vinete i
verdea(ptrunjel, mrar, elin, usturoi, ceap, coriandru etc.). i nu doar de mancat, ci s se
intrebuineze in cantiti mari. In mod special e nevoie de mult calciu (Ca), deoarece el intr in
compoziia hormonilor.
68
2) Se poate lua o linguri de coaj de ou, (curat de membrana intern), uscat i
mcinat prin rania de cafea, se toarn peste ea o lingur de acid citric sau oet de mere
i se bea cu un pahar de ap. Dup purificare administrai cret i coaja de ou timp de o
lun .
3) Mancai toate legumele sub form de salate, sucuri, in stare crud.
3. Aluminiu, germaniu, seleniu. Loc de depozitare toat membrane mucoas din organism.
Aceste microelemente se gsesc in usturoi. Dup purificare voi o s-l mancai cu pumnii,
deoarece se va detepta o mare necesitate pentru el, i vei efectua obligatoriu conform
orarului purificarea sistemului vascular cu suc de usturoi.
4. Magneziu. Loc de depozitare muchii striai lungi. Magneziul este necesar pentru
meninerea normal a excitabilitii sistemului nervos, funciei de contracie a muchilor.
Deficiena lui in organism este insoit de convulsii musculare.
Sursa de sruri de magneziu secar, grau, ovz, hric, fasole, mazre, varz alb,
trae. Adugai obligatoriu trae in ca (cereale fierte) i supe . Coacei paine cu
trae. Se poate pur i simplu s turnai peste trae ap clocotit i s le mancai aa,
adugand miere dup gust. Firete, trebuie s mancai i grau incolit. Nu este greu s-l
pregtiti, trebuie doar s-l includei in orarul personal obligator: cu 24 de ore inainte de
pregtire (in proporie de 50100 g de persoan) alegei graul i splai-l minuios sub
ap rece. Se distribuie pe farfurie intr-un singur strat. Se toarn ap rece peste el cat s
acopere puin grunele. Farfuria se pune intr-un loc cald, se acoper cu un erveel de
panz sau din tifon, dar nu prea strans. La scurgerea a 2224 de ore in boabele de grau
apar germeni de 1 mm. Se spal graul de cateva ori, i se inltur boabele neincolite.
Fiecare bob de grau trebuie s aib germeni de 12 mm. Se intrebuineaz la dejun,
dup 30 minute de la administrarea prafului(finii) de cret au a coajei de ou.
5. Fosfor. Loc de depozitare esutul osos i dinii. Particip la formarea esutului osos.
Principalele surse de fosfor bobul, soia, mazrea, conopida, elina, castraveii, nucile,
graul incolit.
6. Fier. Loc de depozitare mduva osoas, splina, ficatul. Este necesar pentru formarea
globulelor roii (eritrocitelor) i pentru meninerea funciilor fiziologice ale organismului.
Surse de fier legumele verzi, frunzele fragede de ridiche i morcov; frunzele de
ppdie, viine, piersici, mere, prune.
69
9. Cupru(Cu). Loc de depozitare prul (esut capilar), ficatul. Este necesar pentru
meninerea compoziii normale a sangelui (formarea hemoglobinei).
Sursele alimentare de baz sparanghelul, orzul, lintea, ciupercile, nucile, ptrunjelul,
graul incolit, painea de secar.
10.Vanadiu(V). Loc de depozitare timusul, celule imune de sub piele. Incetinete procesul
de imbtranire.
Sursa de baz varz de mare.
11.Siliciu (Si). Loc de depozitare esutul conjunctiv. Siliciul reprezint un factor important
in prelungirea tinereii,a sntii i a capacitilor vitale ale organismului. Fragilitatea
oaselor, ruperea prului la orice varst se explic prin deficiena de siliciu.
Principalele surse alimentare de siliciu sparanghelul, castraveii, elina, frunzele de
ppdie, ridichea de lun, roiile, seminele de floarea-soarelui, cpunile, graul incolit.
12.Mangan (Mn). Loc de depozitare pancreasul. In alimente exist o cantitate foarte mic
de mangan, de aceea v recomand s il suplinii din bi. Despre aceasta este expus
amnunit in continuare. In cazul insuficienii de mangan se dezvolt disbacterioza
intestinal, se creeaz un mediu propice pentru dezvoltarea helminilor.
13.Iod (I). Locul de depozitare glanda tiroid. Iodul joac un rol primordial in funcionarea
glandei tiroide, intr in compoziia hormonilor, care stimuleaz procesele metabolice din
organism.
Sursele de hran de bazvarza marin, lptuca, ceapa, prazul.
Manganul i iodul exist in cantitate mic in pmantul nostru, in ap, i prin urmare i in
produse. De aceea v recomand ca dup purificare timp de o lun s primii aceste
microelemente prin intermediul bilor, care trebuie fcute dup urmtoarea schem:
Sambt: Inainte de somn repetai ceaia ce ai fcut joi. De ce anume, joi, vineri,
sambt? Nu este obligatoriu. Putei s v alegei oricare din zile. Dar dac lucrai, dup luni,
mari, miercuri pot aprea stri de stres i joi, vineri, sambt prin bile cu microelemente v
vei elibera de ele, iar duminic vei petrece cu familia in dragoste, prietenie i inelegere.
Iodul este necesar in cantiti mari. De aceea dup purificare facei testarea la iod:inainte
de somn inmuiai un chibrit cu vat in tinctura de iod de 3-5% i schiai pe partea din fa a
coapsei o plas. Ca s nu murdrii cearafurile v culcai dup ce iodul s-a uscat. Diminea
verificai plasa de iod. Dac s-a pstrat intensitatea culorii de iod, atunci este suficient s primii
iodul prin apa din cad . Dac urma de iod a disprut complet sau pe jumtate, incepei s
desenai plase de iod in urmtoarele locuri: pe coapse, fese, spate, prile laterale ale corpului.
Desenai pe abdomen cercuri in form de spiral. In caz de atonie intestinal, constipaii din
zona apendicelui in cerc mare, treptat sub form de spiral, incheiai desenul spre ombilic.
70
Dac predomin spasmele intestinale, desenai cercurile de la ombilic spre periferie. In
caz de mastopatie ungei in jurul mameloanelor intai cu ulei vegetal, apoi cu tinctura de iod.
Dac avei induraie, inflamaie, ungei in form de cerc in jurul induraiei, inflamaiei.
Pe viitor in fiecare lun v sftuesc s facei in mod obligator testarea cu plasa de iod i in
caz de insuficien de iod s facei tratament.
S inei minte, c sfecla este regina microelementelor, in ea rezid 70% din
elementele tabelului periodic al lui Mendeleev.
Nu m voi opri asupra vitaminelor,deoarece ele sunt nite amplificatory (catalizatori) de
asimilare a microelementelor. In legume i fructe, microelementele i vitaminele sunt mereu in
relaii de prietenie. Ceea ce inseamn, c dac vei intrebuina in stare crud i proaspt
legumele, fructele i sucurile lor , vei primi i vitamine i microelemente, dac le fierbei
atunci nu 100%, ci doar 6070% din microelemente vor fi asimilate dar fr vitamine.
Vitaminele la temperatura de + 40 C ii pierd proprietile. Mai jos este expus sistemul
alimentar la ieirea din procesul de purificare intr-o perioad de 7 zile i intr-o perioad de o
lun.
Tabelul
Produsele cu proprieti de acidificare i alcalinizare in organism.
72
Fric ++
Ou ntreg +++
Albu de ou ++++
Carne de vit +
Carne de viel +++
Ficat de vit +++
Carne de pui +++
Vnat ++++
Carne de oaie fiart ++
Tocan de miel +
unc slab proaspt ++
Carne de porc macr ++
Untur de porc +
Pete (de orice fel) +++++
Pete halibut +++
Raci ++++
Este de dorit ca in viitor dup refacerea organismului s includei painea, caa (cereale
fierte), leguminoasele, carnea in meniu, respectand raportul de: 1:2 adic ,la o parte de hran
acid nu mai puin de 2 pri de hran alcalin.
Datele enunate mai jos despre produsele alimentare i aciunea lor asupra organismului
au un caracter strict informaional. Citindu-le fiecare persoan are dreptul de a alege ce tip de
alimentaie s adopte.
Carnea
Omul a fost creat fiin erbivor. Anatomitii de asemenea susin c organismul omului
este complet analog organismului animalelor erbivore.
Prin urmare, ce este carnea?
1. Dup definiia biologilor, ,,carnea un produs greu de digerat; reacia chimic de
dezagregare a ei pan la produsele finite dureaz 68 ore. Iar scrierea formulelor chimice
de dezagregare ar ocupa dou table studeneti .
2. Produs ce intr rapid in putrefacie. Acidul clorhidric slab din stomac nu este in stare s
prelucreze bine bucata de carne inghiit i aceast bucat intr in stare de putrefacie.
3. Produs de fermentaie. Bucata de carne neprelucrat in stomac i intestin incepe s
fermenteze, in special in prezena painii dospite cu drojdie.
4. Surs de toxine. Nefiind digerat, transformat in toxine, carnea stagneaz in intestin
(aa cum intestinul este foarte lungdepind de 6 ori lungimea corpului), i toxinele
ptrund in ficat, rinichi, sange, articulaii i in toate celulele.
5. Surs de gaze toxice de lupt. In urma dezagregrii crnii se obin gaze toxice de lupt ca
zarinul (sarin), zomanul, iperita.
6. Surs de constipaii. De obicei cauza constipaiilor o constituie intrebuinarea hranei cu
coninut caloric ridicat i cu volum mic fr celuloza din legume (tartinele).
7. Surs de fecaloame(fecale petrificate). Constipaiile conduc la stagnarea cocoloilor
(bulgrilor) intrai in putrefacie.
73
In activitatea mea de radiolog am salvat doi pacieni de la operaie i de la diagnosticul
cancer intestinal, deoarece tiam din experina mea c fecaloamele pot imita tumoarea.
8. Surs de microbi patogeni in intestin. Masele de fecale in putrefacie creeaz un mediu
alcalin care favorizeaz dezvoltarea microflorei patogene.
9. Surs de gaz metan proteine de origine animal in putrefacie. Metanul distruge
vitaminele din grupa B, ca urmare scade imunitatea, nu se previne dezvoltarea
necontrolat a celulelor i a esuturilor are loc o bre in sistemul de protecie
impotriva cancerului.
10. Surs de viermi intestinali i protozoare.
11. Surs de boli provocate de virui.
12. Surs de infecie tuberculoas.
13. Surs de formare a urailor amorfi, pietrelor de urai in rinichi.
14. Surs de afeciuni pentru alte organe. Se tie c un anumit compartiment al intestinului
stimuleaz anumite organe.
15. Surs de toxine cadaverice se formeaz dup 2 ore de la sacrificarea animalului.
16. Surs de informaie despre ucigaul animalului omul. Aceast informaie o poart
fiecare celul a animalului ucis.
17. Surs de nitrai.
18. Surs de medicamente nocive. Pentru ,,creterea masei vitele sunt hrnite cu doze mari
de chimicale.
19. Poate fi o surs de substane radioactive.
20. Surs de ageni cancerigeni. Salamurile, cremvutii in special din import, conin in
cantiti mari diveri aditivi i conservani, care pot fi cancerigeni.
74
3. Cazeina un produs natural, obinut din lapte pentru fabricarea cleiului. Cazeina cel
mai durabil clei in ziua de astzi. In siturile arheologice din secolele XIIIXIV au fost
descoperite absolut intregi i nedeteriorate pieptenebijuterii fabricate din cazein. Iat cu
ce clei fixm srurile, induraiile, articulaiile in propriul nostru organism!
4. In produsele lactate exist muli oxalai, care se depun in rinichi formand calculi de
oxalai. La intrebuinarea produselor lactate in cantitate mare ficatul i rinichii nu reuesc
s filtreze oxalaii, care patrund in sange i sistemul osteoarticular.
Ca rezultat se dezvolt ostehondroza coloanei vertebrale inc de la o varst fraged (ele
sunt constatate la copii deja de la 8 ani) i incepe depunerea srurilor in articulaii; artrite,
artrozo-artrite.
5. Produsele lactate, fiind hran de origine animal, deplaseaz echilibrul acido-bazic al
sangelui i al lichidul intercelular inspre partea acid.
6. Produsele lactate produse de fermentaie. In stomac are loc dj fermentaia cu
secreie de uic (alcool), care distruge fibrele ficatului.
7. Prin lapte omul se poate imbolnvi de bruceloz i multe ale boli, de care sufer
animalele.
8. Unii pacieni cu nivel de aciditate ridicat al sucului gastric consider c ii imbuntesc
starea de sntate prin consumul de lapte. Dar aceast situaie este ineltoare, dat fiind
faptul c procesul este oricum temporar, iar ulterior se stabileaste o dependen
paradoxal: organismul nu va cuta s echilibreze aciditatea sucului gastric, ci dimpotriva
sa o creasca permanent.
9. Dac mama nu vrea s fie de acord cu excluderea in totalitate a laptelui (de vac) din
raia copilului, atunci exist o soluie de compromis: s aduge la mancarea cu lapte, suc
de morcov crud, proaspt pregatit sau alt suc vegetal proaspt,astfel mucozitatea din
produsul lactat se va dizolva.
Mai mult ca probabil, c la inceput organismul se va folosi de acest amestec pentru
purificare, pot aprea diaree i stri de vom cu eliminari de mucozitti. Nu trebuie s v
speriai, facei clisme cu cantitatea de ap corespunztoare varstei (vezi Anexa 1).
10. Laptele, produsele lactate , inclusiv branzeturile, nu posed substane de balast (fibre
alimentare), de aceia nu excit peristaltismul intestinal i se mic prin el incet. Laptele de
vac se recomand s fie diluat pe jumtate cu ap pur.
Oule
Coaja de ou conine cateva substane minerale, dar cel de baz este calciul (93% din
coaja de ou). Calciul din coaja de ou se asimileaz foarte uor. Punei coaja de ou splat in
prealabil intr-un borcan cu puin oet de mere sau soluie de acid citric (de preferat suc de
lmaie) pentru 812 ore. Lichidul trebuie s acopere coaja de ou. Oetul de mere sau acidul
citric, imbogit cu calciu, trebuie adugat in salate, supe i alte mancruri.
Albuul de ou conine proteina avidina, care are proprietate antivitaminic. De aceia
pentru a nu permite distrugerea vitaminelor,este necesar ca albuurile de ou s fie supuse
tratrii termice .
In glbenu nu exist substane antivitaminice, el poate fi mancat in stare crud. Proteina
de baz din glbenu este vitelina (protein de cretere) al crui coninut ajunge la 80%. In
glbenuul de ou se gsete mult lecitin proteine cu aciune antisclerotic, vitamine
liposolubile retinol,vitamina D, tocoferol, vitaminele grupei B. Oul surs de fosfor, sulf, fier,
cupru, potasiu, sodiu. Dac procesele dumneavoastr metabolice au fost restabilite, atunci este
suficient s mancai 2 ou pe sptman i vei obine cantitatea necesar de substane
enumerate mai sus.
75
Pinea
1. 1.Gramineele, inclusiv i boabele de gru, acidific sngele i lichidul interstiial (grunele
aflate n fenofaza de coacere n lapte-cear, perioada de umplere a boabelor au
proprietatea de alcalinizare). Nivelul normal al balanei acido-bazice a lichidelor dn
organism este slab alcalin.
2. Pinea conine o cantitatea nu prea mare de sruri organice.
3. n aluatul pentru pine se adaug sare i alte suplimente .Pentru echilibrarea presiunii
osmotice sarea are nevoie de lichid suplimentar, pe care l aspir din membrana mucoas
a intestinului, ceea ce duce la uscarea ei, la mbolnviri i constipaii.
4. n aluatul pentru pine se adaug drojdie. n organismul nostru exist un minunat aparat
de fabricat rachiu stomacul, care ne este dat pentru sinteza alcoolului etilic, n care s-
ar dizolva substane, solubile numai n alcool (aceasta o tim nc din coal, de la leciile
de chimie). Dar asemenea substane sunt puine, de aceia este suficient s mnnci sfecl
sau morcovi, care conin amidon i zahr i n stomac se va sintetiza o cantitate suficient
de alcool.
Amidonul, prezent in paine, in gur se scindeaz pan la hidrai de carbon. Iar
combinarea hidrailor de carbon cu drojdia din paine accelereaz de nenumrate ori
reacia de sintez a rachiului in stomac i intestin.
5. Rachiul in varianta cea mai dezavantajoas, adic asemntor alcoolului denaturat, se
formeaz in combinaie cu carnea, cu produsele animaliere i drojdia din painie. Este
curios faptul, c pan la mijlocul secolului al XVIII-lea painea era preparat fr drojdie.
6. Coninutul mare de amidon din paine i din produsele de panificaie creeaz un mediu de
cultur minunat pentru dezvoltarea microorganismelor. S ne amintim de agar-agar
(geloz), pe care se insmaneaz microorganismele din produsele patologice recoltate
din gat ,conjunctiva ochilor,mucoasa nazal si sange. Agar-agar este amidon cu glucoz,
adic ceea ce se conine in paine.
Aadar, in propriul nostru organism noi crem condiii pentru inmulirea a miilor de
microorganisme i de aceia niciodat nu vom scpa de rceli cronice, reumatism,
pielonefrit cu evoluie lent i alte afeciuni cronice, atata timp cat vom folosi in cantitate
mare amidonul.
7. In organism cantitatea excesiv de amidon (hidraii de carbon) se transform in grsimi.
Aceasta inseamnand multe kilograme de greutate inutil pentru inima i articulaiile
noastre.
Astfel, ne putem lipsi total de paine. Crupele ne asigur suficiente substane preioase,
coninute in graminee (cereale).
Cartoful
1. Cartoful nu este o plant din locurile noastre. Intrebai selecionarii de cartofi, i ei vor da
ingroziti din maini: cartoful are boli virale i canceroase (nu v speriai, nu s-a stabilit c
ele se transmit la om), de aceia e nevoie de schimbat in intregime aceast cultur a
cartofului, s introducem din nou in Rusia rsadul.
2. Cartoful conine o mare cantitate de amidon, in consecin, el contribuie la apariia
rcelilor i bolilor cronice.
3. Cartoful surs de ,,rachiu in organism.
4. Surplusul de amidon din cartofi se transform in grsimi.
5. Doar sub coaj se gsesc in cartofi microelemente si vitamine.Dac curm cartoful de
ea, din substane utile nu rmane practic nimic.
6. Cartoful nu conine fibre vegetale, celuloz, ceea ce duce la constipaii.
Nucile
Nucile un produs proteic foarte preios. Coninutul de proteine din ele este de la 9 pan
la 18%.
Nucile conin vitamina E i multe microelemente: fier, cobalt, cupru, iod, nichel,precum i
o cantitate suficient de acid ascorbinic (vitamina C). Coaja nucilor verzi conine foarte mult iod,
iat de ce la curarea nucilor verzi degetele devin de culoare brun inchis. Nucile conin
cantiti mari de hidrai de carbon. Conin i ulei.
Dup compoziia lor nucile sunt carnepaine, adic conin multe protein i muli hidrai
de carbon. De aceia in alimentaie ele pot fi servite ca un meniu separat- inlocuind carnea i
painea. Dac nucile sunt verzi in coaj, splai-le i punei-le la inmuiat pentru 812 ore. Apa
infuzat este bun de but deoarece este bogat in iod i alte microelemente.
V recomand s nu aruncai membranele despritoare uscate dintre miezul de nuc.
Pregtii o sticl de vodc (alcool de 40o) i aruncai acolo membranele despritoare interne in
cantiti nelimitate.Tinctura va deveni de culoare brun inchis. Utilizai de la10 pan la 20 de
picturi din aceast tinctur la 12 linguri de ap. Tinctura imbogete organismul cu iod i cu
alte microelemente, are efect tonifiant, acioneaz benefic asupra potenei sexuale.
Leguminoasele
In categoria leguminoaselor intr mazrea, fasolea, bobul, lintea, soia, nutul. Boabele
conin 25% de proteine i aproape 50% hidrai de carbon, adic dup compoziie sunt de
asemenea carne paine. De aceia in alimentaie ele trebuie intrebuinate separat, doar cu
verdea i legume. Leguminoasele sunt bogate in sruri de calciu, de fosfor , mangan, vitamine
din grupa B i substane cu aciune antisclerotic.
Varza de mare
Varza de mare este bogat in iod, dar ea mai conine pe lang acesta i substane biologic
active care inlesnesc asimilarea lui.
Populaiile din rile de pe rmurile mrilor consum alge marine in cantiti mari,
datorit acestui fapt in ele se inregistreaz o cot minim ale dereglrilor proceselor metabolice;
iodul mai este i un biostimulator, imunostimulator i are proprieti anticoagulante, adic
impiedic creterea nivelului de coagulare al sangelui i formrea trombilor , are efect
antisclerotic.
Se poate procura in farmacii varz de mare uscat, se mrunete prin rania de cafea i
se intrebuineaz in loc de sare sau impreun cu sarea.
Cafeaua
De obicei cafeaua este folosit pentru inlturarea oboselei, somnolenei, pentru ridicarea
capacitii de munc. Cafeaua este consumat in special de persoanele cu tensiune arterial
sczut.
Cofeina coninut in cafea stimuleaz excitabilitatea centrilor vasomotori din creier,
mrete frecvena i puterea contraciilor muchilor inimii, contribuie la creterea tensiunii
arteriale. Dar trebuie de reinut, c persoanelor care sufer de distonie vegetativ-vascular, le
este caracteristic starea de instabilitate a mecanismelor reglatorii ale sistemului nervos central.
77
De aceia aciunea prea puternic asupra unuia dintre componentele acestor mecanisme
afecteaz echilibrul organismului, ceea ce duce la intensificarea iritabilitii i excitabilitii.
De asemenea nu este lipsit de pericol, chiar i aciunea dozelor modeste de cofein
asupra muchiului inimii. Persoanele cu predispoziie la ridicarea tensiunii arteriale sau care deja
sufer de hipertensiune,inclusiv ischemie cardiac, ateroscleroz e mai bine s nu consume
cafea.
In afar de aceasta, trebuie de reinut cafeaua este un doping artificial, care creeaz
dependen.
Ceaiul
Ceaiul conine nu doar cafein, dar i substanele curative teobromin i teofilin, de aceia
el dilateaz vasele sanguine i in mod moderat stimuleaz sistemul nervos.
Ceaiul verde conserv maximul din proprietile naturale i conine multe fluoruri. Din
acest motiv intrebuinarea ceaiului verde fr zahr intrete smalul dinilor. Eu personal am
rezerve fa de ceaiul negru i verde din motivele, expuse mai sus in seciunea Cafeaua.
Recomand s v preparai singuri ceaiul din acele plante, care cresc in imprejurimile
voastre. Rchiica (iarba-sfantului-Ioan, rscoage)se recolteaz la inceputul infloririi, se culeg
frunzele i florile. Putei aduga mcieul, menta, frunzele de coacz, viine,flori de tei,
frunzele i florile fragilor de pdure, coacz uscat, ctin, frunze de ctin, cimbru, levnic,
petale de trandafir.
Pentru tonifiere bei ceai de tarhon.
Plantele trebuie uscate in locuri umbroase , intorcandu-le des de pe o parte pe alta. De
preferat, inc de la inceput s le tiai mrunt: crenguele uscate se taie mai dificil. Ceaiul
medicinal de plante se recomand s fie but cu o or inainte sau dup, mas.
Pentru majoritatea oamenilor hrana constituie principala surs de energie. Dar sunt
oameni care se pot lipsi i de hran. Adic atata timp cat exist soarele, aerul i apa -
organismul poate sintetiza singur proteinele, hidraii de carbon, grsimile, vitaminele etc. De
hran se pot lipsi yoghinii; se tie i despre sfinii cretini, care s-au lipsit de hran.
Pentru o stare normal omul trebuie s primeasc zilnic energie inclusiv i de la emoiile
pozitive. Dac omul nu o primete in cantitate suficient, atunci incepe in mod intensiv s o
compenseze prin plcerea de a manca.
In funcie de comportamentul lor alimentar oamenii se impart in cateva categorii:
1. Gurmanzii manccioii. Ei primesc de la mancare cea mai mare plcere .
2. Asceii n alimentaie tipul opus.
3. Oamenii, care urmeaz stilul alimentar obinuit. La ei inc din copilrie este stocat
programul alimentar: ,,De la carne putere, de la lapte i terci creti; ,, Ceai nu bei
de unde puteri s iei? ; Trebuie s mnanci tot la rand!etc. La ei nu apare niciodat
mcar gndul de a-i schimba stilul alimentar, stilul de via.
4. ,,Vegetarienii de cruditi. ,,Vegetarian neologism (termenul a fost introdus pentru
prima dat in Marea Britanie in 1842), dar adepii acestei tendine sunt cunoscui inc din
antichitate. Printre vegetarieni au fost muli cugettori, filosofi, scriitori, pictori, sportivi:
Pitagora, Socrate, Leonardo da Vinci, Voltaire, Isaac Newton, Benjamin Franklin, Jean-
Jacques Rousseau, Shelley, Lev Tolstoi, Albert Schweitzer, Albert Einstein, fenomenalul
halterofil Georg Gakkeshmidt ( poreclit leul rus), Yurii Vlasov, V. Dicul i muli alii.
Vegetarienii de cruditi folosesc nucile, fructele i legumele crude , gramineele incolite.
78
5. Lacto-vegetarienii in afar de hrana vegetal ei admit in raia lor laptele, produsele
lactate, oule orice inseamn hran fr uciderea animalului. Ei folosesc hrana
vegetal atat in stare crud, cat i tratat termic.
6. Oamenii care urmeaz stilul alimentar ,,disociat. Ce inseamn alimentaie disociat ?
Aceasta inseamn s foloseti alimente combinate corect. Dac noi mancm in acelai
timp diverse produse, trebuie s reinem faptul urmtor: pentru a fi asimilat, hrana
diferit cere o reacie diferit din partea organelor digestive.
Amidon, hidrai de
Proteine Grsimi Legume Fructe
carbon
Varza de mare,
Carne, pete,
varz, morcovi,
ficat, ou, Fructe, poame de Cartofi, sfecl,
ridiche de lun,
nuci, pdure, fructe graminee, pine, i
ridiche, mazre
pstioasele, uscate, inclusiv toate produsele de
Unt de vac, verde, mrar,
vinete, mere, panificaie, macaroane,
ulei vegetal, ptrunjel, castravei,
banane, grapefruit,caise, paste, terci, i alte
fric salat, mcri, ardei
lapte, caise uscate, prune crupe, produse de
gras, i toate
produse uscate, prune, patiserie, cu miere i
celelalte legume,
lactate, ananas alte dulciuri
care nu conin
brnz
amidon
nu se combina
se combina
se combina se combina
nu se combina
nu se combina
79
ANEXE
81
Vrsta Volumul de ap, introdus prin clism n cteva prize, dar n suma nu mai mic de litrii
indicai
3-6 ani 1,5 litri
6-9 ani 2 litri
9-14 ani 3-4 litri
Dac vor aprea unele dificulti la efectuarea clismelor evacuatoare sau vor aprea
senzaii neplcute, urmai recomandrile din Anexa 2 (vezi mai jos).
1-a zi 9.00- Pe parcursul zilei la fiecare 2 ore bei: cte 200 ml de ap fierbinte mpreun
17.00 cu sucul de la o lmie, peste 30 minute dup apa cu lmie - un pahar de
suc (morcov -3 pri, sfecl -1 parte) sau un pahar cu decoct de legume (vezi
Anexa Nr.5)
19.00 3 clisme a cte 2 litri de ap
2-a zi n prima jumtate a zilei sucuri, n a doua jumtate a zilei sucuri, salate
fr ulei i sare (pn la saturare).
3-a zi Sucuri, salate, sfecl fiart, sup de legume + puin sare i ulei vegetal.
4-a zi La fel + zeam de lmie (se adug sucul de la o lmie la 1 litru de lapte,
se nclzete la un foc mic pn se brnzete); ceai din plante cu miere(o
jumtate de linguri la 1 pahar cu ceai).
5-a zi La fel ca i n a 4-zi, + brnz preparat cu adaos de lmie, legume
nbuite, fructe, fructe uscate.
6-a zi La fel ca i n a 5-a zi, + nuci
7-a zi La fel ca i n a 6-a zi, + cacaval
In perioada ieirii din procesul de purificare luai zilnic cate 50 g de decoct de scoar de
cruin in timpul mesei (1 linguri la 1 pahar cu ap clocotit, se ine la baia de aburi 15 minute,
se rcete, se strecoar).
Dac nu avei scoar de cruin, se poate administra . de linguri de frunze de sena la 1
pahar cu ap clocotit.
Se bea pe parcursul zilei.
In cazul intensificrii senzaiei de foame, in a 5-a sau a 6-a zi facei o zi de pauz in
alimentaie (ziua de foame). Seara inaintea zilei de repaus alimentar este recomandat s
purificai intestinul cu 1-2 clisme. Mai departe continuai alimentaia de la a 4-zi. Peste o
sptman putei repeta ziua de repaus in alimentaie (ziua de foame).
84
5. REGIMUL ALIMENTAR ZILNIC RECOMANDAT DUP PURIFICAREA
ORGANISMULUI*
Decoct de ciuperci: ciupercile uscate se macin prin rania de cafea, se toarn peste ele
ap fierbinte i se las la infuzat peste noapte. Dimineaa se fierb bine. In decoct se pot rzui
legume crude, se taie mrunt mirodeniile i verdeaa.
Brnz de vaci fcut n cas: laptele (dac folosii lapte praf, in prealabil dizolvai-l in
ap) se inclzete, dar nu-l aducei pan la fierbere i turnai in el unul din urmtoarele trei
componente: 1) 12 linguri de clorur de calciu cumprat in farmacie (la 1 litru de lapte), 2) 10
tablete de pepsin (in prealabil dizolvate cu puin ap), 3) sucul de la o lmaie, grapefruit, sau
mr. Dup ce laptele se incheag, se strecoar printr-un tifon, apoi branz cu tot cu tifon se
aga , ca s se mai scurg puin zerul din ea. Nu se bea zerul de pepsin i clorur de calciu,
doar cel de la fructe se poate bea i folosi pentru prepararea de ocroc (un fel de bor), pentru
aceasta rzuii in ea legume crude, adugai verdea i mirodenii. Putei aduga i nuci.
Brnz srat telemea, branz-suluguni i alte se dau prin rztoare, se invelete in
tifon i se cltete bine in ap rece sau se taie in felii subiri i se pune in apa.
Pete congelat (batog, navaga, pstrug, ceg) se pune la cuptor i se fierbe inbuit
pan e gata. Pestele nu trebuie prjit, se poate pregti la aburi. Ca buturi pregtii sucuri din
tot felul de legume i fructe crude. Este foarte bun pentru sntate sucul combinat din morcov-
mr-sfecl in proporii de 5 : 4 : 1 sau din morcov-sfecl-castravete in proporii de 6 : 1: 3.
86
INCHEIERE
Omul din ziua de azi, este in stare singur sau cu ajutorul medicului, s inving toate
procesele patologice din organismul su. Iar primul pas spre izbvirea omului de diverse boli
este purificarea. Spre a veni in ajutorul dumneavoastr, dragi cititori, a fost scris aceast carte,
in care sunt prezentate metode de purificare i de restabilire a organismului, aprobate dup
muli ani de practic in efectuarea curelor de tratament-insntoire prin purificare. inei minte,
organismul se vindec singur, iar noi impreun cu dumneavoastr doar il ajutm. De aceea de la
dumneavoastr se cere doar rbdare i dorin de a realiza scopul propus. A vrea inc o dat s
reamintesc cititorilor mei: dac in perioada sau dup purificare ai simit o stare de indispoziie,
nu trebuie s v alarmai. Uneori organismul prin acutizare elimin deeurile acumulate in el pe
parcursul multor ani. Fii ferm convini c aceast manifestare este temporar, insui natura
folosete energia organismului pentru purificarea lui. In curand multe boli vor disprea i
dumneavoastr v vei recpta energia i sntatea.
Cu rbdare i munc vei obine rezultatele dorite. V doresc mult succes pe acest drum
deloc uor!
In incheiere a dori s ii mulumesc doamnei E. P. Dostoevskaia, care acum 16 ani m-a
adus pe calea purificrii i refacerii naturale a organismului, profesorului meu de iridodiagnostic
(diagnosticare dup irisul ochilor) A. M. Kotliarskii, care m-a invat s ineleg organismul in
raportul de uniune cu natura inconjurtoare i cu energia Pmantului i a Universului. A dori s-
mi exprim recunotina fa de directorii Fondului Internaional Ajut-te singur D. Y.
Zadvornii, I. L. Zadvorniaia, A. E. Alexeev, care in decurs de 4 ani mi-au oferit posibilitatea de a
inva multe metode netradiionale de tratament, s le aplic in practic i mi-au oferit suportul
in toate inceputurile mele de creaie.
Ii mulumesc in mod deosebit mamei mele i soului meu pentru susinerea moral in
munca mea de insntoire a oamenilor din multe orae, sate, republici U.R.S.S. i din Rusia.
Le mulumesc tuturor ucenicilor mei, discipolilor i miilor de pacieni, care, invand s-i
refac propria lor sntate, ii ajut pe alii s fac la fel. La fiecare din ei le-am druit o prticic
din sufletul meu.
Mulumesc pacienilor care mi-au trimis scrisori, in care imi imprtesc bucuria in
legtur cu imbuntirea sntii lor i chiar a insntoirii complete. Cateva din scrisorile
primite (cu acordul autorilor lor) le-am introdus in carte.
A fi fericit dac cartea mea ar ajunge s ajute cititorii in viaa noastr grea la refacerea
proprii snti i la alegerea unui nou mod de via sntos.
Cu dragoste Eliseeva O. I.
Medic, doctor in t. med.
87
EXTRASE DIN SCRISORILE PACIENILOR
DOCTORULUI O. I. ELISEEVA
Inc din copilrie eram firav, bolnvicioas, de mine se aga absolut orice, iar zilele
petrecute in spitale s-au acumulat in ani. Cand m-am adresat Dumneavoastr sufeream de
urolitiaz (cu 23 de ani in urm am suportat o intervenie chirurgical grea pentru inlturarea
calculilor din ureterul drept). Ca urmare a efectului indelungat (5 ore) al anesteziei locale am
rmas cu o puternic alergie la mirosuri, adic nu puteam pur i simplu s m aflu acolo, unde
mirosea a ceva, tot corpul mi se acoperea cu erupii de culoare rou-inchis, i simeam o
mancrime ingrozitoare. Pe lang aceasta, mai sufeream i de dischinezie biliar, dureri de cap
persistente, deseori sufeream de boli respiratorii acute, eram extrem de irascibil. Dup sfatului
medicilor aproape in fiecare an mergeam la sanatoriu cu profil urologic, dar efectul tratamentului
era de foarte scurt durat, iar in ultimii ani practic nu se mai simea: investigaia cu ultrasunete
din nou constata mult nisip i mici calculi in rinichi, dureri chinuitoare in zona alelor. i iat c
m pregteam pentru o nou operaie.Acea zi, cand soul meu a deschis televizorul, intampltor
(sau mai degrab nu) i a gsit emisiunea Ajut-te singur, in care Dumneavoastr relatai
despre metodica dumneavoastr, mi s-a intiprit in minte pentru totdeauna. Mi-a insuflat
speran! In 2 zile deja eram la Dumneavoastr la diagnostic i am inceput procesul de
purificare, rezultatele de pe urma lui au fost uluitoare: dup cateva zile rinichii s-au curat de
pietrele mici i nisip, iar cel mai uimitor lucru a fost c procesul respectiv a fost nedureros (pe
mine m vor ineleage cei, care mcar o dat au suferit un acces de colic renal, cand de
durere in sensul strict al cuvantului ii pierzi cunotina). De mirosuri nu imi mai este fric a
disprut alergia. Durerile de cap, din cauza crora era practic imposibil s ridic capul de pe
pern, au disprut complet (!). A disprut irascibilitatea, ceea ce a contribuit la imbuntirea
relaiilor de familie. Am devenit iari plin de via, vioaie, m simt mai sntoas i mai tanr
decat acum 10 ani.
V mulumesc din suflet pentru acest lucru, i pentru faptul c Dumneavoastr mi-ai
druit increderea c in cazul in care boala ii face brusc apariia, nu am nevoie s mai fug la
doctori, s pierd timp stand la randuri interminabile i s primesc doar o uurare temporar, iar
toate acestea datorit faptului c Dumneavoastr i metodica Dumneavoastr m-au invat cum
s m ajut singur pe mine.
I. M. M. (38 de ani)
Am 62 de ani, dintre care 30 de ani am fost bolnav, i numai ce boli nu am avut. Cand
eram mai tanr, spuneau ca sunt bolnav imaginar, cand am imbtranit, ziceau c toate bolile
mele sunt cronice. Mergeam la tot felul de bioterapeui i clarvztori, am cheltuit o grmad de
bani, dar crua cu probleme tot acolo a rmas. Dup ce m-am adresat la Dumneavoastr cu
plangeri de slbiciune, dureri de cap, tensiune arterial ridicat, dureri persistente in abdomen,
spate, articulaii, insomnie, am trecut diagnosticul, apoi am trecut prin purificarea intestinului,
ficatului i a rinichilor. Dumneavoastr m-ai invat despre inelepciunea vieii, iar eu am ineles
c toate bolile noi leam pricopsim datorit modului de via incorect Pan la intalnirea cu
Dumneavoastr cantream 85 de kg, iar acum 69. Aceasta fr nici un fel de tablete i alte
chimicale. Acum am un somn bun; mult energie, m simt mult mai tanr. V sunt foarte,
foarte recunosctoare pentru tot
N. B. C. (62 de ani)
88
Cu un diagnostic teribil: fibrom uterin (de 78 sptmani), cu hemoragie i cu anemie
m-au trimis la operaie urgent extirparea uterului. Am trecut la Dumneavoastr prin cura de
purificare pe baz de diet cu administrare de sucuri. Dup efectuarea tratamentului hemoragia
s-a oprit, uterul s-a micorat pan in trei sptmani. Am putut s triesc o alt via. Am nscut
un fiu, el are acum deja 2 ani i 6 luni.
N. G. O. (34 de ani)
Pan s incep in mod sistematic s cur organismul, aveam dureri de cap, sinuzit
cronic (mi se fceau puncii aproape in fiecare lun), constipaii. Iar Dumneavoastr tii, dup
purificare dispoziia mi s-a imbuntit brusc. S-au redus durerile de cap, a disprut sinuzita, mi
s-a normalizat defecaia. Apoi am inclus-o i pe mama in procesul de purificare. Pe ea in decurs
de 10 ani o suprau durerile de cap, rcelile frecvente i insomnia. Deja dup prima zi de
purificare, ei i-au trecut durerile de cap, care inainte ii cedau doar cu analgezice. Apoi s-a
imbuntit somnul, s-a ridicat dispoziia. Purificarea organismului ofer o incrctur corect de
energie, reintoarce credina in vindecare.
Dumneavoastr ne-ai fcut s privim viaa noastr cu ali ochi, i pentru aceasta v
suntem extrem de recunosctori.
A. C. B. (26 de ani)
90
BIBLIOGRAFIA
1. Amosov N. M ,,Reflecii asupra sntii, ediia a 3-a Moscova: Cultura fizic i sport,
1987.
2. Bergman G. Patologia funcional, Londra, 1928.
3. Bircher-Benner M. Fundamentele terapiei prin alimentaie bazat pe energie / Trad. din
germ. SPb., 1914.
4. Bloom F., Lazerson A., Hofstedter L . Creier, raiune i comportament/ Trad. din eng.
Moscova: Mir, 1988.
5. Bragg P. ,,Puterea sistemului nervos. Tratament fr medicamente/ Trad. din eng.
Moscova: MHPP, ,,Trast , ,,Plaribus, 1990.
6. Bragg P. ,,Miracolul foamei/ Trad. din eng. Moscova,Garda Tanr, 1989.
7. Gorizontov P. D. Problematica fiziologiei patologice in lucrrile lui I.P. Pavlov, Medghiz,
1962.
8. Diliman V. M. Marele ceas biologic, Moscova, 1982.
9. Drjevecaia I. A. Principiile fiziologii metabolismului i a sistemului endocrin, Moscova:
coala superioar, 1994.
10.Zalmanov A.C. ,,Misterioasa inelepciunea a organismului uman MoscovaLeningrad,
1966.
11.Kazacov B. I. ,,Laboratorul din interiorul nostru, Moscova: Znanie, 1984.
12.Kassili G. N. Mediul intern al organismului, Moscova, 1983.
13.Leonard H. Bazele electroacupuncturii dup Voll, Imedis, 1993.
14.Litvina I. I. Trei utiliti, Moscova, 1989.
15.Malahov G. P. Puterea tmduirii, V. 4 t. SPb: AO Komplekt, 1994.
16.Neumvakin I. P. Sntatea in mainile voastre, Sfinx, 1992.
17.Nicolaev Y. S. , Nilov E. I. Adevruri simple i utile, Moscova, 1985.
18.Nicolaev Y. S., Nilov E. I., Cercasov V.T. Foame de dragul sntaii, Moscova, 1988.
19.Pac Uj Vu Manual de terapie SU-JOC; Asoc. Intern. de terapie SU-JOC, 1991.
20.Prives M. G., Lsencov N. K., Bucovici V. I. Anatomia omului Leningrad, Medicin,
1969.
21.Rozen V. G. Bazele endocrinologiei, Moscova, 1984.
22.Semenova N. A. Calea mea spre sntate, Rostov n./D., 1990.
23.Uglov A. M. O nou teorie despre alimentaie; tiina i viaa, 1986, Nr. 8, 9.
24.Uglov A. M. Tehnologiile fireti ale sistemelor biologice, Leningrad, tiina, 1987.
25.Walker N. Sucuri din cruditi, Kiev: Lileia, 1992.
26.Voll G. Nozodele--- un remediu terapeutic important, Moscova: Tehart, 1992.
27.aliapina V.G. i al. Fiziologia recepiei hormonale Leningrad, 1986.
28.atalova G. S. Alimentaia vindectoare, Moscova: Cultur i tradiii, 1996.
29.Shelton G. Ortotrofia, Moscova: Gard Tanr, 1992.
30.Shelton G. Combinarea corect a produselor alimentare, Sant-Antonio, 1971.
91