UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANA

FACULTATEA DE FARMACIE
PROGRAM DE STUDII FARMACIE

EVOLUIA CALCULATOARELOR

COORDONATOR TIINIFIC:
.L. Dr. CARMEN LUPU

STUDENT:
STOICA MDLINA

CONSTANA
2016

1
Cuprins

Capitolul I. Introducere..............................................................................................................3
1.1 Istoria calculatorului........................................................................................................5
Capitolul II. Evoluia calculatoarelor........................................................................................8
2.1 Aparitia calculatoarelor personale...................................................................................9
2.2 8080, Z80, CP/M.............................................................................................................9
2.3 Biti Apple.......................................................................................................................10
2.4 IBM preia controlul.......................................................................................................10
Capitolul III. Generatii de calculatoare....................................................................................13
3.1 Prima generatie de calculatoare.....................................................................................13
3.2 Calculatoarele din a doua generatie................................................................................13
3.3 Generatia a treia de calculatoare (1964 - 1971)..............................................................14
3.4 Calculatoarele din generatia a patra (1982 1990)........................................................14
3.5 Generatia a cincea de calculatoare..................................................................................14
Capitolul IV. Structura calculatorului......................................................................................15
4.1 COMPONENTA HARDWARE....................................................................................15
4.2 COMPONENTA SOFTWARE......................................................................................16
Capitolul V. Clasificarea calculatoarelor.................................................................................19
5.1 Supercalculatoare..........................................................................................................19
5.2 Mainframe.....................................................................................................................19
5.3 Minicalculatoare (Servere)............................................................................................19
Desktop - calculatorul de tip clasic......................................................................................21
Capitolul VI .Securitatea calculatoarelor. Viruii.....................................................................22
6.1 Evolutia virusilor...........................................................................................................23
6.2 Ce sunt Virusii?.............................................................................................................23
6.3 Securitatea retelelor.......................................................................................................24
Bibliografie:.............................................................................................................................25

2
 Capitolul I. Introducere

Un calculator, numit i sistem de calcul, computer sau ordinator, este o ma in de

prelucrat date i informaii conform unei liste de instruciuni numit program. n zilele
noastre calculatoarele se construiesc n mare majoritate din componente electronice i de
aceea cuvntul calculator nseamn de obicei un calculator electronic. Calculatoarele care
sunt programabile liber i pot, cel puin n principiu, prelucra orice fel de date sau informa ii
se numesc universale (englez general purpose, pentru scopuri generale). Calculatoarele
actuale nu sunt doar maini de prelucrat informaii, ci i dispozitive care faciliteaz
comunicaia ntre doi sau mai muli utilizatori, de exemplu sub form de numere, text,
imagini, sunet sau video sau chiar toate deodat (multimedia).
tiina prelucrrii informaiilor cu ajutorul calculatoarelor se numete informatic
(englez Computer Science). Tehnologia necesar pentru folosirea lor poart numele
Tehnologia Informaiei, prescurtat TI sau IT (de la termenul englezesc Information
Technology).

Fig.1
n principiu, orice calculator care deine un anumit set minimum de func ii (altfel spus,
care poate emula o main Turing) poate ndeplini funciile oricrui alt asemenea calculator,
indiferent c este vorba de un PDA sau de un supercalculator. Aceast versatilitate a condus la

3
folosirea calculatoarelor cu arhitecturi asemntoare pentru cele mai diverse activiti, de la
calculul salarizrii personalului unei companii pn la controlul roboilor industriali sau
medicali (calculatoare universale).
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au numarat, socotit si masurat lucrurile, le-au trecut
pe raboj si au comunicat altor oameni despre aceste lucruri. "Lucrurile" acestea puteau fi
numarul de oi dintr-o turma, greutatea unui copil, marimea unui cmp, timpul scurs de la
ultima seceta sau intensitatea unui cutremur. Din timpurile cele mai vechi, oamenii au folosit
unelte si tehnici care sa-i ajute sa numere cu mai multa acuratete, sa masoare mai precis, sa
tina un raboj sau sa faca nsemnari care sa se poata pastra mai mult timp, sa transmita cu mai
multa precizie; ei au folosit n acest scop, de exemplu, rigle, sextante, cntare si balante,
ceasuri etc.
Calculatorul nu e dect cel mai nou din acest sir lung de masini de calculat si de
nregistrat. Doar att-nimic mai mult. Tot ceea ce fac calculatoarele este de a calcula si
nmagazina rezultatele calculelor.
Totusi, acest principiu e mascat de un lucru practic groaznic: ceea ce fac ele poate ca e
simplu, dar fac lucrul respectiv n cantitati impresionante- si incredibil de bine. Azi, viteza
calculatoarelor se masoara n milioane de operatii pe secunda. Operatiile pot sa fie simple,
dar ele pot fi combinate n foarte multe feluri pentru a rezulta un sir enorm de functii utile.
222n1320c Acestea s-au ntmplat aproape n ntregime n ultimii 30-40 de ani; aceasta e
istoria completa a calculatoarelor comerciale.
n anii'60, un calculator comercial ocupa o ncapere mare dotata cu aer conditionat; era
nevoie de o echipa de specialisti ca sa lucreze cu el. Consuma o cantitate enorma de energie
si se strica des.
Calculatoarele de azi sunt, n mod definitoriu, mult mai mici si mai rapide; ceea ce
ocupa pe vremuri o camera ntreaga, acum ncape ntr-o cutie mica. Calculatoarele pot
nmagazina mai multa informatie; ele consuma mai putina energie si au devenit mult mai usor
de manevrat.
Primele calculatoare personale (PC-uri) au fost lansate n 1979, avnd o viteza
cronometrata de vreo 5 MHz. O modalitate de a concepe un calculator este sa-l vedem ca o
"cutie neagra" care accepta la un capat un material ("input"), l prelucreaza (Processing) ntr-
un anume fel, apoi produce rezultate ("output") la celalalt capat ("Input" => Prelucrare
=>"Output").

4
 Necesitatea reprezentarii caracterelor numerice s-a materializat in aparitia si existenta
simultana a unor diferite sisteme de numeratie.
Un sistem de numeratie este format din totalitatea regulilor de reprezentare a numerelor cu
ajutorul unor simboluri numite cifre.Sistemele de numeratie sunt de doua feluri: pozitionale si
nepozitionale.
In sistemele de calcul se folosesc in special sisteme de numeratie pozitionale,datorita
simplitatii de reprezentare si de efectuare a calculilor aritmetice. Acestea se definesc ca
sisteme de numeratie, in valoarea unei cifre din cadrul unui numar este determinata de pozitia
ei in cadrul numarului. Fiecare sistem de numeratie pozitional contine un alfabet format din
cifre si litere al caror numar este egal cu baza sistemului respectiv.
La dezvoltarea echipamentului cunoscut azi sub numaile de calculator aucontribuit
multe descoperiri i invenii.Cele mai importante tipuri de calculatoare sunt: calculatorul
personal (PC)i notebook-ul sau laptopul. Calculatorul personal (PC-ul) este folosit acas, la
birou, n laborator, etc. Laptop-ul este de dimensiuni mult mai mici, mai usor, seaman cu o
geant diplomat, este mai usor de transportat i prezint avantajul c poate fi alimentat de la
baterii.
Calculatorul este o masinarie care calculeaza. O masinarie care manipuleaza numere cu
o viteza extrem de mare. O viteza cu care omului ii este imposibil sa calculeze in timp.
Calculele construiesc niste date care sunt afisate pe monitor, astfel incat sunt intelese de om.
Calculatorul face calcule ca sa putem vedea poze, sa ascultam muzica sau sa ne jucam pe
jocuri. Datele, rezultatele calculelor, sunt impulsuri electrice "intentionat" ghidate.

1.1 Istoria calculatorului

Calculatorul pe care il stim azi nu a fost inventat dintr-una, doar de un singur om, nici de
Bill Gates dupa cum multi cred. Pentru a se ajunge la un astfel de calculator, multi oameni de
stiinta, matmematicieni si electronisti au contribuit cu idei de-a lungul timpului! Si astfel a
evoulat, din ceva simplu de prin 1946, in ceva extrem de complex si miniaturizat care exista
acum, pentru ca ideile au fost puse cap la cap de-a lungul timpului.
Bineinteles ca la inceput nu existau piesele care exista acum in PC.
Primul calculator a fost ENIAC (Electronic Numerical Integrator and Calculator). A fost
construit intr-o camera de 20 pe 40 de metrii, avea 15 km de cabluri, cantarea 30 de tone,
continea peste 18000 de tuburi vidate si nu putea sa memoreze decat 20 de numere. Evident
ca nu avea ecran, nu avea nici hard disk, nici memorie RAM, tot sistemul era defapt
"procesorul", care bineinteles calcula doar cateva numere. Avea nevoie de pregatiri de 2 zile

5
pentru calcule de o secunda (secunda in care calculele erau utile, bineinteles). Timpul timpul
acesta... trecerea impunatoare a timpului constituie esenta multor schimbari si asta ne ofera
iluzia de complexitate la un moment dat.
Termenul computer personal numit i calculator personal (n englez: personal
computer sau PC, pronunat /pi si/, v. AFI) desemneaz un anumit gen de computer, relativ
mic ca dimensiuni i performan, pentru uz personal. Se face deosebirea ntre urmtoarele
semnificaii posibile:
Home computer - prima generaie de computere de uz personal, tradus calculator
pentru acas, nestandardizate, azi nvechite, au fost fabricate de diverse companii n
diverse modele
IBM PC (PC-urile iniiale) - computere azi nvechite de la compania IBM, model
"IBM PC", cu microprocesor de tip Intel 8088 (un Intel 8086 cu magistrala de date pe
8 bii) sau o versiune ulterioar, construite dup arhitectura IA-32 (Intel Architecture
32 bit) numit i x86, cu procesor Intel 80386 pe 32 bit; iniial au fost concepute
pentru un singur utilizator. n 2005 compania american IBM a vndut divizia de PC-
uri companiei Lenovo din Beijing, China, i de atunci nu mai fabric calculatoare
personale.
PC propriu-zis - acestea sunt calculatoare actuale dar compatibile cu vechile
specificaii "IBM PC". Se fabric n prezent de multe companii (dar nu i de IBM).
Au n general multe forme constructive. Drept sistem de operare utilizeaz Microsoft
Windows sau o distribuie de Unix.
Calculator personal - un termen generic pentru toate computerele de capacitate,
performan i dimensiuni relativ mici, destinate uzului individual, indiferent dac e
vorba de PC-uri propriu-zise sau nu, deci indiferent dac sunt sau nu compatibile cu
"IBM PC"-ul de mai sus. Termenul acoper o multitudine de tipuri de calculatoare
electronice, care se deosebesc ntre ele att ca principii arhitecturale, dimensiuni,
form fizic sau greutate, ct i ca sistem de operare, software de aplicaie,
funcionalitate i mod de utilizare.
nc din anii 1980 majoritatea calculatoarelor mici sunt PC-uri, deci compatibile din
punct de vedere hardware cu PC-urile iniiale ale firmei IBM care se numeau IBM PC. Ele
folosesc procesoare fabricate de firmele AMD sau Intel, desigur ns mult mai rapide dect
cele folosite iniial de IBM.O caracteristic distinctiv este modularitatea PC-urilor: chiar fr

6
a fi specialiti, utilizatorii pot modifica, extinde sau schimba cipurile de memorie, placa de
baz, plcile de extensie, discurile dure i chiar i sistemul de operare.
Din punctul de vedere al hardwareului exist multe modele i tipuri constructive de PC-
uri. Printre modelele constructive actuale de succes (n 2011) se numr de exemplu cele de
tip PC tablet (din englez de la Tablet PC) - v. i articolul Calculator tablet. Numrul de
PC-uri aflate n uz n lume a depit pragul de 1 miliard n iunie 2008.
Prin contrast, exist i computere personale mici, portabile, care nu sunt PC-uri (au o alt
arhitectur dect calculatoarele personale de tip PC). n ziua de azi ele sunt fabricate de ex. de
ctre companiile Apple (familia de calculatoare Macintosh), Hewlett-Packard, RIM, SGI,
divizia Sun Microsystems a companiei Oracle i altele. De asemenea, strict vorbind, nici
aparatele inteligente de tip smartphone i nici unele computere tablet ca de ex. iPad, nu
sunt PC-uri, dei aparin marelui domeniu de calculatoare personale.

Fig.2
n istoria civilizaiei umane informaia a avut ntotdeauna un rol foarte important. Odat
cu dezvoltarea socio-economic rolul informaiilor a crescut tot mai mult. Gsirea la timp a
informaiilor de care avem nevoie, prelucrarea i folosirea acestora n timp util a devenit o
condiie esenial n orice domeniu de activitate. Dezvoltarea tehnologic i apariia
calculatoarelor electronice au condus la noi posibiliti de prelucrare i utilizare a informaiei.
Astfel calculatorul a condus la folosirea pe scar tot mai larg a sistemelor informatice ca i
componente ale sistemelor informaionale.

7
 Capitolul II. Evoluia calculatoarelor

In anii 1960 a aparut un nou tip de calculatoare: minicalculatoarele. Aceste masini erau
mai ieftine, mai mici, nu avea nevoie de aer conditionat si erau mult mai usor de folosit (cel
putin dupa standardele acelor timpuri) fata de mainframe-uri. n fata ereziei, preotii
mainframe-urilor s-au nfiorat. Detinerea unui mainframe era problema corporatiei, datorita
cheltuielilor necesare, dar un departament putea avea propriul minicalculator, pentru ca acesta
nu necesita spatii speciale sau specialisti necesari unui mainframe.
Aceasta dezvoltare a dus la aparitia unui nou personaj pe scena calculatoarelor.
Minicalculatoarele au adus la nlocuirea programatorilor de mainframe, curati si bine
mbracati, cu o noua specie de programatori. Minicalculatoarele au nceput sa fie introduse n
universitati si alte institutii de nvatamnt, pentru ca erau ieftine. Ele erau accesibile si
proiectate pentru a putea suporta modificari ulterioare, ceea ce a atras un grup de entuziasti
cunoscuti sub numele de hackeri. Acesti hackers nu sunt identici cu cei din zilele noastre.
Din rndurile lor s-au ridicat o parte din oameni care au facut revolutia calculatoarelor
personale. Piata minicalculatoarelor a crescut repede. Imediat ce departamentele puteau
justifica nevoia minicalculatorului, acesta era instalat. Acesta a fost momentul cnd DEC
(Digital Equipment Corporation ) a devenit a doua mare companie producatoare de
calculatoare din lume. n privinta mbunatatirilor aduse programelor, gama functiilor care pot
fi realizate a crescut. Un minicalculator poate fi folosit simultan de mai multi utilizatori, cu
ajutorul unui procedeu de mpartire a timpului de folosire a procesului numit time-sharing.
Astfel, fiecare utilizator poate sa prelucreze date, sa creeze programe sau sa utilizeze, ca si
cnd ar fi singurul utilizator. Acest sistem a fost introdus si n tehnologia de realizare a
mainframe-urilor.
Sisteme sofisticate de time-sharing, cu componente disc mai puternice si programe mai
sofisticate, au fost dezvoltate n acelasi timp pentru mainframe-uri.
Aceasta era piata calculatoarelor n anii 70: mainframe-uri si minicalculatoare erau prezente
n toate companiile si principalele departamente. Pentru sacinile pe care le puteau rezolva n
moduri n care le rezolvau, erau bune. Au adus metode noi si eficiente n birouri si au facut
afacirele mai eficiente. Totusi, au esuat n marirea productivitatii personale (n cresterea
eficientei personalului, nu a corporatiilor).

8
2.1Aparitia calculatoarelor personale

La mijlocul anilor 70 a aparut o noua tehnologie: miniprocesorul. Acesta folosea multe

tranzistoare conectate pe o pastila de siliciu pentru a realiza un dispozitiv de calcul.
Primele microprocesoare au fost, dupa standardele actuale, destul de simple. Primul
microprocesor, devine cunoscut ca 4004, a fost proiectat pe patru biti de catre inginerul
Marcian E. Ted" Hoff de la Intel, n anul 1969. Clientul care i-a comandat lui Intel
microprocesorul a fost o firma japoneza, care a dat faliment n 1970; dupa aceasta Intel nu se
putea hotar daca sa lanseze sau nu circuitul pe piata. L-au lansat, si n 1974 existau mai mult
de 19 tipuri de microprocesoare pe piata, inclusiv Intel 8088, cel care va deveni trambulina
actualelor calculatoare personale.
Microprocesoarele au fost initial folosite drept controler - dispozitive de control - pentru
masini de spalat vesela si frigidere. Producatorii si proiectantii de calculatoare nu au pierdut
ocazia data de potential acestor dispozitive de a fi folosite drept calculatoare.

2.2 8080, Z80, CP/M

Primele succese ale pietei au fost microprocesorul Intel 8080 si noul sistem de operare
numit CP/M-80 scris pentru acest cercuit. CP/M-80 a fost creat n 1975 de Gary Kildall,
fondatorul si presedintele companiei Digital Research - primul producator al unui sistem de
operare pentru microcalculatoare. Astazi, compania este o divizie a lui Novell Inc. - cea mai
mare companie n domeniul sistemelor de operare n retea. CP/M este prescurtat de la
Controlul Programului/Microcalculatorului - cel mai sugestiv nume de produs, daca mai
existase unul, de pna atunci.
Acest sistem de operare a fost, la acea data, extraordinar. Daca aveai un sistem 8080 sau
Z80, cu sistem de operare CP/M, cu 64 kilobiti de RAM si o pereche de unitati de disc
flexsibil de 8", aveai ultimul strigat" al modei calculatoarelor si l faceai verde de invidie pe
orice pasionat.
Discurile acelor timpuri merita putina atentie. Primul tip larg raspndit mpreuna cu
microcalculatoarele aveau discuri de 14" (comparati-le cu cele de 3,5" disponibile astazi) si
un timp de acces suficient pentru o pauza de cafea.

9
2.3 Biti Apple
Apple Computer, binecunoscuta ca avndu-si nceputurile ntr-un garaj, a aparut n 1976.
Apple a fost fondata de legendarii Steve Jobs si Steve Wozniack, si este recunoscut drept
compania care a pus bazele industriei calculatoarelor personale. Desi povestea lui Visilac si a
calculatorului Apple II este bine cunoscuta, merita sa o spunem nca o data, pentru ca arata
motivele care au generat revolutia calculatoarelor personale.
La mijlocul anilor `70, daca doreai sa faci ncercari de genul si daca" calculnd pe
mainframe, trebuia sa scrii un program, sa-l depanezi, sa ncerci un set de date, sa verifici
rezultatele, sa ncerci un set de date mai complex s.a.m.d. Era un procedeu cel putin laborios
si nu foarte practic, cu exceptia cazului n care priviziunele aveau importanta pentru
corporatie si aveai suficient timp la dispozitie. Aceasta situatie a motivat doi studenti de la
Harvard Business School sa faca primul program de calcul tabelar: Visicalc.
Apple II avea la baza un procesor Motorola 6502 (proiectat pe 8 biti), pna la 128 kilobiti
de RAM si utiliza un casetofon pentru a stoca date si programe. Apple a ncheiat o ntelegere
cu realizatorii lui Visicalc pentru a obtine exclusivitatea programului pe Apple II. Acestui
program i se acorda meritul de a fi catapultat Apple de la un venit de 800.000 de dolari n
1977 la putin sub 48 de milioane n 1979.
Utilizatorii cumparau Apple II doar pentru a rula Visicalc, si o data cu el un raft ntreg de
aplicatii, care ofereau utilizatorilor, pentru prima data la un pret rezonabil, putere de calcul
accesibila si dedicata.

2.4 IBM preia controlul

Calculatoarele despre care am vorbit, masinile CP/M si Apple, nu erau numite
calculatoare personale - acesta nu a fost un termen recunoscut pna n august 1981, data de
nastere a calculatorului IMB PC a fost creat de piata, datorita acelor sisteme de
microcalculatoare care au facut posibila existenta calculatorului IBM PC.
Desi microprocesorul care a stat la baza calculatorului IBM PC a fost produs n 1974,
calculatorul IBM PC a fost produs abia n 1981. Intel 8088 era un microprocesor pe 16 biti,
care putea lucra cu mai multa memorie si mai rapid dect predecesorii sai. IBM a delegat o
companie necunoscuta, numita Microsoft, pentru a realiza un sistem de operare. Restul este,
asa cum o spun ei, istorie. IBM PC a devenit un standard, n realitate o serie de standarde care
au adus la vnzarea de aproximativ 100 de milioane de calculatoare personale din 1981.
puterea marketing-ului IBM a dus la succesul lui IBM PC.

10
 IBM avea bani si pozitia pe piata astfel nct sa faca calculatorul IBM PC acceptat n
corporatii. Desi e usor sa critici IBM pentru greselile, destul de multe, facute n dezvoltarea
pietei calculatoarelor personale si lipsa de receptivitate fata de o piata care crestea mai rapid
dect putea acoperi IBM, fara amestecul lui IBM.
Calculatorul IBM PC a continuat tendinta data de Apple II, aducnd puterea de calcul
la ndemna utilizatorilor. Posibilitatea de a-si mbunatati si mari productivitatea personala a
fost o atractie att de mare, nct oamenii au trecut peste orice pentru a-si cumpara un
calculator personal. Ei au pacalit bugetele departamentale cumparndu-le ca masini de scris
sau chiar platind diferenta din propriul buzunar. Multe companii au avut retineri n a urma
tendinta de introducere a calculatoarelor personale, dar au descoperit ulterior ca acestea erau
folosite din plin de concurenta. n aceste companii, de obicei, Centrul de Calcul era uluit cnd
descoperea invazia calculatoarelor personale. Fanaticii mainframe-urilor erau probabil cei
mai surprinsi cnd aflau ce se ntmplase.
Revolutia calculatoarelor personale, mai mult dect orice, a fortat Centrele de Calcul
sa-si regndeasca rolul si tehnologia pe care o foloseau. Ele nu au avut cu adevarat de ales si
au devenit Servicii de gestiunea de informatie (Management Information Service) sau IT
(Information Tehnology) sau orice altceva care continea cuvntul informatie. De asemenea,
au trebuit sa urmeze sau cel putin sa se obisnuiasca cu valul tehnologiilor aduse de
calculatoarelor personale.

nceputul conectarii
Pe timpul CP/M-ului, pretul perifericilor de calitate era exorbitant. Un disc de 14" si
10MB, care consuma 5 amperi si facea zgomot ca un avion care decola, era tot att de scump
ca si un calculator. O imprimata matriceala, care nici nu se apropia de calitatea unei letter-
quality, era o resursa pretioasa.
n momentul lansarii calculatorului IBM PC preturile scazusera, dar erau nca destul
de mari. Pe scurt, perifericele calculatoarelor personale erau ca aurul: rare siscumpe.Nu era
practic ca fiecare calculator sa aiba disc si imprimata, desi fara ele productivitatea
calculatoarelor personale era mai mica. O alta problema era folosirea n comun a datelor.
Daca aveai nevoie de un document creat de altcineva, trebuia sa iei discheta, sa-ti pui pantofii
de sport si sa alergi la acel microcalculator sa-l iei. De aici, numele acestui tip de partajare a
datelor: retea sportiva".

11
 Calculatoarele de azi sunt, in mod definitoriu, mult mai mici si mai rapide; ceea ce
ocupa pe vremuri o camera intreaga, acum incape intr-o cutie mica. Calculatoarele pot
inmagazina mai multa informatie; ele consuma mai putina energie si au devenit mult mai usor
de manevrat. Primele calculatoare personale (PC-uri) au fost lansate in 1979, avand o viteza
cronometrata de vreo 5 MHz. O modalitate de a concepe un calculator este sa-l vedem ca o
"cutie neagra" care accepta la un capat un material 22522r1722w ("input"), il prelucreaza
(Processing) intr-un anume fel, apoi produce rezultate ("output") la celalalt capat ("Input" =>
Prelucrare =>"Output")Hardware Unitatea de sistem este partea cea mai importanta a
calculatorului.
In ea e adapostit procesorul, diferite tipuri de memorii si partea electronica
raspunzatoare de controlul tuturor celorlalte componente. Ea mai contine un ventilator pentru
sursa si un cooler pentru procesor.Placa de baza Aceasta este componenta principala a unui
calculator. Pe ea sunt montate toate placile(video, sunet, modem), procesorul si memoria. La
pornirea unui calculator pe monitor sunt afisate pe ecran toate componentele calculatorului
configurate de BIOS-ul acestei placi. Procesorul Durata necesara unui calculator ca sa
execute o activitate depinde de o serie de factori.
Primul este viteza procesorului - circuitul (chip-ul) care reprezinta "miezul"
calculatorului. Acesta se masoara in megahertzi(MHz) si, cu cat numarul acesta e mai mare
cu atat e mai rapid procesorul ( poate efectua mai multe operatii pe secunda. Chip-ul
procesorului si componenta electronica pe care se bazeaza sunt cunoscute sub numele de
Unitatea Centrala de Procesare (CPU= Central Processing Unit).Pe el se afla un ventilator
numit COOLER care raceste procesorul.Sursa Sursa este transformatorul calculatorului, care
ii da curent necesar placii de baza pentru a functiona componentele calculatorului, si mai ales
protejeaza calculatorul de stricaciunile pe care le poate face un curent electric mai puternic
sau mai slab.
Mai intai, hard disk-urile inregistreaza magnetic informatia, cam cum se
inregistreaza pe discurile muzicale sau pe casete video. Discurile nu sunt "volatile". Odata
inregistrata informatia, aceasta ramane pe hard disk pana cand este schimbata sau stearsa. In
al doilea rand, procesul de imprimare a informatiei pe HDD sau de prelucrare a ei pe un HDD
implica o miscare de tip mecanic. Discul se invarteste cu viteza mare, constanta, iar un cap de
citire (si scriere) se misca, intrand sau iesind pe suprafata lui. Acest cap de citire / scriere
poate schimba polarizarea unor minuscule particule magnetice de pe suprafata discului si pot,
de asemenea, detecta polarizarea particulelor.

12
 Capitolul III. Generatii de calculatoare

In 1947, John von Neumann a enuntat principiile esentiale de functionare

acalculatoarelor, aplicate si astazi in constructia sistemelor de calcul (arhitectura
von Neumann). Prima astfel de masina, de dimensiunile unei sali de curs, era foarte departe
de performantele computerelor de astazi. Ceea ce se poate remarca este viteza cu care s-
audezvoltat caracteristicile fizice si performantele sistemelor de calcul, inregistrand,
faraindoiala, cea mai rapida evolutie dintre industriile si tehnologiile secolului XX. In
evolutiacronologica a calculatoarelor electronice, teoreticienii au stabilit cinci etape, numite
generatii de calculatoare.

3.1 Prima generatie de calculatoare

Cuprinde sistemele construite intre anii 1944 1956, fiind caracterizata de utilizarea
tuburilor electronice in locul retelelor electromagnetice.Cel mai cunoscut calculator din
aceasta perioada a fost ENIAC, construit intre anii 1943-1944 in Statele Unite. La fel ca toate
sistemele de calcul din generatia sa, ENIAC avea dimensiuni gigantice: ocupa un spatiu de
150 mp si cantarea 30 de tone; la construirea sa au fost folosite18.000 de tuburi electronice,
70.000 de rezistente si 6000 de comutatoare. Pentru a functiona,acest calculator urias avea
nevoie de o putere de 150 de KW, iar capacitatea consta inefectuarea a circa 32.000 de
operatii pe secunda.
Programarea calculatoarele din aceasta generatie necesita un volum foarte mare
demunca, deoarece se facea in cod masina. Mai mult, fiabilitatea acestor sisteme era
foartemica: efectuau foarte lent calcule, avand o capacitate foarte redusa de stocare a datelor
(2KB).Si informatica romaneasca a avut cercetari in domeniu in acesta perioada, realizand
primele calculatoare romanesti: Calculatorul Institutului de Fizic Atomic din
Bucuresti(CIFA), Masina Electronic de Calcul a Institutului Politehnic Timisoara
(MECIPT),Dispozitivul Automatic de Calcul al Institutului de Calcul din Cluj (DACICC-1).

3.2 Calculatoarele din a doua generatie

Au fost construite intre anii 1957 1963,avand ca element caracteristic utilizarea
tranzistorului in locul tubului electronic. Incepand cuanii 60 caculatarele au inceput sa fie
dotate cu tastatura si monitor, viteza de calcul crescand la 200.000 de operatii pe secunda, iar

13
capacitatea de memorare ajungand la 32 KB.Concomitent au evoluat si echipamentele
periferice de introducere si extragere a datelor: de lamasinile de scris cu 10 caractere pe
secunda s-a trecut la imprimante cu cateva sute de linii peminut.Calculatoarele acestei
generatii erau folosite in special pentru calcule stiintifice.
Deasemenea, cei care se ocupau de calculatoare detineau functii distincte:
proiectanti,constructori, programatori, personal de intretinere. Computerele aveau nevoie de
camerespeciale cu temperaturi controlate pentru asigurarea parametrilor de functionare. Au
aparut acum si limbaje de programare (Fortan, Algol, Cobol). Dintre calculatoarele romanesti
dingeneratia a doua, pot fi amintite DACICC-200, CIFA 101 si 102.

3.3 Generatia a treia de calculatoare (1964 - 1971)

Se caracterizeaza prin inlocuirea tranzistoarelor din structura computerelor cu
circuitele integrate. Aceste calculatoare au vitezede lucru mai mari (5 milioane de operatii pe
secunda), capacitati de stocare mai mari (2 MB), odata cu aparitia discului magnetic.
Limbajele de programare evolueaza (Pascal, Lisp), iar operatiile de instalare si exploatare se
simplifica. In anul 1970 a fost creata memoria statica de 256 biti RAM (Random Access
Memory).In perioada aceasta, in SUA a fost lansat primul calculator pentru utilizatorii casnici
(PC Personal Computer), primele jocuri pe calculator, unitatea de memorie externa
FloppyDisk si sistemul de operare CP/M .Demna de amintit pentru aceasta perioada este
infiintarea in 1975 a companiei Microsoft de catre Bill Gates si aparitia calculatoarelor Apple
cu tastatura si monitor.

3.4 Calculatoarele din generatia a patra (1982 1990)

Sunt caracterizate prin utilizarea pe scara larga a circuitelor integrate si prin
raspandirea computerelor personale(PC). Sistemele de calcul construite in aceasta perioada
sunt mai performante decat cele dingeneratia anterioara: viteza de lucru urca la 30.000.000 de
operatii pe secunda, capacitatea dememorare ajunge la 8 MB, consumul de energie si
dimensiunile aparatului devin din ce in ce mai reduse, iar utilizarea calculatoarelor devine din
ce in ce mai accesibila mai multor categorii de persoane.

3.5 Generatia a cincea de calculatoare

Este reprezentata de sistemele construite din1990 pana astazi. Acestea accentueaza
performantele generatiei anterioare prin utilizarea microcipurilor (circuite integrate pe o scara
ultra larga), prin cresterea vitezei de operare si acapacitatii de stocare (ajunge in prezent la
ordinul Giga octetilor).

14
 Capitolul IV. Structura calculatorului

Calculatorul este o masina care prelucreaza automat informatia. Pentru aceasta trebuie
sa i se furnizeze datele pe care trebuie sa le prelucreze ( datele de intrare ) si o lista de
instructiuni ( programul ) care sa ii spuna cum sa prelucreze aceste date. Calculatorul va
realiza o lucrare la fel ca si omul, adica la un moment dat va executa o anumita operatie.
Daca pentru a ajunge la un rezultat trebuie sa execute mai multe operatii, el le va efectua pe
rind. Operatiile si ordinea in care acestea trebuie executate ii sunt date calculatorului de catre
om prin intermediul programului. Calculatorul va furniza utilizatorului rezultatele obtinute in
urma prelucrarii ( datele de iesire ). In timpul prelucrarii pot sa apara si unele date
intermediare.
Deci, pentu a realiza aceste operatii calculatorul este alcatuit din doua componente :
- hardware , adica echipamentele fizice ( partea materiala, un ansamblu de circuite electrice,
electronice si parti mecanice,)
- software , adica programele si datele ( partea logica )

4.1 COMPONENTA HARDWARE

Componenta hardware a unui calculator este formata din echipamentele fizice in care
circuitele electronice asigura prelucrarea automata a informatiei si din echipamentele care
asigura comunicarea intre om si calculator.

Componenta hardware trebuie sa execute urmatoarele functii :

- functia de memorare;
- functia de comanda si control;
- functia de prelucrare;
- functia de intrare-iesire.

1. Functia de memorare. Prin aceasta functie, componenta hardware trebuie sa asigure

memorarea datelor si a programelor, deoarece calculatorul trebuie sa lucreze continuu, fara
interventia permanenta a omului. Functia este asigurata de: memoria interna si memoria
externa. In memoria interna se pastreaza programele si datele care se exploateaza la un
moment dat. In memoria externa se pastreaza toate programele si datele de care poate sa aiba
nevoie la un moment dat sistemul de calcul .

15
2. Functia de prelucrare. Prin aceasta functie hardware-ul trebuie sa asigure efectuarea:
- operatiilor aritmetice (adunare, scadere,inmultire si impartire);

- operatiilor logice ( SI logic, SAU logic si negatia ).

3. Functia de comanda si control. Prin aceasta functie hardware-ul trebuie sa asigure:

- extragerea instructiunilor din memoria interna;
- analiza instructiunilor;
- comanda pentru executarea fiecarei operatii
- extragerea datelor de intrare din memoria interna;
4. Functia de intrare-iesire. Prin aceasta functie componenta hardware trebuie sa asigure
introducerea datelor si a programelor in memoria interna si livrarea rezultatelor. Functia este
asigurata de dispozitivele periferice de intrare-iesire si de interfetele de intrare-iesire.

4.2 COMPONENTA SOFTWARE

Software-ul este un sistem de programe pentru calculatoare incluznd procedurile lor de

aplicare, sistem furnizat o dat cu calculatorul respectiv sau creat ulterior de ctre utilizator.
Prin contrast, cuvntul hardware desemneaz partea fizic a calculatorului sau a sistemului
informatic respectiv. n general, pentru a funciona, un sistem informatic are nevoie de
ambele componente, n plus i de datele care trebuiesc prelucrate. Deseori i aceste date sunt
considerate a fi parte din software.
Componenta software poate include toat gama de produse de programare, uzual
format din sistem de operare, drivere i programe de aplicaie. n anumite cazuri speciale
pri din software se nglobeaz din construcie n hardware - prin folosirea de circuite
integrate preprogramate.
n unele domenii, prin software se neleg n primul rnd datele cu care lucreaz
aparatele sau calculatoarele, cum ar fi imaginile digitalizate, sunete i piese muzicale, jocurile
pentru calculator, filme digitalizate, clipuri video i multe alte date asemntoare. n caz
extrem, pn i purttorii fizici de date sau "mediile" sunt considerate a fi "software", ca de
exemplu discurile optice de tip CD i DVD, casetele video VHS i miniDV, casetele audio.

16
 Privit din exterior un PC este compus din: unitatea sistem (numit dup unii autori
unitatea central), monitor, tastatur i maus (mouse). Unitatea sistem este alctuit dintr-o
carcas care adpostete n interior componentele de baz ale calculatorului:
placa de baz mpreun cu microprocesorul,
unitatea de memorie intern,
unitile de memorie extern (care pot fi i detaabile),
magistralele,
interfeele,
plcile de extensie.
Dintre acestea, componenta cea mai important este microprocesorul aflat pe placa de baz.
nexterior carcasa calculatorului prezint n partea frontal butoane pentru pornirea (Power
On/Off) iresetarea (Reset) calculatorului, leduri ce indic funcionarea calculatorului, fanta
de intrare pentruunitatea de dischet, de CD, DVD. n partea din spate a carcasei sunt vizibile
mufele de alimentare lareeaua electric, interfeele (prin care se conecteaz la calculator
diverse dispozitive), ventilatorul. Monitorul este folosit pentru vizualizarea informaiei. El
este conectat la reeaua electric iprintr-o interfa la unitatea sistem.
Tastatura este cel mai rspndit dispozitiv de introducere a textului pe calculator. Ea
folosete modelul mainii de scris. Este conectat la unitatea sistem printr-o interfa.
Mouse-ul este conectat la unitatea sistem printr-o interfa, dar exist i variante fr fir.
Este utilizat n general pentru selectarea unor comenzi aflate n liste de meniuri.
Placa de baza Dupa cum ii spune si numele, este baza calculatorului. Baza pe care se
pun restul componentelor pentru a face legatura intre ele. Fizic vorbind, este chiar o placa,
cea mai mare din calculatorul tau, fara de care calculatorul tau nu ar functiona. Ca sa va dau
un exemplu de placa de baza, o sa va vorbesc despre Placa de baza Gigabyte H81M-S1
Socket 1150. Aceasta placa suporta un procesor foarte avansat numit Core i7 de la Intel,
RAM DDR3 pana la 16 giga, alimentare standard, placa video integrata, dar se poate atasa si
separat una externa, in schimb nu are slot pentru HDMI, deci calitatea video nu poate fi
impinsa la maxim.
Procesorul Consider ca este a doua componenta, ca importanta, pentru ca depinde
foarte mult de ce tip de procesor ai si bineinteles daca poate fi upgradat, dar asta depinde
foarte mult si de placa de baza pe care o detii.Ca sa va dau un exemplu de procesor bun, va
amintesc despre Intel Core i7-5960X Extreme Edition, 3.00GHz, Haswell, 20MB, Socket
2011-V3 care este un procesor de ultima generatie, perfect pentru jocuri si orice alta activitate

17
de pe calculator care il supune la mult stres. Acest procesor are un cache de 8MB, o frecventa
de 3500 MHz, dar si o frecventa turbo de 3900 MHz.
Memoria (RAM) Ramii merg mana in mana cu procesorul, si lupta impreuna pentru
buna functionare a calculatorului. Ca sa poti face un echilibru bun intre RAM si procesor,
foloseste 8GIGA de RAM la un procesor i7, si vei fi multumit de rezultate. Sunt mai multe
tipuri de ram, dar eu o sa va prezint varianta cea mai avansata, si anume Memoria Kingston
HyperX Fury Blue Series DDR3, 1x8GB, 1600 MHz. Cu aceste placute, acoperi necesarul de
care ai nevoie pentru jocuri si pentru oricare alta sarcina care cade pe placutele RAM.
Placa video Placa video este un element cheie atunci cand vine vorba de jocuri. O
placa performanta ar fi Asus GeForce GTX 970 StriX DC2 OC 4GB DDR5 256Bit. Chiar
daca este putin mai scumpa, cu siguranta o sa vezi diferenta de calitate a imaginii. Citeste mai
mult despre placile video AGP si PCI.
Placa de sunet Cu toate ca placa de baza are o placa de sunet integrata, nu este
indeajuns de performanta, asa ca este indicat sa iti adaugi tu o placa de sunet care sa redea
calitatea superioara de care tu ai nevoie. Placa de sunet Asus XONAR_DG, 5.1 Channel, PCI
reda sunetul pe un canal de 7.1, un sunet de calitate la un pret rezonabil.
Sursa Bineinteles ca avem nevoie si de alimentare la o sursa de curent, in acest caz va
recomand o sursa de 500W capabila sa reziste in timp, si anume Sursa Thermaltake Smart SE
630W.
DVD Writer La DVD Writer, nu este nevoie de prea mult, va recomand ASUS DVD-
RW DRW-24F1ST SATA, un writer rezistent, excelent pentru scrierea a mai multor cd-
uri/dvd-uri fara a intampina probleme.

18
 Capitolul V. Clasificarea calculatoarelor

Criterii de clasificare:
- tipul unitii centrale de prelucrare (UCP);
- cantitatea de memorie intern pe care microprocesorul o poate utiliza;
- capacitatea de stocare a memoriei auxiliare;
- viteza perifericelor de ieire;
- viteza de prelucrare exprimat n MIPS (Millions of Instructions Per Second);
- numrul utilizatorilor care pot avea acces la calculator n acelai timp;
- costul sistemului.

5.1 Supercalculatoare
Includ de obicei resurse hardware sau software deosebite, de ordinul a sute sau mii de
procesoare care lucreaz n paralel. Rezult astfel o putere de calcul impresionant (poate
executa peste 1,8 miliarde de operaii pe secund), datorat si faptului c se utilizeaz
tehnologii aflate la limita posibilitilor actuale, n condiiile n care preul nu este factorul
principal n construcia lor. Principalele aplicaii sunt n domeniul militar, al cercetrii
tiinifice, industria aeronautic i spaial. Preul unui supercalculator este ns pe msur,
fiind exprimat n general n milioane de dolari. O abordare mai recent se axeaz pe utilizarea
sistemelor distribuite (bazate pe reele de calculatoare) pentru a obine performane
comparabile, dar la un pre cu un ordin de mrime mai mic.

5.2 Mainframe
Reprezint un tip de calculator de asemenea de mare putere, dar nu la acelai nivel cu
supercalculatoarele. Sunt utilizate cel mai adesea pentru gestiunea bazelor de date de
dimensiuni foarte mari, precum i a altor aplicaii asemntoare, care necesit o capacitate de
stocare foarte mare i o interaciune puternic cu un numr mare de utilizatori, concretizat
printr-un volum foarte mare de comunicaii de date.

5.3 Minicalculatoare (Servere)

Sunt calculatoare care au rolul de a pune la dispoziia altor sisteme de calcul diverse resurse
(capacitate de stocare, putere de calcul, informaii de un anumit tip), de obicei prin
intermediul unei reele de calculatoare. Fiind destinat s serveasc de obicei un numr mare

19
de cereri n paralel, serverul trebuie s aib la rndul su o putere de calcul considerabil.
Reprezint tipul de calculator care utilizeaz un microprocesor ca unitate central de
prelucrare (UCP) i care poate fi folosit numai de ctre o singur persoan la un moment dat.
- Staiile de lucru (workstations) sunt destinate lucrului individual, dar sunt proiectate pentru
a rula aplicaii profesionale, de complexitate mare, cum ar fi: grafic 3D, prelucrri audio si
video, aplicaii de tip CAD sau GIS, prelucrri de date numerice, etc.
- Sistemele desktop intr n categoria calculatoarelor personale, care pot fi folosite pentru
aplicaii de birou (editare de texte, calcul tabelar, baze de date de dimensiuni reduse etc.) sau
pentru jocuri. Sunt n principiu cele mai ieftine calculatoare si din acest motiv cele mai
accesibile publicului larg.

- Laptop, notebook, netbook sunt termeni care desemneaz calculatoarele personale portabile.
Acestea au la baz aceleai principii i tehnologii ca i sistemele desktop. Diferena const n
miniaturizarea echipamentelor i accentul pus pe mobilitate. Un computer mobil are
dimensiuni i greutate reduse si poate funciona un timp (cteva ore) cu ajutorul bateriilor,
fr alimentare de la reeaua electric. inta principal a acestei categorii de sistem o
reprezint n principal mediul de afaceri, dar i alte zone pentru care mobilitatea este
esenial.

Mainframe-urile,sunt calculatoare mari si foarte scumpe,specifice anilor 1960-1970.Aceste

calculatoare prezinta urmatoarele avantaje:

Proceseaza date la vitze superioare,astfel incat pot rezolva sarcinile complxe mult mai
rapid.
Drive-urile pot stoca mult mai multe date si manipula fisiere mai mari decat o pot
face sistemele mai mici.
Sisemele de operare permit utilizarea simultana a acestora de catre mai multi
utilizatori,prin intermediul utilizarii tehnicii multiprogramarii(utilizatorii sunt
conectati la calculator prin unitati de tastatura si ecran,numite terminale si unitati
vizuale de afisare,VDU-visual dysplay units.

Minicalculatoarele: sunt calculatoare cu vitze de 10 la treia-10 la a cincea operatii pe

secunda,cu o lungime a cuvantului mica(8,12,16 biti).In general sunt calculatoare ieftine si
sunt recomandate pentru companiile mai mici.Un asemenea calculator este mai mic decat
mainframe,capacitatea de stocare este mai mica si nu permite atat de multi utilizatori simultan

20
ca un mainframe. produs de firma DEC-Digital Eqipament Corporation.Alte exemple de
minicalculatoare: Supercalculatoarele sunt cele mai puternice, complexe si scumpe sisteme
electronice de calcul, care pot executa peste 1 bilion de instructiuni pe secund. Au
procesorul format dintr-un numr mare de microprocesoare (de ordinul miilor), sunt
proiectate pentru calcul paralel, au costuri si performante foarte ridicate. Sunt utilizate n
domenii care necesit prelucrarea complex a datelor, cum ar fi: reactoare nucleare,
proiectarea aeronavelor, seismologie, meteo, etc.

5.4 Desktop - calculatorul de tip clasic, la care monitorul este asezat n general pe carcasa
unittii centrale ce se afl pe birou.*Tower - acel calculator la care carcasa unittii centrale
este mai ngust dar mai nalt dect la desktop si este asezat lng monitor sau, de cele mai
multe ori, sub mas.*Laptop (notebook) - calculator usor de transportat, construit pentru a fi
folosit n afara biroului (de exemplu n tren), avnd o surs independent de alimentare
(baterii sau acumulatoare). Au componente usoare si mici, de exemplu afisajul cu cristale
lichide, tastatur si nlocuitor de mouse. Cntresc numai 3 - 5 kg si sunt cele mai costisitoare
(aproximativ pretul a dou PC-uri).*Palm PC (Palmtop, Handhold sau Organizer) - se
utilizeaz ca bloc notes, agend telefonic, calculator de buzunar, calendar, etc. Facilitti:
posibilitatea transferului de date prin PC, recunoasterea scrisului de mn, accesarea Internet-
ului. Datorit dimensiunilor reduse (ct o palm), procesarea textelor este destul de dificil.

Fig.3

Laptop, notebook, netbook sunt termeni care desemneaz calculatoarele personale

portabile. Acestea au la baz aceleai principii i tehnologii ca i sistemele desktop. Diferena
const n miniaturizarea echipamentelor i accentul pus pe mobilitate.

21
 Capitolul VI .Securitatea calculatoarelor. Viruii

Virusii ne arata cat de vulnerabili suntem, iar un virus scris de un cunoscator poate avea
efecte devastatoare, intrerupand productia si provocand pagube de miliarde de dolari. Pe de
alta parte, ne arata cat de interconectati am devenit, si dependenti de calculatoare.
Virusii informatici pot provoca adevarate cosmaruri. Unii pot sterge informatii de pe
hard disk, pot bloca accesul la internet si pot face ca o masina inocenta sa devina un zombie
ce se va replica iarasi si iarasi, infectand si alte calculatoare.
Cu totii am experimentat asta si stim cum este daca virusul a apucat sa infecteze diverse
aplicatii din sistemul de operare, inserand un cod in fiecare program, astfel ca la rularea
acestuia sa se execute si codul virusului.
Fred Cohen, un student doctorand, a fost primul care a descris programele care se pot
copia singure numindu-le virusi.
In anii 80 virusii depindeau de oameni pentru a se inmulti si a infecta alte calculatoare.
Practic un programator salva virusul pe o discheta, iar apoi distribuia discheta altor persoane.
Asta pana ce modemurile au devenit ceva obisnuit, iar prin acestea virusii puteau calatorii.
In ziua de astazi problema e devenit serioasa. Internetul este cea mai mare sursa de astfel de
programe, dupa anumite statistici, peste 50 % din calculatoarele din lume sunt infectate in
acest moment de cel putin un virus. Multe companii au pierdut sume importante de bani
datorita acestor mici programe malitioase.
Virusul Mydoom a infectat aproximativ 250 de milioane de calculatoare doar intr-o
singura luna. In martie 1999, virusul Melissa a fortat Microsoft si alte companii sa opreasca
sistemele de comunicare prin e-mail pana ce virusul a fost inlaturat. Programatorul care a
scris virusul a primit 20 de luni de inchisoare. Virusul IloveYou a avut in anul 2000 un efect
asemanator. In 2007, un virus numit Storm a infectat peste 50 de milioane de calculatoare din
intreaga lume. Este un lucru destul de impresionant tinand cont de faptul ca majoritatea
virusilor sunt incredibil de simplii.

Fig.4

22
6.1 Evolutia virusilor
Cand existau conexiuni la internet prin linia de telefon, existau si virusii de tip dialer.
Calculatoarele se conectau la internet facand un apel la un numar. Virusii de tip dialer
schimbau acest numar, conectand calculatorul la un numar cu supra-taxa. Odata cu disparitia
conexiunii de tip dial-up au disparut si acesti virusi.
Un truc important a fost abilitatea de a incarca virusii in memorie pentru a ramane
deschisi si ruland in background atata timp cat calculatorul este pornit. In acest mod virusii au
devenit mai eficienti in a se multiplica. Alt truc era avantajul de a infecta sectorul de boot al
floppy disk-urilor si a hard disk-urilor. Sectorul de boot contine un mic program ce spune
calculatorului ce si cum sa incarce restul sistemului de operare. Punand un cod in acest sector,
virusul cu siguranta putea rula la pornirea calculatorului, impiedicand chiar si un anti-virus sa
porneasca, sau sa functioneze normal.
Acest tip de virus nu mai reprezinta o amenintare majora in ziua de astazi.

6.2 Ce sunt Virusii?

Virusii sunt niste programe mici, ce se pot infecta si alte aplicatii sanatoase pentru a se
raspandi. De fiecare data cand programul ruleaza, va rula si acea portiune de cod care a fost
introdusa de catre virus. Codul respectiv putand efectua diverse comenzi, printre care la
randul ei si infectarea altor aplicatii. Propagandu-se in acest mod, virusul va ajunge sa
distruga practic sistemul de operare pe care ruleaza. Depinzand de creativitatea
programatorului, virusii pot face orice. Pot face programele infectate sa nu mai functioneze,
afisandu-ne erori peste erori si lucruri ciudate ce in mod normal nu ar trebui sa se intample.
Virusii sunt de mai multe tipuri. Virusii de tip worms folosesc gaurile de securitate din
retea, scaneaza reteaua si se copiaza intr-un calculator cazda, unde gaseste o gaura de
securitate. Acolo va incepe sa se inmulteasca, incepand din nou scanarea retelei pentru noi
gazde.
Virusii de tip troieni par a fi programe sau jocuri ce par sigure, in schimb, la rularea
aplicatiei provoaca diverse pagube. Troienii nu au nevoie sa se raspandeasca singuri, vor pica
si altii in plasa crezand ca sunt aplicatii sigure.
Virusii de tip adware (advertising supported software) pot afisa sau downloada diverse
reclame si avertismente in timp ce ruleaza. Anumiti virusi de tip adware pot fi si spyware,
putand trimite din calculatorul infectat diverse informatii.Au existat chiar si virusi realizati de
programatori pentru a-si vinde produsul, respectiv propriul anti-virus.

23
6.3 Securitatea retelelor de calculatoare este n acest moment parte integrant a domeniului
reelelor de calculatoare i ea implic protocoale, tehnologii, sisteme, instrumente i tehnici
pentru a securiza i opri atacurile ru intenionate.
Fiind un domeniu complex, au fost create domenii de diviziune pentru a putea face
administrarea mai facil. Acesta mprire permite profesionistilor o abordare mai precis n
privina instruirii, cercetrii i diviziuni muncii n acest domeniu.

Sunt 10 domenii ale securitii reelelor specificate de Organizatia International Organization

for Standardization (ISO)/International Electrotechnical Commission(IEC):
1. Evaluarea Riscului e primul pas n administrarea riscului i determin valoarea
cantitativ i calitativ a riscului legat de o situaie specific sau o amnin are
cunoscut;
2. Politica de Securitate este un document care trateaz msurile coercitive i
comportamentul membrilor unei organizaii i specific cum vor fi accesate datele, ce
date sunt accesibile i cui;
3. Organizarea Securitatii Informatiei e un model de guvernare elaborat de o
organizatie pentru securitatea informaiei
4. Administrarea Bunurilor reprezint un inventar potrivit unei scheme clasificate
pentru bunurile informaionale
5. Securitatea Resurselor Umane defineste procedurile de securitate privind angajarea,
detaarea i prsirea de ctre un angajat a organizaiei din care va face, face sau a
fcut parte
6. Securitatea Fizica si a Mediului descrie msurile de protectie pentru centrele de date
din cadrul unei organizaii
7. Administrarea Comunicatiilor si Operatiunilor descrie controalele de securitate
pentru reele i sisteme
8. Controlul Accesului priveste restriciile aplicate accesului direct la reea, sisteme,
aplicaii i date
9. Achizitia, Dezvoltarea si Pastrarea Sistemelor Informatice definete aplicarea
msurilor de securitate n aplicaii
10. Administrarea Incidentelor de Securitate a Informatiei trateaz cum anticipeaz i
rspunde sistemul la breele de securitate

24
Bibliografie:

[1] Fotache M., Baze de date relationale, Editura Junimea, Iasi 1997, pag.78-80
[2] Popescu T.& colectiv, Dictionar de informatica, Editura stiintifica si enciclopedica,
Bucuresti, 1999, pag. 23-27
[3] Norton P., Secrete PC, Editura Teora, Bucuresti, 1996, pag 3-9
[4] Georgescu C.,Georgescu M., Negoescu Ghe., Reteaua Internet, Editura Algorithm+,
Galati, 1998
[5] Cristian Georgescu, Mihaela Georgescu, Retele de calculatoare si Internet, Editura
Didactica si Petagogica, Bucuresti 2003, pag. 141-159
[6] Andone I., Tugui A, Baze de date inteligente in managementul frmelor, Editura
Dosoftei, Iasi, 1997, pag 452-461
[7] Roger Jennings, Totul despre Microsoft Access 2000, Editura Teora, Bucuresti, 2002
[8] Microsoft Press, Microsoft Visual Foxpro 6.0, Ghidul programatorului, Editura Teora,
Bucuresti, 2000, 190-235
[9] Omsa K., Cape K. - Programarea aplicaiilor Internet,Editura ALL, Bucureti 1998
[10]Georgescu C.,Georgescu M., Negoescu Ghe., Reteaua Internet, Editura
Algorithm+, Galati, 1998

25