I.

Notiuni generale cu privire la capacitatea de exercitiu si

capacitatea de folosinta.

1) Capacitatea civila de exercitiu

Capacitate de exercitiu este aptitudinea persoanei de a dobindi prin fapta proprie si de a

exercita drepturi civile, de a-si asuma personal obligatii civile si de a le executa.
Articolul 20 al Codului Civil al Republicii Moldova stipuleaza ca capacitatea deplina de
exercitiu incepe la data cind persoana fizica devine major
a, adica la implinirea virstei de 18 ani.
Nu este necesar de verificat capacitatea juridica civila a persoanelor fizice, intrucit aceasta
apare din momentul de nastere si se termina cu decesul persoanei1.
Capacitatea civila de exercitiu a persoanei fizice este acea aptitudine a persoanei fizice de a
dobandi si exercita drepturi subiective civile, dar si de a-si asuma si executa obligatii civile, prin
incheierea de acte juridice. Capacitatea poate lipsi, poate fi restransa sau poate fi deplina.

Conform Codului Civil, persoanele lipsite de capacitate civila de exercitiu sunt minorii sub 14
ani si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca (incapabilii)2. Lipsirea acestor persoane de
capacitate civila are ca scop ocrotirea lor in ce priveste incheierea actelor juridice. Astfel, pentru
incheierea actelor juridice, persoanele lipsite de capacitate trebuie sa fie intotdeauna reprezentate
legal.

In cazul incapabililor, lipsirea lor de capacitate fiind una temporara, li se permite incheierea
unor anumite acte, fara a fi reprezentati. Astfel de acte sunt actele de conservare (inscrierea unui
privilegiu ori a unei ipoteci, intreruperea unei prescriptii), dar si actele juridice marunte, facute
pentru satisfacerea nevoilor zilnice ale persoanei (cumpararea de dulciuri, rechizite, cumpararea
unui bilet de transport in comun).

Lipsa capacitatii este o stare care inceteaza in timp, la implinirea varstei de 14 ani de catre
minori, si la ridicarea interdictiei judecatoresti pentru incapabili.

Capacitatea restransa de exercitiu

1
Codului Civil al Republicii Moldova Nr. 1107
2
Codului Civil al Republicii Moldova Nr. 1107
1
 Este aptitudinea minorului cu varsta intre 14 si 18 ani de a dobandi si exercita drepturi
subiective civile si de a-si asuma si executa obligatii civile prin incheierea de acte juridice.
Aceasta capacitate se dobandeste la implinirea varstei de 14 ani, cu exceptia cazului in care in
acel moment minorul se afla sub interdictie judecatoreasca al carei efect este lipsirea totala de
capacitate de exercitiu. Articolul 54 din Constitutia Republicii Moldova prevede ca restringerea
exercitiului unor drepturi sau al unor libertati nu poate fi supus altor retringeri decit celor
prevazute de lege si trebuie sa fie proportionala cu situtia care a determinat-o si nu poate atinge
existenta dreptului sau a libertatii3. Articolul 21 al Codului Civil al Republicii Moldova
stipuleaza referitor la capacitatea de exerciiu a minorului care a mplinit vrsta de 14 ani ca
minorul care a implinit virsta de 14 ani incheie acte juridice cu incuviintarea parintilor,
adoptatorilor sau a curatorului, iar in cazurile prevazute de lege, si cu incuviintarea autoritatilor
tutelare. Minorul care a implinit virsta de 14 ani are dreptul fara consimtamintul parintilor,
adoptatorilor sau al curatorului:
a) sa dispuna de salariu, burs sau de alte venituri rezultate din activitati proprii;
b) sa exercite dreptul de autor asupra unei lucrari stiintifice, literare sau de arta, asupra unei
inventii sau unui alt rezultat al activittii intelectuale aparate de lege;
c) sa faca depuneri in institutiile financiare si sa dispuna de aceste depuneri in conformitate cu
legea;
d) sa incheie actele juridice prevazute la art.22 alin.(2).
Din motive intemeiate minorul poate fi limitat de instanta de judecata, la cererea parinilor,
adoptatorilor sau a curatorului ori a autoritatii tutelare, in drepturile prevzute la lit.a) i b).
Minorul care a implinit virsta de 16 ani poate deveni membru de cooperativa4.

Astfel, minorul cu varsta intre 14 si 18 ani poate sa incheie acte juridice, persona, insa pentru
ca acestea sa fie valabile are nevoie de incuviintarea fie a parintelui, a tuttorelui ori a autoritatii
tutelare. Poate sa incheie fara incuviintare acele acte pe care le poate incheia si minorul sub 14
ani, poate face depozit special la C.E.C. si, important, dupa implinirea varstei de 16 ani, poate sa
dispuna valabil prin testament, de jumatate din mostenirea de are ar fi dispus daca era major.

Prin exceptie de la regulile capacitatii depline de exercitiu si de la regulile privind incheierea

casatoriei, prevazute de Codul Familiei, minorele cu varsta de 16 ani puteau sa incheie casatoria,
spre deosebire de minorii de sex masculin care nu putea incheia casatoria decat dupa implinirea

3
Constitutia Republicii Moldova
4
Codului Civil al Republicii Moldova Nr. 1107
2
varstei majoratului. Printr-o recenta modificare, Parlamentul a decis ca varsta la care se incheie
casatoria sa fie aceeasi. Astfel, prin modificarea adusa Codului Familiei, varsta legala pentru
casatorie a devenit 18 ani5.

Actele juridice patrimoniale se incheie de catre minorul cu capacitate restransa numai cu

incuviintarea prelabila a ocrotitorului legal, iar actele patrimoniale de instrainare se pot incheia
numai cu incuviintare prealabila din parte aocrotitorului legal dar si al autoritatii tutelare.

Minorul cu capacitate restransa nu va putea sub nici o forma sa incheie, nici chiar cu
incuviintare prealabila, acte juridice de dispozitie cum sunt donatia, garantarea obligatiei altuia
sau acele acte incheiate cu tutorele, ori o ruda a acestuia in linie dreapta, sau cu fratii si surorile
lui.

Capacitatea restransa de exercitiu inceteaza, pentru minori, la data implinirii varstei de 18 ani,
sau la data la care minorul este pus sub interdictie judecatoreasca, ori prin moarte, cand inceteaza
orice capacitate a persoanei6.

Capacitatea deplina de exercitiu

Aceasta forma a capacitatii conform articolului 20 al Codului Civil al Republicii Moldova se

dobandeste la data cind persoana fizica devine majora, adica la implinirea varstei de 18 ani, cu
exceptia cazului cand persoana se afla sub interdictie judecatoreasca la acel moment, sau prin
ridicarea interdictie, daca persoana a implinit deja 18 ani. Persoana cu capacitate deplina de
exercitiu poate incheia toate actele juridice, de orice fel ar fi ele, cu exceptia acelora pentru care
legea instituie conditii speciale cu privire la capacitate7.
Actele incheiate cu incalcarea dispozitiilor legale privind capacitatea de exercitiu a
persoanelor, sunt lovite de nulitate relativa. Ceea ce inseamna ca ea poate fi acoperita. Exista o
astfel de situatie atunci cand un minor incheie un act fara incuviintarea autoritatii tutelare, desi
aceasta era ceruta de lege. Astfel, actul nu este nul de drept, ci poate fi completat prin obtinerea
incuviintarii autoritatii tutelare, sau, devine ineficient, daca autoritatea nu isi da incuviintarea8.

5
Codul Familiei al Republicii Moldova Nr. 1316
6
Manual Notariat, Elena Constantinescu, Gheorghe Chibac, Olga Bondarciuc, Chisinau 2001
7
Codului Civil al Republicii Moldova Nr. 1107
8
Manual Drept notarial, Ioan Les
3
2) Capacitatea civila de folosinta
Articolul 18 al Codului Civil al Republicii Moldova defineste capacitatea de folosin a
persoanei fizice ca fiind capacitatea de a avea drepturi i obligaii civile (capacitatea de folosin)
se recunoate n egal msur tuturor persoanelor fizice. Capacitatea de folosin a persoanei
fizice apare n momentul naterii i nceteaz o dat cu moartea. Articolul 60 al Codului Civil
stipuleaza ca capacitatea de folosin a persoanei juridice se dobndete la data nregistrrii de
stat i nceteaz la data radierii ei din registrul de stat9. Latura a capacitatii juridice, care consta
in aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii. Capacitatea de folosinta a persoanei
fizice este generala, ea referindu-se la toate drepturile si obligatiile care sunt recunoscute in
scopul satisfacerii intereselor personale, materiale si culturale, in acord cu interesul obstesc,
potrivit legii si regulilor de convietuire sociala. Nu poate constitui obiectul vreunei renuntari, ea
nu poate fi instrainata, ci numai restransa in conditiile prevazute de lege. Toti cetatenii Republicii
Moldova sunt egali in drepturi in toate domeniile vietii economice, politice, juridice, sociale si
culturale, fara nici o deosebire de nationalitate, rasa, sex sau religie, orice asemenea discriminari
fiind interzise si pedepsite prin lege.
Capacitatea de folosinta incepe de la nastere cand, prin exceptie copilul dobandeste drepturi ,
dar nu poate avea obligatii din momentul conceptiunii, cu conditia de a se naste viu, si inceteaza
la moarte sau la data declararii mortii prin hotarare judecatoreasca. Restrangerea capacitatii de
folosinta a persoanei fizice este motivata obiectiv, fie de necesitatea aplicarii unor pedepse
complementare sau accesorii cum este interzicerea unor drepturi,cum ar fi dreptul de a ocupa o
functie sau de a exercita o profesie de natura de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea
infractiunii si decaderea din drepturile parintesti, fie pe necesitatea ocrotirii persoanei cum este
interdictia garantarii de catre minor a obligatiilor altor persoane, interzicerea incadrarii in
anumite munci a tinerilor si femeilor, fie pe luarea in considerare a cerintelor de aparare a
avutului public; interzicerea incadrarii in functia de gestionar sau in alte activitati a unor
persoane condamnate pentru anumite infractiuni. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice
incepe la data infiintarii valabile a acesteia si ia sfarsit o data cu incetarea ei pentru motivele
prevazute de lege. Persoanele juridice nu au o capacitate de folosinta generala, ci ele pot dobandi
numai acele drepturi si obligatii care corespund scopului stabilit prin lege si statut la infiintarea
lor. Orice act juridic ce nu ar fi conform acestui scop este nul10.

9
Codului Civil al Republicii Moldova Nr. 1107
10
Manual Dreptul notarial, Eugenia Cojocaru, Chisinau 1998
4
II. Subiectii participanti la relatiile notariale si stabilirea capacitatii
lor de folosinta si de exercitiu:

Pentru a fi subiect cu drepturi si obligatii civile prin intermediul actiunilor proprii de a

dobindi drepturi civile si de a-si crea obligatii civile, este necesar de a avea o capacitate deplina
de exercitiu. In scop de realizare a drepturilor lor, persoanele fizice si juridice participa la cele
mai diverse relatii civile, astfel obligindu-I sa se adreseze la serviciile notarului.
Termenul general de personalitate se individualizeaza ca un subiect al relatiilor de drept si
al activitatilor sesizate. Anume reiesind din aceasta, notarul, la emiterea actului notarial,
stabileste identitatea persoanei solicitante. Stabilind indentitatea persoanei, notarul verifica
numele si prenumele, aspectul fizic exterior al persoanei si poza fotografica de pe documentul de
identitate.
Conform Legii cu privire la stabilirea identitatii de pe documentele sistemului national de
pasapoarte din 09.11.1994, documentele ce stabilesc identitatea persoanei sunt toate tipurile de
pasapoarte, buletine de identitate si premise de sedere11. Fara indoiala, notarul poate stabili
identitatea persoanei conform acestor documente, dar numai stabilirea identitatii, in baza
buletinului de identitate in care se contine o informatie deplina despre persoana, informatie care
au importanta majora pentru indeplinirea actului notarial. De exemplu: numai in Organele de
Stare Civila se aplica stampila privind incheierea ori desfacerea casatoriei, sau inscrisul oficiului
postal, privind viza de domiciliu. O conditie importanta la stabilirea identitatii o constituie
veridicitatea documentului, in conformitate cu care se verifica identitatea. Toate tipurile de
pasapoarte se elibereaza pe un termen de cinci ani. De aceea notarul refuza sa intocmeasca actul
notarial in cazul in care termenul de valabilitate a pasaportului a expirat, chiar si cind identitatea
persoanei poate fi stabilita dupa fotografie. Identitatea minorului se stabileste conform
certificatului de nastere sau in baza inscrisului in documentele de identitate a parintilor.

1) Notarul
In conformitate cu articolul 8 al Legii Republicii Moldova cu privire la notariat N
1453-XV din 8.11.2002 notarul este persoana autorizata de stat sa presteze in numele
acestuia servicii publice prin desfasurarea activitatii notariale in baza licentei eliberate de
Ministerul Justitiei, in conditiile prezentei legi. Notarul se numeste in functie prin ordinul
ministrului justitiei. Notarul privat suporta toate cheltuielile pentru exercitarea activitatii
sale conform prezentei legi. In activitatea sa notarul este independent si se supune numai
11
Legii cu privire la stabilirea identitatii de pe documentele sistemului national de pasapoarte din 09.11.1994
5
 legii. Orice imixtiune in activitatea notarului este interzisa. Articolul 9 al aceleiasi legi
stipuleaza conditiile de baza pe care trebuie sa le intruneasca notarul.
Notar poate fi persoana care:
a) este cetatean al Republicii Moldova cu domiciliu pe teritoriul ei;
b) are capacitate deplina de exercitiu;
c) este licentiat in drept;
d) a indeplinit, timp de pina la un an, functia de notar stagiar si
a sustinut examenul de calificare;
e) poseda limba moldoveneasca;
f) nu are antecedente penale nestinse;
g) nu a fost condamnata anterior pentru o infractiune grava
savirsita cu intentie. Din aceste conditii mentionate este evident ca notarul are capacitate
de folosina si capacitate de exercitiu deplina.12
Notarul este un liber profesionist, care ndeplineste acte de autoritate publica. Numirea n
functie a notarului public, suspendarea si ncetarea acestei calitati atesta caracterul dublu al
pozitiei notarului care este titular al unui serviciu de interes public si, totodata, un liber
profesionist, membru al unei organizatii profesionale.
Notarul este un ofier public, numit de rege, care primete o delegare de la puterea statal.
Competena sa acoper trei mari domenii din drept : dreptul imobiliar (cumprare, vnzare de
bunuri imobiliare, mprumuturi ipotecare, ), dreptul familiar (contract de cstorie,
adopie, donaie, succesiune, divor, ) precum i dreptul afacerilor (constituirea unei
societi, fuziune, ). Notarul intervine des n aceste trei domenii pentru c legea impune
unele forme scrise pentru a constata acorduri ntre dou sau mai multe pri. Aceste
documente scrise se numesc acte autentice . Notarul i colaboratorii si efectueaz
cercetri pe lng diferitele administraii pentru ca actul s fie inatacabil att din punct de
vedere al coninutul ct i al formei. Se ocup, de asemenea, de urmare.
Notarul indeplineste un serviciu de interes public pentru a asigura securitatea legala a
partilor contractante. El este un profesionist in domeniul dreptului, numit de autoritatea
statului pentru a autentifica si certifica actele pe care le intocmeste. Acest principiu se afl in
strans legtur cu cel al legalittii actului notarial, precum si cu cel al egalittii persoanelor
in fata notarului public. Interesul public se manifest prin obligatia notarului ca la cererea
prtii, dac sunt respectate conditiile legale si morale, s incheie actul cerut. Deci, incheierea
actului nu poate fi refuzat in mod arbitrar. In orice caz incheierea de respingere a notarului

12
Legea Republicii Moldova cu privire la notariat N 1453-XV din 8.11.2002
6
 de a autentifica actul poate fi atacat in instant, prin aceasta aducandu-se o garantie
suplimentar servirii interesului public.
In activitatea sa notarul are obligatia sa verifice actele pe care le instrumenteaza, sa nu
cuprinda cauze contrare legii si bunurilor moravuri, sa ceara si sa dea lamuriri partilor asupra
continutului acestor acte spre a se convinge ca le-au inteles sensul si le-au acceptat efectele,
in scopul prevenirii litigiilor.
In cazul in care actul solicitat este contrar legii si bunurilor moravuri, notarul public va
refuza intocmirea lui13.
Totusi, este prevazuta situatia conform careia daca inscrisul prezentat are un continut
indoielnic, iar notarul nu poate refuza instrumentarea actului, va atrage atentia partilor asupra
consecintelor juridice la care se expun si va face mentiune expresa in act.
Numai in situatia in care partea se opune la inserarea mentiunii, notarul public va refuza
intocmirea actului.
Aceasta prevedere a legii este aspru criticata de corpul notarilor, considerandu-se
inacceptabil faptul ca un notar care are cunostinta despre un act cu coninut indoielnic sa
indeplineasca procedura notariala expunand partile semnatare la pericolul anularii actului
incheiat.
Misiunea unui notar este aceea de a sftui persoanele care doresc s ncheie un acord n
domenii diferite ca cel imobiliar, familiar i de afaceri. i informeaz pe clieni de drepturile
i obligaiile lor precum i de consecine att juridice, financiare ct i fiscale i de
angajament. Notarul ascult, sftuiete, i d avizul n toate aceste materii.
Rolul activ al notarului se manifest pe tot parcursul activitii sale acesta fiind un participant
la ndeplinirea actului i nu un simplu constatator. Rolul activ se manifest prin :
desluirea raporturilor reale dintre pri i explicarea acestora a consecinelor
actelor juridice ce doresc a le ncheia (din codul deontologic);
grija notarului ca n cuprinsul actului s fie reprezentat voina prilor i
respectarea i impunerea de ctre notarul public a principiului legalitii n cadrul
ncheierii actelor juridice de ctre pri.

In domeniul procedurii civile competenta este definita ca fiind aptitudinea recunoscuta de

lege a unui organ al statului de a solutiona o anumita problema. In materie notariala,
competenta determina cererile si procedurile specifice care intra in atributiile notarului.

13
Manual Dreptul notarial, Dr. Eugenia Cojocaru, Chisinau 1998
7
 2) Persoana fizica
In conformitate cu articolul 17 al Codului Civil al Republicii Moldova, persoan fizic
este omul, privit individual, ca titular de drepturi i de obligaii civile. Verificarea capacitatii
de exercitiu a persoanelor fizice este obligatorie, pentru ca in comparatie cu capacitatea de
folosinta, capacitatea de exercitiu este legata de indeplinirea actiunilor civil-volitive, ce
denota atingerea unui nivel psihic inalt.
Conform art. 11 al CC al RM, capacitatea deplina de exercitiu a cetateanului de a dobindi
prin actele sale drepturi civile si de a-si asuma obligatiile civile (capacitatea civila de
exercitiu) ia nastere din momentul majoratului, adica din momentul de implinire a virstei de
optsprezece ani14. Astfel, legea permite incheierea casatoriei inainte de implinirea virstei de
optsprezece ani, si cetateanul care nu a implinit virsta de optsprezece ani, dobindeste
capacitatea deplina de exercitiu din momentul de incheiere a casatoriei. Notarul verifica
virsta persoanei dupa documentul ce-I stabileste identitatea. Persoanele care au capacitate de
folosinta, dar cu capacitatea de exercitiu restrinsa sau limitata, dobindesc drepturi civile si
poarta raspundere cu ajutorul reprezentantilor.
Persoanele fizice intre 15-18 ani, de asemenea si persoanele cu capacitate de exercitiu
limitata in baza unei hotariri a instantei de judecata, sunt obligate sa se prezinte personal la
biroul notarial pentru intocmirea actului notarial, exprimindu-si astfel intentiile, dar pozitia
lor procesuala, se inhiba de prezenta reprezentantilor legali (parinti, infietori, curatori). Dar
legea le permite personal sa dispuna de salariu sau bursa, de a exercita drepturile de autor si
de inventator asupra operelor, inventiilor, propunerilor de rationalizare si prototipurilor
industriale si descoperirilor lor, precum si de a incheia mici conventii. Minorii intre
cincisprezece si optsprezece ani incheie conventii cu consimtamintul parintilor, infietorilor
sau al curatorilor. Odata cu participarea minorului de la 15-18 ani, in inscrisul de
autentificare se face o mentiune privitor la participarea minorului cu acordul reprezentantului
legal si imputernicirile acestuia au fost verificate. Imputernicirile reprezentantului legal se
verifica in baza certificatului de nastere in care sunt indicate parintii minorului.
La intocmirea actului notarial nu este obligatorie participarea minorului intre 15-18 ani si
a persoanelor lipsite de capacitatea de exercitiu in baza unei hotariri a instantei de judecata;
in numele lor participa reprezentantii lor legali (parinti, infietori,curatorii), astfel in inscrisul
de autentificare se mentioneaza ca in numele minorului sau al persoanei lipsite de capacitatea
de exercitiu, participa reprezentantul lor legal, imputernicirile caruia sunt verificate.
Stabilirea capacitatii de exercitiu consta in acumularea informatiei despre virsta, in unele
cazuri, si a sanatatii psihice. Nu prezinta o greutate de verificat virsta solicitantului, dar la
14
Codului Civil al Republicii Moldova Nr. 1107
8
 determinarea si aprecierea nivelului de dereglari psihice se intilnesc greutati foarte mari. Se
pune intrebarea: cum se pot confirma suspiciunile notarului privind starea psihica a
persoanei? Este important de mentionat ca boala psihica sau debilitatea mentala, desi este
foarte bine exteriorizata si confirmata prin certificatul medical, nu demonstreaza ca persoana
este considerata lipsita de capacitatea de exercitiu. Persoana poate fi declarata limitata sau
lipsita de capacitatea de exercitiu numai de catre instanta de judecata si pina la intrarea in
vigoare a hotaririi ea poate sa dispuna deplin de drepturile si interesele sale15. Astfel, in cazul
in care se observa evident ca persoana adresata are dereglari psihice si nu exista o hotarire a
instantei de judecata, notarul respinge solicitarea de emitere a actului notarial in baza art. 41
p(d) al Legii RM cu privire la notariat16.
In practica se produc situatii cind la prima vedere persoana nu-si exteriorizeaza dereglarile
psihice sau debilitatea sa mentala, nu-si da seama de actiunile sale, precum si de urmarile ce
pot surveni. In astfel de situatii, notarul, in lipsa de informatii si fara posibilitatea de a le
cunoaste, poate sa intocmeasca actul notarial sau sa respinga emiterea lui. In consecinta,
aceste actiuni ale notarului pot conduce la inaintatea actiunii civile in legatura cu refuzul de
emitere a actului notarial sau cu survenirea unor consecinte nefavorabile ca urmare a
neemiterii actului notarial la timp. In cazul cind se va demonstra netemeinicia dubiilor in
ceea ce priveste lipsa capacitatii de exercitiu a cetateanului sau a justificarii refuzului
notarului de a intocmi actul notarial, drept urmare faptul fiind apreciat ca prevenire, de catre
notar, a potentialei incalcari a legislatiei in vigoare17.
Asadar, procedura nominalizata este imperfecta si necesita o completare, intrucit intuitia
notarului, care este elementul principal al profesionalismului acestuia, nu trebuie sa fie
factorul decisiv in alegerea comportamentului notarului, fapt care se foloseste in practica
notariala din motivul lipsei reglementarilor legislative a unor prevederi.

3)Persoana juridica
In conformitate cu articolul 55 al Codului Civil al Republicii Moldova Nr. 1107 din
06.06.2002, persoan juridic este organizaia care are un patrimoniu distinct i rspunde
pentru obligaiile sale cu acest patrimoniu, poate s dobndeasc i s exercite n nume

15
Manual Dreptul notarial, Eugenia Cojocaru, Chisinau 1998
16
Republicii Moldova cu privire la notariat N 1453-XV din 8.11.2002
17
Manual Notariat, Elena Constantinescu, Gheorghe Chibac, Olga Bondarciuc, Chisinau 2001
9
 propriu drepturi patrimoniale i personale nepatrimoniale, s-i asume obligaii, poate fi
reclamant i prt n instan de judecat18.
Capacitatea juridica civila a persoanelor juridice apare din momentul inregistrarii
acestora. Pentru stabilirea capacitatii juridice civile a personelor juridice, notarul verifica
urmatoarele documente: certificatul de inregistrare a intreprinderii (in original), contractul de
constituire sau declaratia de fondare a intreprinderii pentru societatile cu raspundere limitata
sau societatii pe actiuni, decizia de fondare pentru intreprinderile individuale, statutul, etc.,
precum si imputernicirile reprezentantului. In cazul in care reprezentantului intreprinderii sau
al organizatiei este conducatorul acesteia, atunci notarul verifica procesul-verbal al adunarii
generale cu privire la alegerea directorului sau ordinal de numire in functie a acestuia; sau,
daca in calitate de reprezentant este orice alta persoana, notarul verifica imputernicirile
acesteia in baza unei procuri eliberate si semnate de catre conducatorul intreprinderii,
organizatiei sau al institutiei reprezentate. Procura trebuie sa contina imputernicirile pe care
le solicita reprezentantul, data eliberarii, termenul de actiune, numarul de inregistrare, sigiliul
intreprinderii si semnatura conducatorului. Verificind imputernicirile reprezentantilor,
notarul, fara indoiala, stabileste identitatea acestora si verifica capacitatea de exercitiu.

3) Persoanele fizice si juridice straine

In conformitate cu legislatia Republicii Moldova, persoanelor straine si apatrizilor le sunt
garantate drepturile prevazute de lege, inclusive si accesul la justitie, la instantele
administrative si judecatoresti.
Odata cu solicitarea de catre un cetatean strain, de intocmire a actului notarial, notarul
verifica identitatea si capacitatea persoanei solicitante. Stabilirea identitatilor acestor
persoane se efectueaza prin verificarea pasaportului. Notarul este obligat sa verifice si viza
de intrare in Republica Moldova. Data de eliberare si data de expirare a vizei de intrare, sunt
inscrise de catre notar in Registrul General odata cu intocmirea actului notarial. Identitatea
persoanelor straine si a apatrizilor care au un trai permanent sau temporar in Republica
Moldova, se stabbileste conform vizei de resedinta.
Verificarea capacitatii de exercitiu a persoanelor straine si a apatrizilor se infaptuieste
conform Legii Republicii Moldova din 10.11.1994 Statutul cetatenilor straini si al apatrizilor
care prevede ca sunt considerati cetatenii straini persoanele care nu sunt cetateni ai
Republicii Moldova si au dovada de o apartenenta de cetatean la un stat international.
Persoanele care nu sunt cetateni ai Republicii Moldova si nu sunt au o apartenenta de

18
Codului Civil al Republicii Moldova Nr. 1107
10
 cetatean international, sunt considerati apatrizi19. Codul Civil al Republicii Moldova
recunoaste aceleasi drepturi egale cetatenilor straini si apatrizilor ca si ale cetatenilor
Republicii Moldova. Capacitatea de exercitiu a apatrizilor se stabileste conform cu legea tarii
unde are domiciliul permanent. Capacitatea de exercitiu a persoanelor straine si a apatrizilor,
in cazul unei conventii incheiate pe teritotiul Republicii Moldova, si a obligatiilor ce decurg
in urma unui litigiu, se stabileste conform legislatiei Republicii Moldova.
Documentele de constituire sau alte documente ale persoanelor juridice straine, urmeaza a
fi legalizate in ordine stabilita de lege. De asemenea, trebuie sa fie traduse intr-o limba
cunoscuta notarului. Acest fapt este necesar pentru verificarea capacitatii juridice civile a
persoanelor juridice straine.
Exista reguli speciale privind semnarea acordurilor si a altor acte notariale. Un caz
special al regulilor de semnare a documentelor este semnarea acestora de catre persoana care
nu cunoaste limba in care este expus continutul documentului. In practica se intilnesc situatii
cind actele destinate actiunii pe teritoriul Republicii Moldova sunt semnate de persoane
straine (fondatori ai diferitor intreprinderi, organizatii obstesti sau fonduri internationale). In
aceste cazuri, este necesara prezenta inevitabila si obligatorie a traducatorului.

4) Traducatorul
Identitatea si capacitatea de exercitiu a traducatorului se stabileste conform regulilor
generale, dar mai exista o procedura specifica. Notarul verifica competenta traducatorului in
baza documentului eliberat de organele competente (diploma care confirma absolvirea
institutie superioare de invatamint, legitimatia de traducator, etc.) precum si in baza cererii
acestuia privind faptul ca el este preintimpinat despre raspunderea in cazurile traducerii
intentionat gresite. In astfel de cazuri actul care urmeaza a fi autentificat notarial se semneaza
de solicitant si de catre traducator. In inscrisul de autentificare a acestui act notarial, notarul
confirma, de asemenea, si veridicitatea semnaturii traducatorului.20

III. Concluzie
Concluzionind privitor la raportul ce l-am realizat pot afirma ca un rol primordial il are
determinarea capacitatii de exercitiu al subiectilor participanti la relatiile notariale deoarece una
19
Legii Republicii Moldova din 10.11.1994 Statutul cetatenilor straini si al apatrizilor
20
www.euroavocatura.ro
11
din obligatiile primordiale ale notarului o constituie refuzul sa indeplineasca actul notarial, atunci
cind contravine cu legea. Importanta refuzului se manifesta prin doua aspecte: ca o garantie a
apararii drepturilor subiective, care pot fi incalcate prn emiterea actului notarial si ca o garantie a
respectarii cerintelor legii, prevazute pentru efectuarea unui sau altui act notarial.
Legea direct stipuleaza ca notarul refuza sa intocmeasca actul notarial daca aceasta contravine
prevederilor legislatiei. Pe linga multiplele motive de respingere a emiterii actului notarial un
motiv essential este acela ce ne priveste pe noi in contextual acetui raport, si anume
imposibilitatea de identificare a partilor sau lipsa capacitatii lor de exercitiu.
Procedura de stabilire a capacitatii de exercitiu a persoanei reiesind din intuitia notarului atunci
cind persoana nu prezinta semne de dereglari psihice sau debilitate mentala este imperfecta si
necesita o completare, intrucit intuitia notarului, care este elementul principal al
profesionalismului acestuia, nu trebuie sa fie factorul decisiv in alegerea comportamentului
notarului, fapt care se foloseste in practica notariala din motivul lipsei reglementarilor legislative
a unor prevederi. Asadar, va fi necesar de implementat pe viitor careva norme sau proceduri de
stabilire a capacitatii de exercitiu mai ample si mai avansate din punct de vedere medical.

12