SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE LICEN

DOMENIUL INGINERIA INSTALAIILOR

Probleme studii de caz

1. Tratarea aerului umed pe perioada de iarna se realizeaza prin urmatoarele procese simple:
- E+IM - amestecul aerului exterior cu aerul interior in camera de amestec;
- MP - preincalzirea aerului in baterie;
- PR - umidificare adiabatica in camera de umidificare pana la R =90%;
- RC - reincalzirea aerului in baterie de reincalzire;
Evolutia aerului interior in incinta climatizata CI se realizeaza ca urmare a preluarii simultane
de caldura si umiditate. Cunoscand: starea I a aerului interior: t = 20o C, I =55%; starea E a aerului
exterior: t = -15o C, x = 0,8 g/kg; caldura si umiditatea preluate de aer in unitatea de timp in incinta
climatizata, = 60 kW si qm apa = 0,007 kg/s; debitul de aer proaspat qm pr = 4 kg/s; debitul de aer
recirculat qm rec = 6 kg/s, sa se figureze transformarile aerului umed in diagrama h-x si sa se completeze
urmatorul tabel cu valorile parametrilor aerului umed t, , h, x, cu unitatile de masura corespunzatoare,
pentru starile I, E, M, P, R, C.
I E M P R C
t [ ]
[ ]
h [ ]
x [ ]

De asemenea, sa se determine puterile termice ale celor doua baterii si umiditatea preluata in
unitatea de timp, in kg/s, preluata de aerul umed in camera de umidificare.
Rezolvare:
La intersecia izotermei de tI = 20o C si a curbei I =55% rezult starea I n diagrama h-x. Se
citesc xI = 8,2 g/kg si hI = 41 kJ/kg;
La intersecia izotermei de tE = -15o C si a dreptei de xE = 0,8 g/kg rezult starea E n diagrama
h-x. Se citesc E =80% i hE = -13 kJ/kg;
Debitul total de aer umed este: qm = 4+6=10 kg/s.
Starea C, de aer tratat, se determin cu relaiile:
= qm (hI-hC);
qm apa = qm(xI-xC)
Din diagrama h-x se citesc parametri:
hI = 41 kJ/kg , xI = 8,2 g/kg
60 = 10(41-hC), rezult hC = 35 kJ/kg;
0,007 = 10(0,0082-xC), rezult xC= 0,0075 kg/kg.
Se figureaz starea C n diagrama h-x i se citesc tC = 20o C si C =55%.
Starea de amestec M se determin cu relaiile:
qmhM= qm prhE+ qm rec hI;
10hM=4(-13)+641; rezulta hM = 19,4 kJ/kg.
qmxM= qm prxE+ qm rec xI;
10xM=4(0,0008)+60,0082; rezult xM = 0,0052kg/kg.
Din diagram rezult valoarea tC = 16,3o C i a curbei C =63%
 I E M P R C
t [ oC ] 20 -15 6,2 16,5 10,9 16,2
[%] 55 80 88 44 90 63
h [ kJ/kg ] 41 -13 19,4 29 29 35
x [ g/kg ] 8,2 0,8 5,2 5,2 7,5 7,5
Puterea bateriei de prenclzire a aerului:
MP = qm (hP-hM); MP = 10(29-19,4)= 96 kW.
Puterea bateriei de renclzire a aerului:
RC = qm (hC-hR); MP = 10(35-29)= 60 kW.
Umiditatea preluat n camera de umidificare:
qm apa PR = qm (xR-xP); qm apa PR = 10 (0,0075-0,0052)= 0,023 kg/s.
 2. S se determine pierderea hidraulic pe un tronson de conduct cu diametrul interior D = 200
mm i lungime L = 2500 m, dac aceasta transport un debit de ap Q = 25 l/s la temperatura t = 10oC
pentru care = 1,31 10-6 m2/s. Se d rugozitatea echivalent a peretelui conductei k = 0,5 mm i g =
9,81 m/s2.
Rezolvare:
Pierderea hidraulic se calculeaz cu relaia lui Darcy:
L v2
hp
D 2g
n care: este coeficientul de pierderi hidraulice uniform distribuite, L lungimea conductei, D
diametrul interior, v viteza de calcul, g = 9,81 m/s2 acceleraia gravitaional.
Se calculeaz viteza:
Q 4Q 4 25 103
v 0,796 m/s
S D2 0,2 2
apoi numrul Reynolds notat cu Re, astfel:
vD 0,796 0,2
Re 121526,7
1,31 106
Valoarea numrului Reynolds arat c micarea n conduct este turbulent.
Vom presupune c din punct de vedere hidraulic conducta este rugoas, ceea ce nseamn
urmtoarea restricie pentru criteriul lui Moody:
k
Re 200
D
iar se calculeaz cu formula lui Karman-Nikuradze:
1 D
2 lg 1,14
k
Rezult c:
1 1
2
2
0,024846
D 200
2 lg 1,14 2 lg 1,14
k 0,5
Se calculeaz criteriul lui Moody:
k 0,5 103
Re 121526,7 0,024846 47,89
D 200 103
k
Deci: 9,4 Re 200, ceea ce nseamn c din punct de vedere hidraulic conducta este de
D
tranziie, iar se calculeaz utiliznd formula lui Colebrook-White, astfel:
1
0,026111

2

2,51 0,5
2 lg
121526,7 0,024846 3,71 200
Se verific criteriul lui Moody:
k 0,5 103
Re 121526,7 0,026111 49,093
D 200 103
iar apoi se calculeaz pierderea hidraulic:
 L v2 2500 0,7962
hp 0,026111 10,540 m
D 2g 0,2 2 9,81

3. Se consider un circuit electric format dintr-un rezistor, bobin i condensator conectate n

serie, alimentat de la surs de tensiune sinusoidal. Cunoscnd valoarea momentan a tensiunii
ut 100 2 sin 100 t [V], parametrii rezisten R = 30 , inductivitate L 1 / H i capacitate
C 1 / 6 mF , s se determine:
a) impedana circuitului i valoarea efectiv a curentului stabilit;
b) cderea de tensiune pe bobin;
c) puterile activ, reactiv i aparent.
Rezolvare:
Din expresia tensiunii aplicate circuitului rezult 100 rad/s i U = 100 V.
a) Se calculeaz reactanele:
inductiv:
X L L 100 1 / 100
capacitiv:
1
X C 1/ C 60 ,
1 3
100 10
6
respectiv impedana circuitului:
Z R 2 X L X C 50
2

Valoarea efectiv a curentului este:

U 100
I 2 A
Z 50
b) Tensiunea la bornele bobinei se determin cu relaia:
U L X L I 100 2 200V
Puterile activ, reactiv i aparent sunt:
P R I 2 30 2 2 120 W
Q X L X C I 2 40 2 2 160 var
S U I 100 2 200 VA

4. Se consider schimbtorul de cldur recuperator cu suprafaa de schimb de cldur A=15,4

m2 . Prin schimbtor circul n contracurent:
fluidul cald avnd fluxul capacitii calorice W1 = 8000W/K i temperatura de intrare t1' =
90C i cea de ieire t1" = 70C
fluidul rece avnd fluxul capacitii calorice W2 = 10000 W/K i temperatura de intrare t 2'
=10C i cea de ieire t 2" = 60C
S se determine fluxul de cldur ( se consider Q1=Q2) i temperatura de ieire a fluidului cald
i rece dac schimbtorul de cldur are suprafaa de schimb de cldur A/2. Fluxul capacitilor
calorice W1 i W2, respectiv temperaturile de intrare ale fluidului cald i rece ( t1' , t 2' ) i coeficientul de
schimb global de cldur (k=600 W/(m2K)) sunt identici.
Se dau relaiile de calcul:
 1 e ( 1) W kA
( 1)
1
1 e W2 W1
t tmin
Q W1(t1' t2' ) tm max Q W1 (t1' t1" ) Q W2 (t2" t2' )
t
ln max
tmin
Rezolvare:
W1 8000
0,8
W2 10000
15,4
600
kA
2 0,5775
W1 8000
1 e ( 1) 1 e0,57750,8 1
0,6849
1 e ( 1) 1 0,8 e0,5775( 0,8 1)
Q W1(t1' t2' ) 8000 0,6849 (90 10) 241920 W
Q 241920
Q W1 (t1' t1" ) t1" t1' 90 59,76 C
W1 8000
Q 241920
Q W2 (t2" t2' ) t2" t2' 10 34,19 C
W1 8000

5. Locatarii unei scri de condominiu (bloc de locuine) doresc s se debraneze de la sistemul de

alimentare centralizat cu energie termic SACET. S se analizeze comparativ variantele posibil de
ales n vederea asigurrii nclzirii. Condominiul nu dispune de co de evacuare gaze arse.
Rezolvare:
Este o situaie favorabil deoarece toi locatarii scarii doresc debranarea. Astfel se evit
reproiectarea prii de instalaie rmase de alimentat de la SACET care ar fi necesar la debranarea
cte unui locatar. Suntem deci n situaia n care instalaia care deservete scara condominiului de la
SACET se dezafecteaz i se izoleaz fa de restul condominiului prin blindare.
Alegerea sursei de preparare agent termic pentru nclzire i respectiv preparare ap cald de
consum se face analiznd n primul rnd posibilitatea asigurrii combustibilului. Deoarece condominiul
nu dispune de spaii de depozitare a combustibilului pentru a asigura o rezerva, nu se poate opta pentru
combustibil solid sau lichid.
Trebuie n consecin analizate comparativ variantele de montare a centralelor pe gaz n fiecare
apartamant i respectiv de montare a unei singure centrale pentru alimentarea tuturor apartamentelor de
pe scara respectiv.
Randamentele centralelor de apartament i a centralei pentru scar sunt apropiate i din punctul
de vedere al eficienei momentane, cazurile sunt comparabile.
n ambele situaii distribuia agentului termic pentru fiecare apartament se face pe orizontal,
ntr-un caz de la centrala de apartament, n cellalt de la coloanele verticale cu module termohidraulice
sau direct, cu contorizarea consumurilor individuale pentru repartizarea judicioas a cheltuielilor pe
fiecare consummator. Din punct de vedere al montajului deci, cazurile sunt comparabile, cu meniunea
c n cazul centralei de scar cheltuielile pentru achiziionarea contoarelor individuale sunt
suplimentare. Instalaiile interioare vor avea corpuri de nclzire statice, dotate cu robinei termostatici.
 Evacuarea gazelor arse se poate face pe fiecare apartament prin couri de tiraj forat orizontale
sau pe un singur co metalic de seciune corespunztoare, montat pe o construcie metalic special
uoar, care ar reprezanta nc o cheltuial suplimentar.
Analiznd din punct de vedere al simultaneitii consumului i a ncrcrii sarcinii n cele dou
variante se poate aprecia c o central cu putere termic mai mare-cea de scar-va avea pe ntreaga
perioad a sezonului de nclzire variaii mai mici n timp (dependente doar de temperatura exterioar)
i consum de combustibil redus fa de varianta centralelor de apartament. n acelai timp, prin
preluarea sarcinilor termice ale fiecrui apartament, fiecare cu particularitatea i programul de utilizare
propriu, aplatizeaz curba de sarcin a centralei din nou cu consecine favorabile pentru consumul de
combustibil
Se poate aprecia c economia de combustibil la centrala de scar, n timp, depete cheltuielile
suplimentare de investiii, ceea ce justific alegerea acestei variante ca optim.