RI Actuale

SUA etapele devenirii politicii externe

Crearea statului 1765-1783
Razboiul pentru independent a coloniilor Marii britanii a statelor de nord
Formarea Sua ca stat independent
1 Crearea statului Una din cause tendinta sua de a perticipa de sine statator in comertul mondial
si
1776 4 iulie adoptarea declarative de intependenta a SUA
1793 adoptarea declaratiee de neutralitate- in aceasta se continea diferentierea intereselor
strategite a le SUA de cele europene. Largirea relatiilor comerciale in diferente legaturi politice .
NecesitTEA PRAGMATISMULUI si egoismului in politica externa .
Apare politica izolationismului orientare n politica externa care are la baz ideea de neamestic
n treburile altor state .
1823 2 decembrie a fost proclamata declaratia despre princiipile politice externe ale SUA de
catre Monro( DoctrinA Monroo ) .
Ideile
Proclamarea continentului American ca zon nchis de amestecul puterilor europene
Principiul de difereniere a lumii n sisteme european i american de ornduire statal
Neamestecul reciproc al SUA i statelor europene n treburile interne
Politica ezolationismului se nchee in 1941 la 7 decembrie cind Japonia atac baza marin
militara Pearl Harbor
Dupa rzboi politica externa a Sua se numeste neoizalationism
Caracteristica
Micrearea prezentei militarea
Micorarea bugetului i numarului puterii militate
Redictionare prioritilor naionale ale SUA n favoarea programelor sociale i economice interne
Micorarea dependeei SUA de izvoarele externe de materie prim
n sec XXI a fost format doctrina libertii a lui M. MkFoul
Acceptarea ca sarcin primordial meninerea libertii persoanelor Americane ceteni SUA
peste hoare
Rspndirea i susinerea regimurilo democratice i libertii persoanei
Distrugirea puterilor care se pronun contra postulatelor libertii
n ultimii ani n SUA se pune n discuie viitorul sistemului de securitatea interna ionala ,
mecanismele de luare a deciziilor in politica extern si olul SUA in acest context .
n cadrul acestor discuii se evedeniaza doua curente Hegemonistii si Alarmitii
Hegemonitii
Cred n existenta unei lumi unipolare sub egida SUA
Alarmitii
Tot pledeaza pentru aceasta ideie insa ei vad pericole in stabilirea unui sistem unipolar sub
Hegemonistii considera ca cu cit este mai puternica pozitia economica, politica si sociala a
statului hegemon cu atit ese mai stabila ordinea internationala . Ei cheama sa se mentina prezenta
in lume unde apare necesitatea aprrii intereselor SUA
Alarmitii cheam la rezolvarea problemelor de ordine intern ca mai apoi potenialului
economic si militar sa influieneze asupra comunitii mondiale .
Dreptul si obligatia Sua de a utiliza toata puterea sa pentru ca sa se mentina in fruntea lumii
unipolare ca sa dicteze regulile ordinii mondiale (hegemonistii )
Neutilizarea resurselor interne mai ales economica pentru solutionarea conflictelor internationale
(Alarmisti )
Politica externa a Canadei
Se formeaza si se realizeaza in dependenta factorilor inerni si externi
Pozitia geografica a Canadei
Ea este izolata de cealalta lume din 3 parti de oceane Atlantic, artic , pacific ear a patra parte se
invecineaza cu SUAOceanile au constituit o protectie sigura de invaziile externe ear SUA a fost
si rmine factorul de influient cel mai important asupra canadienilor
Fctorii interni si externi- o influienta asupra politicii externe a avut si poputa iei statului nc 30-
40 de ani in urma o influien hotrtoare o avea grupele elite anglo-canadiene si franco-
canadiene . n zilele noastre n afar de aceste dou grupe etnice . n comunitatea mondial
Canada are reputaia adeptului metodelor panice a conflictelor ia diplomatia Canadei se bazeaz
pe compromis cu luarea n consideraie a intereselor tuturor prilor.
Canada contemporan intr n numrul statelor celor mai dezvoltatea i are o eonomie deschisa
pentru investitorii strini . Dup produsul intern brut ocupa locul 15 n lume . Canada dup
intindere
Economia canadei are o direcionare spre export SUA- 78,3% , Marea Britanie 2,6 % japonia 2,2
% China 1.2%
Import SUA- 2,2% ,
Ocup a cincelea loc printre trile care cel mai des sunt vizitate de turiti
Canada este un stat democratic parlamentar cu form monarhic de guvernare . eful satului este
monarhul britanic iar ineresele monarhului in canada sunt reprezentate de ctre guvernatorul
general atribuiile lui au fost atribuite in 1947 . eful guvernului este vice-ministrului al Canadei
Guvernatorul
Emite legi
Poate dizolva palata inferioara a parlamentului
Numete prim-ministru
Indeplinete functii protocolare
In rezlizarea politicii si directionarea politiciii externe o are guvernul
n Canada sunt mai multe partide ins puterea este mparit intre doua liberarii si conservatorii
Liberarii pledeaza pentru prioritatea intereselor statului o politica mai actica
Conservatorii pentru o colaborare mai stnsa cu SUA i colaborarea economica cu alte state
n 1995 a fost buvlicat o declaraie a guvernului Canada n lume n care sunt stabilite
obiectivele diplomaiei canadiene
Contribuia la inflorirea economaica a statului
Meninerea securitii internaionale
Rspndirea culturii i valorilor Canadiene Canade are 168 de reprezentani diplomatici in109
ri i 9 misiuni n cadrul organizaiilor internaionale
Otrstura specifica a Canadei este multiculturalismul aceste concepte au inceput sa fie
implimentate n 1978 .
Canada se defineste ca o tara lmbile oficiale sunt franceza si engleza
Canada a participat la operaiuni militare avnd poltenial militar !991 Irac
1990 Bosnia-Heregovina ,
Relaiile Canada cu alte state
Prioritatea principala a colaborrii externe a Canadei este Sua
Avind un regim leger de trecere a granitei
Si coordonarea aciunilor in sfera securitii
Dezvoltarea relatiilor cu rile regiunii Asia Pacific
Canada este me,bru ASIAN din 1997 i APEC (colaborarea economica Asia Pacisic ) 1989 .
Activitatea canadei in cadrul acestor organizatii
ntrirea securitii regiunii
Facilitarea relatiilor de comer
Rezolvarea problemelor umanitare
n Asia de est canada menine relatii cu Japnia i China .
Un partener important esre UE . Relaiile UE au nceput nca din 1959 . Din 1990 in fiecare an
are loc sumitul Canada UE . Turism , dialog politic .
Din 1990 Canada stabilete relatii cu america latina . Colaborare economic , investiii ,
Canada nu manifesta ineres fa de CSI nsa acord atenie relaiilor cu Rusia .
Cu Rusia se menine un dialog permanent in domeniul securitii