Pentru a v face o imagime mai clar asupra repartiiei populaiei , pe
Introducere.
La ora actual n lume exist 195 de state suverane i independente
193 de state membre ale Organizaiei Naiunilor
Unite[1] plus Vatican i Palestina care sunt observatori permaneni
la Naiunile Unite.
De asemenea, alte dou entiti de facto Kosovo i Taiwan sunt
recunoscute ca state suverane i independente fiecare de circa
din statele lumii.
Populaia planetei noastre este repartizat neuniform. Exist zone i
regiuni ntinse unde populaia este foarte rar, cum ar fi regiunile reci,
deerturile temperate i calde sau zona pdurilor ecuatoriale. Exist,
de asemenea, zone i regiuni cu o populaie foarte numeroas,
concentrat pe un spaiu relativ redus (partea estic a Chinei, centrul
Japoniei, Delta Gangelui, Insula Java, Europa de vest etc.).
Pe continente distribuia populaiei (a numrului de lecuitori), arat
astfel:
n Asia locuiete mai bine de jumtate din populaia Terrei,
respectiv, 4,050 miliarde pers.;
Asia este secondat de Africa, cu aproximativ 922 milioane
locuitori (13,16%);
America de Nord deine 7,54% din totalul de 6,768 miliadre de
locuitori (att ci numr planeta noastr n prezent).
America de Sud i America Central totalizeaz un procent de
5,13%, valoare apropiat de cea a Australiei i Oceaniei la un loc
(5,4%).
Europa are o populaie de 731 milioane locuitori, adic
aproximativ 10% din populaia planetei.
ri, v recomannd link-ul de mai jos:
De asemenea, n figura 2 sunt prezentate primele 10 state ale lumii,
ierarhizate n funcie de numrul de locuitori. Primele dou locuri sunt
ocupate de China i India cu 1,330 miliarde, respectiv 1,173 miliarde.
Aceasta nseamn c 36,69% din populaia Terrei. Urmeaz la mare
distan S.U.A. cu 310 milioane locuitori, iar top 10 este ncheiat de
Mexic cu aproximativ 112 milioane locuitori.
Sub1
Astzi, imaginea rii este la fel de important ca i nainte. Dar a
aprut o nou nelegere: formarea imaginii ntregii ri este
imposibil fr formarea de imagini ale regiunilor sale. Nevoia de a
forma propria imagine a fiecrei regiuni i consolidarea momentele
zonelor de recunoatere este evident, deoarece ajut s atrag atenia
asupra regiunii, face posibil lobby mai eficient pentru interesele lor,
pentru a mbunti climatul de investiii, pentru a obine resurse
suplimentare pentru dezvoltarea economiei regionale, pentru a deveni
de talente al elitelor federale. Mai mult, promovarea imaginii
regiunilor este o modalitate promitoare de a depi dificultile n
modelarea imaginii rii n ansamblu.Poziia modern a regiunilor
ruseti se caracterizeaz prin bipolaritatea intereselor geopolitice,
eterogenitatea compoziiei etnice i religioase a populaiei, ceea ce
determin vulnerabilitatea acestora fa de mass-media. Clarificarea
focalizarea geografic a proceselor de informare, studierea lor
tipologii, estimarea impactului sistemului economic i politic al
statului i subiecii si sotsiogeografy intern, practic, angajat. Acest
subiect este parial stpnit de ctre oamenii de tiin politic i
sociologi, n special G.G. Pocheptsov i A.G. Zdravomyslov. Cu toate
acestea, problema influenei mass-mediei asupra rii i a regiunilor
sale ca obiecte socio-culturale este coapt i necesit o cercetare
cuprinztoare.
Imaginea geografic intern n procesul de dezvoltare a acesteia se
confrunt din ce n ce mai mult cu formularea i soluionarea
problemelor non-standard. Astzi, problemele de imagine geografic
sunt tratate de sociologi i de factorii de imagine din multe ri ale
lumii. Mai presus de aceast tem n aceste zile geografi precum V.A.
Kolosov, V.S. Tikunov, V.A. Evseev, D.N. Zamyatin, V.L. Martynov
i alii. Aceti autori neleg prin informaie un tip special de resurse
teritoriale i ncearc s afle natura i gradul de influen asupra
spaiului geografic.
Africa Subsahariana este cea mai saraca regiune din lume,
urmata de Asia de Sud, iar in aceste zone populatia saraca
depaseste pragul de 90%, arata un studiu realizat de Oxford
University, cu suportul Natiunilor Unite.
In ultimii 13 ani, raportul anual al ONU a folosit indicele saraciei
umane, care are trei dimensiuni de baza - durata de viata, cunostintele
si standardul de viata - pentru a masura saracia in tarile curs de
dezvoltare.
Dar in acest an, ONU va utiliza indicele calculat de Oxford, care este
considerat o "imagine multidimensionala a oamenilor care traiesc in
saracie" si care completeaza prin indicatori ce reflecta o serie de
lipsuri care afecteaza viata unei persoane.
Huffington Post va prezinta un top 10 al celor mai satace tari.
10. Pe locul 10 in topul celor mai sarace tari este ocupat de Sierra
Leone, unde 81,5% din populatie traieste in saracie, 53,4% din
populatie traieste sub 1,25 dolari pe zi si 52,3% dintre oamenii de aici
nu au apa potabila.
9. In Guinea, 82,4% din populatie este saraca, 54,2% dintre locuitori
sunt analfabeti, iar 70,1% din localnici traiesc cu suma sub 1,25 dolari
pe zi. In iunie, Guinea a organizat primele alegeri libere de la
declararea independentei, cu mai mult de 50 de ani in urma.
8. In Liberia 83,9% dintre locuitori sunt saraci si nu au surse de
energie pentru gatit, iar 83,7% din populatie traieste cu sume sub 1,25
dolari pe zi.
7. Republica Central Africana are 86,4% din populatie care traieste
in saracie, iar 82% traieste fara electricitate.
6. O situatie la fel de dramatica este in Somalia care se afla pe locul
al saselea, unde 81,2% din populatie traieste in saracie, 70% nu are
apa potabila si 69% nu au acces la apa potabila.

Indicele Oxford University tine cont inclusiv daca o gospodarie are o
toaleta, daca oamenii au acces la apa potabila la maxim 30 de minute
pe jos, beneficiaza de energie electrica, daca copiii de varsta scolara
sunt inscrisi la o institutie de invatamant si daca membrii familiei sunt
subnutriti.
O familie este considerata ca "multidimensional saraca", daca ii
lipsesc peste 30 la suta din indicatorii utilizati. Conform datelor, 24
din 25 cele mai sarace tari se afla in Africa.
5. Burundi este tara in care rata celor care traiesc cu maxim 2 dolari
pe zi este de 93,4%, iar a celor cu 1,25 dolari 81,3%. De asemenea,
84,5% din populatie traieste in saracie.
4. In Burkina Faso 35,4% din populatie este lipsita de hrana, 55,1%
nu are acces la educatie, iar procentul celor care traiesc cu 1, 25 dolari
pe zi este de 56,5%.
3. Mali este statul unde 87,1% din populatie traieste in saracie, 51,4%
cu mai putin de 1,25 dolari pe zi, iar 36,2% este privata de
electricitate.

2. Un procent socant al polatiei care traieste in saracie (90%) este
in Etiopia. Totodata, 39% din oameni traiesc cu 1,25 dolari pe zi, iar
61,5% sunt analfabeti.
1. Cea mai saraca tara de pe glob este Niger, unde rata de saracie este
de 92,7%, iar 89,5% din locuitori sunt total lipsiti de instalatii sanitare.
In acelasi timp, 65,9% din oameni traiesc cu 1,25 dolari pe zi.
Sub. 2
Geopolitica: in sens restrans, geopolitica este stiinta politica ce
studiaza impactul factorilor spatiali (geografia, economica, militara,
politica, lingvistica, confesionala etc.) asupra politicii interne si
externe a statelor si a politicii internationale, in general. In sens larg,
geopolitica reprezinta orice actiune de politica interna, externa sau
internationala in caz ca implica problema teritoriala.
Punct geostrategic-zona geostrategica: Desi sunt folosite frecvent
in mass-media, cele 2 concepte nu se gasesc in nici o lucrare de
referinta fiind in fapt subintelese. Cel mai adesea au fost sau sunt in
cauza stramtori, canale, pasuri, pasaje, anumite zacaminte (petrol),
unele teritorii. Atunci cand se concentreaza intr-un anumit areal mai
multe puncte geostrategice sau teritoriul de interes este de dimensiuni
apreciabile, avem de-a face cu o zona geostrategica.
Panismele sau panideile sunt niste proiecte geopolitice care invoca
fie motivul comunitatii da sange (inrudirii popoarelor), cum este cazul
pangermanismului, panslavismului sau paniranismului, fie unul de
unitate civilizational-geografica, asa cum e cazul paneuropeismului,
panafricanismului sau panamericanismului, fie unul de natura
confesionala, cum e cazul panislamismului. In marea majoritate a
cazurilor o panidee are un stat promotor, perceput ca viitor lider in
cadrul acestui proiect. O buna parte a proiectelor paniste pot fi
apreciate drept utopii geopolitice, desi au influentat gandirea si chiar
actiunea politica din diverse tari.
Teoria Pan-regiunilor: potrivit geopoliticianului german,
Haushofer, este importanta intelegerea geopoliticii drept unul dintre
cele mai puternice mijloace de lupta pentru corecta impartire a
spatiilor de viata si suflet pe pamanat, dupa capacitatea de munca si
performantele culturale ale popoarelor. A fost primul profesor de
geopolitica, a creat o adevarata scoala germana si sustinea impartirea
lumii in fasii N-S. El a creat termenul de pan-idei, subliniind
centralitatea dimensiunii spatiale in gandirea geopolitica si distingand
pan-configuratii, semnalarea opozitiei ireductibile dintre geopolitica
rusa si cea americana, fiind in acest sens un vizionar, sesizarea
faptului ca dupa Primul Razboi Mondial, SUA vor prelua leadership-
ul oceanic de la Marea Britanie si nu numai. Teoria geopolitica a
germanului este axata pe relatia organica ce ar exista intre teritoriu
si populatia care il locuieste, teorie aplicata mai intai la geopolitica
Germaniei, obiectivul sau fiind acela de a reafirma sentimentul de
apartenenta a germanilor la o comunitate de civilizatie si de a favoriza
crearea unui spatiu unde acestia sa-si poata desfasura liber
virtualitatile.
Teoria Puterii Continetale: H.MacKinder (1861-1947), profesor la
Oxford, lanseaza teoria puterii terestre (sau a heartland-ului cum mai
este cunoscuta) in lucrarea Pivotul geografic al istoriei(1904). El
aprecia ca statul care stapaneste heartland-ul (inima lumii) domina
Eurasia (cea mai mare masa de uscat a planetei), iar cel care domina
Eurasia domina Lumea. MacKinder a si numit acel stat: Rusia care,
aprecia el, este protejata de o centura de obstacole naturale. El sustinea
impartirea lumii in cercuri concentrice. Cine detine Europa de Est
detine Inima Lumii/Cine detine Inima Lumii domina Insula Mondiala
/Cine domina Insula Mondiala domina Lumea.
Teoria Puterii Maritime: Lansata de A.Mahan, amiral al flotei
americane, in principala sa lucrare Interesul Americii in stapanirea
marilor publicata in 1897. El sustine ca va stapani lumea statul care
va controla si domina marile si oceanele lumii, sugerand si mijloacele
care permit atingerea suprematiei:-crearea de puncte de sprijin
(porturi, baze militare); pozitii solide in stramtori si pe caile maitime
comercialel;- sa dispuna de o flota maritima prezenta peste tot si
capabila sa transporte rapid marfuri si oameni in puncte strategice.
Mahan, care a contribuit la iesirea SUA din izolarea impusa de
Doctrina Monroe (1832), este considerat primul profet al suprematiei
americane in lume. Doctrina sa a influentat politica externa a SUA
fiind centrata pe urmatoarele aspecte:- asocierea cu puterea navala
britanica pentru impartirea controlului marilor;- determinarea
Germaniei sa se margineasca la rolul sau continental si opunerea la
pretentiile Reich-ului de stapanire asupra marilor;- punerea la punct a
unei aparari coordonate a europenilor si americanilor destinata sa
juguleze ambitiile asiatice.
Teoria Rimland-ului: In replica la heartland-ul lui MacKinder
geopoliticianul american Nicholas John Spykman (1893-1948)
lanseaza teoria rimland-ului, respectiv bordura maritima, sau
inelul format de tarile cu iesire la mare, care inconjoara din cele mai
multe parti heartland-ul continental, constituind o zona intermediara
intre acesta si marile periferice. Asadar pivotul nu mai este Rusia,
ci Rimland-ul (inelul din jurul ei). El modifica astfel, formula lui
MacKinder afirmand: Cine domina Rimland-ul, domina Eurasia.
Cine domina Eurasia, tine in mainile sale destinul lumii.
De la lumea unipolara la lumea multipolara: Evenimentele din
ultimul deceniu al sec XX au dus la transformarea lumii bipolare
(Vest-Est; Capitalism-Comunism; SUA si aliatii sai-Uniunea
Sovietica si lagarul socialist) intr-o lume unipolara, cu o singura
superputere, SUA, hegemon mondial, nu de putine ori numita
jandarmul mondial. Referitor la tari (puteri, mari puteri) se vorbeste
de modelele: bipolar: SUA si Rusia, ultima fiind intr-o puternica
revenire si avand suficiente atuuri (intindere, populatie, resurse
fabuloase-mai ales in Siberia-, potential militar, putere nucleara,
cosmica, membra a Consiliului de Securitate ONU);- tripolar:SUA,
Rusia si China, ultima avand multe dintre atuurile Rusiei, ba chiar
unele in plus (un dinamism economic si militar iesit din comun);
pentapolar: celor 3 adaugandu-li-se Japonia si Germania, tarile cu cea
mai puternica dezvoltare economica dupa cel de-al Doilea Razboi
Mondial (ocupand locurile 2, respectiv 3 in ierarhia mondiala a
marilor puteri economice), dar tari oarecum deficitare in privinta
potentialului militar;- modelul cu si mai multi actori: acestora
adaugandu-li-se dupa caz, Australia, Brazilia, India, Indonezia,
Arabia Saudita etc. De la o vreme se vorbeste insa si de alte modele,
respectiv cele in care si blocurile regionale sa joace roluri principale.
Astfel se vorbeste de modelele:- SUA-Rusia-UE;- NAFTA (cu
pionulSUA)UE (axa Germania, Franta, Marea Britanie)-Asia-
Pacific (Japonia, China, Coreea de Sud etc).
Ciocnirea civilizaiilor va domina politica mondial crede Huntigton . Linia
dintre civilizaii va reprezenta n viitor linia frontului . n esen, teza
provocatoare i importanta a Ciocnirii civilizaiilor este aceea ca
creterea violenelor n lume este determinat de conflicte ntre state i
culturi care se bazeaz pe tradiii religioase. Huntington, fost consilier
politic a lui Clinton, argumenteaz c oamenii politici trebuie s in cont
de aceast situaie n special cnd intervin n problemele interne ale altor
ri.
n cadrul lucrrii sale, autorul utilizeaz o serie de concepte noi i
realizeaz o interesant difereniere a civilizaiilor. Elementul religios se
pare c este criteriul cel mai important n aceast clasificare. n unele
cazuri el folosete ns i alte criterii, precum proximitatea geografic sau
similitudinile lingvistice. n funcie de aceste criterii el deosebete
urmtoarele civilizaii:
 Civilizaia vestic: cuprinde, dup el, vestul Europei (Uniunea
European) i America de Nord. Tot aici se afl i alte state derivate
din statele europene, precum Australia sau Noua Zeeland.
Civilizaia ortodox: cuprinde toate statele ortodoxe printre
care i Romnia i Grecia.
America Latin: E un hibrid ntre civilizaia vestic i populaia
local. Poate fi considerat ca parte a civilizaiei vestice ns cu
structuri sociale i politice distincte de Europa i SUA.
Civilizaia musulman
Civilizaia sinic: cuprinde China,Coreea, Singapore, Taiwan i
Vietnam.
Civilizaia japonez: considerat de autor a fi o sintez ntre
civilizaia chinez i popoarele altaice
Civilizaia hindic
Civilizaia Africii subsahariene: poate s devin, n concepia
autorului, a opta civilizaie.

Ciocnirea civilizatiilor este nu numai o carte de stiinte politice, dar si o

opera de istorie, sociologie si psihologie. Huntington face uz de teoria
constructionista pentru a-si cladi teoria sa precisa. Prin promovarea si
utilizarea culturii drept unitatea de baza in construirea civilizatiei,
Huntington manevreaza cu succes prin cele mai importante probleme ale
relatiilor internationale din ziua de astazi.