Sunteți pe pagina 1din 5

1.

Hagiesti studio istoric pdf

Mosia Hagiesti
1634- proprietarii vistierul Dumitru Dudescu si fiul sau Radu- dupa care
compare si terenurile vecine
1703- Biserica Sf. Nicolae- posibil biserica de curte a familiei- documentatie
suf cu conac + biserica din perioada respective
1779- cartea de hotarnicie a mosiei Hagiesti- document cerut de Alexandru
Ipsilanti- se cerea delimitarea clara a proprietatii lui Nicolae Dudescu
1880 Ion Marghiloman cumpara intreaga proprietate
Astfel incepe sa isi mareasca
1923 este preluata de Suzana Marghiloman si o va arenda pana in 1945 cand
noul regim instalat va natinoaliza mosia Hagiesti ca urmare a aplicarii
dispozitiilor legii agrare
1946- mosia era folosita de diverse institutii ale statului- se dorea organizarea
unei ferme model iar in conac erau instalate postul de jandarmi ,locuina
efului de post i notarul comunei

1990- conacul fiind in folosinta Bibliotecii Nationale Romane acorda preluarea


si restaurarea de catre Directia Monumentelor, Ansamblurilor si Istorice
pentru activitati de cercetare si documentare- specific pentru zona
Baraganului
1991- cercetari arheologice de DMASI pe o supr de teren 2,5ha

Conacul
4 mari etape constructive-
1- pivnita- ridicata de reprezentatii familiei Dudescu prima jumatate a sec.
XVII
Pivnita din caramida 31x14x5cm - 105mp cu h=5,3m
Acoperirea se face cu o bolta in plin cintru ranforsata de arce dublouri
Tot in aceeasi perioada s-au contruit si cele doua incaperi de la parter
pozitionate deasupra pivnitei, boltite tot cu bolti semicilindrice
2- sec XVIII
Pe laturile de est si sud ale vechii locuinte au fost adaugate mai multe
incaperi, boltile cu penetratii
Interiorul, organizarea in plan si sistemul de acoperire se incadreaza in stilul
specific de case boieresti de sec XVIII
Extinderea locuintei posibil la o data apropiata de construirea Bis. Sf Nicolae
3- 1880 Ion Marghiloman
Dupa 4 ani- repara si picteaza biserica si incepe si lucrari ample de
transformare a conacului fiind gata in 1887 (inscrisa pe pardoseala din
mozaic la intrare)
Locuinta se supraetajeaza cu o terasa
Fatadele sunt refacute complet plastic exterioara intra in curentul
academist
Se aduaga la interior si mici compartimentari si circulatii vertical care leaga
parterul de noul nivel
4- inceputul anilor 90- interventii ample
Dupa caderea regimului communist- sunt furate: sarpanta, tamplariile
pardoseala si toate celelalte componente din lemn
1991 cand a fost preluat de DAMASI- o parte a zidurilor erau ruinate, planseul
peste etaj si sarpanta din lemn lipseau, tamplariile si finisajele erau distruse
complet
Invelitoarea dinainte era din ardezie
Pardoseala parterului era din parchet
Tamplaria din lemn de stejar
La parter si etaj se mentin zone cu picture in culori de apa, pe pereti bolti si
tavane
La preularea de DAMASI se propunea dezvoltarea unui centru cultural cu
acitvitati educative
Operatiuni de consolidare- refacerea capacitatii portante a structurii
deteriorate fiind propuse solutii de beton armat- placi beton si grinzi la fiecare
nivel
Zidurile boltile au fost retesute si injectate cu lapte de ciment, ultimele fiind
suprabetonate
La nivelul etajului zidurile interioare au fost demolate si au fost realizare
compartimentari fiind propuse camera de cazare
Se modifica total organizarea functionala specifica cladirilor boieresti de la
sfarsitul sec XIX
Picture policroma a disparut aproape in totalitate, ramanand doar in holul
central al parterului pe o suprafata de 20mp
Tencuielile istorice au fost inlocuite cu unele noi

Lipsa fondurior a dus la abandonarea interventiilor de restaurare ducand


astfel si la degradarea lucrarilor incepute

Descrierea arhitecturala

Ca volumetrie- prisma dreptunghiulara cu decrosuri, trei dintre acestea fiind


transformate in terase generoase
Volumul principal are in plan forma patrata cu lungimea de 18,5m iar
inaltimea la cornisa e de 10m
Acoperire cu o sarpanta pe scaune cu o panta de aprox 20grade, iar structura
din lemn fiind acoperita pe o carcasa de beton
Inaltimea maxima a acoperisului e de 4,3m
Volumul invelitorii este strapuns de lucarne dreptunghiulare si cosuri de fum
Terasele au acoperisul sprijinit pe stalpi turnati din fonta
Fatadele refacute in 1887 de Ion Marghiloman se incadreaza in curentul
academist

Subsolul partea cea mai veche a casei, de forma dreptunghiulara


-13,3x8,2m este accesibil printr-o scara iar acoperirea se face cu o bolta
semicilindrica ranforsara in trei arce dublouri cu o grosime de o caramida si
jumatate cca50cm
Sunt vizibile 2 firide pe peretii de evst ai pivnitei si al culoarului de acces-
decorate la partea superioara cu arhivolta
Inaltime 5,3m
Aerisie cu 4 rasuflatori pozitionate la nord si la sud
Coridorul de acces este acoperit cu o bolta cu arc plat
In anii 90 a fost extins pe latura de nord accesandu-se cu o scara balansata

Accesul principal se face prin vestibulul amplasat pe latura de vest astfel se


defineste un ax compositional cu doua incaperi generoase
Prima este acoperita cu o bolta cilindrica iar a doua cu boltii cu muchii intrate
si penetratii
Continuitatea vizuala dintre cele doua incaperi se realizeaza prin intermediul
unei usi si doua ferestre, avand buiandrug cu profil metallic, similar celei
deasupra rampei subsolului
Picture a fost adaugata dupa aceste transformari la sf sec XIX
De o parte si de alta a axului principal sunt dispuse camera mai mici
Sistemul diferit de boltire a incaperilor sugereaza construirea in etape
distincte, cea mai veche fiind cea in arc in plin cintru
Zonele corespunzatorea teraselor de etaje sunt acoperite cu planseu de
beton armat
Coltul de nord-vest este compartimentat pentru mai multe grupuri sanitare
Spre est se afla un spatiu de tranzitie care conduce spre subsolul ethnic si
spre gradina

La nivelul etajului schimbari drastice la interior


Dorinta realizarii unor spatii de cazare cu suprafete echivalente
40% din pereti prezinta zone de colaps si precolaps
La intersectiile peretilor exteriori cu cei interiori se observa desprinderi
insotite de deplasari- astfel a generat demolarea peretilor interiori si
recompartimentarea in functie de noile cerinte

Accesul la etaj se face printr-o scara lata, in doua rampe, amplasata in coltul
sud-vest si duce intr-un hol larg suprapus peste spatiul de la parter
In axul spatiului spre vest se afla o scare mica, inchisa intr-o carcasa de beton
care duce spre mansarda
Perimetral zonei centrale sunt dispuse celulele de cazare, baile
Acoperirea spatiuli se face cu un planseu de beton armat sustinut pe grinzi
dese dispuse neconform peretilor structurali

Terasa de nord are acoperisul sustinut pe 6 stalpi de fonta, fiind elemente
structural si decorative specific sfarsitului de secol XIX
Se atesta si existent in trecut a unor parapet de protectie, realizati tot din
metal
Iar spre exterior terasa se inchide cu un profil inalt de cca 20cm realizat din
piatra de calcar fasonata

Terasa vestica are si ea doi stalpi metalici ncadrai de o pereche de stlpi rectangulari din
zidrie de crmid tencuii i compui dintr-o baz, un fus decorat cu nuturi orizontale i un
capitel simplu
Balconul sudic, neacoperit, are un soclu de sectiune patrata de care era fixate balustrade metalica

La nivelul podului au fost amenajate mai multe incaperi care trebuiau sa adopsteasca
spatiile tehnice
Accesul este posibil prin scara amplasata in axul holului central de la etaj
Suprafata utila a podului este de 10,5mp, inscrisa intr-un patrat
Are zidurile perimetrale sustinute de grinzi puternice vizibile la nivelul etajului
Este acoperita cu o sarpanta de lemn de rasinoase

Descrierea structurala

In plan de forma patrata


Pe fiecare latura fiind disuse asimetric mici rezalituri
Inaltimea la cornisa cuprinsa intre 9,2 si 10,4 m- diferenta fiind data de declivitatea
terenului
Schema de compartimentare a parterului se regaseste si la nivelul etajului , continuitatea
zidurilor celor doua niveluri fiind intrerupta odata cu demolarea peretilor nivelului
superior
Organizarea etajului se face in jurul holului central care este inconjurat de bai si de
depozitari

Structura de rezistenta este rezultatul mai multor etape constructive, cea di anii 90
aducand modificari importante- introducerea placilor de beton, grinzi, stalpi, buinadrugi,
fiind facute si injectari si suprabetonari ale boltilor existente

Fundatiile sunt continue si cu 10-15cm mai groase decat zidurile- fiind dispuse la
adancimea de fundare de 1,2m
In zona intersectiilor zidurilor zona de fundare creste

Subsolul este compus din ziduri groase cca 80cm iar acoperirea se face cu o bolta in plin
cintru ranforsata de arce dublouri cu grosime aprox 50cm
Zidurile de la parter au aceeasi grosime ca cele de la subsol, iar acoperirea se realizeaza
pe bolti cilindrice
Zidurile exterioare de la etaj au grosime tot de 50cm
Sarpanta realizata pe popi si pane din lemn de brad are sectiunile de 12x12cm si
15x15cm capriorii au sectiunea de 12x12cm si au capetele ornamentate
Popii contravantuiti superficial sunt asezati pe placa etajului i a podului.

Caramida folosita este de 2 feluri- cea veche si vizibila la subsol si la unii pereti de la parter cu
dimensiunea de 31x14x5- marca C50
Cea noua de 25x12.5x5 si cele noi la C75

Starea de degradare

In general cladirea se afla intr-o stare buna avand degradari de finisaje


La exterior se afla exfolieriale stratului de vopsea, cristalizari ale sarurilor
Sunt vizbile loc desprinderi ale tencuielii si ale tinciului ornamental de la bosajele de colt
Toate tamplariile sunt distruse
La nivelul acoperisului sunt cele mai multe degradari
O suprafata importanta din table invelitorii a fost smulsa de vant, astereala ramand neprotejata si
este distrus si cosul de fum

Pe toate piesele de piatra sunt vizibile colonii de muschii, alge si licheni


La interior multe distrugeri au fost realizare in urma furtului dar si prin interventiile de
restaurare de mai tarziu- dar si de furtuni