CURS DE ISTORIA FARMACIEI

ANUL II
SPECIALIZAREA FARMACIE
prof. univ. dr. Mihaela Bratu
Farmacia in Europa secolului
luminilor
Civilizatia europeana in Secolul luminilor
Secolele XVII-XVIII in Europa, perioada denumita si Secolul
luminilor, face inceputul epocii moderne, in care descoperirile
stiintifice modifica vechile conceptii despre lume si univers. Se
perfectioneaza si aprofundeaza metodele de argumentare si cele de
observare a fenomenelor lumii inconjuratoare, metode care stau la
baza celor stiintifice moderne.
Dezvoltarea fiziologiei, urmata de primele observatii
microscopice, va conduce la aparitia si dezvoltarea histologiei,
cristalografiei, microbiologiei.
Conceptiile mecaniciste despre lume si univers promovate de
filozoful francez Rene Descartes contureaza imaginea animalului-
robot si compararea corpului uman cu mecanismul unui automat.
Primul microscop- Antonie van Leeuwenhoek
Negustorul de panzeturi olandez Antonie van Leeuwenhoek, avand ca
hobby observarea universului microscopic, a fabricat peste 500 lentile
optice, construind peste 25 microscoape cu diferite capacitati de marire,
din care numai 9 au ajuns pana in zilele noastre. Microscoapele sale erau
facute din argint si cupru iar lentilele sale erau polizate manual, multe
dintre aparate avand scheme secrete de fabricatie.
Principalele structuri microscopice descrise de Leeuwenhoek sunt:
Infuzorii (protozoarele);
Bacterii de mari dimensiuni (Selenomodas) din cavitatea orala;
Tesutul suberos al stejarului de pluta;
Vacuolele celulelor vegetale;
Spermatozoizii;
Striatiile fibrelor musculare.
Antonie van Leeuwenhoek
Schema de constructie a unui microscop realizat
de Antonie van Leeuwenhoek
 Antoine Lavoisier
In experimentele sale referitoare la procesul de combustie,
Lavoisier a observat arderea fosforului in aer cu formarea acidului
fosforic. Intr-o nota inaintata Academiei Franceze el arata ca la
arderea fosforului, acesta se combina cu o mare cantitate de aer.
Continuand experimentele privind combustia, a observat ca la
arderea sulfului in aer se produce deasemenea un mare consum de
aer si a concluzionat: cresterea in greutate a produsilor de
combustie ce se observa in cazul fosforului si sulfului poate avea
loc si in alte cazuri de combustie in aer a altor substante.
Lavoisier a contribuit la elaborarea si stabilirea sistemului metric, a
alcatuit prima lista a elementelor chimice si a contribuit la
reformarea nomenclaturii chimice.
Lavoisier conducand un experiment asupra
procesului respiratiei in 1770
 Jan Baptista van Helmont, chimist, alchimist, medic si fiziolog din
Tarile de Jos observ c transformarea alimentelor in organismul uman
are loc nu datorit cldurii, ci prezenei unor substane chimice, numite
"fermeni", prefigurnd astfel conceptul modern referitor la enzime. A
identificat pentru prima data dioxidul de carbon, aratand ca gazul care se
degaja la arderea carbunelui este acelasi cu cel degajat la fermentarea
mustului de struguri.
Chimistul francez Nicolas Lemery a fost primul care a introdus teoria
acido-bazica, clasificand substantele chimice in functie de
aciditatea/bazicitatea lor. Sustinand caracterul experimental al chimiei,
atrage atentia asupra importantei observatiei directe si lucrului in
laborator. Fiind si farmacist, el publica in 1697 Farmacopeea universala si
in 1698 Tratatul universal despre drogurile simple.
Johann Rudolf Glauber , chimist si farmacist german, a preparat
pentru prima data acidul clorhidric concentrat, clorurile de staniu,
arsen, zinc. A obtinut pentru prima data sulfatul de sodiu (sarea lu
Glauber), pe care l-a aplicat cu succes ca laxativ.
Carl Wilhelm Scheele
Chimist si farmacist suedez, celebru pentru descoperirea oxigenului si a
clorului.
A inceput sa lucreze ca ucenic farmacist de la varsta de 14 ani,
dedicandu-se muncii cu pasiune si studiind lucrarile unor chimisti
celebri ai timpului sau.
Experimentand asupra compozitiei unui minereu continand dioxid de
mangan si tratandu-l cu acid clorhidric concentrat prin incalzire pe baie
de nisip, obtine un gaz galben-verzui, cu un miros puternic intepator.
Acest gaz cobora la fundul unui flacon deschis, fiind mai dens decat
aerul. A observat ca gazul nu era solubil in apa si ca decolora petalele
florilor. Gazul nou descoperit era clorul.
Scheele lucreaza ca farmacist in Stockholm timp de doi ani, timp in care
descopera acidul tartric. In toamna anului 1770 devine directorul
laboratorului celei mai mari farmacii din Uppsala, munca din acest
laborator conducandu-l la descoperirea oxigenului.
Descopera de asemenea bariul, manganul, molibdenul si tungstenul.
Timbru suedez tiparit in onoarea lui
Carl Wilhelm Scheele
 Odata ce pesta si lepra inceteaza sa mai constituie pericolele
cele mai mari in satele si orasele Europei, noi maladii
contagioase le-au inlocuit: tifosul exantematic, malaria,
tuberculoza si, mai ales, sifilisul.
Vechiul remediu care vindeca toate bolile, Teriacul, nu a dat
rezultate pentru tratarea sifilisului, cel mai eficient si utilizat
remediu al timpului fiind considerat mercurul. Nu se
cunostea toxicitatea acestui element si accidentele erau, in
consecinta, numeroase.
 Remedii vegetale din Lumea Noua
Aduse din America, noi produse vegetale isi demonstreaza
calitatile terapeutice, fiind mai intai privite cu rezerva, iar
apoi devenind din ce in ce mai cautate si apreciate.
Chinina, scoarta arborelui Cinchona officinalis, importata din
medicina traditionala pre-columbiana si adusa in Europa de
calugarii iezuiti (de unde si denumirea de praful iezuitilor) ca
un important remediu impotriva paludismului. A devenit atat
de cautata, incat iezuitii au instituit exclusivitate pe comertul
cu chinina, obtinand profituri uriase.
Radacina de Ipeca, importata in Europa din platoul brazilian
Matto Grosso, remediu eficient impotriva dezinteriei si
emetic. A fost introdusa in 1753 in Farmacopeea franceza.
Tinctura de Ipeca
Chinina
 O noua forma galenica a opiului-Laudanum

Tinctura cu 10% opiu, cunoscuta sub numele Laudanum, a fost

introdusa in terapie de catre medicul englez Thomas Sydenham
in sec. al XVIII-lea. Ea contine aproape toti alcaloizii din opiu,
inclusiv morfina si codeina. A fost utilizata ca analgezic si anti
tusiv, avand si un puternic efect narcotic datorita cantitatii mari
de morfina continute. Se vindea fara prescriptie, ignorandu-se
faptul ca poate creea dependenta.
Laudanum-ul a fost amestecat pe rand cu diverse alte
ingrediente, mai ales cu mercur, pentru tratarea sifilisului, noua
boala adusa din Americi.
Crearea primelor societati farmaceutice si
recunoasterea profesiei de farmacist
In Anglia, regele Iacob I a emis un act de constituire a societatii
profesionale a farmacistilor, denumita Societatea de arte si
meserii a apotecarilor londonezi, act care a separat farmacistii de
vanzatorii de mirodenii si a consfintit prima organizatie a
farmacistilor anglo-saxoni.
In Franta, separarea clara a celor doua indeletniciri si
recunoasterea profesiei de farmacist s-a facut prin declaratia
regala a lui Ludovic al XVI-lea in 1777.
In Valahia Alexandru Ipsilanti (1780) si Nicolae Caragea (1782), iar
in Moldova Alexandru Ioan Mavrocordat (1785), au emis
ordonante domnesti in care se recunostea profesia de farmacist,
deosebind-o de alte indeletniciri si se introduceau reguli stricte cu
privire la preararea si comercializarea medicamentelor.
 Farmaciile secolului luminilor
De regula, farmacia era parte a casei unde locuiau farmacistul si familia sa.
O farmacie obisnuita avea la parter oficina, care avea o usa care dadea direct in
strada si o usa care dadea spre bucataria casei. Podul casei servea ca depozit, in
care se pastrau cea mai mare parte a plantelor uscate, fiind si locul cel mai
curat si aerisit al casei. Materiile prime care permiteau pentru depozitare o
atmosfera mai umeda erau pastrate in beciurile casei.
Spatiul de locuit comunica direct cu oficina, iar laboratorul de preparare putea
functiona chiar in bucatarie, unde se preparau drageurile si siropurile.
Mobilierul farmaciei consta in principal din dulapuri de depozitare, cu vitrine,
masa-tejghea si scaune. Farmacistii bogati aveau mobilier bogat ornamentat,
din lemn pretios si vase de depozitare purtand blazonul farmaciei.
In spatele casei existau de regula gradini de plante medicinale, pe care
farmacistii si le cultivau si le recoltau si prelucrau ei insisi.
In aceasta perioada apar specialitatile farmaceutice, formulari originale, pastrate
secrete si transmise ca mostenire urmasilor. Exemple: apa de Colonia, sarurile
Rochelle.
Fiecare farmacie avea un insemn de recunoastere cu un simbol specific.
Epoca moderna si marile descoperiri
stiintifice
Un tanar farmacist german, Friedrich Wilhelm Adam Sertrner, dupa o
munca asidua de 16 ani in laboratorul farmaciei sale din Einbeck,
testand chiar si pe trei dintre prietenii sai si pe sine insusi, a izolat si
caractrizat morfina, principalul alcaloid din opiu. Anuntarea noii
descoperiri a fost facuta in 1816.
 Importanta descoperirii
Rezultatele lucrarilor lui Serturner, publicate in Jurnal der
Pharmazie, au oferit medicinei cel mai eficient analgezic
cunoscut: morfina. Pentru aceasta descoperire el a primit in
1831 premiul Montyon pentru a fi recunoscut natura alcalina a
morfinei si pentru a fi deschis cai ce promit sa conduca la mari
descoperiri medicale.
In urmatorii ani au fost rand pe rand izolati din opiu alti
alcaloizi, cum sunt: codeina, tebaina, papaverina etc.
Inca de la inceput, Serturner a atras atentia asupra faptului ca
morfina creeaza dependenta si are si alte efecte secundare, dar
contempranii, coplesiti de potentialul analgezic al noii substante,
nu au luat in seama avertizarea.
Noi alcaloizi
Luand ca model experimentele lui Sertrner, doi farmacisti francezi,
Pierre-Joseph Pelletier si Joseph-Bienaim Caventou, au izolat
alcaloidul emetina din radacina de ipeca in 1817, stricnina si
brucina din Strycnos nux vomica in 1818 si apoi, in laboratorul din
spatele farmaciei din Paris a lui Pelletier, au izolat in 1820 chinina
din scoarta de Chinchona, dezvaluind secretul vindecator al plantei
impotriva malariei. Caventou si Pelletier si-au raportat public metoda
de izolare a chininei, au preparat substanta pura si au testat-o clinic.
Pentru a acoperi cerea masiva de chinina, Pelletier a construit o
fabrica in Neuilly, la periferia Parisului din fondurile proprii.
Cei doi farmacisti, care au fost si buni prieteni, au extras si colorantul
carmin din insecta numita cosenila, au izolat si denumit pigmentul
verde din frunzele plantelor clorofila, au separat colchicina din
Colchium autumnale, precum si cafeina din boabele de cafea.
Timbru postal emis in onoarea lui Pierre-Joseph
Pelletier si Joseph-Bienaim Caventou
 Carl Friedrich Kraft si ergotoxina
Cornul secarei (Claviceps purpurea), este o ciuperca parazita mai ales
pentru secara, dar si pentru alte cereale. Prin consumul prelungit de
cereale contaminate, substantele din sclerotii ciupercii provoac o
intoxicaie cronic grav, numit ergotism sau focul sfntului Anton,
cunoscuta in Evul Mediu in Europa.
Sclerotii ciupercii sunt insa folositi de sute de ani de moasele din satele
Germaniei pentru a opri hemoragia post-partum. Farmacistul german
Carl Friedrich Kraft a pornit in lucrarile sale de la aceste cunostiinte,
luand in consideratie si descoperirile farmacistului francez Charles
Tanret (care izolase doua substante din cornul de seacara: ergotinina
cristalizata si ergotinina amorfa). In 1906, Friedrich Kraft publica in
revista germana de farmacie Archiv der Pharmazie observatiile sale asupra
alcaloizilor din ergot, in care se arata ca cele doua substante descrise de
Charles Tanret pot trece una in cealalta prin simpla incalzire a solutiei
lor alcoolice.
Caz de ergotism gangrenos nfiat ntr-un detaliu al
picturii altarului din Isenheim, oper a pictorului Mathis
Gothart Grnewald
 Claude Adolphe Nativelle si digitoxina
Dupa ce Serturner inregistrase marele succes al descoperirii
morfinei, intreaga lume a farmacistilor s-a orientat spre
investigarea fitochimica a altor plante medicinale, in dorinta de a
descoperi noi alcaloizi.
Farmacistul francez Claude Adolphe Nativelle a studiat digitala,
extractul de Digitallis din care a extras trei fractiuni: digitalina
Nativelle (digitalina cristalizata), foarte activa, digitaleina, mai
putin activa si digitina pasiva. In 1869 el a publicat metoda
folosita pentru obtinerea digitalinei in toate detaliile in Journal de
Pharmacie et de Chimie. Se stie in prezent ca, ceea ce izolase
Nativelle era digitoxinul in stare pura, care si astazi se foloseste
cu succes in tratarea insuficientei cardiace.
Ambalaj de digitalina Nativelle din anii 50
 Chimioterapia moderna
In paralel cu studiile de fitochimie, chimia de sinteza pune la
dispozitia farmacistilor noi substante sintetizate: cloroformul (1831),
acidul barbituric - capul de serie a numerosi derivati folositi ca
medicatie hipnotica, sedativa si anticonvulsivanta (sintetizat de Bayer
n 1864), antipirina (1893).
Unul din cercetatorii de succes, descoperitor de noi substante chimice
cu efecte terapeutice a fost farmacistul francez Ernest Francois
Auguste Fourneau (1872-1949), care a condus timp de 30 de ani
laboratoarele Institutului Pasteur din Paris. Lucrarile sale de inceput
asupra compusilor de bismut si arsen au condus la progrese
considerabile in tratamentul sifilisului.
El a dezvaluit secretul bine pastrat al cercetatorilor germani privind
boala somnului si a initiat lucrarile privind sinteza primelor
sulfonamide. Din laboratorul sau au fost puse pe piata primele
antihistaminice.
Inventiile lui Stanislas Limousin
O personalitate stiintifica la care cunostiintele stiintifica s-au
imbinat in mod fericit cu aptitudinile tehnice si cu geniul
inventiv a fost farmacistul francez Stanislas Limousin
(1831-1887). Printre numeroasele dispozitive farmaceutice
create de el se numara: pipeta picuratoare, metoda de a
colora substantele toxice pentru marcare, casetele din
gelatina. Cea mai mare contributie la dezvoltarea domeniului
si-a adus-o prin inventarea si perfectionarea dispozitivului de
inhalare pentru oxigen si prin inventarea fiolei de sticla
sterilizabile pentru solutiile medicamentoase.
 Standardizarea extractelor farmaceutice
In pofida indemanarii lor profesionale si a integritatii de care
dadeau dovada, farmacistii secolului al XIX-lea obtineau
rareori doua extracte vegetale cu aceleasi activitati biologice.
Medicamentele de origine vegetala difereau foarte mult in
ceea ce priveste continutul lor in substante active. Un exemplu
dramatic este cel al extractelor de digitala, care sunt extrem
de periculoase daca nu sunt judicios dozate. Primul care a dat
un raspuns la aceasta problema cruciala a fost farmacistul
Albert Brown Lyons, de la firma Parke, Davis & Company in
1879, introducand pe piata produsul standardizat Liquor
Ergotae Purificatus" . Au urmat in 1883 inca douazeci de alte
produse farmaceutice standardizate ale aceleiasi firme.
 Alexander Fleming si primele antibiotice
In 1929, in laboratorul sau din Londra, scotianul Alexander Fleming
a observat cum culturile sale de Staphylococcus aureus erau puternic
inhibate de un mucegai (Penicillium notatum) care le contaminase.
Fleming nu s-a multumit sa arunce culturile contaminate, ci a cultivat
mucegaiul intr-un mediu lichid, a separat lichidul de cultura si l-a testat
pe diverse tulpini bacteriene patogene. Multe dintre acestea au fost
inhibate, iar rezultatele obtinute au fost publicate in Medical Research
Club in 1929. noua substanta a fost denumita penicilina.
In 1939 germanul Ernest Boris Chain si australianul Howard
Walter Floery au inceput cercetarile pentru descoperirea unei
peniciline stabile in stare pura, cristalina. Desoperirile lor au fost
imediat aplicate de catre cinci companii americane, care au inceput sa
fabrice si sa vanda pe scara larga produsul. Alexander Fleming, Ernest
Boris Chain si Howard Walter Floery au fost distinsi in 1945 cu Premiul
Nobel.
 Prima farmacopee in Romania si
dezvoltarea farmaciei in Romania
Farmacopeea Romn ediia I a aparut in 1862. La aparitia
acestei editii un rol hotarator l-a avut farmacistul Constantin C.
Hepites (1804-1890). Prevederile Farmacopeei romane au
devenit obligatorii pe intregul teritoriu al Principatelor Unite cu
incepere de la 1 ianuarie 1863.
Prepararea n cantitati mai mari a unor formule medicamentoase
originale si tehnicizarea activitatii n farmacie au constituit
primele forme ale micii industrii.
Astfel Laboratorul chimico-farmaceutic nfiintat de Al. Iteanu
n Bucuresti, la sfrsitul secolului al XIX-lea producea diverse
forme farmaceutice, printre care si: fiole injectabile riguros
dozate si perfect sterilizate, dupa cum se mentiona ntr-o
reclama.
 Prima farmacopee in Romania si
dezvoltarea farmaciei in Romania
n 1920 se nfiinta la Cluj, pe lnga farmacia Unicorn,
Laboratorul Terapia profilat pe productia de medicamente
opoterapice. n 1923 acesta devenea Fabrica Egger & Co
prin fuziunea cu firma vieneza omonima care n 1931 si-a
vndut actiunile.
Noul consiliu de administratie a schimbat numele fabricii
care devenea Ufarom - Uzinele Farmaceutice Romne - si
a nfiintat o filiala la Bucuresti. n perioada 1933-1937 s-a
marit spatiul de productie prin construirea de noi imobile si
s-au cumpara brevete straine.
Ulterior ntreprinderea devenea Napochemia iar dupa
nationalizare si unirea cu alte mici laboratoare se revenea la
numele initial de Terapia (1957).
 Prima farmacopee in Romania si
dezvoltarea farmaciei in Romania

La Bucuresti s-au constituit n 1924 Laboratoarele Farmaceutice

Rne Dunod prin asocierea reprezentantelor a 11 firme franceze
care din 1928 s-au organizat ca societate pe actiuni sub
denumirea de Lutetia.
Dupa 1948, aceasta avea sa se numeasca fabrica de medicamente
Galenica si mai trziu Biofarm.
 Prima farmacopee in Romania si
dezvoltarea farmaciei in Romania
Familia farmacistilor Vorel, originara din Boemia de Nord, stabilita in tinutul
vaii Bistritei inca din anii 1800,, reprezentata de doctorul Anton Vorel a pus
bazele Farmaciei Regale VOREL, care a fost preluata pe rand de fiul lui Anton
Vorel, Lascar Vorel, farmacist cu studii la Viena si apoi de Constantin Vorel.
In toata aceasta perioada, de la prima reteta pe baza de plante medicinale pe
care spiterul Anton Vorel, o recomanda in anul 1851, in "Foaia Sateasca a
Principatului Moldaviei", zestrea mostenita in domeniul farmaciei verzi a fost
dezvoltata, astfel incat in anul 1942 se produceau 120 de produse, distribuite in
intreaga lume, sub marca Laboratoarelor Vorel. In 1923 productia si cercetarea se
extind iar complexul format din farmacie si laborator este numit Laboratorul
chimico-farmaceutic Piatra Neamt.
In 1948 activitatea "Laboratoarelor Vorel" a fost intrerupta brusc printr-un act
de nationalizare.
Anul 1983 este anul in care s-a semnat al doilea act de nastere a vestitelor
"Laboratoare Vorel", continuand traditia valorificarii "aurului verde" prin
infiintarea laboratorului PLANTAVOREL.
Farmacistii Vorel
Laboratorul Vorel in perioada interbelica
 Farmacia n secolul al XXI-lea-mari companii
farmaceutice

Abbott Laboratories este o companie multinationala care

activeaz n proiectarea, cercetarea, dezvoltarea, productia i
distribuia de produse medicale i farmaceutice, inclusiv produse
nutriionale, de diagnostic i aparatur.
Compania are peste 60,000 de angajai n toat lumea i distribuie
produsele proprii n peste 130 de ri.
 Farmacia n secolul al XXI-lea-mari
companii farmaceutice
Bayer este un concern cu sediul la Leverkusen, Germania cu activitate
internaional n industria chimic i farmaceutic.
Bayer exist ca firm din anul 1863 n Barmen, care n prezent este un
sector al oraului Wuppertal. Bayer este preluat n anul 1925 de firma IG
Farben.
n anul 1951 va fi ntemeiat din nou firma Bayer. La sfritul anului 2006,
compania avea 106.000 de angajai. Concernul Bayer are azi peste 350 de
societi, 110.200 de angajai fcnd vnzri n valoare de 28,956 miliarde
de euro cu un ctig net n anul 2006 de 3,479 miliarde de euro.
 Farmacia n secolul al XXI-lea-mari
companii farmaceutice
Hoechst AG cu sediul n Frankfurt am Main, a fost unul dintre cele trei
mari productori de articole farmacologice, chimice din Germania.
Firma a fost ntemeiat n anul 1863, fuzioneaz n anul 1925 cu I.G.
Farbenindustrie AG.
Prin anii 1980 asociaia are 170.000 angajai cu un volum de desfacere de
46 miliarde de mrci germane.
Din anul 2004 numele asociaiei Hoechst dispare prin fuziune cu Aventis
S.A care are sediul n Strasbourg, Frana.
 Farmacia n secolul al XXI-lea-mari
companii farmaceutice
Merck KGaA este o companie german din sectorul farmaceutic i
chimic, listat pe Frankfurt Stock Exchange.
Merck KGaA este o companie distinct de Merck & Co., Inc., o fost
subsidiar din Statele Unite.
Merck este cel mai mare furnizor mondial de componente n alctuirea
crora intr cristalele lichide, folosite pentru televizoare, telefoane mobile
i laptopuri.
Merck este i cea mai mare companie european de biotehnologie, dup
achiziia, n schimbul sumei de 10,3 miliarde euro, a firmei elveiene
Serono, n anul 2006.
 Farmacia n secolul al XXI-lea-mari
companii farmaceutice
Sandoz a fost ntemeiat ca fabric de anilin n anul 1866 de ctre Dr.
Alfred Kern i Edouard Sandoz in Basel (Elveia).
In anul 1895 se produce deja primul produs farmaceutic antipirina care
are efectul de a reduce febra.
In anul 1917 firma se extinde i se ncepe i o activitate n domeniul
cercetrilor tiinifice, astfel c pe mijlocul anilor 60 firma are peste 40 de
filiale pe glob.
Pe data de 20 decembrie 1996 Sandoz fuzioneaz cu Ciba-Geigy, lund
natere concernul Novartis.
n anii 2004 i 2005, Sandoz a achiziionat companiile Hexal i Eon
Laboratories n Germania, Lek n Croaia, Sabex n Canada i Durascan n
Danemarca
 Farmacia n secolul al XXI-lea-mari
companii farmaceutice
Sandoz a fost ntemeiat ca fabric de anilin n anul 1866 de ctre Dr.
Alfred Kern i Edouard Sandoz in Basel (Elveia).
In anul 1895 se produce deja primul produs farmaceutic antipirina care
are efectul de a reduce febra.
In anul 1917 firma se extinde i se ncepe i o activitate n domeniul
cercetrilor tiinifice, astfel c pe mijlocul anilor 60 firma are peste 40 de
filiale pe glob.
Pe data de 20 decembrie 1996 Sandoz fuzioneaz cu Ciba-Geigy, lund
natere concernul Novartis.
n anii 2004 i 2005, Sandoz a achiziionat companiile Hexal i Eon
Laboratories n Germania, Lek n Croaia, Sabex n Canada i Durascan n
Danemarca