CURS 10

1. Publicaii tiinifice
2. Controlul activitatii de C-D-I
3. Finantarea activitatii de cercetare stiintifica
4. Progres tehnic: definiie, clasificare, caracteristicile
progresului tehnic, factori care condiioneaz progresul
tehnic

1. Performanele tiinifice se regsesc:

Granturi de cercetare ctigate prin competiie
naional
Contracte de cercetare internaionale
Contracte naionale
Teze de doctorat finalizate,
Articole publicate n reviste
Cri, manuale i monografii publicate n edituri
naionale i internaionale
Brevete de invenie sau alte produse cu drept de
proprietate intelectual.
Revistele sunt clasificate dupa importanta lor
internationala , nationala si locala.
Exist reviste consultate la nivel internaional, cotate ISI
de ctre Institutul Pentru Informaia tiinific din
Philadelphia (SUA) ; sunt cele mai citite de specialiti, iar
publicarea ntr-o astfel de revist reprezint garania
calitii unei lucrri tiinifice.
Lista revistelor cotate numr 5762 de titluri. Revistele
tiinifice din lista aparin la 55 de discipline grupate n 6
domenii. Distribuirea resurselo financiare pentru
cercetarea stiintifica, avansarile pe posture, prestigiul
institutiilor etc. depind de performanta oglindita in
revistele ISI.
In Romania CNCS recunoaste reviste de categoria A, B+,B
si C carora li se acorda un punctaj, utilizat pentru
evaluarea cercetatorilor si institutiilor (exista si reviste de
categoria D si reviste fara punctaj de recunoastere).

2. Controlul activitatii de C-D-I

Activitatea de C-D-I poate fi controlat cu ajutorul unor
criterii:
Modul de utilizare a fondurilor alocate de la bugetul
de stat pentru cercetare si dezvoltare;
Contribuia sectorului privat la activitatea de C-D;
Dezvoltarea calitativ a infrastructurii de C-D;
Stabilizarea structurilor de cercetare i orientarea lor
spre competitivitate i eficient ;
Participarea tinerilor la proiecte de C-D;
Politica in domeniul cercetarii iin Romania urmareste
crearea unui cadru organizatoric si legislativ asemanator
tarilor avansate, ceea ce inseamna:
-sustinerea formarii centrelor de excelenta in domenii
considerate prioritare;
-evaluarea unitara a performantelor organizatiilor de C-D;
-programe de dotare a laboratoarelor de cercetare cu
echipamente, aparatura, software si de finantare a
instalatiilor de importanta nationala necesare cercetarii;
-dezvoltarea infrastructurii informationale si de
comunicatii in organizatiile de C-D-I;
-stimularea formarii retelelor nationale de cercetare (in
domenii relevante pentru spatiul European si conectarea
acestora cu retelele din alte tari europene.
De asemenea sunt prevazute si o serie de masuri pentru :
1.dezvoltarea activitatilor de C-D-I in plan regional
(activitati de C-D-I la nivelul agentilor economici, crearea
de clustere tehnologice conform specificului fiecarei
regiuni precum si unitati cu profil de cercetare-dezvoltare
si transfer tehnologic
2. stimularea si dezvoltarea capacitatii de absorbtie si
difuzare a rezultatelor C-I in mediul economic si social
(stimularea colaborarii intre organizatii C-D-firme,
sustinerea cercetarii in IMM-uri pe domenii high-tech,
programe de realizare a retelei de informare-documentare
pentru IMM-uri, centre de informare tehnologica,
incubatoare tehnologice si de afaceri, parcuri tehnologice
si stiintifice, centre de formare pentru auditori, consilieri
in drept de proprietate intelectuala si brokeri in domeniul
tehnologiilor). De asemenea se urmareste si crearea de
societati de investitii pentru transfer tehnologic si
dezvoltare.
Finanarea activitii de cercetare prin AGENDA Lisabona,
U.E. a hotrt c sectorul privat s finaneze 2/3 din C-D-I
i 1/3 finanat de la stat. Numai n Suedia se gsete
aceast situaie (67% finanat de la privai). Media
finantarii private in UE este 44 %. In Romania aceasta
medie este relative ridicata prin comparative cu media
europeana datorita cofinantarii din mediul privat (capital
de risc, finantare bancara, resurse proprii ale firmelor).

3. Finantarea activitatii de cercetare stiintifica

Finanarea de la buget
Nicio ar nu i permite s dezvolte toate domeniile de
cercetare posibile. n general sursele de finanare sunt
urmtoarele:
1. La nivel internaional - programe ale bncii mondiale,
programe ale FMI, programe NATO i programe ale unor
Fundaii cunoscute (SOROS, ROCKEFELLER);
2. La nivel european - programe ale Bncii Europene
pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BERD), programe ale
Comunitiii Economice Europene (CEE) privind
cercetarea (CORDIS, TQM etc.);
3. La nivel naional - programe din planul naional de C-D
i Inovare, programe ale unor ministere sau departamente
i programe ale unor agenii naionale de specialitate
(ARD, AND), programe ale unor societii pe aciuni sau
ale unor fundaii;
4. La nivel local- programe ale prefecturilor, primriilor sau
ale unor grupuri de investitori.
Alte surse de finanare (capitalul de risc, sector bancar i
finanarea IMM)
Capitalul de risc - nseamn investiia n aciuni ale
companiilor care nu sunt cotate la burs. Investiia este pe
termen mediu i presupune un risc nalt. n Romnia exista
doar fonduri de investiii generale, care finaneaz doar n
mod ocazional ntreprinderile inovatoare. n Romnia nu
exista capital de risc alocat n mod declarat activitii de C-
D-I. Capitalul de risc este esential pentru finatarea inovarii
si sprijinirea cercetarii inovative.
Sectorul bancar - joac un rol important n facilitarea
transferului de tehnologie i pregtirea terenului pentru
inovare; sprijina C-D-I prin finanarea licenelor,
francizelor i a investiiilor pentru noi tehnologii i
tehnologiile informaiei si comunicarii. Acest sector e
posibil sa concureze in viitor cu fondurile de capital de risc
in domeniul investitiilor de portofoliu.
Finanarea IMM - fonduri - Agenia Naional pentru
IMM-uri i Cooperaie (ANIMMC) este principala
autoritate guvernamental care coordoneaz politicile
destinate IMM-urilor i un fond public de garantare
denumit Fondul Naional de Garantare al Creditelor
pentru IMM-uri (FNGCIMM), fond care deine doua
instrumente - Acordul de mprire a Riscului i Acordul
de Garantare.
Acordul de mprire a Riscului permite bncilor s
recupereze imediat de la fondul de garantare 50% din
credit i restul de 50% dup executarea judectoreasc a
debitorului.
Acordul de Garantare care presupune recuperarea 100% a
creditului la cerere, Este mai atractiv pentru bnci, dar n
acelai timp necesit provizioane de 100%.
Pentru alocarea de fonduri necesare cercetrii, o idee
interesant este crearea unor fonduri de garantare privat
care sunt gestionate de comunitile de afaceri, care pot
avea credibilitate sporita in momentul solicitarii finantarii
bancare.
In afara garantiilor publice, un factor semnificativ pentru
facilitarea finantarii bancare este asistenta straina (BERD,
UE-PHARE, BEI, FEI), institutii care furnizeaza finantari
rambursabile si nerambursabile, la rate scazute ale
dobanzii si cu garantii, prin intermediul bancilor locale,
prin acorduri speciale. Acest tip de finantare este
conditionata de unele criterii de eligibilitate.
Programele cadru ale Uniunii Europene pentru cercetare
In noiembrie 2002 la Bruxelles Comisia Europeana a lansat
cel de al 6-lea program cadru al Uniunii Europene pentru
perioada 2002-2006 , care a devenit operational incepand
cu 1 ianuarie 2003. PC6 a reprezentat principalul
instrument pentru finantarea cercetarii si si-a propus sa
contribuie la crearea unui adevarat Spatiu European al
Cercetarii (SEC). Instrumentele noi folosite fata de
programele anterioare (1984 primul program) au fost :
-Proiecte integrate
-Retele de excelenta
PC7 (Programul Cadru de Cercetare si Dezvoltare
Tehnologica 7) a reprezentat instrumental principal al UE
pentru finantarea cercetarii in Europa si s-a desfasurat din
anul 2007 pana in2013.
PC7 a fost construit din 4 blocuri principale de activitate
ce formeaza 4 programe specifice, plus un al 5-lea
program special de cercetare nucleara :
1.Cooperare-cercetare colaborativa cu urmatoarele
obiective :
Sanatate
Alimentatie, agricultura si biotehnologie
Informatica si tehnologii de comunicare
Nanocunostinte, nanotehnologii, materiale si noi
tehnologii de productie
Energie
Mediu (inclusiv schimbari climatice)
Transport (inclusiv aeronautica)
Stiinte socio-economice si umaniste
 Securitate
Spatiu
2. Idei-Consiliul European de Cercetare cu urmatoarele
obiective :
Actiuni de cercetare de frontiera, oameni-potential
uman, actiuni Marie Curie
Instruire initiala a cercetatorilor-retele Marie Curie
Cercetare de lunga durata si dezvoltarea carierei-
burse individuale
Directii si parteneriate intre industrie si academii
Dimensiunea internationala-(trimiterea si primirea de
bursieri), burse de reintegrare
Premii de excelenta
3. Capacitati-capacitati de cercetare cu urmatoarele
obiective :
Infrastructuri de cercetare
Cercetare in beneficial IMM-urilor
Zone de cunoastere
Potential de cercetare
Stiinta in societate
Sprijin pentru dezvoltarea coerenta de politici de
cercetare
Activitati specifice de cooperare internationala
4. Cercetare nucleara si instruire cu urmatoarele obiective
:
Energie de fuziune-ITER
 Fisiune nucleara si protectia impotriva radiatiilor
5. Centrul Comun de Cercetare cu urmatoarele obiective :
Actiuni directe in EURATOM
Actiuni non-nucleare
Bugetul pentru urmatorii 7 ani este de 50,5 miliarde
EURO, iar bugetul EURATOM pentru urmatorii 5 ani este
de 2,7 miliarde EURO.
Programul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND) in
Romania
PND 2007-2013 cuprinde urmatoarele sectiuni principale :
1. Analiza situatiei curente socio-economice : privire
geografica de ansamblu, analiza situatiei demografice si a
situatiei macroeconomice, inclusiv perspectivele
macroeconomice pentru perioada 2007-2013 si analizele
socio-economice sectoriale si regionale
2. Analiza SWOT-detaliaza puncte tari, puncte slabe,
oportunitatile si riscurile identificate in capitolul de analiza
a situatiei curente
3. Strategia de dezvoltare a PND cuprinde 7 prioritati
nationale :
cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea
economiei bazata pe cunoastere
dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de
transport
protejarea si imbunatatirea calitatii mediului
 dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si
a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative
dezvoltarea economiei rurale si cresterea
productivitatii in sectorul agricol
diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile
tarii
dezvoltarea capacitatii administrative
PIB/locuitor/2004= 31 % din media UE
.PIB/locuitor/2013= 41 % din media UE (prin consens cu
agenda Lisabona si obiectivelor de la Goteborg)
4. Programarea financiara prezinta alocarile financiare
pe cele 7 prioritati si sursele de finantare. Structura pe
surse de finantare a PND 2007-2013 este :
43 % fonduri comunitare
48 % surse publice nationale (centrale si locale)
9 % surse private (cofinantari private aferente
fondurilor comunitare)
5. Implementarea reprezinta sinteza Programelor
operationale si cadrul institutional necesar pentru
punerea PND in aplicare
6. Parteneriatul autoritatilor publice cu parteneri
neguvernamentali : organisme regionale, sindicate,
patronate, institutii de cercetare si invatamant superior,
organizatii neguvernamentale etc.
Exista cate un program operational pentru fiecare din
aceste prioritati, cu finalizare in 2013.
4. Progresul tehnic
Definiii:
a. Progresul tehnic reprezint aplicarea cuceririlor tiinei
i tehnicii n practica economic fiind rezultatul unei
ample activiti de C-D bazate pe creativitate i inovare.
b. Progresul tehnic reprezint ansamblul activitilor de
inovare a sectorului productiv avnd ca suport cercetarea
tiinific i ndeosebi cercetarea aplicativ (data de
Schumpetter).
c. Progresul tehnic reprezint ridicarea nivelului tehnic al
elementelor materiale ale procesului de munc, a
proceselor tehnologice i a produselor pornind de la C-D
ca o sum de activiti (concepie, proiectare i aplicare a
cunotiinelor tiinifice n producie) (data de
economistul P.Jira).
Obiectivul progresului tehnic consta n perfecionarea
proceselor de producie n conformitate cu cerinele
pieei. Integrarea progresului tehnic n strategiile de
dezvoltare global asigura o cretere economic durabila
pe o baz tiinific:
Conservarea resurselor naturale.
Economii naionale sntoase i competitive
mbuntirea condiiilor de viaa i protecia mediului;
Este recunoscut faptul c nivelul tehnologic reprezint
principala cauz a decalajelor care separa rile din punct
de vedere al dezvoltrii economico-sociale.
Clasificarea Progresului Tehnic se face dup tipul de efort
depus sau angajat. Conform acestui criteriu exista:
Progres tehnic intensiv (vertical)
Progres tehnic extensiv (orizontal)
Progresul tehnic intensiv denumit i vertical cere eforturi
mari i certitudine, implica riscuri i dezvoltri de activiti
conexe i colaterale. Prin el se asigura dezvoltri de lung
durat, potenial uman, tehnic, material i financiar.
Datorit eforturilor pe care le presupune se aplic n
domenii i pentru produse de perspectiv.
Progresul tehnic extensiv sau orizontal are la baza
transferul de tehnologie. Are o pondere mare n economia
mondial datorit faptului c permite scurtarea timpului
de introducere i difuzare a noilor produse i tehnologii .
Caracteristicile progresului tehnic
Poart numele de multilateralitatea:
Influeneaz practic toate elementele forelor de
producie;
Factor de cretere economic - deoarece reduce fora
de munc i cheltuielile, crete productivitatea muncii i a
produciei, crete eficiena economic prin creterea
profitului, crete competitivitatea ntreprinderii;
Caracterul dinamic reprezentat de creterea vitezei de
aplicare i de perimare a rezultatelor aplicrii progresului
tehnic.
Progresul tehnic modeleaz economiile naionale prin
orientarea acestora ctre domenii purttoare de progres
(ex: Japonia care a dezvoltat ramuri industriale mari
purttoare de progres cum ar fi optic, etc).
Instituionalizarea i planificarea progresului tehnic
Difereniaz rile n productoare (rile dezvoltate
deintoare de capital, tiina i tehnologii) i
consumatoare de progres tehnic (rile n curs de
dezvoltare)
Factori care condiioneaz progresul tehnic
a. Factorul uman - a crui aciune este canalizata spre
creaie i inovare. Acesta determina progresul tehnic prin
urmtoarele aspecte:
- Numrul i nivelul de pregtire a indivizilor
- Nivelul general de cultura al unei ri
- Existena motivaiei individuale i colective pentru
creaie;
b. Baza tehnico-materiala care se constituie din materiile
prime, materiale, energie i echipamente;
c. Factorul managerial - adic cadrul structural al
desfurrii activitii specifice de C-D tehnologic;
d. Factorii economici care vizeaz sursele de finanare,
fondurile alocate i stimulentele individuale i colective.