Curs 8

I.Etapele cercetrii stiintifice

II.Scientometria
III.Clasamentul Shanghai-universitati
IV.Clasificare universitati din Romania

I.Etapele cercetrii stiintifice - cercetarea

tiinific se desfoar prin parcurgerea
urmtoarelor etape:
1. Alegerea temei de cercetare
2. Documentarea tiinific
3. Realizarea temei
4. Redactarea lucrrii tiinifice
5. Valorificarea rezultatelor
cercetrii tiinifice

1. Alegerea temei de cercetare -

corespunde etapei de percepie a problemei,
definirea i delimitarea acesteia.
n alegerea temei se ine seama de urmtoarele
considerente:
temele de cercetare se mpart n subteme
care se distribuie unor echipe sau cercettori
individuali
temele complexe se realizeaz de ctre
echipe de cercettori cu pregtire
multidisciplinar
temele pot fi alese de cercettori dup
specializare, experien, resurse de care dispun,
importanta temei, alte preferinte, motivare
(eventualitatea redactrii tezei de doctorat), risc
minim
cercettorii pot propune teme de cercetare
care s participe la licitaiile de proiecte ce
urmeaz a fi contractate n programele (inter)
naionale de cercetare, sau sa-I ajute la
elaborarea tezelor de doctorat
riscul de nereuit s fie minim (tema sa fie
fezabila)
Pentru cercetarea economic temele se aleg din
problemele economice rezultate la confruntarea
economiei cu faptele empirice .

2. Documentarea tiinific
Este realizat pentru a cunoate stadiul
actual al cercetrii pentru tema aleas in
domeniu, la nivel (inter) naional. Pentru
cercetatorii din economie este necesara
cunoasterea de : concepte, notiuni, categorii,
teorii, indicatori si metode de masura si analiza .
Se parcurg urmtoarele etape:
Documentarea bibliografic (obligatorie,
deoarece orice cercetare nu apare n afara unor
cunotine dj existente). Se consult literatura
de specialitate din tratate, enciclopedii, reviste
de specialitate, volume ale manifestrilor
tiinifice, diverse studii, publicatii de pe
internet, etc.
Documentarea direct/la obiect care const n
culegerea de informaii (date statistice, fapte)
legate de o ar/regiune/domeniu/firma, etc.
Informatiile trebuie sa fie corecte si bogate in
continut .
Consultarea specialitilor deoarece se
scurteaz durata cercetrii si se usureaza
munca.

3. Realizarea temei
Este etapa cea mai importanta a cercetarii
si Include o serie de pai. n cadrul acestei
etape se ntreprind urmtoarele activiti:
Se analizeaz critic lucrarile de specialitate
Se observ atent realitatea economic
Se formuleaz ipotezele de lucru
Se fac experimente
Se interpreteaz rezultatele experienelor
obinute
Se formuleaz concluziile
n aceast etap, n timpul experimentelor se
poate produce iluminarea, care ne poate
conduce ctre o soluie (ipoteza ce trebuie
urmat, verificata si uneori generalizata).
Aparatul matematic este utilizat ntotdeauna n
interpretarea ct mai exact a rezultatelor.

4. Redactarea lucrrii tiinifice

Datele experimentale acumulate se prelucreaz
sub form de tabele/grafice sau se pun n
ecuaii/inecuaii pentru care se caut soluiile ce
corespund cu realitatea (deci care se inscriu intr-
un domeniu de valori). Se trece la redactarea
propriu zisa, dup un plan bine stabilit anterior.
La nceput se descrie stadiul actual al cunoaterii
in domeniu, rezultatele experimentale obinute,
interpretarea lor, concluziile i propunerile.

5. Valorificarea rezultatelor experimentale

Rezultatele cercetrii tiinifice se pot preda ca
rapoarte de cercetare ce se trimit la programul
care a finanat cercetarea.
n alte situaii rezultatele cercetrii se trimit unei
edituri pentru publicare sub form de
monografie, articol in revist sau se trimit spre
publicare ca brevet de invenie (OSIM) .
De asemenea, rezultatele cercetrii tiinifice
sunt prezentate n cadrul congreselor i
conferinelor tiinifice de specialitate.
Rezultatele cercetrii pot fi i sub form de
consultan acordat unor beneficiari pentru
mbuntirea unor activiti specifice
(ex.protectia mediului).
Echipa de cercetare este organizata in functie
de complexitatea temei . Ea cuprinde specialisti
(cercetatori, cadre didactice, studenti,
masteranzi, doctoranzi) si manageri .
Raspunderea pe ansamblu revine directorului de
proiect. Daca tema este divizata, raspunderea
revine responsabililor parteneri de proiect si
fiecarui cercetator in parte . Organizarea in
echipa are multiple avantaje si este necesara
pentru teme majore, care necesita cercetari inter
si multi disciplinare . Disciplina in echipa poate
genera o serie de dezavantaje (intiativa si
capacitatea de creatie limitata a cercetatorilor
individuali). Echipa functioneaza numai pe
durata temei de cercetare, un cercetator putand
face parte din mai multe echipe .

II. Scientometria. Indicatori Scientometrici

Scientometria este tiina msurrii i analizrii
tiinei. Ea utilizeaz metode cantitative pentru a
analiza rezultatul cercetrii i tehnologiei.
Scientometria analizeaz, de asemenea,
aspectele cantitative ale generrii, propagrii i
utilizrii informaiilor tiinifice.
Pentru prima dat termenul englezesc
"SCIENTOMETRICS" a fost utilizat prin
traducerea cuvntului rusesc "naukometria" =
msurarea tiinei (->Nalimov-1969). Tehnica
scientometric a fost recunoscut internaional
dup 1975, o dat cu apariia crii "tiina de la
Babilon ncoace" i a lansrii revistei
"Scientometrics" n 1978.
Analiza statistic a literaturii tiinifice a
nceput n sec XX prin compararea produciei
tiinifice a mai multor ri pe baza lucrarilor
publicate . In 1963 a aparut baza de date
Science Citation Index (SCI) la Institute for
Scientific Information Philadelphia USA (ISI) ,
care a devenit un instrument de evaluare
cantitativa pentru studiile stiintifice . ISI i-a
alctuit baza de date prin colectarea
informaiilor tiinifice din 2300 de reviste, astzi
numrul lor fiind de 5000 i care acoper toate
domeniile tiinei (din circa 150000 reviste
stiintifice ce apar in toata lumea) , care produc
circa 90 % din noutatile cu adevarat valoroase
pentru progresul contemporan .
Metoda scientometric folosit n SUA a fost
adoptat ca instrument de lucru n evaluarea
dezvoltrii statelor de ctre Banca Mondial, FMI,
UE, OECDE. Msurarea calitii cercetrii
tiinifice este dificil i se bazeaz pe anumite
criterii i indicatori specifici : numar laureati
Premiul Nobel /tara, /tara,/locuitori .
Deasemenea publicarea de articole in Science
(SUA) si Nature (Anglia), precum si numar
patente/locuitori, reprezinta baza clasamentului
privind primele 500 de universitati ale lumii
(clasificare Shangai) .
Indicatori scientometrici
Prima Conferin Internaional privind
indicatorii n tiin i tehnologie a fost
organizata de OECD la Paris, n 1980. Aici s-au
propus unele definiii i principii de clasificare
care
definesc starea existenei i dezvoltrii tiinei i
tehnologiei in lume.
Principalii indicatori sunt grupai astfel:
Indicatori care privesc activitatea de creaie i
inovare :
Indicatori privind impactul tiinei i
tehnologiei asupra economiei;
Indicatorii tiinei care, pot fi : numr de
publicaii. numr de citate. numr de refereni.
Ex: Pentru o analiz ct mai complet se
utilizeaz urmtorii indicatori:
A. Populaia
B. Populaia tnr ntre 25-34 ani
C. PIB n Euro/locuitor
D. Numr total de cercettori acreditai
E. Cheltuieli/cercettor (Euro)
F. Cheltuieli cu cercetarea din PIB (%)
G. Brevete aplicate /1 milion de cercettori
H. Nr de lucrri publicate n reviste de impact
(ISI)
I. Premianii Nobel
J. Nivelul de instruire al populaiei ( ponderea
populaiei cu studii superioare/total populatie)
K. Cheltuieli cu educatia din PIB (%)
Comunitatea tiinific considera drept
indicatori de evaluare pur tiinific pe cele
notate cu G, H i I.
Indicatorii scientometrici cantitativi mai
importani sunt:
Numrul de citari (1)
Rata citrilor (2) (rata citarilor asteptate, rata
relativa a citarilor)
Factorul de impact (3)
(1) Numrul de citari al unui articol, al unei cri,
sau pentru totalitatea publicaiilor unui autor ,
din care se scad autocitrile este un indicator
important pentru calitatea unei lucrri tiinifice.
(3) Factorul de impact al unei reviste stiintifice
este dat de raportul dintre numrul de citri
primite n 2 ani succesivi apariiei articolelor n
revista respectiv i numrul de articole
publicate n acea revist .
Alti indicatori sunt : scorul de influenta al
domeniului si scorul relativ de influenta al
revistei (manual anexa 8-definitii) .
Exista un forum Cybermetrics
(www,cindoc.csic.es/cybermetrics), cu rol de
jurnal electronic .

III.Clasamentul Shanghai-universitati
Clasamentul Shaghai (universitatea Jiao Tong)
foloseste urmatorii indicatori pentru estimarea
calitatii educatiei, a corpului profesoral si a
rezultatelor activitatii de cercetare a
universitatilor :
-numar absolventi cu Premiul Nobel sau Medalia
Fields,luati in considerare cu valori ponderate in
functie de anul absolvirii (10 % in scorul total) ;
-numar de cadre din universitati cu Premiul
Nobel sau Medalia Fields, luate in considerare cu
valori ponderate in functie de anul obtinerii
premiilor (20 % in scorul total) ;
-numar de cadre considerate highly cited de
catre ISI (20 % in scorul total) ;
-numar articole stiintifice publicate in revistele
Nature si Science in perioada 2000-2004, luate
in considerare cu valori ponderate in functie de
ordinea in lista autorilor a celor afiliati
universitatilor considerate (20 % in scorul total) ;
-numarul de articole indexate ISI in ultimul an
(20 % in scorul total) ;
-un indicator care raporteaza la numarul
personalului academic din universitate scorul
total obtinut pe baza indicatorilor precedenti,
ponderati (10 % in scorul total) .
Conform clasamentului, locul unu este detinut de
Universitatea Harvard urmata de Cambridge si
Stanford . In clasament, din Europa de Est sunt
trei universitati din Polonia si doua din Ungaria
(din totalul de 300) .
Top mondial universitati (2010) :
1. Harvard-SUA
2. Berkeley-SUA
3. Stanford-SUA
4. MIT-SUA
5. Cambridge-GB
6. Caltech-SUA
 7. Princeton-SUA
8. Columbia-SUA
9. Chicago-SUA
10. Oxford-GB
Top universitati Europa :
1. Cambridge-GB
2. Oxford-GB
3. University College Londra-GB
4. Institutul de tehnologie din Zurich-Elvetia
5. The Imperial College of Science, Technology
and Medicine-GB
6. Universitatea Pierre si Marrie Curie-Franta
7. Universitatea din Copenhaga-Danemarca
8. Institutul Karolinska-Suedia
9. Universitatea din Manchester-GB
10. Universitatea Paris Sud-Franta

IV.Clasificare universitati din Romania

Exista trei grupe conform noii Legi a Educatiei :

1. universitati de cercetare avansata si educatie
2. universitati si educatie si cercetare stiintifica
3. universitati centrate pe educatie
Scopul clasificarii facute in colaborare cu
Asociatia Universitatilor Europene va ajuta la
finantarea diferentiata dupa criterii de
performanta si la prestigiul acestora .