1.

Datoriile rezultate din contractele de leasing;

2. Împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni;

3. Creditele bancare pe termen lung.

2. Împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni

Acestea sunt datorii pe termen lung create prin vânzarea de titluri de credit negociate , către public.
Întreprinderea care emite astfel de titluri (obligaţiuni) se angajează să ramburseze la termen sau eşalonat
ratele scadente şi să plătescă o dobândă sub forma cupoanelor de dobândă.

Elementele împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni sunt următoarele:

1. Valoarea nominală a oblig. (VN). Valoarea înscrisă pe obligaţiune şi în funcţie de care se

calculeată dobânda.
2. Dobânda obligaţiunii. Este un venit pt. cumpărătorul obligaţiunii şi o cheltuială pt. cel ce a emis
obligaţiunea.

Dobânda anuală = rata dobânzii*VN

3. Preţul de emisiune al oblig. (PE). Este valoarea la care este emisă oblig. Este preţul plătit de
cumpărător la emisie şi , de obicei, este mai mic decât valoarea nominală. PE < VN
4. Preţul de rambursare (PR). Valoarea plătită la scadenţă ( în momentul răscumpărării
obligaţiunilor), cumpărătorului de obligaţiuni.
PR > VN ( sau egal)
5. Durata împrumutului trebuie să fie > 1 AN
6. Prima de rambursare
Prima Rambursare = PR - PE

Prima de rambursare se amortizează pe perioada pe care a fost contractat împrumutul.

Amortizarea va fi recunoscută în contabilitate ca o cheltuială privind amortizarea (Cheltuieli
financiare).

Conturi privind împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni

161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (P).

1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni (P).

1691 Prime privind rambursarea obligaţiunilor (A).

Exemplu:

Societatea comercială ANA S.A. emite la începutul anului N 1000 obligaţiuni în următoarele condiţii:

 Valoare nominală (VN) 20lei/obligaţiune;

 Preţ emisiune (PE) 15lei/obligaţiune;
 Preţ de rambursare (PR) 25 lei/obligaţiune.
1
  Durata împrumutului 4 ani
 Rata anuala a dobânzii 10%

Emisiunea şi subscrierea obligaţiunilor s-au realizat prin intermediul unei bănci comerciale, plătindu-
se un comision de 3.000lei.

Rambursarea împrumutului se face în 4 tranşe egale la sfârşitul fiecărui an.

Dobânda se plăteşte anual.

Primele de rambursare se amortizează liniar pe durata împrumutului.

Înregistrări contabile:

1. Emisiunea obligaţiunilor

% = 161 Împrumuturi din (PR) 25.000lei

461 Debitori diverşi (PE) emisiuni de obligaţiuni 15.000lei
1691 Prime privind 10.000lei
rambursarea obligaţiunilor (PR-PE)

2. Plata comisionului bancar

627Cheltuieli cu serviciile = 5121Conturi la bănci 3.000lei

bancare şi asimilate în lei

3. Încasarea împrumutului obligatar

5121 Conturi la bănci în lei = 461 Debitori diverşi 15.000lei

4. Dobânda datorată anual

Dobânda = 10%*1.000 obligaţiuni*20lei/obligaţiune (VN) = 2.000lei

666 Cheltuieli privind = 1681 Dobânzi aferente 2.000lei

dobânzile împrumuturilor
din emisiuni de obligaţiuni

5. Înregistrarea amortizării primei de rambursare a obligaţiunilor

Prima de rambursare amortizată=10.000lei/4 ani = 2.500 lei/ an

6868 Cheltuieli financiare = 1691 Prime privind 2.500lei

privind amortizarea primelor rambursarea obligaţiunilor
de rambursare a obligaţiunilor

2
 6. Rambursarea primei tranşe de împrumut şi plata dobânzii pentru primul an.
Anual se rambursează 25.000lei/4ani = 6.250lei
Preţ rambursare Credit cont 161 (25.000 lei)

% = 5121 Conturi la bănci 8.250 lei

161 Împrumuturi din în lei
misiuni de obligaţiuni 6.250 lei
1681Dobânzi aferente 2.000 lei
împrumuturilor din
emisiuni de obligaţiuni

În următorii 3 ani (în fiecare an):

 se va înregistra dobânda anuală datorată;

 se va plati dobânda ;
 se va rambursa tranşa de împrumut;
 se va înregistra amortizarea primei de rambursare a obligaţiunilor.

3. Creditele bancare pe termen lung.

Creditele bancare pe termen lung sunt cele primite de la instituţii bancare şi alte persoane juridice.

Pentru aceste credite primite întreprinderea este obligată la plata de dobânzi.

Conturi privind creditele bancare pe termen lung

162 Creditele bancare pe termen lung (P) Cu ajutorul acestuia se ţine evidenţa creditelor bancare pe
termen lung primite de entitate.

1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P). Cu ajutorul lui se ţine evidenţa
dobânzilor datorate aferente creditelor bancare pe termen lung.

1.Împrumuturile pe termen lung primite sunt contabilizate prin formula:

512 Conturi curente = 162 Credite bancare

la bănci pe termen lung

7. Dobânzile anuale aferente creditelor bancare pe termen lung se înregistrează astfel:

666 Cheltuieli = 1682 Dobânzi aferente

privind creditelor bancare
dobânzile pe termen lung

8. Plata dobânzii datorate se înregistrează astfel:

3
 1682 Dobânzi aferente creditelor = 512 Conturi curente
bancare pe termen la bănci
lung

9. Rambursarea creditelor pe termen lung generează înregistrarea:

162 Credite bancare = 512 Conturi curente

pe termen lung la bănci

Contabilitatea activelor imobilizate

A.Structura activelor imobilizate

Potrivit reglementărilor în vigoare (OMFP 1802/2014), Secţiunea 4.4, activele imobilizate sunt active
generatoare de beneficii economice viitoare şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an, în scopul
desfăşurării activităţilor entităţii.

Structura activelor imobilizate:

1. Imobilizări necorporale;
2. Imobilizări corporale;
3. Imobilizări financiare.

1.Imobilizările necorporale. Active identificabile, nemonetare, fără formă fizică.

În cadrul imobilizărilor necorporale sunt incluse:

a. Cheltuielile de constituire;
b. Cheltuielile de dezvoltare;
c. Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare;
d. Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale;
e. Fondul comercial pozitiv;
f. Alte imobilizări necorporale;
g. Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale.
a. Cheltuielile de constituire. Cheltuieli ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unei entităţi:
 Taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare;
 Cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni;
 Alte cheltuieli legate de înfiinţarea şi extinderea activităţii.

Aceste cheltuieli recunoscute ca active imobilizate necorporale, trebuie amortizate în cadrul unei
perioade de maximum 5 ani.

b. Cheltuielile de dezvoltare .
Exemple de activităţi de dezvoltare:
 Proiectarea, construcţia şi testarea unor prototipuri şi modele înainte de producţie şi
utilizare;
 Proiectarea instrumentelor, şabloanelor, tiparelor şi matriţelor care implică o tehnologie
nouă.

4
Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe durata de utilizare sau pe perioada contractului. Durata
de amortizare a cheltuielilor de dezvoltare nu poate depăşi 10 ani.

c. Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare. Acestea

reprezintă aport la capital, achiziţionate sau dobândite pe alte căi şi se înregistrează în conturile de
imobilizări necorporale la costul de achiziţie sau valoarea de aport, după caz.

Brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare se amortizează pe durata

prevăzută pentru utilizarea lor de către entitatea care le deţine.

Amortizarea concesiunii este înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului.

e. Fondul comercial. Se recunoaşte, de regulă, la consolidare şi reprezintă diferenţa dintre

costul de achiziţie şi valoarea justă la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate
de către o entitate.

Când fondul comercial este recunoscut ca activ, acesta se amortizează în cadrul unei perioade de
maximum 5 ani. Atunci când durata de utilizare a fondului comercial nu poate fi estimată în mod
credibil, entităţile pot să amortizeze în mod sistematic fondul comercial într-o perioadă de peste 5 ani
dar nu mai mare de 10 ani.

f. Alte imobilizări necorporale. Programele informatice create de entitate sau achiziţionate de

la terţi pentru necesităţile proprii de utilizare, precum şi reţete, formule, modele, proiecte şi
prototipuri.

Programele informatice precum şi celelalte imobilizări necorporale se amortizează pe durata prevăzută

pentru ultilizarea lor de către entitatea care le deţine.

Conturi privind imobilizările necorporale:

Clasa 2 Conturi de imobilizări Grupa 20 Imobilizări necorporale. Cuprinde conturi cu funcţie

contabilă de ACTIV

2.Imobilizările corporale sunt active care:

 Sunt deţinute de entitate pentru a fi utilizate în producerea sau furnizarea de bunuri ori
servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; şi
 Care sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de un an.

Activele sunt clasificate ca active imobilizate atunci când îndeplinesc condiţiile de mai sus şi, în plus,
au o valoare iniţială mai mare decât limita legală (2.500.lei).

Imobilizările corporale cuprind:

Terenurile şi clădirile. Sunt active separabile contabilizate separat chiar şi atunci când
sunt achiziţionate împreună.
Amortizare:
1.Clădirile se am. în funcţie de durata de viaţă utilă;
2. Terenurile nu se amortizează deoarece pot fi utilizate
nelimitat.
3.Amenajările de terenuri se amortizează.
Exemple: • racordarea terenurilor la sisteme de alimentare cu apă şi
energie;

5
 • împrejmuiri;
• desecări;
• indiguiri, etc.
 Instalaţiile tehnice şi mijloacele de tansport cuprind:
 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru);
 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare;
 Mijloace de transport.
 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi alte active corporale .
 Investiţiile imobiliare. Investiţia imobiliară este proprietatea ( un teren sau o clădire ori
o parte a unei clădiri sau ambele) deţinută (de proprietar sau de locatar în baza unui
contract de leasing financiar) mai degrabă pentru a obţine venituri din chirii sau
pentru creşterea valorii capitalului, ori ambele, decât pentru:
o A fi utilizată în producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii ori în
scopuri administrative; sau
o A fi vândută pe parcursul desfăşurării normale a activităţii.
 Active corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale;
 Active biologice productive (altele decât activele biologice de natura stocurilor).
Active autoregeneratoare. Un activ biologic este un animal viu sau o plantă vie.
Exemplu:
o Animale de lapte;
o Viţă de vie;
o Pomi fructiferi şi copaci din care se obţine lemn de foc, dar care nu sunt
tăiaţi.
 Imobilizări corporale în curs de aprovizionare
 Imobilizări corporale în curs de execuţie. Active imobilizate neterminate.

Conturi privind imobilizările corporale:

Grupe: 21, 22 , 23. Conţin conturi cu funcţie contabilă de ACTIV

3.Imobilizările financiare cuprind:

 Acţiunile deţinute la entităţile afiliate;

 Împrumuturile acordate entităţilor afiliate;
 Acţiunile deţinute la entităţi asociate şi controlate în comun;
 Împrumuturile acordate entităţilor asociate şi entităţilor controlate în comun;
 Alte investiţii deţinute ca imobilizări;
 Alte împrumuturi.

Principalele tipuri de imobilizări financiare sunt:

o Investiţii financiare pe termen lung (acţiuni deţinute de entitate în capitalul social al

altei entităţi);
o Creanţe imobilizate:
- Împrumuturi acordate pe termen lung altor entităţi;
- Alte creanţe imobilizate : • depozite,
• garanţii şi
• cauţiuni

depuse de entitate la terţi.

6
 - Obligaţiuni achiziţionate cu ocazia emisiunilor de obligaţiuni efectuate de terţi, care
urmează a fi deţinute pe o perioadă mai mare de un an.

Conturi privind imobilizările financiare:

Grupa 26. Conţine conturi cu funcţie contabilă de ACTIV.

B.Evaluarea activelor imobilizate

1. Evaluarea la data intrării în entitate. Bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la

VALOAREA DE INTRARE.

Valoarea de intrare se identifică cu:

a. Costul de achiziţie – Pt. bunuri procurate cu titlu oneros.

Cost achiziţie = preţ cumpărare +cheltuieli accesorii (comisioane, taxe notariale, chelt. cu
obţinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective) +
chelt. de transport+chelt. de punere în funcţiune - reduceri comerciale obţinute (înscrise în
aceeaşi factură).
b. Costul de producţie – Pt. bunuri produse în entitate.
Cost producţie = costuri directe + cheltuieli indirecte repartizate raţional.
c. Valoarea de aport stabilită în urma evaluării – pt. bunurile reprezentând aport la capitalul
social. Se determină de un evaluator .
d. Valoarea justă – pt. bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere. Aceasta
se determină după datele de evidenţă de pe piaţă, sau prin alte metode, printr-o evaluare efectuată
de evaluatori autorizaţi.

2. Evaluarea la data bilanţului.

Entitatea evaluează imobilizările la data bilanţului la:

●Costul istoric – amortizarea – ajustările cumulate din depreciere sau

●Valoarea reevaluată (valoarea justă la momentul reevaluării – amortizarea cumulată –

pierderi din depreciere cumulate).

Anual, entitatea trebuie să recunoască eventualele deprecieri de valoare ale imobilizărilor ( a se

vedea principiul prudenţei).

Aceste deprecieri valorice se înregistrează în contabilitate ca ajustări de valoare indiferent dacă

durata de utilizare economică a activului este limitată sau nu (vezi terenurile care au durată de
utilizare economică nelimitată).

În bilanţ activele imobilizate sunt înregistrate la valoarea contabilă.

Valoarea contabilă = valoarea de intrare (sau valoarea recalculată în momentul reevaluării)

– valoarea cumulată a amortizării – valoarea ajustărilor pentru deprecierea activelor
imobilizate

V.C. = V.I. – V.Am. – V.Aj.