Sunteți pe pagina 1din 13

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

MANAGEMENT SI MARKETING IN TURISM

COORDONATOR: STUDENT:

MINCIU RODICA BARBU GEORGIANA

SINZIANA

GRUPA 420
I. Cap I
Italia , oficial Republica italian este un stat unitar, republic parlamentar, aflat n Europa de sud. Ea
acoper o arie de 301.338 km i are o clim temperat; datorit formei prii sale continentale, este
denumit pe plan intern lo Stivale (Cizma). Cu 61 de milioane de locuitori, este a cincea cea mai
populat ar a Europei. Italia este o ar foarte dezvoltat i are a treia cea mai mare economie din zona
Euro i a opta din lume dup PIB nominal.Italia este un stat suveran european, situat n cea mai mare
parte pe Peninsula Italic i cuprinznd i cteva insule la Marea Mediteran, cele mai importante
fiind Sicilia i Sardinia. Se nvecineaz cu Frana la nord-vest, Elveia i Austria la nord i Slovenia la
nord-est. De asemenea nconjoar dou enclave independente: San Marino i Vatican, i are i o exclav
nconjurat de Elveia numit Campione d'Italia. Capitala Italiei este Roma.

Munii Apenini (Monti Appennini) din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii, care apoi
formeaz un arc, nchiznd Italia n nord. Aici se afl i o lagun aluvionar mare, Laguna Pad-Veneia,
strbtut de Rul Pad i de muli aflueni ai si, care curg dinspre Alpi, Apenini i Dolomii.
Alte ruri cunoscute sunt Tibrul (Tevere), Adige i Arno. Cel mai nalt vrf al Italiei este Mont
Blanc (Monte Bianco) cu 4,807 m, dar Italia este mai ales asociat cu doi faimoi vulcani: acum
adormitul Vezuviu (Vesuvio) n apropriere de Napoli i activul Etna n Sicilia.
Teritorial italian este impartita in:-Italia continentala(muntii Alpi si Campia Padului)
-Italia peninsulara (muntii Apenini si campiile litorale)
-Italia insulara - Sardinia, Sicilia, Elba si alte mici insule.
Din 2 iunie 1946, Italia este republic parlamentar unitar; la acea dat, monarhia a fost abolit n urma
unui referendum constituional. Preedintele Italiei (Presidente della Repubblica), actualmente Sergio
Mattarella din 2015, este eful de stat al Italiei.[165] El este ales n funcie pentru un mandat unic, de apte
ani, de ctre camerele Parlamentului reunite n edin comun. Italia are o constituie democratic,
elaborat de Adunarea Constituant format de forele antifasciste care au contribuit la nfrngerea
fascitilor i nazitilor n Rzboiul Civil Italian.

Economia Italiei este a patra din Uniunea European, dup Germania, Marea Britanie i Frana. Cele mai
dezvoltate ramuri sunt industria grea, serviciile i turismul.
Membr a grupului G8, Italia reprezenta a asea economie n 2004, dup Statele
Unite, Japonia, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii i Frana. Italia are o economie industrial
diversificat, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor ri ca Frana i Regatul Unit.
Economia capitalist rmne divizat ntr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private
i un sud agricultural, cu o rat a omajului de 20%.
Majoritatea materiilor prime necesare industriei i mai mult dect 75% din necesarul de energie este
acoperit prin importuri. n deceniul trecut, Italia a urmrit o politic fiscal strns pentru a ndeplinii
criteriile Uniuniilor economice i monetare, beneficiind de o rat a inflaiei sczut care i-a permis
alturarea la Euro de la conceperea sa n 1999.Performana economic italian a rmas n urma
parteneriilor si europeni, guvernul actual iniiind o serie de reforme pe termen scurt destinate
mbuntirii competivitii i a creterii pe termen lung. S-a micat ncet, totui, n implementarea
reformelor.

II. Cap II
Oferta turistica
Obiectivele turistice:

COLOSSEUMUL rmane cea mai vestit i mai mare aren construit vreodat de romani. Iniiativa
construirii sale a avut-o mpratul Nero, ca urmare a influenei majore pe care o aveau in acele timpuri
luptele de gladiatori. A necesitat printre nenumarate alte materiale de constructie, zeci de mii de tone de
marmura adus din apropiere, din Tivoli si aproape 300 tone de fier pentru a lega blocurile unul de
celalalt. Ca un precedent la materialele prefabricate moderne, multe dintre partile componente ale
Coloseumului au fost construite in alt parte si aduse la locul construirii arenei pentru asamblare. Aceasta
metod a permis un ritm accelerat de lucru care a dus la construirea edificiului in numai 7 ani.
FONTANA DI TREVI a fost construit de arhitectul Salvi in 1735 si terminat in 1762. Aceast fntn
este un exemplu perfect de stil rococo, cu efecte dramatice, creaturi acvatice de marmur, dominate de un
impresionant Oceanus. Apa vine din izvorul Acqua Vergine.
Muzeul National Arheologic (Napoli, Campania, Italia) daca va intrebati unde au ajuns sculpturile si
artefactele din Pompei si Herculane, sa stiti ca sunt aici. Cele mai mari comori din antichitatea Greco-
Romana se afla in acest muzeu. O colectie inestimabila de antichitati stransa de Papa Paul al III-lea sunt
expuse la parter; aici se afla statuia lui Hercules ce are o inaltime de 3 metri si o anatomie care l-ar face
chiar si pe Michelangelo sa planga. Galeria secreta a muzeului, Gabinetto Segreto, a fost deschisa cu
multa fanfara in anul 1999.
Pompei (Campania, Italia) oricat de mult ai citit despre Pompei, nimic nu te pregateste pentru efectul
care il vor avea asupra ta cele mai faimoase ruine din lume. In urma unei eruptii vulcanice (vulcanul
Vezuviu) din anul 79 dupa Hristos, orasul Pompei a fost acoperit de un strat gros de cenusa si
piroclastite. Abia in anul 1748 a fost redescoperit, iar la inceputul secolului 18 au inceput excavatiile,
doua treimi din oras (60 de acri) fiind ramas ingropat, chiar si in ziua de azi.
Capela Sixtina (Roma, Lazio, Italia) picturile in fresca de pe tavanul si peretii Capelei se afla printre
cele mai mari realizari ale civilizatiei Vestice. Capela Sixtina fost construita intre anii 1472-1483, in
timpul pontificatului Papei Sixtus al IV-lea, masurand 40,93 metri in lungime si 13,41 metri latime.
Inaltimea este de 20,70 metri, plafonul este in forma de bolta, peretii laterali au 12 ferestre iar pardoseala
este din mozaic policrom de marmura. Michelangelo a fost mereu cunoscut ca un maestro pictor de catre
istorici, insa cea mai mare revelatie a restaurarii de 14 ani a fost folosirea culorilor deschise si luminoase.
Desi a inceput sa lucreze cu o echipa de asistenti si ucenici, Michelangelo a sfarsit a-i concedia pe toti si
lucra singur timp de 4 ani, pana in anul 1512 cand si-a facut lucrarea publica.
Cinque Terre (Liguria, Italia) este cea mai dramatica asezare de pe coasta Italiei. Linia de coasta si
cele 5 sate fac parte din Parcul National Cinque Terre. Mare parte din vraja locului este datorata lipsei
modernismului. Satele sunt conectate cu ajutorul barcilor, potecilor si trenurilor, fiind o mare atractie
pentru turisti. Datorita locatiei (langa Mediterana) bucataria este axata pe fructe de mare. Sardinele de
Monterosso sunt o specialitate locala.
Domul (Milano, Lombardy, Italia) putine cladiri intrec Domul din Milano. Este una din cele mai mari
Catedrale Gotice din lume (Bazilica San Pietro din Roma) inceputa in anul 1386 (initiativa
arhiepiscopului Antonio de Saluzzo) si incheiata de abia in 1887. Partea vestica a fost construita intre anii
1616-1813.Domul are o capacitate de peste 40 000 de locuri si o lungime de 157 m, 135 turle (cea mai
inalta atinge 109 metri) din marmura si 2 245 statui din marmura.

Cina Cea De Taina (Milano, Lombardy, Italia) unde in alt loc din lume poti spune taximetristului
numele unei picture ca destinatie? Fiecare Milanez, taximetrist sau nu, stie unde se afla Il Cenacolo (Cina
cea de Taina) a lui Leonardo Da Vinci, una din cele mai faimoase imagini din lume, si anume in biserica
Sf. Maria delle Grazie. Intreaga tara a urmarit indeaprope restaurarea sa, care a durat 20 de ani, fiind
finalizata in 1999.Opera masoara 460880 cm si a fost executata in tempera si ulei, reprezentand scena
biblica a Ultimei Cine a lui Iisus Hristos.

Muntele Etna (Sicilia, Italia) prima tresarire a celui mai inalt (3340 m) si activ vulcan din Europa este
din Teatrul Grecesc, din orasul Taormina. Regiunea din preajma vulcanului a fost declarata parc national
din anul 1981; aici puteti gasi si zone de schi alpin (una dintre cele mai importante zone din Europa).Etna
a erupt de 300 de ori de la prima inregistrare de acum 3000 de ani. Intr-una din cele mai violente eruptii,
in 1667, raurile de lava au distrus orasul Catania, aflat la o distanta de 30 km. Nici o alta gradina din
Sicilia nu este la fel de prospera ca podgoriile si crangurile de lamai, portocali, migdali si maslini, care se
intind pana aproape de vulcan.

Doua bijuterii din Palermo (Palermo, Sicilia, Italia) diversitatea culturala a Siciliei este rezultatul a
25 de secole de istorie tumultoasa; nici un alt oras din Eurpa nu a gazduit o asa varietate de culturi si
valuri de cuceritori ca Palermo.Catedrala di Santa Maria la Nuova a fost construita de Regele William al
II-lea pe un varf de munte; catedrala combina stilul Moorish (maur) si Norman, fiind faimoasa pentru
mozaicul multicolor care imbraca fiecare centimetru al peretilor. Nici una din cele 216 coloane nu sunt la
fel, iar linistea este orbita doar de sunetul unei fantani evocatoare din Arabia antica.

Grota de Smarald-Grota de Smarald este o pestera marina localizata in Conca dei Marini si este una, din
cele cateva pesteri din lume, inundata cu o lumina stralucitoare de smarald. Grota este partial umpluta cu
apa. Suprafata ocupata de apa, conform masuratorilor, este de aproximativ 45 x 32 metri, iar acoperisul
cavernei este la circa 24 de metri deasupra nivelului marii. Spre deosebire de mult mai faimoasa Grota
Albastra, situata la cativa kilometri vest de Capri, Grota de Smarald nu are nici o iesire naturala deasupra
liniei de plutire. Singura deschidere naturala catre lumea exterioara este doar sub nivelul apei. Lumina
soarelui refractata intra in pestera prin aceasta deschidere dand apei stralucirea caracteristica de smarald
in timpul zilei. Absenta unei deschideri naturale deasupra liniei de plutire a insemnat ca existenta grotei a
ramas necunoscuta pentru multi ani. A fost descoperita de un pescar pe nume Luigi Buoncore in 1932

Lacul Como, Lombardia- Lacul Como (italiana - Lago di Como sau Lario) este un lac de origine
vulcanica localizat in Lombardia, Italia. Ocupa o suprafata de 146 kmp, fiind al treilea mare lac din Italia,
dupa Lacurile Garda si Maggiore. Avand peste 400 m adancine este unul dintre cele mai adanci lacuri din
Europa.Lacul Como a fost un loc de refugiu popular inca de pe vremea romanilor si o atractie turistica de
succes datorita multiplelor obiective cu tenta culturala si artistica. Aici intalnim multe vile si palate
(precum Vila Olmo, Vila Serbelloni si Vila Carlotta). Multe celebritati, precum Matthew Bellamy,
Madonna, George Clooney, Gianni Versace, Ronaldinho, Sylvester Stallone, Richard Branson si Ben
Spies, au sau au avut case pe tarmul Lacului Como. Lacul Como este recunoscut ca fiind unul dintre cele
mai frumoase lacuri din Italia. Ca destinatie turistica, Lacul Como este cunoscut pentru priveliste, natura
salbatica si SPA-uri. Este locul ideal pentru navigatie, windsurfing si kitesurfing.
SPECIALIZARI IN TURISM
Turismul balnear
Pozitia geografica precum si cei 8500 km de litoral fac din Italia o tara balneara. Coastele Liguriei
mediteraneene si Mediterana centrala ofera plaje cu galeti adesea situate in mici golfuri. Pe coasta
Adriaticei, turismul balnear este indeosebi dezvoltat in nord:Rimini, Riccione, Ravenna, unde plajele fine
atrag turistii germani, elvetieni si austrieci.
Parcurile acvatice
Sunt instalate pe coasta Marii Adriatice, unde completeaza gama de activitati oferte de turismul
balnear.Principalele parcuri acvatice sunt: lAquabell de Bellaria, lIgea Marina, lAquafan de Riccione si
Atlantica de Forli.
Turismul cultural si religios
Calatoria la Roma, Florenta, Venetia face parte din patrimoniul cultural al unui european. In Italia se
gasesc 2364 de muzee, ceea ce confirma importanta voiajelor culturale. Din 20 de regiuni italiene, 7 atrag
peste 3 milioane de intrari in muzeele lor. Celelalte 13 regiuni primesc mai putin de 1 milion de vizitatori
in muzeele lor.
In afara de Vatican, Asissi, Padova, Loretto, Oropa, Lambro, Vicenza, Italia numara 1756 locuri sfinte
care primesc in fiecare an 15 milioane pelerini catolici.
Turismul sportiv
Datorita muntilor, Italia poseda unul din domeniile skiabile cele mai mari din lume. Statiunile de ski
sunt numeroase in Piemonte, Dolomiti.Italia are peste 67 de terenuri de golf amenajate pentru 21000
jucatori.
Turismul de sanatate
In Italia se gasesc aproape 150 de statiuni termale. Cele trei mari orase in care se practica acest gen de
turism sunt: Montecatini, Ischia si Abano Terme.
Turismul de afaceri
Italia se plaseaza printre primele locuri la capitolul turism de afaceri.Capitala economica a
tarii este Milano, prima destinatie italiana a turismului de afaceri.

III. Cap III


DESCRIEREA CERERII SI A OFERTEI TURISTICE
Cererea turistica: Circulatie turistica interna
Turisti interni

2012 2013 2014 2015 2016


Innoptari 1854000 1891000 1930000 1969000 2000000

Sosiri de turisti

2012 2013 2014 2015 2016


Sosiri 37963000 38648000 38011000 39156000 40767000

Incasarile turistilor din alte tari ( mil EURO)


2012 2013 2014 2015 2016
Incasarile
29920 28779 29877 30508 30042
turistilor

Capacitatea de cazare in hoteluri si stabilimente similar

2012 2013 2014 2015 2016


Nr. de
1523847 1667653 1478295 1473472 1488500
camere
Nr. de
paturi 3110000 4024000 4100000 4158000 4206000

CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI AI CIRCULATIEI TURISTICE


1. Indicatorii cererii turistice
sejurul mediu total = nr. zile turist (innoptari) / nr. turisti sositi

In 2012: S mediu = 105272000/ 37963000 = 2,77de zile


In 2013: S mediu = 111441000/ 38648000 = 2,88 de zile
In 2014: S mediu = 114116000/ 38011000 = 3 zile
In 2015: S mediu = 115262000/ 39156000 = 2,94 de zile
In 2004: S mediu = 111596000/ 40767000 = 2,73 de zile

sejurul mediu n unitati de cazare omologate = nr. zile turist (innoptari) / nr. turisti cazati
In 2012: S mediu = 105272000/ 28797000 = 3,65 de zile
In 2013: S mediu = 111441000/ 29138000 = 3,82 de zile
In 2014: S mediu = 114116000/ 29340000 = 3,88 de zile
In 2015: S mediu = 115262000/ 28174000 = 4,09 de zile
In 2016: S mediu = 111596000/ 29916000 = 3,73 de zile
2. Indicatorii ofertei turistice
indici de variatie = nr. turisti sositi n 2004 / nr. turisti sositi n 2003
= 40767000/ 39156000 = 1,04 %

3. Indicatorii densitatii turistice


-densitatea turistica in raport cu populatia = nr. turisti sositi / nr. locuitori

In 2016: I mediu = 40767000/ 58.057.477 = 0,70 turisti/locuitor

-densitatea turistica in raport cu suprafata = nr. turisti sositi / suprafata

In 2012: I 2012 = 37963000/ 301230= 126,02 turisti/km2


In 2013: I 2013 = 38648000/ 301230= 128,3 turisti/km2
In 2014: I 2014 = 38011000/ 301230= 126,18 turisti/km2
In 2015: I 2015 = 39156000/ 301230= 129,98 turisti/km2
In 2016: I 2016 = 40767000/ 301230= 135,33 turisti/km2

Efecte pozitive: cresc incasarile, se dezvolta economia locala, cresc investitiile.


Efecte negative: degradarea mediului, zgomot, poluare.
-functia turistica = L x 100 / P

In 2016: Ft 2016 = 4206000x 100/ 58057477 = 7,24


L- nr. locuri de cazare
P- populatia tarii

4. Indicatorii efectelor economice


-Cheltuiala medie pe turist = cheltuieli totale/ nr. turiti plecai

In 2012: C medie = 17026000000/ 23322000 = 730 E/turist


In 2013: C medie = 15681000000/ 20232000 = 775 E/turist

-Incasarea medie pe turist = incasari totale/ nr. turisti sositi

In 2012: I medie = 29920000000/ 37963000 = 788 E/turist


In 2013: I medie = 28779000000/ 38648000 = 745 E/turist

- Indicele raportului de schimb = incasare unitara/ cheltuiala unitara

In 2012: Irs = 788 / 730 = 1,07E/turist


In 2013: Irs = 745/ 775 = 0,96E/turist

-Incasarea turistica pe locuitor = incasari totale/ total locuitori


In 2013: It = 28779000000/ 56268576 = 511,45E/locuitor

Analiza indicatorilor industriei turismului i cltoriilor - Italia


n acest subcapitol vom analiza principalii indicatori ai industiei turismului si cltoriilor
pentru Italia n perioada 2013-2016.
Contribuia turismului i cltoriilor la crearea Produsului Intern Brut n perioada 2013-2016

Contribuia turismului Indicatori relativi


Anii
la crearea PIB
Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 Ai/1 Ai/i-1
2013 58.8683 - - - - 0.58 -
2014 59.9522 1.0184 1.0184 1.84 1.84 - 0.58
2015 61.2179 1.0399 1.0211 3.99 2.11 - 0.59
2016 62.6288 1.0638 1.023 6.38 2.3 - 0.61
Sursa: WTTC TSA (Tourism Satellite Accounting)
Analiznd contribuia turismului i cltoriilor la crearea Produsului Intern Brut (P.I.B.) cu indicatori
relativi cu baz n lan, se constat faptul c n anul 2013 indicele de dinamic a crescut fa de anul 2012
de 1,0184 ori, avnd un ritm de cretere de 1,84 % i cu o valoare absolut a unui procent din ritm de
0,58. n anul 2016 fa de anul 2015 indicele de dinamic a crescut de 1,0211 ori, avnd un ritm de
cretere de 2,11 %. n anul 2016 contribuia turismului i cltoriilor la crearea P.I.B. a nregistrat o
cretere fa de anul 2016, cu 2,3 %.

Turismul de afaceri n Italia

Indicatori relativi
Anii Turismul de afaceri
Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 Ai/1 Ai/i-1
2013 21.9242 - - - - 0.21 -
2014 24.3676 1.1114 1.1114 11.14 11.14 - 0.21
2015 25.6442 1.1696 1.0523 16.96 5.23 - 0.24
2016 26.7735 1.2211 1.0440 22.11 4 - 0.25
Sursa: World Travel and Tourism Council: www.wttc.org

n anul 2014 fa de anul 2013 cheltuielile privind turismul de afaceri a crescut de 1,1114 ori,
ceea ce reprezint o cretere cu 11,14 %. n anul 2015 indicele de dinamic cu baz n lan a
nregistrat o cretere cu 5,23 % fa de anul 2014. n anul 2016 s-a nregistrat o cretere a
indicelui dinamicii de 1,0440 ori fa de anul 2015, avnd un ritm de cretere de 4 % i cu o
valoare absolut a unui procent din ritm de 0,25.

Cheltuielile guvernamentale n Italia n perioada 2013-2016

Cheltuieli Indicatori relativi


Anii
guvernamentale
Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 Ai/1 Ai/i-1
2013 4.32652 - - - - - -
2014 4.44879 1.0284 1.0284 2.84 2.84 - 0.043
2015 4.49863 1.0397 1.0112 3.97 1.12 - 0.044
2016 4.54881 1.0513 1.0111 5.13 1.11 - 0.0449
Sursa: Tourism Satelitte Accounting ( TSA )

Se constat c n anul 2014 fa de anul 2013 cheltuielile guvernamentale (comunitare) au


crescut de 1,0282 ori, ceea ce reprezint o cretere cu 2,84 % i cu o valoare absolut a unui
procent din ritmul de cretere de 0,043. n anul 2015 fa de anul 2014 cheltuielile
guvernamentale au avut un ritm de cretere de 1,12 %. n anul 2016 fa de anul 2015 cheltuielile
guvernamentale (comunitare) au crescut de 1,0111 ori, ceea ce reprezint o cretere de 1,11 %.

Cererea pentru turism i cltorii

Cererea pentru turism Indicatori relativi


Anii
i cltorii
Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 Ai/1 Ai/i-1
2013 180.301 - - - - 1.8 -
2014 183.466 1.0175 1.0175 1.75 1.75 - 1.8
2015 193.221 1.0716 1.0531 7.16 5.31 - 1.83
2016 200.413 1.1115 1.0372 11.5 3.72 - 1.93
Sursa: Tourism Satelitte Accounting WTTC

n ceea ce privete cererea pentru turism i cltorii se poate observa c indicele dinamicii a
nregistrat creteri n perioada 2013-2007.
n anul 2014 fa de anul 2013 cererea turistic a crescut de 1,0175 ori, ceea ce reprezint o
cretere cu 1,75 %. n anul 2015 fa de anul 2014 s-a nregistrat o cretere a indicelui dinamicii
cu 5,31 % i cu o valoare absolut a unui procent din ritm de 1,83. n anul 2016 se constat c s-a
nregistrat o cretere a indicelui de 1,0372 ori fa de anul 2015, ceea ce reprezint o cre tere cu
3,72 %

Sosirile de turiti strini n Italia n perioada 2004-2007

Indicatori relativi
Anii Sosirile de turiti
Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 Ai/1 Ai/i-1
2013 37.1 - - - - 0.37 -
2014 36.54 0.9849 0.9849 -1.5 -1.5 - 0.37
2015 41.1 1.1078 1.1247 10.78 12.47 - 0.36
2016 40 1.0781 0.9732 7.8 2.67 - 0.41
Sursa: Organizaia Mondial a Turismului (O.M.T.)

Analiznd evoluia sosirilor de turiti strini n Italia n perioada 2013-2016, se constat faptul
c singura cretere a indicelui dinamicii s-a nregistrat n anul 2015 fa de anul 2014 de 1,1247
ori, ceea ce reprezint o cretere cu 12,47 %.
n anul 2014 fa de anul 2013 numrul turitilor care au vizitat Italia a sczut cu 1,5 %, iar n
anul 2016 fa de anul 2006 a sczut cu 2,67 %

IV. Cap IV

INSTITUTIILE DIN DOMENIUL TURISMULUI IN ITALIA


In ultimii zece ani, unul dintre sectoarele economice care au inregistrat cea mai mare dezvoltare la nivel
mondial este sectorul turismului. Cheltuielile facute de turisti pentru calatoriile in strainatate s-au dublat si
se previzioneaza ca in urmatorii zece ani sa creasca cu 50%. Italia a avut un rol relevant in turismul
international. Turismul reprezinta pentru Italia un sector cu o importanta semnificativa pentru economia
nationala, oferind mai multe locuri de munca decat alte sectoare industriale care sunt considerate
prioritare.
INTREPRINDERILE TURISTICE
Intreprinderile turistice sunt cele care realizeaza activitati economice, organizate pentru producerea,
comercializarea, intermedierea si gestionarea produselor, serviciilor, infrastructurilor si exercitiilor,
inclusiv cele de administrare care fac parte din sistemele turistice locale, concurenti in crearea ofertei
turistice.
Sectorul turismului este compus dintr-o varietate de intreprinderi concurente in mod direct sau indirect:
intreprinderile ospitalitatii (Hoteluri si restaurante), ale serviciilor (Agentii de turism), de transport (caile
ferate, companiile aeriene si maritime, bus operator), pentru timpul liber si relaxare (localuri nocturne si
publice, parcuri de joaca), sportive (administrarea complexelor sportive si de servicii), ale turismului
balnear (stabilimente), ale turismului de munte, turismului cultural (muzee, galerii si servicii anexe),
turismului de afaceri si congrese (organizarea si gestionarea congreselor, salilor de congres, a serviciilor
pentru turistii de afaceri, servicii pentru congrese) si, in final, toate intreprinderile care sunt implicate,
chiar si indirect, prin prezenta unui oaspete intr-o anumita localitate.

V. Cap V
ORGANISMELE ADMINISTRATIVE DIN SECTORUL TURISTIC IN ITALIA
Departamentul pentru Dezvoltarea si Competitivitatea Turismului
Departamentul pentru Dezvoltarea si Competitivitatea Turismului este structura de suport a Presedintelui
care isi desfasoara activitatea in zona functionala turism pentru exercitarea competentelor statale in
materie de turism.
Are sarcini de elaborare a specializarilor generale, a principiilor si obiectivelor pentru valorizarea si
dezvoltarea competitiva a sistemului turistic national;
Are initiative de incurajare a sectorului turistic, programare si gestionare a fondurilor structurale;
Supravegheaza Agentia Nationala de Turism;
Ofera asistenta la cererea turistica;
Promoveaza investiile turistice in strainatate si in Italia;
Recunoaste titlurile de studiu si autorizarea exercitarii activitatilor profesionale turistice pentru cetatenii
UE si extra UE;
Mentine relatii institutionale cu Uniunea Europeana si participa la fazele de crestere/decrestere a
elaborarii normelor comunitare;
Mentine raportul cu Organizatiile Internationale si cu alte State straine din domeniul de competenta.
In cadrul Departamentului isi desfasoara activitatea secretariatul Comitatului Politicilor Turistice cu
functia de suport al activitatii Comitatului. Comitatul politicilor turistice are sarcina de a identifica pe
teritoriu zonele de interventie supuse elaborarii liniilor directoare pentru o organizare comuna a policitilor
nationale si regionale, si de a identifica initiativele din cadrul strategiilor comune pentru implementarea si
dezvoltarea sectorului.
Sediul Observatorului National al Turismului se afla in cadrul Departamentului.
Observatorul National al Turismului a fost infiintat in 2006 si are sarcina de a studia, analiza si
monitoriza dinamicile economice si sociale ale turismului.
ENIT Agentia Nationala a Turismului
In 2005, Institutia nationala Italiana pentru Turism (infiintata in 1919) este transformata in ENIT
Agentia Nationala a Turismului si este o institutie economica publica care are rolul de a promova
imaginea ofertei turistice nationale si de a favoriza comercializarea acesteia:
ocupandu-se de promovarea integrata a resurselor turistice ale Regiunilor;
promovand diferitele tipologii ale ofertei turistice nationale;
realizand strategii promotionale la nivel national si international, de informare in strainatate si de
sustinere a comercializarii produselor turistice ale Italiei.
desfasurand activitati de consiliere si asistenta pentru Stat, Regiuni si organismele publice in materie de
promovare a produselor turistice, identificand strategii comerciale adecvate pentru a permite Italiei sa se
prezinte in mod eficace pe piata straina;
organizand servicii de consiliere, asistenta si colaborare in favoarea agentilor publici si privati, inclusiv
birourile si agentiile regionale, in vederea promovarii si dezvoltarii proceselor care vizeaza armonizarea
serviciilor de primire si informare a turistilor;
aplicand forme de colaborare cu birourile retelei diplomatice-consulare a Ministerului Afacerilor externe.
BIBLIOGRAFIE

Cocean, P. - Geografia general a turismului, Editura Meteor


Press,
Vlsceanu, Gh. Bucureti, 2003
Negoescu, B.

Cristureanu, C. - Turism internaional (studii de caz),


Neacu, N. Editura Oscar Print, Bucureti, 2002
Bltreu, A.

Marin, I. - Europa, Editura Corint, Bucureti, 2002


Ielenicz, M.
Marin, M.
Ticovschi, A

Neacu, N. - Economia turismului (Studii de caz),


Cernescu, A. Editura Uranus, Bucureti, 2002

Negu, S. - Geografia turismului, Editura Meteor Press,


Bucureti, 2003

www.eurostat.eu
www.istat.com