Analiza in retele

sociale
Ce este media sociala?
Peste jumatate din timpul petrecut de
utilizatori online este alocat navigatiei in
medii sociale.

Instrumente de comunicare mediate TIC

ce permit utilizatorilor sa creeze, sa
schimbe informatii, idei si alte forme de
continut digital general de utilizatori la
nivelul unor comunitati si retele virtuale:
Retele sociale online (inclusiv social tagging si social
discovery)
Blogging si microblogging.
Forum si comunicare
Partajare de continut
Lumi virtuale
 Ce este o retea sociala?

O retea sociala
reprezinta o descriere a
unei structuri sociale ce
implica actori, de regula
sub forma unor indivizi sau
organizatii. Aceasta indica
modul in care acestia sunt
conectati prin diferite
legaturi sociale, variind de
la cunostinte ocazionale la
legaturi familiale
puternice.
Reteaua voastra sociala

Reteaua voastra in Internet Reteaua voastra in Internet

(versiune simplificata)
Analiza retelelor sociale
Procesul de Analiza a unei Retele Sociale (ARS)
presupune cartografierea si masurarea legaturilor si
traseelor intre indivizi, grupuri, organizatii si procese.

Nodurile intr-o retea sunt reprezentate de indivizi sau

grupuri, in timp ce arcurile (legaturile) arata relatii sau
trasee informationale intre noduri.
Analiza retelelor sociale
Nod: un punct (actor) intr-o retea

Arc: o legatura, de orice fel, care leaga doua noduri

Traseu: drumul parcurs, prin unul sau mai multe arce,

de la un nod de inceput la un nod de final

Grup: trei sau mai multe noduri interconectate

Clica: grupuri de noduri de orice dimensiune, in care

toate nodurile sunt interconectate

Retea egocentrica: reteaua formata dintr-un nod si

toate celalalte noduri direct conectate cu el
Analiza retelelor sociale
Punte: un arc ce conecteaza doua
subretele independente

Port: nodul cel mai conectat dintr-o

retea

Grad de separare: numarul de arce

parcurse pe drumul cel mai scurt
intre doua noduri dintr-o retea

Densitatea retelei: gradul de conectare dintr-o retea

(numarul de noduri posibile numarul de noduri)/
numarul de noduri posibile

Diade (o reteaua formata din 2 noduri si un arc) si

Triade (retea din 3 noduri si 2 sau 3 arce)
Ce se masoara intr-o retea sociala?

Centralitatea
1. De grad:
Numarul de conexiuni directe ale unui nod. Ceea ce conteaza insa in
procesul de analiza consta in locul in care duc aceste conexiuni, ca si
modul in care se conecteaza cu indivizi cu un grad de centralitate
scazut.
2. Intermediara(betweenness):
Un nod cu Intermediere ridicata are un o influenta ridicata asupra
fluxului informational din retea, indicand o importanta ridicata, dar si
un risc de dezintegrare ridicat.
3. Apropiere (closeness):
Masoara gradul de apropiere al nodului cu toate celelalte noduri din
retea. Tiparul de legturi directe si legturi indirecte permite accesul
acestui nod catre orice alt nod din retea mult mai rapid.
Ce se masoara intr-o retea sociala?

4. Strangulari:
Noduri centrale care permit singurul traseu posibil intre sectiuni
diferite ale retelei.

5. Distante medii:
Grade de separare ce conecteaza toate perechile de noduri din grup.

6. Marginalitate:
Gradul in care noduri din cadrul retelei sunt conectate cu noduri din
afara retelei.
Ce se masoara intr-o retea sociala?

7. Conectivitate:
gradul n care vrfurile unei reele sunt conectate direct. O reea cu o
conectivitate nalt are un numr mare de laturi n raport cu numrul de
vrfuri. Pentru a calcula conectivitatea unei reele cu N vrfuri i k
laturi, avem.
k
C
N ( N 1)
8. Lungimea drumului mediu:
numrul mediu de laturi sau arce dintre vrfuri, care trebuie s fie strbtute
pe drumul cel mai scurt dintre dou vrfuri oarecare dintr-o reea.
N N
2
L
N ( N 1) i 1 j 1
lmin (i, j )
unde lmin(i,j) este distana minim dintre vrfurile vi i vj iar N(N-1)/2 este numarul
perechilor de noduri
Ce se masoara intr-o retea sociala?

9. Coeficientul de grupare:
Pentru un vrf dat, vi dintr-o reea cu ki vecini, gradul de grupare n jurul
vrfului vi este definit ca raportul dintre numrul de legturi existente n
realitate intre cei ki vecini i numrul total de legturi poteniale dintre
acestia (Ei reprezint numrul de legturi existente ntre cei ki vecini).

N
1 Ei
CG
N

i 1 k i ( k i 1)
10. Diametrul unei reele :
cel mai lung drum minim dintre doua noduri din reea. Diametrul este definit
ca.
D max l min (i, j )
i, j

Unde xi si xj sunt cele mai indepartate 2 noduri din retea

Tipuri de legaturi (arce)

Intensitatea legaturilor
Conceptul de intensitate a legaturilor are, de regula, in vedere
frecventa sau intensitatea cu care se manifesta o legatura intre
doua noduri (masoara o combinatie dintre timpul, frecventa,
intensitatea emotionala si serviciile reciproce generate
printr-o legatura (Granovetter, 1973)

Legaturi puternice (rare, de regula stabilite intre

rude de gradul I sau prieteni foarte apropiati)

Legaturi slabe (frecvente, includ cunostinte si

prieteni obisnuiti)
Reteaua voastra sociala

Atunci cand relatiile voastre va pun in legatura cu

relatiile lor, reteaua voastra incepe sa creasca.

De regula, se iau in considerare doar relatiile de

grad trei (voi, prietenii vostrii si prietenii
prietenilor vostrii). Restul nodurilor sunt mult mai
dificil de accesat.
 Retea sociala online

Utilizarea unei website pentru

a interactiona cu persoane
ce impartasesc interese
profesionale si personale
comune.
 Tehnici avansate in
cercetarile de marketing

Mihai Orzan
mihai.orzan@ase.ro
miercuri, ora 18:00, sala 1119
Chestiuni organizatorice
Suport curs:
Catoiu, I. (coord). - Cercetari de marketing", Ed.
Uranus, 2009
cap. 6: Evaluarea acuratetei masuratorilor
cap. 12: Tipologia erorilor asociate sondajului
cap. 13: Experimentul in cercetarile de marketing
cap. 14: Experimente cu un singur factor
cap. 15: Experimente multifactorilate, patrate latine si greco-
lantine
cap. 22: Previziuni de marketing
cap. 24: Cercetari de marketing international
cap. 24: Etica in cercetarile de marketing
ppt1: Analiza datelor in retele sociale
ppt2: Teste de utilitate
Chestiuni organizatorice
Nota:
Examen final: 60%
Activitate seminar: 40%
Proiect experimet: 30%
Proiect analiza retele sociale: 10%

Examen:
09.06.2016, ora 16:30, Amfiteatrul I (seria A)
09.06.2016, ora 18:00, Amfiteatrul I (seria B)
Chestiuni organizatorice
Comportament in timpul examenului:

Examenul va dura 45 de minute, dupa ce toti studentii au

primit foile contiand subiectele testului teoretic;

Examenul va avea 20 grile, cu o singura varianta corecta de

raspuns si 2 intrebari deschise; raspunsurile la grile vor fi
trecute in tabelul de la sfarsitul foii de examen, iar
raspunsurile la intrebarile deschise imediat dupa acestea;

Toate intrebarile grila din examen vor avea 2 puncte (in total
40), la care se vor adauga 14 puncte pentru intrebarile
deschise (7 puncte pentru fiecare intrebare deschisa),
respectiv 6 puncte pentru prezenta la examen;
Chestiuni organizatorice
Comportament in timpul examenului:
Pentru examen nu veti pastra cu voi in banca decat pixul (sau
pixurile) folosite pentru raspunsuri, respectiv un act pentru
identificare; veti primi foaia de examen si nu va fi nevoie sa
faceti calcule, deci nu aveti nevoie de calculatoare;

NU aveti voie in sala de examen cu telefoane mobile deschise!

NU aveti voie in banca cu telefoane mobile, calculatoare, genti,

ghiozdane, carti, penare sau oricare alt obiect care nu se
incadreaza in categoria pix sau act de identitate;
Chestiuni organizatorice
Sunt considerate tentative de frauda si vor fi
sanctionate cu eliminarea din examen:
1.Discutia cu orice alta persoana, cu exceptia profesorului, pe
parcursul examenului;

2.Existenta in banca a oricarui obiect cu exceptia

pixului si a foii de examen primita de la profesor;
pentru orice alt obiect pe care doriti sa il aveti in banca
trebuie sa cereti permisiunea examinatorului;

3.Pastrarea telefonului mobil sau a oricarui alt echipament de

comunicare deschis pe parcursul examenului.
Teste de utilitate
Tip aparte al cercetarilor calitative de marketing,
dedicat studiului interfetei dintre om si calculator
(sau alte echipamente interfatabile)

Atunci cand oamenii nu neleg principiile de

funcionare ale unui aparat, nu l vor folosi. Dac
le complic existena, de asemenea nu-l vor
folosi. i dac sunt poteniali, nu vor cumpra
dect produsele uor de folosit i care n
mod evident le fac viaa mai comod (Jakob
Nielsen).
Teste de utilitate
Testul de utilitate reprezinta o tehnica a cercetarilor de
marketing ce are in vedere evaluarea utilitatii unui produs
prin testarea acestuia la nivelul utilizatorilor vizati de
produsul in cauza.

Scopul principal al unui test de utilitate este de

imbunatatire a produsului testat

Sunt avute in vedere 3 caracteristici fundamentale:

Usurinta de intelegere a interfetei produsului
Usurinta de invatare a interfetei produsului
Usurinta de reamintire a interfetei produsului
Teste de utilitate
Teste de utilitate
Metodologii de testare a utilitatii:

Testarea bazata pe scenarii (ex.: protocol

verbal si/sau eye tracking)
Protocol aleator
Testare la distanta
Testarea cu ajutorul expertilor (evaluare
euristica / audit al utilitatii)
Testare automatizata a utilitatii
Testare de tip A/B (abordare experimentala)
Metode netnografice
Teste de utilitate
Dimensiunea esantionului in testele de
utilitate:

unde p este probabilitatea ca un subiect sa identifice o

problema de utilitate

5 utilizatori sunt suficienti, insa este necesara o

abordare iterativa