Sunteți pe pagina 1din 8

Modelele comunicarii Communis a pune in comun, a pune in relatie cu, a imparti ceva cu altcineva, a transmite (informatii telfon, telegraf,

f, internet etc). Prin comunicatii desemnam aspectul tehnic Prin comunicatie -> aspecte care tin de libaj, conotatie Comunicare interpersonala - intrapersonala Comunicare directa - mediata tehnic 1. Modelul informational elaborat de Claude Shannon si arren eaver (cresterea eficientei liniilor telegrafice)

Sursa de informatii

Emitator

Canal

eceptor

!estinatar

Surse de $gomot

Mesaj (selectat pentru a fi transmis


!utorii pornesc de la o acceptiune larga a comunicarii " toate procedeeele prin care un spirit poate fi influentat de un alt spirit. #eoria lor matematica introduce o serie de abstractii si ideali$ari absolut necesare pentru a supune masurarii cantitative procesele si fenomenele de comunicare. !bordarea teoretica a comunicarii e posibila la % niveluri " a. a&at pe intrebarea " cu ce exactitate pot fi transmise simbolurile' semnalele comunicarii e vi$ata problema tehnica( b. cu ce precizie simbolurile transmise vehiculea$a semnificatia dorita (problema semnatica) c. cu ce eficacitate semnificatia primita influenteaza conduita receptorului in sensul dorit (problema pragmatica). )odelul informational se aplica numai problemelor de nivel a. (adica fidelitatea transmiterii semnalului de la emitator la receptor) insa aspectele semantice si pragmatice nu pot fi reduse la problema tehnologica. Informatia nu trebuie confundata cu semnificatia. *otiunea de informatie din acest model nu se aplica mesajelor individualizate ci se refera la o situatie globala.

Semnal transmis

Semnal primit

Mesaj receptat

indica faptul ca dispunem de o anumita libertate in selectarea mesajului, adica informatia e definita prin log 2 a cantitatea de informatii pe care o obtinem cand se produce un eveniment este egala cu cantitatea de incertitudine asociata respectivului eveniment inaintea aparitiei sale. )asurand incertitudinea obtinem un instrument pentru masurarea informatiei. +ncertitudinea depinde de , factori " nr. evenimentelor posibile a.i., cu cat acesta e mai mare, cu atat incertitudinea celui care se produce este mai mare ( probabilitatea de producere a fiecarui eveniment in parte, incertitudinea fiind ma&ima atunci cand toate evenimentele sunt egal posibile( informatia este dependenta de nr. de alegerilor binare necesare pentru a anula incertitudinea initiala. Cu cat un mesaj e mai structurat, cu atat cantitatea de informatii e mai mica. Cu cat mesajul e mai lejer structurat, cu atat cantitatea de informatii e mai mare.

!cest model este linear si univoc( e favori$at -mitatorul. .eceptorul este subapreciat si e inteles ca un emitator inversat. )odelul este ideal si idealizat, face abstractie de conte&tele psiho-sociale. +nformatia cuantificata (masurata matematic) ia in considerare numai semnalele si conditiile lor de producere. /e aceea, informatia cuantificata e obiectiva si independenta de observator. *u trebuie sa confundam cantitatea de informatii cu semnificatia informatiei. Semnificatia e atribuita semnalelor de catre receptor, deci e subiectiva si presupune variabile psiho-sociale .e$ulta ca, in modelul informational, se ignora sistematic si riguros semnificatia atribuita de oameni cuvintelor si lucrurilor. 2. Modelul cibernetic elaborat in conte&tul incercarilor de unificare a stiintelor socio- umane, in jurul unui model al comunicarii in care comunicarea umana este inteleasa prin analogie cu dispo$itivele de comunicare intre masini capabile sa transmita si sa interprete$e ordine (sa reactione$e la semnalele primite.

Emitator

Codificator

Canal

!ecodificator

eceptor

"eed# bac$#ul %bucla de retroactiune a

catre E&

+n ambele modele de comunicare (0 si ,) " Problema comunicarii este ane&ata de stiinte riguroase precum matematica si fi$ica

+n ambele, se ignora faptul ca intotdeauna comunicarea e transmitere de semnificatii, fiind efectuata de indivi$i si grupuri, intervenind deci factori psihologici, sisteme de norme, valori, constringeri sociale( +n ambele ameliorarea comunicarii se obtine doar prin " - codificare riguroasa - decodificare fidela, stricta - reducerea surselor de $gomot '. Modele lingvistice acorda o atentia deosebita functiei simbolice comunicarea nu e doar transmitere de informatii, ci de continuturi de sens (mesaje) mesajul poate fi anali$at ca " - element al circuitului comunicational - element al unui proces de repre$entare, ca intermediar intre realitate si imaginea respectivei realitati) - mesajul are o dubla situare " - informationala - simbolica /eci, mesajul e la intersectia dintre procesele de comunicare si procesele de repre$entare.

ealitatea !&a repre$entarii

Emitator !&a comunicarii

Mesaj

eceptor

Imagine Idei( cuvinte( lucruri


eferinta %idee&

Simbol %cuvantul&

eferent %lucru&

-&ista % mari moduri de comunicare, dupa cum se da prioritate realitatii, lucrurilor, ca$ in care este in prim plan a. valoarea informativa a mesajului b. psihicul( idei a.i. mesajul e anali$at in termen de intentii, motivatii c. limbajul propriu#zis (cuvintele) punandu-se accent pe recrearea, ordonarea si inteligibili$area realiatii prin intermediul cuvintelor. ). Modelul oman *a$obson

eferend

Expeditor

Mesaj

eceptor

Canal %contact&

Cod

"unctiile limbajului
"unctia eferentiala

"unctia Expresiva %emotiva&

"unctia poetica

"unctia Conativa %impresiva&

"unctia "atica %de contact& "unctia Metalingvistica (am vrut sa spun ca, cu alte cuvinte 3) +n principiu, e&ista doar 1 tipuri de discursuri. #oate cele 1 functii pot fi folosite la diferite grade de intensitate in publicitate. 2rice tip de mesaj poate fi tratat din punctul de vedere al altor 1. +. Modelul ,erbrat -recchioni -mitatorul are cel putin % variabile ce intervin atunci cand codifica "

Competente lingvistice si paralingvistic e

Competente lingvistice si paralingvistic e

Emitator

Codificare

Mesaj %Canal&

!ecodificare

eceptor

Competente ideologice si culturale

Competente ideologice si culturale

!eterminari psihologice

!eterminari psihologice

Constrangeri impuse de universul discursului Model de construire a mesajului

Constrangeri impuse de universul discursului Model de interpretare

)odele sociologice Pornesc de la premi$a ca e&ista in societate un domeniu autonom al comunicarii.Comunicarea e parte integranta a constituirii, organi$arii si functionarii unei societati.-a este un proces social fundamental pentru ca faptele sociale (de la grupuri si insitutii la marile comunitati) se constituie si e&ista numai in virtutea unor procese comunicationale.*u e&ista societate in afara comunicarii. )odelul 4ilbur Schramm Comunicarea incearca sa stabileasca o comuniune cu celalalt. +mpartasim o afirmatie, o idee sau o atitudine.Codificarea si /ecodificarea sunt momente esentiale.#rebuie sa e&iste o intretaiere intre campul e&perientei emitatorului su campul e&perientei destinatarului.

Codificare -mitator Camp e&perienta

/ecodificare

Sursa ------------------- Semnal ------------------- Destinatar Camp e&perienta

)esajul este aidoma unei stenograme.5iecare din parteneri este concomitent codificator, decodificator si interpret.

Codificare +nterpret /ecodificare )esaj

)esaj

/ecodificare +nterpret Codificare

)odelul liniar este depasit prin recunoasterea multiplicitatii canalelor de comunicare (e&presia fetei, gesturile etc). +nsasi comunicarea verbala implica mai multe niveluri de transmisie a mesajului (accentul, tipul de voce). /e aici re$ulta eficacitatea. )odelul 5. 6a$arsfeld cercetea$a influenta sociala a comunicarii de masa fromuland ipote$a 7t8o step flo89 (comunicarea la , niveluri) relatiile personale au o influenta potentiala mult mai mare decat media(campanii electorale, comportamente de consum) (Cauti sa influente$i in primul rand liderii)

)odelul inferential -laborat de /an Sperber si /eirdre *u e&ista codificare stricta. +n producerea si receptionarea unui mesaj intervine totdeauna o cunoastere mutuala, mediul cognitiv al individului alcatuit din idei, ipote$e, judecati si prejudecati, asteptari, ilu$ii, e&periente personale s.a. )esajul este de fapt un sistem de stimuli care provoaca mediul cognitiv al receptorului. Pentru a vrea sa comunice ceva prin enuntul &, un individ S trebuie sa aiba intentia ca " a. enuntarea lui & de catre S sa provoace' sa produca un anume raspuns r din partea unui receptor ' auditor ! b. ! sa recunoasca aceasta intentie a lui S c. .ecunoasterea de catre ! a intentiei lui S sa fie cel putin in parte ratiunea' motivul pentru care ! produce raspunsul r )esajul ca sistem de stimuli are o intentie informativa pentru ca ofera informatii destinatarului despre ceva anume sus. 2 intentie comunicativa, adica de a informa destinatarul asupra intentiei informative de mai ilson, este un model care respinge puternic ideea de cod.

+n situatia a) este evidenta intentia informativa si e latenta intentia comunicativa Ca$ul b) reali$ea$a comunicarea chiar daca a) nu se reali$ea$a, de aceea nici c) nu e necesar. +ntentia comunicativa se reali$ea$a in masura in care intentia informativa de primul ordin e recunoscuta de destinatar. (7+n sala e cald si afara e aer curat 7 intentia informativa nu cea comunicativa intentia comunicativa era " 7/eschide geamul :7).

Scoala de la Palo !lto (sau Colegiul invi$ibil) Paul atla8ich ;ean <eavin, =regor> <ateson, /on ;ac?son, -r8in =offman ei propun un model orchestral " comunicarea nu mai poate fi conceputa decat ca un sistem cu multiple canale la care autorul social participa in fiecare moment cu sau fara voia sa, ca membru al unei culturi( el face parte din fenomenul comunicarii, asa cum mu$icianul face parte din orchestra, dar in aceasta vasta orchestra culturala el nu e nici sef nici partitura, fiecare canta acordandu-se la celalalt. Comunicarea prepupune " intersubiectivitate comunicarea e plasata in sfera fenomenelor rationale accentul este pus pe comportamentul social

orice comportament e potential semnificant si de aceea datele interactiunii comunicative sunt modificate permanent. .e$ulta, componenta verbala e doar parte a fenomenului comunicarii, comunicarea nu trebuie confundata cu discursul. Comunicarea nu e un simplu mod de a e&plica si e&prima realitatea ! crede ca e&ista o singura realitate este o ilu$ie periculoasa. +n fapt, nu e&ista decat versiuni ' variante individuale si colective ale realitatii. .ealitatea sociala este un construct psiho-social, un produs la interactiunilor si al comunicarii prin care se atribuie semnificatii. !&iome 0. 2mul nu poate ca sa nu comunice Comunicarea e matricea in care sunt prinse toate activitatile umane 2rice comportament poate avea valoarea unui mesaj Comunicarea nu se reduce la comportamentul verbal si nu prespune intentionalitatea. ,. 2rice comunicare cuprinde , aspecte " - continutul si relatia !l ,-lea aspect il inglobea$a pe primul si de aceea e metacomunicare. 2rice comunicare nu se limitea$a la transmiterea de informatii ci propune sau induce in acelasi timp un comportament. +n comunicarea cu masina de calcul intervin , elemente " a. b. informatia (datele) o informare asupra informatiei (instructiunile)

!nalog, in orice comunicare deosebim indicele (continutul mesajului, informatia transmisa) si ordinea (indicatii e&prese sau latente asupra manierei in care trebuie inteles mesajul sau tipul de relatie dintre parteneri). Cele , niveluri sunt distincte. Cand sunt confundate, re$ulta parado&uri. %. *atura unei relatii depinde de punctarea secventelor de comunicare intre parteneri (schimbul de informatii nu e uniform si este segmentat, are accente). Secvential unul sau altul dintre parteneri are initiativa. /eci, mesajul solicita si propune modele de schimb intre parteneri. @. 5iintele umane utili$ea$a , moduri de comunicare " digitala si analogica. Comunicarea digitala e cea verbala si presupune o relatie conventionala intre semn si obiect. Comunicarea analogica include orice comunicare non- verbala( aceasta nu intretine inre semn si obiect o relatie pur Psihoanali$a si !nali$a tran$actionala Psihoanali$a 0AB1 S. 5reud considera anali$a a % a mare umilire a omului pentru ca demonstrea$a predominanta inconstientului( prima a fost teoria heliocentrica( a ,-a teorie este a lui /ar8in originea naturala si lupta pentru e&istenta .ationalitatea este folosita pentru a justifica actele in fata propriilor ochi si in fata altora.

#eoria psihologica a lui 5reud 0. intre normal si patologic e&ista doar diferente graduale nu calitative. *ormalitatea e o conventie psiho-socio culturala( fiecare din noi are dispo$itie de tip schi$oid (cei care lucrea$a cu cifre) sau paranoic (cei care lucrea$a in medii artistice)( acestea devin ca$uri patologice atunci cand produc de$echilibre. !normalitatea psihica nu mai e redusa la tarele psihice. !junge ca$ clinic cand nu se adaptea$a la realitate. ,. #oate manifestarile psihice ale omului au o anumita tendinta. -rau considerate ca avand sens doar actele motivate. %. @. +ntreaga viata psihica a omului va tinde spre principiul satisfacerii placerii +ntotdeauna, asupra vietii psihologice, se produc presiuni dinspre sfera instinctelor.

*u e&ista spiritualitate pura( prin chiar originea sa, spiritul este impur. !nimalul din om isi cere drepturile la afirmare. B. Principiului placerii i se spune principiul realitatii (relatia de e&cludere reciproca). Principiul realitatii cuprinde tot ceea ce societatea si noi insine ne inter$icem sa facem. Consecinta, anumite dorinte pot fi satisfacute intrucat sunt permise( ele dispar din viata psihica, nu lasa urme. 5reud e interesat de dorintele care nu capata solutii reale, sunt blocate, datorita principiului realitatii. !ceste dorinte dispar din constiinta, dar nu din viata psihica( ele sunt refulate adica prelucrate in inconstient (ele lasa urme, ne marchea$a). 1. +nconstientul are la 5reud % acceptiuni " a. inconstientul cen$urat (autocen$ural) C pentru ca refularile se produc spontan, refle& (fara sa vrem) b. inconstientul descriptiv (subconstient sau preconstient) este un teritoriu psihic cu granite labile care difera de la om la om si de la cultura la cultura( este investigabil in terapeutica prin discutie. c. +nconstientul dinamic are rol esential in intreaga dinamica a vietii psihice( este o facultate autonoma, distincta de ratiune, este o sfera psihca aconstieta (nu poate fi investigata directci doar indirect pornind de la iesirile sale). Calea regala este visul (pentru sondarea inconstientului). Presupunem ca ca dorintele sunt prelucrate dupa alte reguli. -&. *arativi$area /orintele refulate revin in viata psihica intr-o forma deghi$ata (vise, nevro$e, acte ratate nume stalcite, uitare de nume, obiecte) pentru a insela autocen$ura. (+ntrucat nu au capatat solutii reale) Continut - manifest (ce poti povesti din vis) - latent

2mul este structurat in % niveluri "

Sinele (situat in jurul instinctelor, energiilor primare), -ul, Supraeul Sinele tind spre satisfactie imediata, amanarea produce stari de jena, disconfort( intar$ierea satisfacerii produce reorgani$ari fortate pentru a forta interdictiile Supraeul cuprinde interdictiile sociale, idealul moral, idealul de sine. +ntre sine si supraeu e&ista tensiuni. -ul - re$ultatul unui compromis provi$oriu intre sine si supraeu( incearca sa impace presiunile instinctelor cu interdictiile sociale. .uperile de echilibru scot din u$ eul. !dler-pune accent pe inconstientul social (comple&ul de inferioritate). =ustav +ung 0AEB-0F1A pune accent pe inconstientul colectiv (tipare comportamentale, arhietipuri), ele fiind active in psihicul individual poate sa e&plice simbolismul cultural 0. ,. %. omul este structurat la nivelurile " sinele inconstientul colectiv, pre$ent in psihicul individual eul (identittea personala) - iposta$a constienta a omului persona iposta$a sociali$ata a individului (practicarea unor masti de conformare sociala)

@. umbra corespunde incostientului individual (partea obscura si neasumata de catre individ a sufletului e&. Genofobia) animus si anima ca principiu masculin su respectiv feminin al sufletului asa cum sunt asumate si proiectate de se&ul opus (femeia isi formea$a animus-ul - parerea despre barbat- iar barbatul isi formea$a animaconventionala. B. 2rice proces de comunicare este simetric sau complementar dupa cum se intemeiea$a pe egalitatea sau diferenta dintre parteneri.