PSIHOLEPTICE

DUMITRU NICOLETA CRISTINA

ANUL II A - AMF

Psiholeptice: substante ce inhiba activitatea

sistemului nervos prin scaderea vigilitatii,
scaderea performantei intelectuale, sedare
emotionala.
Aici sunt incluse:
-

- opiacee (opiu, morfina, heroina, codeina);

tranchilizante, anxiolitice (benzodiazepine);
barbiturice;
inhalante (solventi, gaze volatile);
alcool.

ALCOOLUL

Termenul alcool este de origine

arab (al kohol) i se traduce prin
efemer.
Concentraia letal de etanol
oscileaz ntre 5-8 mg/ml de snge.
In doze mici, etanolul actioneaza
precum un sedativ inhibitor al
sistemului nervos central si induce o
stare de buna dispozitie, insa
excesul de alcool provoaca o
reducere a functionalitatii in
toate organele de simt , campul
vizual se reduce, se diminueaza
capacitatea de a evalua sunetele
si judecata si este compromis
echilibrul psihomotoriu.
Ficatul poate descompune doar 15
ml alcool/or.

CIUPERCI HALUCINOGENE
(Psilocybe Cubensis)
se consum proaspete sau uscate.
Efecte:balonri, grea, iritare, uoar
mrire a pupilelor, sentimentul unei lumini
puternice, halucinaii (luminie, stelue,
curcubee de lumini), ameeal, sensibilitate
emoional, au loc creteri ale puterii de
concentrare, alteori aceasta scade, cmpul
vizual l distrage i l distreaz pe
consumator
Apar i senzaii de disconfort psihic asociat
cu sentimente de team, de remucri de
genul ce-am fcut? sau ct de departe
pot ajunge?
Dozele foarte mari conduc la experiene la
un pas de moarte, pierderea sinelui, discuii
cu entiti exterioare, reflexe emoionale
extreme, crize psihologice, sentimente
puternice de mirare si fric.
Se gasesc in America Centrala i Mexic.

 Apare fenomenul de
METAQUALONA
"craving"(dorinta intensa de
a retrai efectele substantei
-a fost preparata
psihoactive), si reprezinta
prima data in 1951 ;
cauza recaderilor dupa
-produce relaxare,
perioade lungi de abstinenta.
euforie si toropeala,
bradipnee si
bradicardie (scaderea
frecventei respiratorii
si a pulsului) vorbirea
greoaie, mersul
instabil;
- Dozele crescute pot
determina depresie
respiratorie,
incordonare
musculara sidizartrie.

cu betia BARBITURICE
cel mai des folosite produse sunt
ameteala,
SECONAL , AMITAL
sub forma unor capsule rosii,
relaxare sau
albastre, galbene sau albe.
agitatie, pierderea
-sunt administrate oral sau prin
inhibitiilor,
injectare
dezorientare,
capacitate
scazuta de
articulare a
cuvintelor, tremur
slab, puls
accelerat,
acuitate vizuala
scazuta.
combinate cu
alcool sau alte
medicamente pot
cauza coma sau

INHALANI I SOLVENI

toi inhalanii produc o stare de anestezie, de

amorire a senzaiilor i chiar de pierdere a
cunotinei.
Cele mai frecvente efecte sunt: grea, vom,
ameeal, apatie, durere de cap, euforie.
pe termen lung, inhalanii duc la pierderi n
greutate, la lipsa capacitii de concentrare a
ateniei, lipsa de coordonare, iritabilitate,
depresie, amnezie, tulburri de personalitate,
dermite, eczeme, tulburri digestive, hepatice,
renale si pulmonare.
Aurolacul, cel mai utilizat este un colorant
sintetic sub form de praf argintiu.
Alturi de acesta, o multitudine de produse
(diluani, degresani, fluide corectoare, adezivi,
benzin, fixativ de pr, deodorante, vopsele
spray, gaz lichid din brichete, anestezice

OPIUMUL

Se obine din sucul secretat de

tulpina, frunzele i capsulele
imature ale unui anumit tip de
mac;
Are aspect de plastilin i
culoarea cafeniu nchis
materie prim pentru
fabricarea legal amorfinei,
acodeineii a altor derivai;
se poate ingera ca atare sau
sub form de decoct, iar cel
preparat se fumeaz de obicei,
cu ajutorul unor pipe;
provoac o senzaie de euforie,
cu exaltarea imaginaiei.

MORFINA

face parte din clasa opiaceelor

Poate fi ingerat oral sau injectat
subcutanat, intramuscular sau intravenos;
Efecte:-Anxietate;
-frisoane;
-micorarea pupilelor;
-crampe, stare depresiv,
- ameeal, iritaie, amoreal;
- rigiditate muscular, vise, stare
exagerat de bine;
-crize de lein, uscciune a gurii,
transpiraie nroire a feei, sedare, vom,
tremur,
-sentiment de plutire, stare de ru,
micri musculare necontrolate, micri
necontrolate ale globului ocular,
halucinaii, agitaie, stare de slbiciune,
presiune prea crescut sau prea sczut a
sngelui, dureri de cap, reacii alergice,
dureri abdominale, pierdere a apetitului,
gndire deviat, insomnie.

CODEINA

Se consum pe cale oral,

subcutanat, intramuscular sau
rectal sau poate fi fumat dintr-o
foi de staniol (fugrirea
dragonului).
Efecte:-Afecteaz rspunsurile
emoionale la durere;
- mahmureal, pupile micorate,
vedere neclar,
-ncetinirea ritmului cardiac,
dezorientare, convulsii, halucinaii,
depresii, probleme sexuale,
agitaie, tremur.
. Un efect de moleseala si euforie
se obtine si din consumul de sirop
de tuse (contine codeina)
amestecat cu o parte egala de
bere.

POPPER(aur lichid,
rave, hi-tech, rash)

numele argotic al nitritului de

amil substan folosit la
tratarea anginei;
lichid de culoare glbuie; se
inhaleaz din sticlue de
plastic, din vat sau alte
materiale textile mbibate cu
lichid.
provoac euforie i n acealai
timp anesteziaz i relaxeaz
muchii, ducnd la creterea
plcerii n timpul actului
sexual.
este legal n Italia, Frana,
Spania, Marea Britanie;

TRANCHILIZANTE
(Clorhidrat, Diazepam, Nitrazepam, Clordiazepoxid,
Lorazepam, Oxazepam, Temazepam)
Efecte:- judecat i vorbire neclar,
stare de ebrietate,
-pierderea coordonrii motrice, respiraie
rapid sau nceata, superficial,
tegumente reci i umede.
-apare necesitatea creterii dozei, pentru
a ajunge la aceeai stare de toleran
la mare cautare raman amestecurile pe
baza de diazepam:
Printre cele mai folosite combinatii sunt
diazepamul cu pasta de dinti sau cu
alcool, la care cei mai pretentiosi adauga
si un pic de parfum. Urmeaza
diazepamul cu vitamina C sau combinat
cu tinctura de iod, apa plata si alcool.

...cele mai apreciate produse raman

insa shot-urile de vodka cu pasta de
dinti si aspirina;
-alcoolul combinat cu tranchilizante
(clorhidrat, nitrazepam,
clordiazepoxid, lorazepam,
oxazepam, temazepam);
-medicamentele din clasa
barbituricelor si a somniferelor luate
cu alcool, sau romul amestecat cu
Romparkin.

BIBLIOGRAFIE

Atkinson, R. et. al., Introducere n psihologie, Ed. Tehnic,

Bucureti, 2002.
Baciu, I. Fiziologie, Ed. Didactic i pedagogic,
Bucureti,1977.
Blceanu, C., Voinea C, Neuropsihologie postmodernist,
Ed.Ecologic , 2000.
Barbu, R., Fiziopatologie, Ed. Didactic i pedagogic,
Bucuresti,1980.
Bazac, D., Idealul de via al adolescentului, Ed. Politic,
Bucureti, 1983.
Birch, A., Psihologia dezvoltrii, Ed. Tehnic, Bucureti, 2000
Boro, A., Gurrieri, G., Gurrieri, M., Chimia drogurilor, Ed.
Ecologic, Bucureti, 1998.
Campbell, R., Copiii notri i drogurile, Ed. Curtea Veche,
Bucureti, 2001.
Creu,T., Psihologia varstelor, Ed. Universittii din
Bucureti,1994.