NITRAŢII

Proiect realizat de:

Amaicei Larisa
Asaftei Ana-Alina
Cuprins:

• Definiţie şi mod de acţiune;

• Reprezentanţi;
• Indicaţii şi mod de administrare;
• Asocierea cu alte medicamente;
• Reacţii adverse;
• Bibliografie.
Definiţie şi mod de acţiune
Nitraţii reprezintă o clasă de medicamente utilizate ca
vasodilatatoare şi coronarodilatatoare, înlătură spasmul
coronarian şi ameliorează condiţiile de lucru ale cordului.
Print-un mecanism GMP ciclic-dependent (guanozina
monofosfat ciclic), nitraţii eliberează NO (oxid nitric), care
produce relaxarea fibrelor musculare netede vasculare. La
nivel molecular, nitraţii se fixează de grupările tiolice (SH)
şi formează nitrozo-tioli, care vor elibera NO; acesta va
stimula guanilat ciclaza (GC) şi va creşte producţia de
GMPc (guanozinmonofosfat ciclic), care duce la
defosforilarea complexelor actomiozinice şi la relaxarea
fibrelor musculare vasculare. Patogeneza bolii coronariene
este considerată a avea ca element central deficitul de NO,
de aceea terapia cu nitraţi BCI este o terapie de substituţie.
Reprezentanţi:
Nitroglicerina;
Izosorbid mononitrat;
Izosorbid dinitrat;
Pentaeritril tetranitrat;
Molsidomina;
Nitraţii sunt de 2 tipuri:
Nitraţi cu acţiune scurtă;
Nitraţi cu acţiune prelungită;
Nitraţii cu acţiune scurtă
Acțiunea rapidă a nitroglicerinei cu ameliorarea efectivă a
simptomatologiei conduce la utilizarea acesteia în profilaxia crizelor
anginoase; încetarea accesului anginos și a ischemiei miocardice este
realizată prin efectele vasodilatatoare și reducerea presiunii de umplere
diastolică, care duc la îmbunătăţirea perfuziei subendocardice.
Încetarea eficientă a durerii anginoase poate fi obținută cu nitroglicerină
sublingual, tablete sau spray. Toleranța la nitrați se dezvoltă la
administrarea de nitroglicerină cu acțiune scurtă, ce ar trebui evitată.
Tabletele au o durată mai lungă a acțiunii și pot fi recomandate pentru
profilaxia acceselor anginoase.
Tabletele de nitroglicerină se deteriorează la expunerea la aer și după
deschiderea flacoanelor nu trebuie utilizate mai mult de 6 luni; sprayul
este mai stabil. Nitroglicerina poate cauza efecte secundare vasodilatatoare
dependente de doză, cum ar fi cefaleea și roșeața. Supradoza determină
hipotensiune și activare simpatică reflexă cu tahicardie, ducând la angină
'paradoxală'.
Nitraţi cu acţiune prelungită
Tratamentul cu nitrați cu acțiune prelungită reduc frecvența şi
severitatea episoadelor anginoase și pot crește toleranța la efort.
Tramentul este doar simptomatic, iar studiile nu au reușit să
demonstreze beneficiul unui astfel de tratament asupra
prognosticului.
Câteva preparate de nitrați cu acțiune prelungită sunt: dinitratul
de isosorbid (IS), Isosorbid-5-łnononitrat (ISMN).
Nitroglicerina transdermică permite un control mai bun asupra
duratei de acțiune, dar e mai scumpă decât IS sau ISMN.
Toleranța se poate dezvolta când administrarea continuă a
nitraților atinge niveluri limită cu pierderea acțiunii
antianginoase.
Indicaţii şi mod de aministrare
1) Nitroglicerina:
 este principalul reprezentat;
 este singura medicaţie vasodilatatoare coronariană cu eficacitate promptă
şi reală;
 se găseşte sub formă de comprimate pentru administrare sublinguală,
spray cu aerosoli, soluţie alcoolică 1% (trinitrina) pentru administrare în
picături, unguent, plasturi, discuri adezive, soluţie pentru perfuzie IV;
 se administrează sublingual în timpul crizelor angioase (un comprimat,
respectiv 3 picături), care suprimă criza în 1-2 minute, ducând la
dispariţia durerii în 3-5 min.
 acţiunea durează 30 – 60 min;
 dacă nu cedează criza după primul comprimat, bolnavul îşi administrează
al doilea şi chiar al treilea comprimat sublingual;
 dacă durerea nu dispare nici acum, în cauză poate fi un sindrom
intermediar sau un infarct de miocard;
 Nitroglicerina se poate administra şi preventiv, când bolnavul ştie că
urmează să facă un efort;
 pentru prevenirea crizelor, există preparate sub
formă de pomadă (Nitrol) întinsă pe o bandă de
hârtie impermeabilă, care se aplică seara la culcare
pe regiunea sternală sau pe antebraţ;
 Nitroglicerina nu trebuie administrată dacă în
ultimele 48 ore pacientul a luat sildenafil (Viagra,
inhibitor al fosfodiasterazei).
2) Isosorbid mononitrat, isosorbid dinitrat şi pentaeritril
tetranitrat sunt 3 preparate retard, care se
administrează asimetric (dimineaţa şi la prânz, la
prânz şi seara) şi care sunt folosite pentru tratamentul
de fond al anginei pectorale.
3) Molsidomina este un alt nitrat organic eficient în terapia
antiaginoasă. Avantajul este că nu produce toleranţă,
deoarece mecanismul prin care se eliberează NO nu este
tiolo-dependent.
Asocierea cu alte medicamente
La asocierea nitraţilor antianginoşi cu substanţe care
acţionează asupra căii oxid nitric (NO)/guanozin-
monofosfat ciclic (CGMc), se potenţează efectul
hipotensiv al nitraţilor. Astfel,
este contraindicată asocierea nitraţilor cu:
◦ inhibitorii de fosfodiesterază de tip 5: sildenafil,
vardenafil, tadalafil, avanafil (indicaţi în disfuncţie
erectilă);
◦ medicamente care stimulează guanilat ciclaza
solubilă (GCs): riociguatul (indicat în hipertensiune
pulmonară cronică tromboembolică).
Nitraţii trebuie utilizaţi cu precauţie la asociere cu:
medicamente care scad tensiunea arterială (medicamente
antihipertensive, blocante ale canalelor de calciu, blocante beta-
adrenergice, diuretice, medicamente cu efect hipotensor:
neuroleptice sau antidepresive triciclice, alte vasodilatatoare), cât şi
împreună cu alcool etilic, deoarece acesta potenţează efectul
hipotensor;
alcaloizi din ergot (dihidroergotamina), deoarece nitraţii cresc
concentraţia plasmatică şi efectul dihidroergotaminei (creşte TA,
vasoconstricţie coronariană);
heparina, deoarece scade efectul anticoagulant al acesteia, necesită o
ajustare a dozelor şi o monitorizare a efectului său anticoagulant;
acidul acetilsalicilic, deoarece nitratul poate conduce la depresia
funcţiei plachetare;
N-acetilcisteina poate potenţa efectul vasodilatator al trinitratului de
gliceril;
corticosteroizii şi estrogenii pot determina creşterea efectului
hipotensor al nitraţilor;
laxative, deoarece pot accelera tranzitul intestinal al nitraţilor,
determinând scăderea absorbţiei şi reducerea concentraţiei
Reacţii adverse
Pentru nitraţii antianginoşi sunt raportate reacţii adverse foarte frecvente (cefalee greaţă,
vărsături) şi frecvente (ameţeli, somnolenţă, tahicardie, hTA ortostatică, astenie, scăderea
tensiunii arteriale).
Cefaleea este datorată vasodilataţiei, fiind cea mai frecventă reacţie adversă raportată
pentru nitraţii antianginoşi, şi poate să apară la iniţierea tratamentului. În general, aşa-
numita „cefalee la nitraţi” se ameliorează după câteva zile de tratament. Cefaleea
persistentă este un indicator pentru reducerea dozei sau întreruperea tratamentului.
La începutul tratamentului sau la creşterea dozei poate să apară hTA, mai ales cu caracter
ortostatic, însoţită de tahicardie reflexă, lipotimie şi vertij. Tahicardia reflexă poate fi
evitată prin asociere cu un betablocant. În cazuri rare, o scădere marcantă a tensiunii
arteriale poate fi asociată cu o accentuare a simptomelor de angină pectorală (efectul
paradoxal al nitraţilor). Excepţional, pot să apară stări de colaps, cu bradicardie şi
sincopă. hTA poate să determine ischemie cerebrală.
În condiţiile unui tratament continuu cu doze mari, apare tahifilaxie, precum şi toleranţă
acută cu alţi nitroderivaţi. De aceea trebuie evitată administrarea continuă de doze mari
pentru a preveni reducerea sau pierderea efectului terapeutic.
Utilizarea anterioară a preparatelor pe bază de nitraţi cu acţiune prelungită poate determina
toleranţă la efectele nitraţilor cu durată scurtă.
Dozele mari de trinitrat de gliceril pot provoca vărsături, cianoză, stare de
nelinişte, methemoglobinemie şi insuficienţă respiratorie. În timpul tratamentului cu
trinitrat de gliceril poate să apară tranzitoriu hipoxemia, ca urmare a redistribuirii relative
a perfuziei sangvine în zonele alveolare hipoventilate.
Rareori pot apărea reacţii alergice. Poate să apară vasodilataţie cutanată cu eritem. În
cazuri izolate poate să apară o dermatită exfoliativă.
Bibliografie
https://www.medichub.ro/reviste/farmacist-ro/tratamen
tul-farmacologic-in-bolile-cardiovasculare-ischemice-i
d-2257-cmsid-62
;
https://ec.europa.eu/health/documents/community-regi
ster/2015/20150605131936/anx_131936_ro.pdf
;
http://www.mymed.ro/antianginoase.html ;
https://www.pcfarm.ro/dictionar.php?id=nitrati ;
PROTOCOLUL DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT
AL ANGINEI PECTORALE STABILE, Adaptat după
Ghidul de management al infarctului miocardic al
Ministerului Sănătății, publicat În Monitorul Oficial,
Partea I nr. 608bis din 03/09/2009.