Denitia si legatura cu morsmele ane

Exemple
Grupul izometriilor si subgrupurile sale importante
Descompunerea unei izometrii in produse de simetrii ortogonale fata de hiperplane

Curs 4
Izometrii

Oana Constantinescu

Oana Constantinescu Curs 4

1 Denitia si legatura cu morsmele ane

2 Exemple

3 Grupul izometriilor si subgrupurile sale importante

4 Descompunerea unei izometrii in produse de simetrii ortogonale

fata de hiperplane
Denitia izometriilor

Denition
 −
→   −
→ 
Fie E1 = E1 , E1 , Φ1 si E2 = E2 , E2 , Φ2 doua spatii ane
euclidiene si d1 : E1 × E1 → R, d2 : E2 × E2 → R functiile distante
corespunzatoare. O aplicatie f : E1 → E2 se numeste izometrie
daca
d1 (A, B) = d2 (f (A), f (B)) , ∀A, B ∈ E1 .

Exercitiu Demonstrati, folosind denitia, ca orice translatie a unui

spatiu an euclidian este o izometrie.
Consecinta1 Orice izometrie intre doua spatii ane euclidiene este
o aplicatie injectiva.
→
− − → −
→
Consecinta2 Urma f : E1 → E2 a oricarei izometrii pastreaza
→
− −
→
normele vectorilor: k →−u k1 =k f (ū) k2 , ∀ū ∈ E1 .
Ultima consecinta ne sugereaza sa studiem legatura intre izometrii
si morsmele ane cu aplicatia liniara asociata ortogonala.
Theorem
O aplicatie f : E1 → E2 intre doua spatii ane euclidiene este
izometrie daca si numai daca f este morsm an cu aplicatia liniara
→
− − → −
→
asociata f : E1 → E2 ortogonala.

Proposition
Orice izometrie transforma subspatii ane in subspatii ane de
aceeasi dimensiune nita.
Corolar O izometrie pastreaza relatia a  intre si raportul simplu a trei
puncte. Prin urmare orice izometrie transforma drepte ane in drepte
ane, semidrepte in semidrepte, segmente in segmente, plane in plane,
semiplane in semiplane, semispatii in semispatii.

Denition
Numim gura a unui spatiu an orice submultime nevida F ⊂ E. Doua
guri F1 , F2 ⊂ E se numesc congruente daca exista o izometrie
f : E → E cu proprietatea f (F1 ) = f (F2 ). Notam F1 ≡ F2 .

Relatia de congruenta pe multimea gurilor unui spatiu an este o relatie

de echivalenta.
Exemple
Teorema de caracterizare a izometriilor ne ofera o serie de exemple,
pornind de la aplicatiile ortogonale cunoscute.
Orice translatie tū : E → E este o izometrie, deoarece este
morsm an cu urma aplicatia identitate Id− → care evident este
E
aplicatie ortogonala. Translatiile nu au puncte xe.
Exemple

Denition
 →
− 
Fie E n = E , E , Φ un spatiu an euclidian si
 − → 
E1 = E1 , E1 , Φ|E1 ×E1 un subspatiu a.e. al sau. Simetria lui E
−
→ ⊥
fata de E1 , paralela cu E1 se numeste simetria ortogonala a lui
E fata de E1 .

Simetria ortogonala a lui E n fata de E1 are ca urma simetria

→
− −
→ −
→ −
→
ortogonala a spatiului liniar E fata de E1 . Stim ca S−→ : E1 → E1
E1
este o aplicatie ortogonala, deci obtinem o izometrie.
Simetria ortogonala
Simetria ortogonala

Notam simetria ortogonala a spatiului a.e. E fata de E1 prin

SE1 : E → E . Ea asociaza ecarui punct P ∈ E punctul P 0 ,
simetricul lui P fata de E1 , obtinut astfel. Se considera E2
subspatiul an normal prin P la E1 si {Q} = E2 ∩ E1 . (Am
demonstrat in primul curs ca intersectia a doua subspatii a.e.
normale e formata dintr-un singur punct). Q se numeste proiectia
ortogonala a lui P pe E1 .
Punctul P 0 ∈ E2 este unic determinat de conditia ca punctul Q sa
e mijlocul segmentului [PP 0 ].
In cazul in care E1 este un hiperplan observam ca E1 este
hiperplanul mediator al segmentului [PP 0 ].
Aplicatia PrE1 : E → E1 ⊂ E ce asociaza ecarui P proiectia sa
ortogonala pe E1 se numeste proiectia ortogonala a lui E pe E1 .
Observam ca SE1 = 2PrE1 − IdE si ca toate punctele lui E1 sunt
xe pentru SE1 .
Fie A ∈ E1 xat arbitrar. Atunci
−→ −−−−−−−−−→ −→
→ (AP), ∀P ∈ E ⇔ SE1 (P)SE1 (R) = S−
SE1 (P) = A+S− → (PR), ∀P, R ∈ E .
E1 E 1
Simetria ortogonala
Rotatia in plan
Fie planul an euclidian orientat E 2 , Ω un punct din E si
α ∈ (−π, π].
Denition
Se numeste rotatie de centru Ω si unghi α aplicatia RΩ,α : E → E
denita astfel: RΩ,α (Ω) = Ω si pentru orice punct P ∈ E , P 6= Ω,
RΩ,α (P) = P 0 , unde P 0 este unic determinat de conditiile
P 0 ),
(
d(Ω, P) = d(Ω,
−→ −−→0 
]o ΩP, ΩP = α.

Observam ca urma lui RΩ,α este rotatia geometrica de unghi α in

→
− →
− →
−
planul vectorial E , Rα : E → E si aceasta este o aplicatie
ortogonala.
Singurul punct x al unei rotatii este centrul sau (atunci cand
α 6= 0).
−→ −−−−−−−−−−−→ −→
RΩ,α (P) = Ω+Rα (ΩP), ∀P ∈ E ⇔ RΩ,α (P)RΩ,α (S) = Rα (PS), ∀P, S ∈ E .
Rotatia in plan
Rotatia in spatiu
Intr-un spatiu a.e. trei dimensional orientat E 3 se considera o
→
−
dreapta ana orientata d si α ∈ (−π, π]. Consideram ā ∈ d
orientat pozitiv, nenul. Denim rotatia in jurul dreptei d de
unghi α aplicatia Rd,α : E → E denita prin

Rd,α (A) = A, ∀A ∈ d, Rd,α (P) = P 0 , P ∈

/ d,
unde P 0 e unic determinat astfel: se considera π planul prin P
−→ −
normal dreptei d si {Ω} = d ∩ π ; e b̄ = ΩP ∈ → π si
c̄ = ā × b̄ ∈ →
−
π ; se orienteaza planul π astfel incat {b̄, c̄} este o
baza pozitiva in → −
π ; in π se aplica lui P rotatia de centru Ω si unghi
orientat α, obtinandu-se astfel punctul P 0 .
→
−
Urma rotatiei Rd,α este rotatia geometrica a lui E in jurul lui ā, de
→
− →
−
unghi orientat α, studiata in primul semestru Rā,α : E → E .

−→ −−−−−−−−−−−→ −→
RΩ,α (P) = Ω+Rā,α (ΩP), ∀P ∈ E ⇔ RΩ,α (P)RΩ,α (S) = Rā,α (PS), ∀P, S ∈ E .

Se observa ca toate punctele xe ale acestei izometrii sunt punctele

dreptei d , numita si axa de rotatie.
Rotatia in spatiu
Grupul izometriilor
Propozitie
O izometrie intre doua spatii ane de aceeasi dimensiune nita este
o bijectie.
Deoarece multimea morsmelor ane bijective ale unui spatiu an
are structura de grup, numit grupul an GA(E ), si multimea
→
−
aplicatiilor ortogonale ale spatiului liniar director E are tot
→
−
structura de grup, O( E ), se obtine:
Theorem
Multimea izometriilor unui spatiu an euclidian nit dimensional E n
are structura de grup in raport cu compunerea functiilor. Notam
acest grup cu GI(E n ) sau Izo(E n ).
Reformuland, am obtinut ca multimea izometriilor unui spatiu an
euclidian nit dimensional En este un subgrup al grupului an GA(E n ).
Putem enunta un rezultat mai general, cand nu impunem ca dimensiunea
spatiului an sa e nita. Multimea izometriilor bijective ale unui spatiu
an este un subgrup al grupului an.
Grupul ortogonal

Amintim ca multimea aplicatiilor liniare ortogonale ale unui spatiu

→
−
liniar de dimensiune n, de exemplu E , formeaza un grup in raport
→
−
cu compunerea functiilor, grup pe care il vom nota O( E ).
Acest grup este izomorf cu grupul matricilor ortogonale de ordin n,
cu elemente reale, numit grupul ortogonal de ordin n.

O(n) = A ∈ Mn (R) | AAt = At A = In .



Izomorsmul este functia ce asociaza ecarei aplicatii ortogonale

→
−
matricea sa in raport cu o baza ortonormata xata in E .
→
− →
−
Grupul O( E ) are ca subgrup multimea rotatiilor SO( E ) (a
aplicatiilor ortogonale de specia I), subgrup izomorf cu grupul
ortogonal special SO(n), unde

SO(n) = {A ∈ O(n) | detA = 1} .

Denition
O izometrie f : E → E ce admite un punct x Ω ∈ E ( f (Ω) = Ω)
se numeste centro-izometrie de centru Ω. Mutimea
centro-izometriilor cu centrul Ω se noteaza cu GI(E n , Ω).

De exemplu rotatia in plan este o centro-izometrie.

Proposition
Multimea centro-izometriilor GI(E n , Ω) este un subgrup al lui
GI(E n ), grup izomorf cu O(n).
→
− →
−
Izomorsmul cautat este ξ : GI(E n , Ω) → O( E ), ξ(f ) = f , deci
functia ce asociaza ecarei izometrii urma sa.
Aceasta functie ne ofera un morsm de grupuri intre GI(E n ) si
→
−
O( E ), mai exact, pentru orice izometrii f , g are loc
−−→ → − −
f ◦g = f ◦→ g . In plus compunerea a doua aplicatii ortogonale
este ortogonala. Daca dorim sa obtinem un izomorsm de grupuri,
avem nevoie de conditia suplimentara f (Ω) = Ω.
Deplasari

Proposition Pentru ecare Ω ∈ E , orice izometrie a lui E se descompune in

mod unic in produsul dintre o centro-izometrie de centru Ω si o translatie.

Denition
Se numeste deplasare (miscare) o izometrie cu aplicatia liniara asociata o
−
→ −
→
aplicatie ortogonala de specia I: f ∈ SO( E ).
Se numeste antideplasare o izometrie cu aplicatia liniara asociata o aplicatie
ortogonala de specia a II-a.
Notam multimea deplasarilor cu D(E n ).

Translatiile si rotatiile (in planul E 2 si spatiul E 3 ) sunt deplasari, cat si simetria

ortogonala fata de o dreapta ana in E 3 . Simetria ortogonala fata de un
hiperplan este o antideplasare.
Proposition Multimea deplasarilor unui spatiu an este un subgrup al grupului
izometriilor.
Multimea deplasarilor cu un punct x este un subgrup al lui D(E n ), izomorf cu
−
→
SO( E ).
Ecuatiile unei izometrii
Theorem
Fie E n un spatiu an euclidian n dimensional si o aplicatie
f : E → E . O conditie necesara si sucienta pentru ca f sa e o
izometrie este existenta unui reper ortonormat
R = {O; ē1 , ē2 , · · · , ēn } astfel incat pentru un punct P cu
coordonatele (x 1 , x 2 , · · · , x n ) in reperul R, coordonatele
(y 1 , y 2 , · · · , y n ) ale lui f (P) in acelasi reper sa e de forma:
n n
+ b , i ∈ 1, n, si (1)
X X
i
y = aji x j i
aik ajk = δij .
j=1 k=1

Reformulam (1) in scriere matriciala:

Y = AX + B, A ∈ O(n),
x1
 1
b1
    
y
 x2   y2  2 
 , B =  b  , A = ai ∈ O(n).


unde X =
 ··· , Y =  ···
 
  ···  j

xn yn bn
Descompunerea unei izometrii in produs de simetrii

Theorem
Orice izometrie a unui spatiu an euclidian n-dimensional se poate
descompune in produs de cel mult n + 1 simetrii ortogonale fata de
hiperplane.
De exemplu, orice translatie tū : E → E se poate scrie ca produsul
a doua simetrii ortogonale fata de doua hiperplane paralele
−
→ ⊥
H1 k H2 , cu ū ∈ H1 si reciproc.
Particularizam acest rezultat pentru o translatie in plan.
 →
−
tū = Sd2 ◦ Sd1 , ū ⊥ d , k ū k= 2d(d1 , d2 ).
Orice rotatie de centru Ω si unghi α in plan este produsul dintre
doua simetrii ortogonale fata de doua drepte concurente in Ω si
reciproc.

RΩ,α = Sd2 ◦ Sd1 , d1 ∩ d2 = {Ω} , α = 2]o (d1 , d2 ) .