Cursul 14

Integrale multiple
Pentru functii reale vectorial-scalare, adic
a pentru functii f : A Rn ! R (de mai multe variabile
reale si cu valori n R), corespondenta notiunii de integral
a denit
a, n sens Riemann, din cazul
unidimensional, cnd n = 1 (v. cursul 13), este cea de integral
a multipl
a. n particular, cnd n = 2,
se poate vorbi despre integrala dubl
a (util
a ndeosebi n aprecierea valorilor unor caracteristici numerice
ale entit
atilor geometrice sau zice plane), iar cnd n = 3 se poate deni si opera cu integrala tripl
a,
pentru calculul unor elemente (volum, mas
a etc.) ce sunt caracteristice corpurilor din spatiul euclidian
tridimensional .
Ca si n cazul n care n = 1, notiunea riemannian
a de integral
a depinde de domeniul (compact sau
necompact) si de integrandul (m
arginit sau nem
arginit, parametrizat sau nu) pentru care se deneste,
ind, dup
a caz, proprie sau improprie, cu parametri si respectiv f
ar
a parametri. Oricum, ca si n
cazul unidimensional, cnd integrala se deneste prin intermediul conceptului de lungime (m
asur
a) a
intervalelor partiale ce intervin n cadrul unei diviziuni (partitii), este necesar
a introducerea prealabil
a
a notiunii de arie (cnd n = 2), volum (cnd n = 3) si, n general, m
asur
a a unei multimi, respectiv
de multime m
asurabil
a (n sens Jordan sau Lebesgue). Iat
a de ce, prezentnd aici extensia notiunii
de integral
a Riemann pentru functii reale de mai multe variabile, mention
am mai nti elementele
denitorii ale notiunii de m
asur
a Jordan a unei multimi din Rn si, raportndu-ne la aceasta, expunem
apoi conceptul de integral
a multipl
a (n special, cel de integral
a dubl
a si de integral
a tripl
a, proprie si
improprie).
M
asura Jordan a unei mul
timi.
Mul
timi din Rn m
asurabile n sens Jordan
n spatiul euclidian Rn , consider
am n cele ce urmeaz
a c
a exist
a dat un reper ortonormat, n raport
cu care putem s
a ne referim la n axe de coordonate.
Deni
tia 14.1
i) Date ind a01 ; a02 ; : : : ; a0n 2 R si b01 ; b02 ; : : : ; b0n 2 R, a
sa nct a0k < b0k , 8 k = 1; n,
se nume
ste interval compact n-dimensional, cu "extremit
a
tile" (dupa caz, laturile cnd n = 2, muchiile - cnd n = 3, fe
tele - cnd n 4) paralele cu axele de coordonate,
multimea (dreptunghiul - cnd n = 2, paralelipipedul - cnd n = 3, hiperparalelipipedul cnd n 4)
I0 = (x1 ; x2 ; : : : ; xn ) 2 Rn j a0k xk b0k ; 8 k = 1; n
a carui m
asur
a (Jordan) este, prin denitie, num
arul (cu semnicatie de arie - cnd n = 2,
volum - cnd n = 3, hipervolum - cnd n 4) dat de produsul notat cu (I0 ) si egal cu
(b01

a01 )(b02

a02 ) : : : (b0n

a0n ):

ii) Numim mul

time elementar
a, m
asurabil
a n sens Jordan, orice multime din Rn , obtinuta
ca reuniune nita de intervale compacte n-dimensionale, cu "extremitatile" paralele cu axele de
coordonate si fara puncte interioare comune.
Cu alte cuvinte, o multime elementar
a, m
asurabil
a n sens Jordan, n Rn , este o multime E Rn
pentru care exist
a un num
ar nit, q 2 N , de intervale compacte n-dimensionale, Il = [al1 ; bl1 ] [al2 ; bl2 ]
l
l
[an ; bn ], l = 1; q, astfel nct
q
[
E=
Il
l=1

si Ij \ Il = ?, 8 j; l 2 f1; 2; : : : ; qg, j 6= l. Prin denitie, m

asura Jordan a mul
timii elementare
E este num
arul
q
X
(E) =
(Il );
l=1

Qn

unde (Il ) = k=1 (blk alk ) (n conformitate cu i)).

Se noteaz
a cu EJn familia tuturor multimilor elementare din Rn care sunt m
asurabile Jordan, n
sensul Denitiei 14.1, ii).
Rn o multime marginita. Se nume
ste m
asur
a Jordan interioar
a a

Deni
tia 14.2 Fie A
mul
timii A numarul

A; E 2 EJn g:

(A) = sup f (E) j E

Analog, se nume
ste m
asur
a Jordan exterioar
a a mul
timii A numarul
A; E 2 EJn g:

(A) = inf f (E) j E

Atunci cnd multimea A nu include nici o multime elementara, masurabila Jordan, E, denim
(A) = 0.
Rn , exist
a att

Observa
tie: Este evident c
a, pentru orice multime m
arginit
aA
(A), n R+ , avnd loc relatia (A)
(A).

(A), ct si

Deni
tia 14.3 Se spune ca o multime marginita A Rn este m
asurabil
a n sens Jordan daca
(A) = (A). Cnd n = 2 si (A) = (A), multimea A se nume
ste carabil
a (Jordan).
Valoare comun
a a m
asurilor interioar
a (Jordan) (A) si exterioar
a (Jordan) (A) se numeste,
atunci cnd A este m
asurabil
a n sens Jordan (n Rn ), pur si simplu, m
asura Jordan (aria Jordan
- cnd n = 2, volumul Jordan - cnd n = 3 sau hipervolumul Jordan - cnd n 4) a mul
timii
A si se noteaz
a cu J (A).
Observa
tii:
1) Orice E din EJn este m
asurabil
a (n sens Jordan) n conformitate cu Denitia 14.3, deoarece
q
q
n
X
X
Y
(Il ) =
(blk alk ):
J (E) = (E) =
l=1

l=1

k=1

2) Nu orice multime m
arginit
a din Rn este Jordan m
asurabil
a n sensul Denitiei 14.3.
De exemplu, cnd n = 2, multimea AD = f(x; y) 2 Rn j 0
fD : R ! R este functia lui Dirichlet, denit
a prin
8
< 1; x 2 Q
fD (x) =
:
0; x 2 R n Q;
nu este carabil
a (nu are arie Jordan), deoarece
2
m
arginit
a n R .

1; 0

(AD ) = 0 6= 1 =

fD (x)g, unde

(AD ), chiar dac

a este

3) Exist
a multimi neelementare (n sensul Denitiei 14.1, ii)) care sunt Jordan m
asurabile (n sensul
Denitiei 14.3). Un exemplu n acest sens l constituie multimea carabil
a f - subgraful unei
functii f : [a; b] ! R+ integrabile Riemann pe [a; b] (cu a; b 2 R, a < b), adic
a multimea
f

= (x; y) 2 R2 j a

b; 0

f (x) ;

pentru care avem:

J( f)

= aria(

f)

Zb

f (x) dx.

ntr-adev
ar, dac
a f 2 R[a; b], atunci f 2 B[a; b] (v. Propozitia 13.1 ) si, pentru orice diviziune
= fa = x0 < x1 < : : : < xn 1 < xn = bg a intervalului [a; b], exist
a mi (respectiv Mi ), din
R, ca margine inferioar
a (respectiv superioar
a) a functiei f pe intervalul [xi 1 ; xi ], 8 i = 1; n.
n
[
0
Considernd multimea E =
[xi 1 ; xi ] [0; mi ], avem: E 0 2 Ej2 , E 0
si (E 0 ) =
f
n
X

i=1

mi (xi xi

1)

= sf ( ) (suma Darboux inferioar

a, corespunz
atoare lui f si lui

i=1

consecinta, rezult
a c
a sf ( )

an
ator, considernd E 00 =
f ). n mod asem

[0; Mi ], vedem c
a E 00 2 EJ2 , E 00

si

(E 00 ) =

n
X

2 D[a; b]). n
n
[

[xi

1 ; xi ]

i=1

Mi (xi

xi

1)

i=1

= Sf ( )

f ),

unde Sf ( ) este suma Darboux superioar

a, corespunz
atoare lui f si . Prin cumulare, avem:
sf ( )
( f)
( f)
Sf ( ), 8 2 D[a; b]. Dar, cum f este integrabil
a pe [a; b], este
Zb
adev
arat
a relatia: I = sup sf ( ) = inf Sf ( ) = I = f (x) dx (v. Teorema 13.2). Se ajunge
a

astfel la concluzia exprimat

a prin egalitatea

f)

f)

Zb

f (x) dx, ceea ce, tinnd

seama de Denitia 14.3, nseamn

a tocmai c
a

este o multime carabil

a (adic
a m
asurabil
a n
Zb
sens Jordan n R2 ) si are aria (adic
a m
asura p
atratic
a) Jordan egal
a cu
f (x) dx.
f

Mai general, deducem c

a, dac
a f; g : [a; b] ! R sunt dou
a functii integrabile pe [a; b], astfel nct
f (x) g(x), 8 x 2 [a; b], atunci multimea f;g = (x; y) 2 R2 j a x b; f (x) y g(x) are arie
Jordan si
Zb
(g(x) f (x)) dx:
J ( f;g ) =
a

Asa este cazul n care 0 < e

a, 0 < eb, a =

8 x 2 [a; b] = [ e
a; e
a], caz caracteristic multimii
(
f;g

(x; y) 2 R j

e
a

e
a, b = e
a, f (x) =
e
a;

eb p
e
a2
e
a

x2

eb p
e
a2
e
a
y

eb p
e
a2
e
a

x2

eb p
e
a2
e
a

x2 ,

x2
y2
+
1 = 0. Prin calcul,
eb2
e
a2
aeb. Asadar, aria (Jordan a) elipsei de semiaxe e
a si eb este
J ( f;g ) = e

adic
a multimii punctelor interioare si de pe frontiera elipsei de ecuatie
g
asim c
a, n acest caz, avem:
egal
a cu e
aeb.

x2 si g(x) =

Propozi
tia 14.1 O multime B
Rn este de m
asur
a Jordan nul
a, daca poate inclusa ntrn
o multime E 2 EJ , de masura orict de mica. Cu alte cuvinte, avem J (B) = 0 daca, 8 " > 0,
9 E" 2 EJn , astfel nct B E" si J (E" ) < ".

Demonstra
tie: Faptul c
a 8 " > 0, 9 E" 2 EJn , asa nct B E" si J (E" ) < " implic
a (B) = 0.
Cum 0
(B)
(B), rezult
a c
a (B) = (B) = 0, ceea ce, n virtutea Denitiei 14.3, nseamn
a
c
a B este m
asurabil
a n sens Jordan, avnd m
asura Jordan nul
a.
J
Cteva conditii necesare si suciente pentru ca o multime din Rn s
a e m
asurabli
a n sens Jordan
sunt reunite n urm
atorul rezultat:
Rn o multime marginita. Atunci, armatiile de mai jos sunt echivalente:

Teorema 14.1 Fie A

a) A este Jordan masurabila;

b) 8 " > 0, exista E"0 si E"00 din EJn , astfel nct E"0
c) @(A) este Jordan masurabila si
d) Exista sirurile
e

lim
(Em )
m!1 J

em
E

(Em ).
m!1 J

E"00 si

0
J (E" )

00
J (E" )

< ";

(@(A)) = 0;

EJn si

m2N

= lim

bm
E

m2N

em
EJn , a
sa nct E

bm , 8 m 2 N si
E

Demonstra
tie: Pentru echivalenta armatiilor a) si b), vedem mai nti c
a, dac
a A este Jordanm
asurabil
a, atunci (A) = (A) = j (A) si, din denitia (caracterizarea) cu """ a marginii superioare ce d
a pe (A), rezult
a c
a, 8" > 0, 9 E"0 2 EJn asa nct E"0
A si J (A) 2" < J (E"0 ), iar
din denitia marginii inferioare ce d
a pe (A), reiese c
a, 8 " > 0, 9 E"00 2 EJn astfel nct E"00
A si
"
00
0
00 din E n , nct
(E
)
<
(A)
+
.
A
s
adar,
dac
a
(A)
=
(A)
=
(A).
atunci,
8
"
>
0,
9
E
s
i
E
J
J
J
"
"
"
J
2
"
"
00
0
J (E" ) < J (A) + 2
J (E" )
J (A)
2 = ".
0
A E"00 si J (E"00 )
Reciproc, dac
a, 8 " > 0, 9 E"0 ; E"00 2 EJn , astfel nct E"0
J (E" ) < ", atunci
(A) < ". Deci, (A) = (A). Adic
a A este Jordan m
asurabil
a.
0
(A)
Privitor la faptul c
a a) si c) sunt armatii echivalente, putem vedea la nceput c
a, dac
a A este
m
asurabil
a Jordan, iar a) si b) sunt echivalente, atunci, 8 " > 0, 9 E"0 si E"00 2 EJn , asa nct E"0 A

E"00 si

00
J (E" )
o

0
J (E" ) =

00
0
J (E" E" ) < ": Cum F r(A) = A A

E"00 E"0 = E"00 E"0 , iar E"00 E"0 2 EJn

a c
a, potrivit Propozitiei 14.1, multimea F r(A) este Jordansi J (E"00 E"0 ) = J (E"00 E"0 ) < ", rezult
m
asurabil
a si J (F r(A)) = 0. Invers, dac
a c) este adev
arat
a, atunci, prin aplicarea Propozitiei 14.1,
n
rezult
a c
a, 8 " > 0, 9 E" 2 EJ astfel nct J (E" ) < " si F r(A) E" . Dar, cum orice multime din EJn ,
care contine frontiera multimii A, se poate scrie ca diferenta a dou
a multimi din EJn , ntre care se aa
0
00
inclus
a A, se poate spune c
a, 8 " > 0, odat
a cu E" , exist
a E" si E" din EJn , astfel nct E" = E"00 E"0 ,
00
0
si E"0 A E"00 . Deci are loc b), adic
a a).
J (E" )
J (E" ) = J (E" ) < "
1
n ne, b) si d) sunt echivalente deoarece, dac
a are loc b), atunci, pentru " = m
, cu 8m 2 N ,
1
0
00
n
e
b
e
b
b
e
9 Em = E" si Em = E" din EJ , astfel nct Em A Em , 8m 2 N si 0
J (Em )
J (Em ) < m ,
em ) = lim J (E
bm ). Reciproc, dac
adic
a lim J (E
a d) este adev
arat
a, atunci 8 " > 0, exist
a m(") 2
m!1

m!1

N , asa nct, 8m 2 N cu m
em(") si E"00 = E
bm(") :
E"0 = E
Observa
tii:

m("), avem

J (Em )

J (Em )

< " si prin urmare, b) are loc, cu

J

1) Pe baza echivalentei dintre armatiile a) si b) din Teorema 14.1, se poate spune c

a orice multime
Jordan-m
asurabil
a este, n mod necesar, m
arginit
a.
2) Orice multime A Rn care este Jordan-m
asurabil
a si care are
faptul c
a (A) = 0:

J (A)

= 0 se caracterizeaz
a prin

3) O multime Jordan-m
asurabil
aA

Rn are

o
J (A)

6= 0 dac
a si numai dac
a A 6= ?:

4) Gracul oric
arei functii continue f : [a; b] ! R+ este o multime din R2 , de arie (m
asur
a p
a2
tratic
a) Jordan nul
a. Aceasta ntruct f 2 C[a; b] R[a; b] si deci f = f(x; y) 2 R =a x b;
0
y
f (x)g este Jordan - m
asurabil
a si, prin echivalenta armatiilor a) si c) din enuntul
Teoremei 14.1, multimea F r( f ) are arie (Jordan) nul
a. Astfel, si Gf F r( f ) are aria nul
a.
5) Orice multime din R2 a c
arei frontier
a este o reuniune nit
a de grace ale unor functii continue
are arie (Jordan).
6) Orice disc din R2 are arie, ntruct, exist
a ntotdeauna dou
a siruri de multimi din EJ2 , unul al
poligoanelor cu n laturi, nscrise n cercul-frontier
a al discului si cel
alalt al poligoanelor cu n
laturi, circumscrise respectivului cerc, asa nct diferenta ariilor poligoanelor cu cte n laturi
este orict de mic
a pentru n sucient de mare. Astfel, n virtutea echivalentei dintre d) si a) (v.
Teorema 14.1), discul are arie.
Notnd cu MnJ multimea tuturor p
artilor lui Rn care sunt m
asurabile n sens Jordan,
a
pot evidentiate unele propriet
ati ale m
asurii Jordan si, implicit, ale elementelor din MnJ , dup
cum urmeaz
a.
Teorema 14.2 (Propriet
a
ti ale m
asurii Jordan)
1) J (A) 0, 8A 2 MnJ (proprietatea de nenegativitate).
o

2) J (A [ B) = J (A) + J (B); 8A; B 2 MnJ cu A \ B = ? (proprietatea de aditivitate nita).

3) 8A; B 2 MnJ ; cu B A =) AnB 2 MnJ si J (AnB) = J (A)
J (B) (proprietatea de substractivitate).
4) 8A; B 2 MnJ ; cu B A =) J (B)
J (A) (proprietatea de monotonie).
n
5) 8A 2 MJ ; cu J (A) = 0 si 8 B A =) B 2 MnJ si J (B) = 0 (proprietatea de completitudine).
6) 8f : Rn ! Rn , f = izometrie si 8A 2 MnJ =) f (A) 2 MnJ si J (f (A)) = J (A) (proprietatea
de invarianta la izometrii).

Demonstra
tie: 1) 8A 2 MnJ =)
o

J (A)

(A) =

(A)

J (E)

= (E)

0; 8 E 2 EJn :

2)8A; B 2 MnJ cu A \ B = ? =) F r(A [ B) F r(A) [ F r(B); J (F r(A)) = 0; J (F r(B)) = 0 si, ca

atare, J (F r(A [ B)) = 0: Asadar: A [ B 2 MnJ : Totodat
a, A 2 MnJ =) 8 " > 0, 9 E"0 , E"00 2 EJn , asa
"
0
00
00
0
n
0
00
n
nct E" A E" si J (E" )
sa
J (E" ) < 2 : De asemenea, B 2 MJ =) 8 " > 0, 9 F" , F" 2 EJ , a
"
0
00
00
0
0
0
00
00
nct F" B F" si J (F" )
J (F" ) < 2 : Atunci: J (E" )+ J (F" )
J (A[B)
J (E" )+ J (F" );
0 )+
0)
00 )+
00 )
00
(E
(F
(A)+
(B)
(E
(F
s
i
deci
j
(A
[
B)
(A)
(B)j
J
J
J
J
J
J
J
J
J
J (E" )
"
"
"
"
"
"
0
00
0
a J (A [ B) = J (A) + J (B).
J (F" ) < 2 + 2 = ", adic
J (E" ) + J (F" )
n
n
3)8A 2 MJ =) F r(A) 2 MJ si J (F r(A)) = 0; 8B
A si A n B
A =) F r(A n B)
o

F r(A) =) J (F r(A n B)) = 0 =) A n B 2

J (A n B) + J (B) =) J (A n B) = J (A)

2)
\
A = (A n B) [ B si A
n B \ B = ? =)
J (B):

MnJ ;

j (A)

3)+1)

4)8A; B 2 MnJ si B A =) J (A)

0:
J (B) = J (A n B)
n
5)8A 2 MJ , J (A) = 0 () (A) = 0; 8 B A =) (B) = 0 =) B 2 MnJ si J (B) = 0:
6)8f : Rn ! Rn , f = izometrie =) f (EJn ) = EJn =)
(A)
(f (A))
(f (A))
n
n
8A 2 MJ =) (A) = (f (A)) = (f (A)) = (A) =) f (A) 2 MJ si J (f (A)) = J (A):

(A);
J

Integrala multipl
a, n sens Riemann, pe mul
timi compacte
Fie D Rn o multime nevid
a, conex
a, nchis
a si m
arginit
a, astfel nct D 2 MnJ , unde, dup
a cum
n
n
am specicat mai sus, MJ este multimea tuturor submultimilor Jordan-m
asurabile ale lui R . De
asemenea, e o functie f : D ! R.
Deni
tia 14.4 a) Se nume
ste parti
tie a lui D orice familie nita de subdomenii Di
p
S
astfel nct Di 2 MnJ , 8i = 1; p, Di \ Dj = ?, 8i; j 2 f1; : : : ; pg, i 6= j si D =
Di .

D; i = 1; p,

i=1

b) Notnd cu

o asemenea partitie, se dene

ste norma ei, notata cu k k, prin max fdiam(Di )g,
1 i p

unde diam(Di ) nseamna diametrul subdomeniului Di (n raport cu distanta euclidiana pe Rn ).

Observa
tie:
n virtutea propriet
atii de aditivitate nit
a (v. Teorema 14.2-2)), avem:

J (D)

p
P

i=1

J (Di ).

Deni
tia 14.5 Fie
= fDi gi=1;p o partitie a lui D si i = ( i1 ; i2 ; : : : ; in ) 2 Di un punct arbitrar
ales, 8i = 1; p. Notam cu
multimea de puncte 1 ; 2 ; : : : ; p . Se nume
ste suma Riemann ata
sata
1 2
p
functiei f : D ! R, partitiei
si setului de puncte ; ; : : : ; din
, numarul
f(

)=

p
X

f ( i)

J (Di ):

i=1

Deni
tia 14.6 Spunem ca functia f : D ! R, marginita pe multimea conexa, marginita, nchisa
si Jordan-masurabila D
Rn , este R integrabila (Riemann integrabila) pe D, daca exista I 2 R,
cu proprietatea ca, 8" > 0,9 (") > 0, a
sa nct, oricare ar o partitie
= fDi gi=1;p a lui D, cu
i
k k < (") si oricare ar punctele 2 Di , i = 1; p, avem:
j

f(

I)j < ":

Numarul I se nume
ste integrala multipla (dubla-cnd n = 2, tripla-cnd n = 3 etc.) a functiei f pe D
si se noteaza cu
Z
Z
f (x1 ; x2 ; : : : ; xn )dx1 dx2 : : : dxn :
D

Rn ! R si
p
P
partitie oarecare a lui D; se pot deni sumele Darboux inferioar
a sf ( ) =
mi
Ca si n cazul unidimensional, pentru o functie m
arginit
af :D

superioar
a Sf ( ) =

p
P

i=1

i=1

Mi

J (Di ),

= fDi gi=1;p , o
J (Di )

si respectiv

unde mi = inf ff (x)g si Mi = sup ff (x)g, 8i = 1; p.

x2Di

x2Di

Este usor de v
azut c
a are loc relatia
m
pentru orice partitie

J (D)

sf ( )

Sf ( )

J (D)

a lui D, cu m = inf ff (x)g si M = sup ff (x)g.

x2D

x2D

Pe baza ei, notnd cu I supremumul din fsf ( )g n raport cu partitiile de tip

I inmumul din fSf ( )g pe multimea partitiilor ale lui D, deducem relatia
m

J (D)

J (D):

Ca si pentru n = 1, se poate ar
ata c
a este adev
arat urm
atorul rezultat:

ale lui D, iar cu

Propozi
tia 14.2 (Criteriul lui Darboux de R integrabilitate pentru func
tii m
arginite )
n
Fie D R o multime nevida, conexa, marginita, nchisa si Jordan-masurabila, iar f : D ! R o
functie marginita . Conditia necesara si sucienta ca f sa e R-integrabila (multiplu) pe D este ca,
pentru orice " > 0, sa existe (") > 0, astfel nct, pentru orice partitie
= fDi gi=1;p a lui D, cu
k k < ("); sa avem Sf ( ) sf ( ) < ":
Echivalent, necesar si sucient ca f 2 R(D) (unde R(D) nseamna multimea functiilor Riemannintegrabile (multiplu) pe D) este sa e ndeplinita relatia
I = I 2 R:
n acest context, valoarea comun
a a numerelor I si I se declar
a a integrala
Z
Z
f (x1 ; x2 ; : : : ; xn )dx1 dx2 : : : dxn :
D

Prin utlizarea criteriului lui Darboux de (multipl

a) integrabilitate Riemann, se poate dovedi c
a
n
multimea C(D) a functiilor f : D
R ! R care sunt continue pe D este inclus
a n R(D). Altfel
formulat, are loc urm
atorul rezultat:
Teorema 14.3 Orice functie continua pe o multime D Rn , conexa, nchisa, marginita si Jordanmasurabila, este R-integrabila pe D (n sensul Denitiei 14.6).
Demonstra
tie: Fie f : D ! R continu
a si
Sf ( )

= fDi gi=1;p o partitie oarecare a lui D. Atunci

sf ( ) =

p
X

(Mi

J (Di ):

mi )

i=1

n acelasi timp, din continuitatea lui f pe D si,

rezult
a c
a f este m
arginit
a si si atinge marginile
Astfel, exist
a i si i din Di nct mi = f ( i ) si
pentru care, oricare ar x0 si x00 din D, cu kx0
Lund acum
Sf ( )

implicit, pe oricare din subdomeniile compacte Di ,

pe Di , 8i = 1; p , ind chiar uniform continu
a pe D.
Mi = f ( i ), iar pentru orice " > 0, exist
a (") > 0
x00 kRn < ("), avem jf (x0 ) f (x00 )j < "(D) .
J
J

; cu k k < ("), obtinem

sf ( ) =

p
X
i=1

(f ( )

" X
f ( )) J (Di ) <
J (D)
i

i=1

J (Di )

"
J (D)

J (D)

= ":

n consecinta, pe baza Propozitiei 14.2, rezult

a c
a f este R-integrabil
a pe D.
Un alt rezultat privitor la asigurarea integrabilit
atii Riemann multiple pe un domeniu compact si
Jordan-m
asurabil este urm
atorul:
Teorema 14.4 Daca f : D ! R este o functie marginita pe multimea conexa, nchisa, marginita si
masurabila Jordan D din Rn , iar, n plus, cu exceptia eventuala a unei multimi de masura Jordan
nula, f este continua pe D, atunci f 2 R(D).
Demonstra
tie: Cum f este m
arginit
a pe D, exist
a M 2 R+ asa nct jf (x)j < M; 8x 2 D: n

acelasi timp, 8" > 0, exist

a o multime E" 2 Ejn , cu E " incluznd multimea punctelor de discontinuitate

"
e " , unde
ale lui f din D si pentru care J (E" ) < 4M
: Tot prin ipotez
a, f este continu
a pe D nE " = D
e " este, cu evidenta, o submultime nchis
D
a si m
arginit
a (deci compact
a) a lui D. Ca atare, 8" > 0,
e " , cu kx0 x00 kRn < ("); avem jf (x0 ) f (x00 )j < " . Considernd
9 (") > 0; asa nct, 8x0 ; x00 2 D
2 (D)
j

acum o partitie a lui D, a c

arui prim element D1 este D \ E" , iar celelalte elemente - D2 ; D3 ; : : : ; Dp
- sunt submultimi compacte si Jordan-m
asurabile ale lui D, cu diametrele mai mici dect ("), putem
scrie:
Sf ( )

sf ( )

(M1
< 2M

m1 )

J (E" )

"
"
+
4M
2 J (D)

p
X

(Mi

mi )

J (Di )

<

i=2
p
X

J (Di )

<

" "
+ = ":
2 2

i=2

Astfel, deoarece 0
I
I
Sf ( ) sf ( ) < ", iar " este arbitrar, rezult
a c
a I = I , ceea ce
nseamn
a c
a f este R-integrabil
a pe D.
J
Propriet
atile integralei multiple sunt similare celor ale integralei din cazul n = 1 si se pot demonstra
pe baza Denitiei 14.6 si a Teoremei 14.2. n acest sens, este adev
arat
a urm
atoarea propozitie.
Propozi
tia 14.3 Fie D
Rn o multime nevida, conexa, nchisa, marginita si Jordan-masurabila.
Atunci:
R
R
a)
D 1 dx1 dx2 : : : dxn = J (D);
b) 8f; g 2 R(D);
Z
=

; 2 R ) f + g 2 R(D) si are loc egalitatea

Z
( f (x1 ; : : : ; xn ) + g(x1 ; : : : ; xn ))dx1 : : : dxn =
Z D Z
Z
Z
f (x1 ; : : : ; xn )dx1 : : : dxn +
g(x1 ; : : : ; xn )dx1 : : : dxn ;
D

c) 8f; g 2 R(D), cu f (x)

Z
Z

g(x), 8x 2 D, avem:
f (x1 ; : : : ; xn )dx1 : : : dxn

d) 8f 2 R(D), rezulta ca jf j 2 R(D) si

Z
Z
j
f (x1 ; : : : ; xn )dx1 : : : dxn j
D

g(x1 ; : : : ; xn )dx1 : : : dxn ;

e) 8f 2 R(D), cu m = inf ff (x)g si M = sup ff (x)g, exista

x2D

x2D

jf (x1 ; : : : ; xn )jdx1 : : : dxn ;

2 [m; M ] astfel nct:

f (x1 ; : : : ; xn )dx1 : : : dxn =

J (D):

Daca, n plus, f 2 C(D), atunci exista un punct 2 D, astfel nct:

Z
Z
f (x1 ; : : : ; xn )dx1 : : : dxn = f ( ) J (D);
D

f ) Daca D este reuniunea a doua domenii compacte si Jordan-masurabile D1 si D2 , cu D1 \ D2 = ;,

iar f 2 R(D1 ) \ R(D2 ), avem f 2 R(D) si
Z
Z
Z
Z
f (x1 ; : : : ; xn )dx1 : : : dxn =
f (x1 ; : : : ; xn )dx1 : : : dxn +
D
D1
Z
Z
(14.1)
+
f (x1 ; : : : ; xn )dx1 : : : dxn ;
D2

g) 8f; g 2 C(D), cu g(x)

0; 8x 2 D, exista 2 D; astfel nct

Z
Z
f (x1 ; : : : ; xn )g(x1 ; : : : ; xn )dx1 : : : dxn =
D
Z
Z
= f( )
g(x1 ; : : : ; xn )dx1 : : : dxn :
D

Integrala dubl
a pe mul
timi compacte
n cazul particular n care n = 2, Denitia 14.6 conduce la notiunea de integral
a dubl
a a functiei
fRR : D
R2 ! R, m
arginit
a pe multimea conex
a, nchis
a, m
arginit
a si carabil
a D. Notat
a cu
a cu integrandul f si domeniul D respect
a rezultatele relative la
D f (x; y)dx dy, aceasta, mpreun
integrala multipl
a de tip Riemann, prezentate mai nainte si corespunz
ator transcrise pentru situatia
n care n = 2. Astfel, nu ne r
amne aici dect s
a facem cunoscut modul de calcul al integralei duble,
n cteva cazuri relative la forma geometric
a a lui D.
Propozi
tia 14.4 (Cazul n care D este un dreptunghi)
Fie a; b; c; d 2 R, a < b; c < d, D = [a; b] [c; d] si f : D ! R o functie pentru care integrala dubla
ZZ
f (x; y)dx dy
exista. Daca
si avem:

Rd
c

f (x; y)dy este, ca functie de x, R integrabila pe [a; b], atunci exista

ZZ

f (x; y)dx dy =

[a;b] [c;d]

Z
(

Rb Rd
a ( c f (x; y)dy)dx

f (x; y)dy)dx:

n plus, daca f (x; y) = f1 (x)f2 (y), 8(x; y) 2 [a; b] [c; d], iar f1 2 R[a; b] si f2 2 R[c; d], atunci:
ZZ
Z b
Z d
f1 (x)f2 (y)dx dy =
f1 (x)dx
f2 (y)dy:
a

[a;b] [c;d]

Demonstra
tie: Considernd o partitie a dreptunghiului [a; b] [c; d] prin multimi dreptunghiulare
de tipul [xi 1 ; xi ] [yj 1 ; yj ], i = 1; n, j = 1; m unde 0 = fa = x0 < x1 < : : : < xn = bg este o
diviziune a intervalului compact, unidimensional, [a; b], iar 00 = fc = y0 < y1 < : : : < yn = dg este
o diviziune a intervalului [c; d], lu
am n atentie mij = infff (x; y)=(x; y) 2 [xi 1 ; xi ] [yj 1 ; yj ]g si
Mij = supff (x; y)=(x; y) 2 [xi 1 ; xi ] [yj 1 ; yj ]g, 8i = 1; n, j = 1; m. Arbitrar alegnd i 2 [xi 1 ; xi ],
Rd
8i = 1; n si tinnd seama de ipoteza existentei integralei c f (x; y)dy; avem
Z yj
mij (yj yj 1 )
f ( i ; y)dy Mij (yj yj 1 ); 8j = 1; m; i = 1; n:
yj

De aici, prin nsumare dup

a j de la 1 la m, obtinem:
Z d
m
m
X
X
mij (yj yj 1 )
f ( i ; y)dy
Mij (yj
c

j=1

yj

j=1

1 );

8i = 1; n:

nmultind aceast
a relatie cu xi xi 1 si realiznd suma dup
a i, de la 1 la n, a rezultatelor, ajungem
la dubla inegalitate
n X
m
n Z d
X
X
sf ( ) =
mij (xi xi 1 )(yj yj 1 )
(
f ( j ; y)dy)(xi xi 1 )
(14.2)

i=1 j=1
n X
m
X
i=1 j=1

i=1

Mij (xi

xi

1 )(yj

yj

1)

= Sf ( );

0 este parti
unde
= 0
tia considerat
a a dreptunghiului D = [a; b] [c; d]. Cum, prin ipotez
a,
RR
Rb Rd
exist
a D f (x; y)dx dy si, n acelasi timp, exist
a si a ( c f (x; y)dy)dx; tragem concluzia c
a, pe seama
relatiei (14:2), rezult
a:
Z b Z d
ZZ
f (x; y)dy)dx:
(
f (x; y)dx dy =
c

[a;b] [c;d]

Cnd f (x; y) = f1 (x)f2 (y), 8(x; y) 2 D = [a; b] [a; b], avem:

Z
Z b
Z b Z d
ZZ
(14.3)
(f1 (x)
f1 (x)f2 (y)dy)dx =
(
f (x; y)dx dy =
=

[a;b] [c;d]
Z d

f2 (y)dy

f1 (x)dx =

f1 (x)dx

f2 (y)dy)dx =

f2 (y)dy:

c
Z b

Observa
tii:
Rb
a, ca
i) Atunci cnd f 2 R([a; b] [c; d]) si exist
a a f (x; y)dx; 8y 2 [c; d], iar aceasta din urm
functie de y, este R-integrabil
a pe [c; d], atunci prin inversarea rolurilor lui x si y n cadrul Propozitiei
14.4, avem
ZZ
Z d Z b
f (x; y)dx dy =
(
f (x; y)dx)dy:
c

[a;b] [c;d]

ii) O conditie sucient

a pentru ndeplinirea ipotezelor din Propozitia 14.4 este: f 2 C([a; b]
[c; d]; R).
Deni
tia 14.7 a) Un domeniu compact D
R2 se nume
ste simplu n raport cu axa Oy daca
exista doua functii continue '; : [a; b] ! R, astfel nct '(x) < (x); 8x 2 [a; b] si
D = f(x; y) 2 R2 j a

b; '(x)

(x)g:

b) Analog, un domeniu D R2 se nume

ste simplu n raport cu axa Ox daca exista doua functii
continue ; ! : [c; d] ! R, a
sa nct (y) < !(y), 8y 2 [c; d] si
D = f(x; y) 2 R2 j (y)
Teorema 14.5 Fie D
formula

!(y); c

dg:

R2 un domeniu simplu n raport cu axa Oy si f 2 C(D; R). Atunci are loc

ZZ

(14.4)

f (x; y)dx dy =

unde D = f(x; y) 2 R2 j a
'(x) < (x), 8x 2 [a; b]:

b; '(x)

Z
(

(x)

f (x; y)dy)dx;

'(x)

(x)g, cu ' si

din C([a; b]; R), a

sa nct

Demonstra
tie: Fie o diviziune echidistant
a a intervalului [a; b], cu nodurile xk = a + k b na , unde
b a
n 2 N si k = 0; n. Evident, k k = n . Consider
am functiile 'l : [a; b] ! R, l = 0; n, denite prin
'l (x) = '(x) +

l
( (x)
n

'(x)); 8x 2 [a; b]; l 2 f0; 1; : : : ; ng:

Avem '0 = ' si 'n = :

Fie notat
a cu n partitia lui D prin elementele (Dij ) 1

i n,
1 j n

Dij = f(x; y) 2 R2 j xi

xi ; 'j

1 (x)

unde
'j (x)g; 8i; j = 1; n:

b a
n

Observ
am c
a diam(Dij )

Folosind notatiile mij =

mij aria(Dij )

1
n

sup j (x)

inf

(x;y)2Dij

xi

xi

'(x)j, 8i; j 2 1; n si, n consecinta, k

x2[a;b]

ff (x; y)g si Mij =

Z
(

nk

! 0:

n!1

sup ff (x; y)g, 8i; j = 1; n, avem:

(x;y)2Dij

'j (x)

'j

f (x; y)dy)dx

Mij aria(Dij ); 8i; j = 1; n:

1 (x)

De aici, prin sumare succesiv

a dup
a i si j, de la 1 la n, obtinem:
0
1
n X
n
n Z xi
n Z ' (x)
X
X
X
j
@
sf ( n ) =
mij aria(Dij )
f (x; y)dy A dx =
i=1 j=1

(14.5)

(x)

i=1

j=1

n X
n
X

f (x; y)dy dx

'(x)

xi

'j

1 (x)

Mij aria(Dij ) = Sf (

n ):

i=1 j=1

Cum f este integrabil

a pe D, avem lim sf (

n)

n!1

= lim Sf (
n!1

n)

RR

f (x; y)dx dy si atunci, pe

seama relatiei (14:5), deducem c

a are loc formula de calcul (14:4) din concluzia teoremei.

Observa
tii:
a) n cazul n care f 2 C(D), iar D este simplu n raport cu axa Ox, adic
a
D = f(x; y) 2 R2 j (y)

!(y); c

dg;

atunci formula de calcul corespunz

atoare este urm
atoarea:
(14.6)

ZZ

f (x; y)dx dy =

!(y)

f (x; y)dx dy:

(y)

b) n situatia n care D nu este simplu nici n raport cu axa Oy si nici n raport cu axa Ox, dar
se poate exprima ca o reuniune nit
a de subdomenii simple (e n raport cu Oy, e n raport cu Ox)
si mutual disjuncte atunci pentru calculului integralei duble n cauz
a, se folosesc mpreun
a formulele
(14:1) (din propozitia 14.3-f), (14:4) si (14:6).
Exemplul 14.1. Fie D = f(x; y) 2 R2 j1

xy

3; 1

y
x

4g. Sa se calculeze aria (D).

Prin aplicarea formulei de la punctul a) al Propozitiei 14.3, avem:

ZZ
aria(D) =
dx dy:
D

Cum D = D1 [ D2 [ D3 , cu D
2; 3g, i 6= j, unde D1 = f(x; y)p
2 R2 j 1 (y) =
pi \ Dj = ?, 8i; j 2 f1;
1
1
3
2
x ! 1 (y) = y; 1 y
3g, D2 = f(x; y) 2 R j 2 (y) = y
x ! 2 (y) = y ; 3 y 2g si
y
p
y
3
2
D3 = f(x; y) 2 R j 3 (y) = 4 x ! 3 (y) = y ; 2 y 2 3g, iar D1 ; D2 si D3 sunt domenii simple

n raport cu axa Ox, obtinem:

ZZ
ZZ
aria(D) =
dx dy =
=

D
p
3

1
y

y
y2

2
3
2

dy +
p

ln y
1
ln 3
2

dx dy +

D2

dx dy +

1=y

dx dy +

D1

ZZ

Z2

3=y

ZZ

dx dy +

1=y

2
dy +
y

p
2 3

dx dy =

D3

p
2 3

3=y

y=4

3
y

dx dy =

y
)dy =
4
p

y2 2 3
+ 2 ln y p + 3 ln y
=
8
1
2
3
1
3
3
1
+ 2 ln 2 ln 3 + 3 ln 2 + ln 3
3 ln 2 + = 2 ln 2:
2
2
2
2
2

n anumite mprejur
ari, calculul unei integrale duble pe o multime conex
a, inchis
a, m
arginit
a si
carabil
a s-ar putea face si printr-o schimbare adecvat
a de variabile (coordonate), urm
arindu-se, n
principal, transformarea domeniului de integrare si a integrandului n corespondente ale lor care s
a
faciliteze calculul ulterior.
Daca
este un domeniu marginit si carabil din R2 , iar F :
! R2 , denita prin F (u; v) =
1
(x(u; v); y(u; v)), 8(u; v) 2 este o functie de clasa C pe , care transforma, bijectiv, domeniul
D(x;y)
ntr-o multime D si det(JF )(u; v) = D(u;v)
(u; v) 6= 0, 8(u; v) 2 , atunci D = F ( ) este, la rndul
2
sau, un domeniu compact din R , iar F se nume
ste shimbare de variabile (coordonate).
Calculul unei integrale duble pe D; dintr-o functie f : D ! R, se va face, prin implicarea transform
arii F , n virtutea urm
atorului rezultat, a c
arui demonstratie o omitem.
Propozi
tia 14.5 Fie F : ! D, F (u; v) = (x(u; v); y(u; v)), (u; v) 2 o schimbare de variabile si
f : D ! R o functie continua. Atunci, are loc formula
ZZ
ZZ
D(x; y)
f (x; y)dx dy =
f (x(u; v); y(u; v))
(u; v)du dv;
D(u; v)
D
n care
luta.

D(x;y)
D(u;v)

semnica Jacobianul (determinantul functional al) lui F , iar

D(x;y)
D(u;v)

valoarea sa abso-

Observa
tii:
i) De obicei, se recurge la o schimbare de variabile sugerat
a de forma domeniului D.
y
=
v, cu u 2 [1; 3] si v 2 [1; 4], altfel spus
Astfel,
n
cazul
exemplului
de
mai
sus,
lund
xy
=
u

s
i
x
p
p
x = uv si y = uv, avem
ZZ
ZZ
D(x; y)
(u; v)du dv;
aria(D) =
dx dy =
D(u; v)
D
unde

= f(u; v) 2 R2 j1

3; 1

v
2

@x
D(x; y)
6 @u
(u; v) = det(4 @y
D(u; v)
@u

4g = [1; 3] [1; 4] si
2
3
1
@x
p
6
@v 7
6 2 puv
@y 5)(u; v) = det(4 v
p
@v
2 u

Deci, si pe o asemenea cale, reg

asim faptul c
a
Z 3 Z 4
1
aria(D) =
du
dv =
2v
1
1

u
1

1
ln v
2

4
1

p 3
u
p 7
1
2v
p v 7) =
:
5
u
2v
p
2 v

1
= 2 ln 4 = 2 ln 2:
2

ii) Frecvent practicate sunt transform

arile de la coordonatele carteziene (x; y) la cordonatele polare
(r; ), prin relatiile
(
x = r cos
; cu r 2 [r1 ; r2 ] [0; 1); 2 [ 1 ; 2 ] [0; 2 ];
y = r sin
cos
r sin
) = r(sin2 + cos2 ) = r:
sin
r cos
De asemenea, uneori, se mai foloseste trecerea de la x si y la asa-numitele coordonate polare
generalizate, potrivit relatiilor
(
x = ar cos
;
y = br sin
unde

D(x;y)
D(r; ) (r;

) = det(

n care r 2 [r1 ; r2 ] (0; 1) si 2 [ 1 ; 2 ] [0; 2 ] sunt noile coordonate, iar a; b si sunt parametri
adecvat luati n context. Cnd = 1; atunci r si se numesc cordonate eliptice, corespunz
atoare
2
2
elipsei de ecuatie redus
a xa2 + yb2 1 = 0.
Exemplul 14.2. Sa se calculeze
0

RR

D (y

x + 2)dx dy, unde D = f(x; y) 2 R2 j

x2
4

y2
9

< 1g:

Folosind transformarea (x; y) ! (r; ), dat

a de relatiile x = 2r cos ; y = 3r sin , cu 0
2 , avem:
ZZ
Z 2 Z 1
D(x; y)
(y x + 2)dx dy =
( (3r sin
2r cos + 2)
(r; )dr)d =
D(r; )
D
0
0
Z 2 Z 1
Z 2
=
( (3r sin
2r cos + 2)6r dr)d =
(6 sin
4 cos + 6)d =
0

r < 1 si

= ( 6 cos

4 sin + 6 )

= 12 :
0

Ca aplicatii ale integralei duble, mention

am aici, n afara aceleia relative la calculul ariei unui
domeniu plan, si pe aceea referitoare la calculul masei unei pl
aci materiale plane D, cu densitate de
mas
a , cunoscut
a, n conformitate cu formula
ZZ
masa(D) =
(x; y)dx dy;
D

precum si pe aceea privitoare la determinarea coordonatelor centrului de greutate (xG ; yG ) al unei

pl
aci materiale plane D, cu densitatea de mas
a , potrivit formulelor:
RR
RR
y (x; y)dx dy
x
(x;
y)dx
dy
si yG = RRD
:
xG = RRD
D (x; y)dx dy
D (x; y)dx dy

Integrala tripl
a pe domenii compacte
Integrala tripl
a reprezint
a cazul particular al integralei multiple ce corespunde lui n = 3. Evident
c
a toate denitiile, rezultatele si observatiile din cazul general si p
astreaz
a valabilitatea si cnd n = 3.
Astfel, ntre altele, Denitia 14.6, Propozitia 14.3 si Teorema 14.3 stabilesc, prin particularizare, pentru
n = 3, modalitatea de introducere a num
arului
ZZZ
f (x; y; z)dx dy dz
D

cu semnicatia sa de integral
a tripl
a, n sens Riemann, a functiei f : D ! R, pe domeniul compact si
m
asurabil-Jordan (adic
a cu volum Jordan) din R3 , precum si propriet
atile integralei triple, ntre care
si faptul c
a orice functie continu
a pe D este integrabil
a (triplu), n sens Riemann, pe D.
Modalit
atile de calcul ale unei integrale triple se pot descifra prin analogie cu cele de la integrala
dubl
a.
Deni
tia 14.8 Un domeniu D R3 se nume
ste simplu n raport cu axa Oz (de exemplu) daca
e ! R, cu proprietatea '(x; y) <
2
e R , carabil si doua functii continue '; : D
exista un domeniu D
e astfel nct
(x; y); 8(x; y) 2 D,
e
D = f(x; y; z) 2 R3 j '(x; y) < z < (x; y); 8(x; y) 2 Dg:

Un astfel de domeniu spatial are volumul (n sens Jordan) dat de formula

ZZ
ZZ
vol(D) =
(x; y)dx dy
'(x; y)dx dy:
e
D

e
D

Totodat
a, analog Teoremei 14.5, este aici urm
atorul rezultat:
Propozi
tia 14.6 Fie D un domeniu din R3 , simplu n raport cu Oz: De asemenea, e f : D ! R o
functie continua. Atunci are loc formula de calcul:
!
Z
ZZZ
ZZ
(x;y)

(14.7)

f (x; y; z)dx dy dz =

e
D

f (x; y; z)dz

dx dy:

'(x;y)

RRR p
Exemplul 14.3. Sa se calculeze
x2 + y 2 dx dy dz, unde D este domeniul marginit de
D
p
2
2
suprafetele z = 0; z = 1 si z = x + y .
p
e unde D
e = f(x; y) 2
Observnd c
a D = f(x; y; z) 2pR3 j x2 + y 2
z
1; 8(x; y) 2 Dg;
2
2
2
2
2
R j x +y
1g; avem '(x; y) = x + y si (x; y) = 1, asa nct, prin utilizarea formulei (14:7)
(v. Propozitia 14.6), obtinem:
0
1
1
ZZZ p
ZZ
Z
B
Cp
2
2
B
x2 + y 2 dx dy dz =
dz C
@
A x + y dx dy =
e
D
D
p
x2 +y 2
ZZ p
p
=
x2 + y 2 (1
x2 + y 2 )dx dy:
e
D

De aici, mai departe, folosind trecerea de la coordonatele carteziene (x; y) la cele polare (r; ),
avem:
ZZ p
Z 2 Z 1
p
2
2
2
2
x + y (1
x + y )dx dy =
r(1 r)r dr d =
e
D

=2

(r2

r3 )dr = 2

r3

r4

=
0

n ceea ce priveste corespondentul rezultatului stipulat de Propozitia 14.5, acesta este urm
atorul:

Propozi
tia 14.7 (Formula de calcul pentru integrala tripl
a pe o mul
time compact
a, cu
3
volum, din R , prin transformare de coordonate)
Fie si D doua domenii compacte, cu volum Jordan, din R3 . De asemenea, e F : ! D, unde
F (u; v; w) = (x(u; v; w); y(u; v; w); z(u; v; w)); 8(u; v; w) 2 , o transformare punctuala, bijectiva, de
D(x;y;z)
clasa C 1 ( ; D) si cu jacobianul D(u;v;w)
nenul pe . Daca f 2 C(D; R), atunci are loc formula:
( )

ZZZ

f (x; y; z)dx dy dz =

ZZZ

f (x(u; v; w); y(u; v; w); z(u; v; w))

D(x; y; z)
(u; v; w)du dv dw:
D(u; v; w)

Observa
tii:
1) Cea mai utilizat
a schimbare de variabile n R3 este trecerea de la coordonatele carteziene x; y; z
la coordonatele sferice r; ; ', potrivit relatiilor:
8
>
<x = r sin cos '; r 2 [r1 ; r2 ] [0; +1];
y = r sin sin ';
2 [ 1 ; 2 ] [0; ];
>
:
z = r cos ;
' 2 ['1 ; '2 ] [0; 2 ]:
Jacobianul acestei transform
ari este:

sin cos '

sin sin '
D(x; y; z; )
4
r cos '
r cos sin '
(r; ; ') = det(
D(r; ; ')
r sin sin ' r sin cos '

3
cos
r sin 5) = r2 sin :
0

2) O alt
a schimbare de variabile pentru integrala tripl
a este trecerea de la coordonatele carteziene
la coordonatele (asa-numite) cilindrice, transformare denit
a de relatiile:
8
>
<x = r cos ; r 2 [r1 ; r2 ] [0; +1];
y = r sin ;
2 [ 1 ; 2 ] [0; 2 ];
>
:
z = z;
z 2 [z1 ; z2 ] R:
n acest caz, avem D(x;y;z)
D(r; ;z) (r; ; z) = r:
Relund Exemplul 14.3, relativ la integrala tripl
a
ZZZ p
x2 + y 2 dx dy dz;
D

p
e cu D
e = f(x; y) 2 R2 j x2 + y 2 1g, se
unde D = f(x; y; z) 2 R3 j x2 + y 2 z 1; 8(x; y) 2 Dg;
poate folosi formula de calcul ( ) din Propozitia 14.7, n care u = r, v = , si w = z sunt coordonate
cilindrice, cu r 2 [0; 1], 2 [0; 2 ] si z 2 [0; 1]. n acest mod, reobtinem:
ZZZ p
Z 1 Z 2 Z 1
Z 1
2
2
x + y dx dy dz =
rdz d r dr = 2
(1 r)r2 dr = :
6
D
0
0
r
0
S
i integral
a tripl
a si are aplicatiile ei n geometrie, zic
a si alte domenii, ntre care, mention
am
aici calculul masei unei corp material D, de densitate cunoscut
a , pe baza formulei
ZZZ
(x; y; z)dx dy dz;
D

precum si determinarea coordonatelor centrului de greutate (xG ; yG ; zG ) al unui corp D, cu densitatea

material
a , n conformitate cu urm
atoarele formule:
RRR
RRR
RRR
x (x; y; z)dx dy dz
y (x; y; z)dx dy dz
z (x; y; z)dx dy dz
D
D
xG = RRR
; yG = RRR
; zG = RRRD
:
D (x; y; z)dx dy dz
D (x; y; z)dx dy dz
D (x; y; z)dx dy dz

n general, n cazul unei integrale multiple pe un domeniu compact si Jordan-m

asurabil din Rn ,
calculul se poate face, n anumite conditii (deductibile prin analogie cu situatiile n care n = 2 sau
n = 3), pe baza uneia dintre urm
atoarele dou
a formule:
Z
Z
f (x1 ; : : : ; xn )dx1 : : : dx2 =
=

dx1

2 (x1 )

dx2 : : :

'2 (x1 )

n (x1 ;:::;xn 1 )

'n (x1 ;:::;xn

f (x1 ; x2 ; : : : ; xn )dxn
1)

(cnd D este simplu n raport cu Oxn , apoi cu Oxn 1 , etc.) si

ZZ
f (x1 ; : : : ; xn )dx1 : : : dxn =
D
ZZ
D(x1 ; x2 ; : : : ; xn )
f (x1 (y1 ; : : : ; yn ); x2 (y1 ; : : : ; yn ); : : : ; xn (y1 ; : : : ; yn ))
=
(y1 ; y2 ; : : : ; yn )dy1 : : : dyn
D(y1 ; y2 ; : : : ; yn )
(cnd se poate face trecerea de la coordonatele
R
R (x1 ; : : : ; xn ) 2 D; la coordonatele (y1 ; y2 ; : : : ; yn ) 2 ).
Exemplul 14.4. Sa se calculeze
timea f(x1 ; : : : ; xn ) 2
D dx1 : : : dxn , unde D este mul
n
R j x1 0; x2 0; : : : xn 0; x1 + x2 + : : : + xn 1g.
Folosind prima dintre formulele mentionate, obtinem:
Z
Z
Z 1
Z 1 x1
Z 1 x1 ::: xn 1
dx1 : : : dxn =
dx1 (
dx2 (: : :
dxn )) : : :) =
D
0
0
0
Z 1 x1
Z 1 x1 ::: xn 2
Z 1
=
dx1 (
dx2 (: : :
(1 x1 : : : xn 1 )dxn 1 ) : : :) =
0
0
0
Z 1 x1
Z 1 x1 ::: xn 3
Z 1
(1 x1 : : : xn 2 )2
1
dx1 (
dx2 (: : :
=
dxn 2 )) : : :) = : : : = :
2!
n!
0
0
0

Integrale multiple improprii

Ca si n cazul unidimensional, se poate extinde notiunea de integral
a si pentru situatiile n care e
domeniul nu este compact, e integrandul nu este m
arginit, e ambele aceste caracteristici au loc.
Tratnd dintr-odat
a att cazul cnd domeniul este nem
arginit, ct si cazul cnd functia de integrat
este nem
arginit
a, n leg
atur
a cu integralele multiple improprii se pot mentiona urm
atoarele:
Deni
tia 14.9 Fie D Rn un domeniu (marginit sau nemarginit) si f : D ! R o functie (marginita
sau nu) ce se presupune a R-integrabila pe orice submultime compacta si Jordan-masurabila a lui
D.
R
R
Spunem ca integrala
a daca, pentru orice sir de
D f (x1 ; : : : ; xn )dx1 : : : dxn este convergent
domenii marginite fDk gk2N , care sunt masurabile-Jordan si au proprietatile urmatoare
i) D1 D2 : : : Dk : : :
ii) Dk Dk+1 , 8k 2 N ,
1
S
iii)
Dk = D;
k=1
R
R
exista si este nita lim
a de alegerea
Dk f (x1 ; : : : ; xn )dx1 : : : dxn , valoarea ei ind independent
k!1

sirului fDk gk2N .

R
n cazul cnd respectiva limita nu exista sau este innita, spunem ca integrala
este divergent
a.

f (x1 ; : : : ; xn )dx1 : : : dxn

Ca si n cazul unidimensional (cnd n = 1), se pot pune n evidenta diverse criterii de convergenta/divergenta pentru integrale multiple improprii, iar calculul unor asemenea integrale, n situatia
de convergenta, se va baza pe formula
Z
Z
f (x1 ; : : : ; xn )dx1 : : : dxn ;
lim
k!1

Dk

n care valoarea integralei

a pe una dintre c
aile mai-susDk f (x1 ; : : : ; xn )dx1 : : : dxn se determin
prezentate.
RR
2
2
Exemplul 14.5.
Integrala R2 e x y dx dy este convergenta si are valoarea , dupa cum
urmeaza :
Z 2 Z 1
ZZ
1 r2 a
2
2
x2 y 2
e r r dr d = ( 2 ) lim
e
dx dy =
= lim (1 e a ) = :
e
a!1
a!1
2
0
0
R2
0
Exemplul 14.6.

Integrala improprie (din pricina nemarginirii integrandului n (0; 0))

ZZ
1
I=
dx dy;
2
2 =2
D (x + y )

unde D = f(x; y) 2 R2 j x2 + y 2 <

2 g,

lim

n!1

> 0 si
ZZ
Dn

> 0, se poate aprecia prin intermediul formulei

(x2

1
+ y2)

=2

dx dy;

unde Dn = D n B( R2 ; n1 ), 8n 2 N .
Astfel, trecnd la coordonate polare (pe seama relatiilor x = r cos ; y = sin ;cu
[0; 2 ]), obtinem:
!
!
Z 2 Z
Z
r
1
I = lim
dr d = (2 ) lim
r
dr =
n!1 0
n!1
1=n r
1=n
8
!
>
2
>
>
(
; 0 < 6= 2
lim r2
>
<n!1
2 2 ; 0< <2
1=n
!
=2
=
:
>
+1;
2
>
>
lim ln r
;
=2
>
:n!1

1
n

1=n

Asadar, integrala dat

a este convergent
a cnd

2 (0; 2) si divergent
a cnd

2:

Bibliograe
1. B.M. Budak, S.V. Fomin - Multiple Integrals. Field Theory and Series, Edit. "Mir", 1973.
2. Constantin P. Niculescu - Calcul integral pe Rn , Edit. Universit
atii din Craiova, 2000.
3. S
t. Frunz
a - Analiza matematica ( partea a II-a), Edit. Universit
atii "Al. I. Cuza" Iasi, 1992.
4. V. Postolic
a - Analiza matematica. Ecienta prin matematica aplicata (cap. 17), Edit. Matrix
Rom, Bucuresti, 2006.
5. Narcisa Apreutesei-Dumitru, Gabriela Apreutesei - Introducere n teoria integrabilitatii (cap. 6),
Edit. Performantica, Iasi, 2005.

6. Ioana Brz
a - Calcul intgral.Calcul di rentiel. quations di rentielles. lments de Gomtrie
di rentielle, Edit. Matrix Rom, Bucuresti, 2010.
7. Sever Angel Popescu - Mathematical Analysis II. Integral Calculus, Conspress, Bucharest, 2011.
_

8. Maria Polcerova - Mathematics II. Chapter 14: Multiple Integrals, FCH VUT v Brne, 2013.
9. Gilbert Strang and a large contributing group of authors Calculus, Vol. 3, Chap. 5: Multiple
Integration, OpenStax, Rice University, 2016
(https://d3bxy9euw4e147.cloudfront.net/oscms-prodcms/media/documents/CalculusVoume3-OP.pdf)