PATOLOGIA MUSCULARA

Pentru producerea miscarii este nevoie de impulsul de miscare care se produce la nivelul
scoartei cerebrale, de calea piramidala si de fibrele musculare care se contracta.

Locul unde influxul nervos se trasforma in excitabilitate musculara se numeste placa neuro-
musculara, fiind o zona anatomica bine structurata formata din:
- spatiul presinaptic (terminatiile nervoase)
- spatiul sinaptic
- spatiul postsinaptic (suprafata fibrei musculare).

Impulsul nervos se transmite la nivelul placii neuromusculare prin intermediul unui

neurotransmitator sintetizat la nivelul neuronilor si depozitat in spatiul presinaptic, numit
acetilcolina.

Tulburarile de miscare (de contractie a muschilor) pot sa apara daca:

- sinteza de actilcolina este insuficienta;
- eliberarea de acetilcolina catre spatiul postsinaptic este deficitara;
- sensibilitatea fibrei musculare la acetilcolina este alterata.

Miastenia este o afectiune caracterizata prin deficit muscular, cu fatigabilitate musculara, care
apare sau se accentueaza la efort.

Etiologia
In miastenie este vorba de o alterare a functionarii spatiului postsinaptic printr-o scadere
progresiva a sensibilitatii fibrei musculare la acetilcolina. Mecanismul este autoimun, iar prin el
se distrug anumiti receptori ai fibrei musculare pentru acetilcolina.

Boala apare mai frecvent la femei.

Exista o forma localizata de miastenie (cea mai frecventa este cea oculara), precum si o forma
generalizata.

Tablou clinic
Debutul este subacut sau insidios, cu slabiciune musculara pe masura ce muschiul se contracta.

Tulburarea apare mai frecvent la muschii oculari, ai fetei, limbii, masticatori si ai laringelui.
Paraliziile sunt minime dimineata, se accentueaza la efort si devin maxime seara. De obicei
bolnavii prezinta strabism, diplopie si ptoza palpebrala, iar vorbirea este dificila.
Apar tulburari de masticatie, de deglutitie, salivatie in exces, precum si tulburari de mimica.

Este caracteristica imposibilitatea bolnavului de a-si tine capul ridicat.

Apare totodata o afectare a musculaturii de la nivelul mainilor si picioarelor: apar dificultati la

urcatul treptelor, la imbracare si la pieptanat. Slabiciunea de la nivelul mainilor si picioarelor nu
este primul semn al bolii.

Boala este o urgenta medicala cand prinde muschii respiratori. (criza miastenica)

Evolutie

Boala evolueaza cu perioade de agravare si ameliorare.

Investigatii

1. anamneza si examen fizic complet;

2. electromiograma (EMG) masoara activitatea electrica a muschilor in timp ce acestia
se contracta in urma stimularii nervoase. In miastenia gravis contractiile sunt mai
slabe;
3. testul la Tensilon se urmareste reactia pacientului la un medicament care
imbunatateste forta musculara; in miatenia gravis aceasta se restaureaza temporar;
4. identificarea in sange a anticorpilor din miastenia gravis.

Tratament

- Prostigmina,
- corticoterapie,
- vitaminoterapie (Milgamma si Milgamma N)
- Glicocol ((activator al metabolismului muscular)
- protezare respiratorie n caz de aparitie a tulburarilor de respiratie (n
criza miastenica).
- Fizioterapie
- Imunospupresoare

Polimiozita este o inflamatie difuza a muschilor, care poate cuprinde si tegumentele

(dermatomiozita) sau nervii nvecinati (neuromiozita).

Apare la orice varsta, mai frecvent la femei si la tineri. Forma acuta debuteaza cu semne
generale infectioase, urmate de prinderea muschilor (dureri, rezistenta dureroasa la palpare),
uneori a tegumentelor, edeme, desen venos ntarit, inflamatie a mucoaselor si a nervilor (semne
de polinevrita); alteori tumefactii articulare dureroase, adenopatie, splenomegalie etc.
Evolueaza catre atrofie musculara si cutanata.

Prognosticul este grav, moartea survenind printr-o tulburare cardiaca sau respiratorie. Formele
subacute si cronice au o simptomatologie mai putin zgomotoasa, cu evolutie mai ndelungata.

Tratamentul consta n repaus la pat, mobilizarea activa a membrelor, tratament antiinfectios,

corticoterapie, analgezice (Aminofenozona, Acid acetilsalicilic etc.).