Ex Amen Final PPM

EXAMEN FINAL PROTETETICA PARTIALA MOBILIZABILA
Nr. TEMA 61. ELEMENTE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR Raspuns

Crt. PARTIALE SCHELETATE (10, pag.116-199)
1*. Bara lingual este n contact cu versantul lingual al crestei alveolare n : E
A. Edentatia de clasa I
B. Edentatia de clasa a II-a
C. Edentatia de clasa a III-a
D. Edentatia de clasa aIV-a
E. Bara linguala se plaseaza la distanta de versantul lingual al crestei alveolare
2*. Conectorul principal al protezelor partiale scheletate: A
A. Realizeaza unirea seilor protetice
B. Este obligatoriu sa fie flexibil
C. Se va plasa n contact direct cu parodontiu marginal
D. Are un volum mare
E. Nu asigura profilaxia parodontala a dintilor restanti
3*. Nu sunt elemente componente ale protezei scheletate: B
A. Crosetele;
B. Elementele de agregare;
C. Conectorii secundari;
D. Conectorii principali;
E. eile protetice
4*. Crosetul Ney numarul 1: C
A. Este derivat din crosetul T al lui Roach
B. Se aplica pe dinti cu linia ghid nr. 2
C. Este asemanator crosetului Ackers
D. Este indicat pe dintii la care linia ghid are pe o fata aspectul numarul 1, iar pe cealalta
fata aspectul liniei ghid numarul 2
E. Este indicat pe molarii conici
5*. Elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distributoare simple ale B
protezelor partiale scheletate sunt:
A. Bara cu capse Ceka
B. Crosetul cu conector n forma de S
C. Bara Dlder
D. Culisele Ceka
E. Crosetele Roach
6. Placuta dento-mucozala linguala a protezelor partiale scheletate: A,C,E,
A. Se aplica n situatia n care dintii restanti prezinta un grad de parodontopatie
marginala
cronica, iar versantul oral al crestei alveolare are naltime redusa
B. Marginea libera va fi situata n depresiunea dintre doua rugi
C. Se sprijina pe un prag plasat supracingular
D. Fata dento-alveolara se lustruieste
E. Fata orala va fi modelata ca replica anatomica
7. Crosetul continuu al protezelor partiale scheletate: A,B,E
1
A. Este un foarte bun element de sprijin si stabilizare
B. Se aplica pe fata orala a dintilor frontali, supracingular sau pe un prag realizat n smalt
C. Poate porni din bratele rigide ale unor crosete Roach
D. Se aplica pe molari cu retentivitate buna
E. Este utilizat ca element antibasculant n edentatia partiala de clasa I Kennedy
8. Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf sunt: A,B,D,E
A. Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei
B. Trasarea ecuatorului protetic
C. Alegerea tipului de conector principal
D. Stabilirea locului n care se plaseaza vrful portiunii flexibile a bratului retentiv al
crosetului
E. Fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf
9. Conectorul principal metalic sub forma de bara al protezelor partiale scheletate are A,B,D,E
urmatoarele caracteristici:
A. Restrnge designul protezei scheletate la o suprafata redusa
B. Are latimea de 6-7 mm si o grosime de 3mm
C. Este pozitionat n contact cu mucoasa
D. Cea mai utilizata forma pe sectiune este cea semiovalara
E. Are o grosime crescuta ceea ce modifica essential relieful boltii palatine
10. 10. Bara linguala a protezelor partiale scheletate are urmatoarele caracteristici: A,B,C
A. Distanta de la parodontiu marginal la bara va fi de cel putin 3mm
B. Latimea barei linguale va fi de 4-5mm
C. Grosimea barei linguale va fi de 2 mm
D. Aplicarea barei linguale este independenta de naltimea si nclinarea versantului
lingual al
crestei alveolare
E. Bara linguala nu poate fi nsotita niciodata de un croset continuu
11. Sistemul de crosete Ney are urmatoarele caracteristici: A,B,D,E
A. Este unicul sistem standardizat de crosete turnate
B. Utilizeaza zonele proximale ale fetelor laterale ale dintelui suport ca zone retentive
C. Pintenul ocluzal este un element secundar de sprijin
D. Lacasul pintenului ocluzal are o adncime de 1,5 mm si forma ovalara
E. Lungimea lacasul pintenului ocluzal este de din diametrul mezio-distal al fetei
ocluzale
12. Crosetul Ney numarul 2: A,B
A. Este derivat din crosetul T al lui Roach
B. Se aplica pe dintii cu linia ghid nr. 2 opusa liniei ghid nr. 1
C. Este indicat pe dinti tronconici
D. Se aplica n special pe molari si canini, la care linia ghid este foarte nalta pe o fata si
coborta pe cealalta
E. Este utilizat n special pe molarul 2 ce delimiteaza distal edentatia
13. Sistemul Roach: A,B,D
A. Cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete bara
B. Cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete divizateA.
C. Bratele divizate i confera rigiditate
D. Cuprinde o categorie de crosete avnd formula memotehnica C.L.U.S.T.I.R
E. Utilizeaza ca zone retentive suprafetele laterale, vestibulare si orale ale dintelui
2
suport
14. 14. Crosetul RPI al lui Kroll: B.C,D
A. Se aplica pe premolarii si molarii cu retentivitati vestibulare si orale favorabile;
B. Este folosit n edentatiile partiale ntinse pe dintele ce delimiteaza mezial edentatia;
C. Evita torsiunea distala prin basculare a dintelui pe care se aplica;
D. Placuta proximo-linguala are rol de ghidaj al protezei si realizeaza reciprocitatea cu
bratul
retentiv
E. Este alcatuit din doua crosete Ackers unite prin corpul lor
15. Elementele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare prezinta urmatoarele A,B,E
caracteristici:
A. Confera estetica deosebita;
B. Ofera stabilitate biomecanica protezelor;
C. Sunt indicate la pacienti cu stare generala precara;
D. Se depreciaza rapid avnd o rezistenta redusa n timp;
E. Sunt laborioase.
16. 16. Avantajele coroanelor telescopate sunt: A,B,C,D
A. Asigura o stabilizare optimala a protezelor partiale mobilozabile n toate sensurile
B. Asigura transmisia axiala a presiunilor ocluzale
C. Aplicate n regiunea frontala sunt n acelasi timp si fizionomice
D. Nu favorizeaza acumularea placii bacteriene si favorizeaza autocuratirea
E. Se pot aplica pe dintii adultilor tineri
17. Bara Dolder prezinta urmatoarele caracteristici: A,C,D
A. Sunt elemente conjunctoare care realizeaza o buna stabilitate si sprijin protezelor
B. Este cunoscuta sub denumirea de bara cu calaret
C. Se aplica n edentatii subtotale pe ultimii dinti restanti, de obicei ultimii doi canini
D. Elementele de sustinere sunt cape cu pivoturi radiculare peste care se aplica bara
Doder
E. Este o bara rotunda pe sectiune fiind sustinuta la capete de elemente de agregare
(coronae de nvelis metalice sau semifizionomice)
18. Indicatiile culiselor extracoronare sunt: A,B,C,E
A. Cnd se impune o reducere minima din structura dentara
B. Cnd camera pulpara este voluminoasa pentru a evita devitalizarea
C. Cnd dimensiunea mezio-distala a dintelui suport este redusa
D. Sunt utilizate la pacientii cu o buna dexteritate manuala
E. Sunt utilizate cnd proteza are un ax dificil de insertie si dezinsertie
19. Crosetul circular Ackers: A,B,C
A. Este un croset cu trei brate
B. Se aplica pe premolarii si molarii cu retentivitati vestibulare si orale favorabile
C. Poate fi deschis dental sau edental
D. Este un croset cu patru brate
E. Se aplica pe premolari sau molari n malpozitie secundara
20. Crosetul cu actiune reciproca al lui Bonwill: B,C,D

A. Se aplica n special pe premolari n edentatiile de clasa a III-a Kennedy
B. Este alcatuit din doua crosete Ackers unite prin corpul lor
C. Se plaseaza de obicei pe o arcada sau o hemiarcada integra
3
D. Se mai numeste croset circular cu sase brate
E. Este indicat n edentatiile terminale clasa I-a si a II-a Kennedy
21*. Bara mandibulara vestibulara este indicate ca si conector principal al unei proteze B
partiale scheletate in urmatoarea situatie:
A. Cand dintii laterali au inaltime linguala mare
B. Cand arcada dento-alveolara mandibulara are o inclinare linguala prea mare
C. Cand arcada dento-alveolara mandibulara are o inclinare vestibulara prea mare
D. Cand ambii versanti ai crestei alveolare sunt de inaltime mica
E. Cand versantul vestibular al crestei alveolare este redus ca inaltime
22. Conectorii secundari rigizi ai unei proteze partiale scheletate au urmatoarele A,B,C
caracteristici atunci cand sunt plasati interdentar:
A. Pe sectiune au forma triunghiulara
B. Sunt situati la distanta de parodontiul marginal
C. Unirea cu conectorul principal este usor ingrosata
D. Leaga saua de elementele de mentinere, sprijin si stabilizare
E. Reprezinta o conexiune elastica intre croset si conectorul principal
23. Functia de stabilizare a unui croset dentar turnat se caracterizeaza prin: B,D,E
A. Depinde de gradul de retentivitate a dintelui stalp
B. Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale ale protezei partiale
scheletate
C. Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale in directie mucozala
D. Este amplificata prin prelungirea bratelor opozante rigide pe mai multi dinti
E. Necesita plasarea bilaterala a elementelor rigide ale crosetului
24. Barele palatine sagitale: AB
A. sunt orientate paramedian
B. sunt cele mai nebiologice
C. sunt cele mai biologice
D. sunt aproape de parodoniul marginal
E. sunt la distanta de 5 mm de parodoniul marginal.
25*. Barele palatine sagitale: A
A. sunt cele mai nebiologice
B. urmeaz curbura arcadei la 15 mm distan de parodoniul marginal
C. urmeaz curbura arcadei la 5 mm distan de parodoniul marginal
D. sunt cele mai biologice
E. nici unul din cele de mai sus.
26*. Barele palatine sagitale: A
A. Sunt elemente de conexiune a unor ei sau elemente de meninere i
stabilizare situate pe aceeai hemiarcad.
B. Sunt elemente de conexiune a unor ei sau elemente de meninere i
stabilizare situate pe hemiarcade antagoniste.
C. Sunt elemente de conexiune a unor ei sau elemente de meninere i
stabilizare situate pe hemiarcade opuse.
D. Nu realizeaz conexiuni
E. Se utilizeaz numai la mandibula.
27*. Conectorului metalic palatinal n forma de U deschis posterior: A
A. Rezulta din combinaia a doua bare sagitale i una transversal situat anterior
B. Este o plcu
4
C. Rezulta din combinarea a doua bare sagitale i una transversal dispus
posterior
D. Se utilizeaz doar la mandibula
E. Nici o varianta corecta.
28*. Combinaia dintre dou bare sagitale i dou bare transversale formeaz: A
A. conectorul inelar
B. o placuta
C. o placuta fenestrata
D. un conector in forma de ptrat
E. toate rspunsurile sunt corecte.
29. Barele mandibulare: B,C
A. se plaseaz exclusiv lingual
B. poate fi plasata dentar
C. poate fi plasata vestibular
D. se plaseaz exclusiv dentar
E. nici o varianta corecta.
30*. Barele mandibulare pe seciune pot fi: E
A. ovalar
B. rotund
C. semieliptice
D. bifilare sau semipar
E. toate variantele corecte.
31*. Bara lingual se plaseaz la distanta: A
A. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 3 mm
B. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 1 mm
C. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 0,5 mm
D. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 9 mm
E. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 10 mm.
32*. Limea barei linguale: A
A. va fi de 4-5 mm iar grosimea de 2 mm
B. va fi de 3 mm iar grosimea de 2 mm
C. va fi de 4-5 mm iar grosimea de 3 mm
D. va fi de 3 mm iar grosimea de 3 mm
E. va fi de 4-5 mm iar grosimea de 4-5 mm.
33*. Conectorul principal A
A. Realizeaz unirea eilor protetice i transmiterea forelor de solicitare
ocluzal de la o ea la alta i de la ea la elementele de meninere i stabilizare;
B. nu transmite forele de solicitare ocluzal de la o ea la alta
C. nu transmitere forele de solicitare ocluzal de la ea la elementele de
meninere i stabilizare
D. toate variantele sunt corecte
E. nici o varianta corecta
34. Conectorii principali metalici A,B
A. Se pot prezenta sub form de bar
B. Se pot prezenta sub form de plcue
C. sunt inglobati in acrilat
D. sunt flexibili
5
E. sunt friabili
35*. Conexiunea sub form de bar A
A. este cel mai vechi sistem utilizat
B. este flexibil
C. are latimea de 2 mm
D. are latimea de 10 mm
E. are grosime de 6 mm
36*. Cea mai utilizat bara este cea C
A. rotunda
B. ovalara
C. semiovalara
D. triunghiulara
E. plana
37*. Bara transversala poate fi situat anterior, mediu sau posterior n raport cu A
A. molarul prim
B. molarul secund
C. linia interpremolara
D. premolarul doi
E. nici una din variante
38. Barele palatine sagitale A,B
A. sunt cele mai nebiologice.
B. Urmeaz curbura arcadei la 10 mm distan de parodoniul marginal
C. Urmeaz curbura arcadei la 5 mm distan de parodoniul marginal
D. sunt cele mai biologice
E. sunt situate anterior de molarul 1
39*. Barele palatine sagitale A
A. Sunt elemente de conexiune a unor ei sau elemente de meninere i
stabilizare situate pe aceeai hemiarcad.
B. Sunt elemente de conexiune a unor ei sau elemente de meninere i
stabilizare situate pe hemiarcade antagoniste.
C. Sunt elemente de conexiune a unor ei sau elemente de meninere i
stabilizare situate pe hemiarcade opuse.
D.Nu realizeaza conexiuni
E.Se utilizeaza numai la mandibula
40*. Conectorului metalic palatinal n forma de U deschis posterior A
A. Rezulta din combinaia a doua bare sagitale i una transversal situat anterior
B. Este o placuta
C. Rezulta din combinarea a doua bare sagitale i una transversal dispus posterior
D. Se utilizeaza doar la mandibula
E. Nici o varianta corecta
41* Bara lingual se plaseaza la distanta A
A. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 3 mm
B. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 1 mm
C. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 0,5 mm
D. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 9 mm
E. de la parodoniul marginal la bar va fi de cel puin 10 mm
42*. Limea barei linguale A
6
A. va fi de 4-5 mm iar grosimea de 2 mm
B. va fi de 3 mm iar grosimea de 2 mm
C. va fi de 4-5 mm iar grosimea de 3 mm
D. va fi de 3 mm iar grosimea de 3 mm
E. va fi de 4-5 mm iar grosimea de 4-5 mm
43*. Cnd versantul lingual este oblic bara se va plasa la A
A. 1 - 1,5 mm de versant
B. 0,5 mm de versant
C. 0,4 mm de versant
D. 0,9 mm de versant
E. 0,7 mm de versant
44. In edentaia unilateral putem utiliza ca si conector A,D
A. miniconectorul palatinal, varianta scheletat a protezei de retenie Kemmeny
B. este foarte avantajos maxilar
C. este foarte avantajos mandibular
D. are echilibru precar maxilar
E. nu se utilizeaza decat exclusiv maxilar
BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA ORALA (10, pag. 201-229)
45*. Proteza partial mobilizabila aplicata n cavitatea orala este supusa actiunii unor forte D
care:
A. Au rol n uzura fiziologica a din_ilor artificiali
B. Au rol n uzura fiziologica a componentei acrilice a seilor protezei
C. Au rol n formarea depozitelor tartrice
D. Tind sa disloce proteza de pe cmpul protetic
E. Au rol n modelarea planurilor de ghidare.
46*. n cazul unei proteze scheletate, cnd o forta actioneaza la nivelul unei sei terminale, C
aceasta va efectua o miscare de rotatie care:
A. Determina modificari de culoare ale dintilor artificiali
B. Determina modificari de culoare ale componentei acrilice a seilor protezei
C. Se descompune n cele trei planuri spatiale
D. Se asociaza cu modificarea adncimii santurilor nazo-geniene
E. Produce tulburari fonetice.
47* Fortele care se nasc n timpul exercitariifuncTiilor sistemului stomatognat pot actiona: A
A. La nivelul marginilor protezei
B. La nivelul seii turcesti
C. La nivelul apofizei coronoide a mandibulei
D. La nivelul muschilor orbiculari ai buzelor
E. La nivelul muschilor buccinatori
48*. n ceea ce priveste stabilitatea statica, att protezele mobilizabile scheletate maxilare B
ct si cele mandibulare trebuie sa aiba o caracteristica n comun:
A. Aceeasi grosime a conectorilor principali
B. Repartitia uniforma a greutatii protezei pe elementele cmpului protetic pe care se
sprijina
C. Utilizarea unor crosete cu brate retentive si opozante cu aceeasi grosime
D. Aceeasi pozitionare a conectorilor principali
E. Utilizarea unui singur tip de croset
49*. n cazul construirii unor proteze mobilizabile scheletate, elementele de echilibru static si C
7
dinamic trebuie corelate cu:
A. Cantitatea de saliva produsa n 24 de ore
B. Fortele de adeziune
C. Principiile terapiei functionale
D. Fortele de capilaritate
E. Fortele de coeziune
50. Fortele care actioneaza asupra unei proteze scheletate sunt: A,B,D,E
A. Forte verticale de tractiune
B. Forte verticale de presiune
C. Forte de congruenta
D. Forte orizontale tangentiale
E. Forte orizontale radiare
51. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale fortelor de tractiune directa: B,D
A. Actioneaza n sensul fixarii protezei pe cmpul protetic
B. Actioneaza n sens vertical, tinznd sa disloce proteza de pe cmp
C. Se manifesta n timpul pozitiei de intercuspidare maxima
D. Sunt generate de alimente lipicioase si actiunea muschilor obrajilor, buzelor si limbii
E. Sunt favorabile deplasarilor transversale ale protezelor scheletate
52. Fortele de tractiune indirecta se caracterizeaza prin: B,D,E
A. Apar ntre doua suprafete plane
B. Se numesc si forte de basculare
C. Fixeaza proteza pe cmpul protetic
D. Apar prin nerespectarea montarii dintilor pe cresta edentata
E. Apar prin asezarea incorecta a axei de basculare
53. Miscarea de basculare a unei proteze scheletate se caracterizeza prin: A,B,C
A. Este o miscare complexa a protezei
B. In cadrul acesteia are loc o miscare de ridicare, de nfundare si de apasare
C. Este deseori asociata cu deplasarea n ntregime a protezei spre anterior sau posterior
D. Este uneori asociata cu deplasari transversal ale protezei
E. Este uneori asociata cu deplasari longitudinal ale protezei
54. Axa de rotatie a unei proteze scheletate trebuie aleasa astfel nct: A,D
A. Axa sa treaca neaparat prin corpul protezei
B. Axa sa treaca prin marginea anterioara a conectorului principal maxilarA.
C. Axa sa treaca prin marginea superioara a conectorului principal mandibular
D. Proteza sa se ntinda n mod egal de ambele parti ale axului de rotatie
E. Proteza sa se ntinda de o parte a axului de rotatie
55. Rolul opritorului de basculare este: D,E
A. De a uni seile protetice cu conectorul principal
B. De a pozitiona crosetele pe dintii stlpi
C. De a modela fetele proximale pentru conectorii secundari
D. De a prelungi proteza dincolo de axa de basculare
E. De a transforma proteza dintr-o prghie cu un brat sau doua brate inegale ntr-o
prghie
cu doua brate egale
56. Care din urmatoarele elemente component ale unei proteze scheletate pot avea functie B,E
de opritor de basculare:
A. Dintii artificiali
8
B. Crosetul continuu
C. Extremitatea distala a seilor protetice
D. Conectorii secundari proximali
E. Baza protezei daca prelungeste proteza dincolo de axul de rotatie
57. Fortele de presiune masticatorii actioneaza asupra: A,B
A. Dintilor naturali
B. Dintilor artificiali sustinuti de seile protetice
C. Marginii posterioare a conectorilor principali maxilari
D. Marginii inferioare a barei linguale
E. Ligamentului pterigo-mandibular
58. Care din urmatorii factori influenteaza intensitatea fortelor de presiune masticatorii: A,B,C,D
A. Capacitatea muschilor ridicatori ai mandibulei
B. Natura alimentului
C. Gradul de sensibilitate al parodontilui dintilor stlpi
D. Gradul de sensibilitate al muco-periostului crestei edentate
E. Gradul de sensibilitate al receptorilor gustativi din mucoasa linguala
59. Fortele de presiune masticatorii tind sa: C,E
A. Sa fixeze proteza pe cmpul protetic
B. Sa deplasese tangential proteza
C. Sa nfunde nfunde proteza pe cmpul protetic
D. Sa deplaseze radiar proteza
E. Sa exercite presiuni supraliminare
60. Care din urmatoarele forte reprezinta forte orizontale: C,D
A. Fortele de congruenta
B. Fortele de diseminare
C. Fortele orizontale aparute prin miscarile de lateralitate ale mandibulei n timpul
masticatiei
D. Fortele parazitare rezultate din descompunerea fortelor de presiune masticatorie
E. Fortele de convergenta
61. Precizati la ce nivel actioneaza fortele orizontale radiare: A,C,E
A. Asupra dintilor din grupul frontal, n cazul fortelor radiare sagitale
B. Asupra corpului mandibulei, n cazul fortelor radiare sagitale
C. Asupra dintilor din grupul lateral, n cazul fortelor transversale
D. Asupra muschilor maseteri
E. Asupra caninilor, n cazul fortelor oblice
62. Care este cea mei frecventa miscare a unei proteze partiale scheletate: C,D
A. Miscarea de ridicare
B. Miscarea de coborre
C. Miscarea de basculare
D. Miscarea de rotatie n jurul ax sagital sau transversal
E. Miscarea de ndoire
63. Care sunt modalitatile de deplasare a portiunilor unei proteze n cadrul miscarii de A,B
basculare a acesteia:
A. O portiune a protezei se nfunda
B. O portiune a protezei se ridica
C. O portiune a protezei se ndoaie
D. O portiune a protezei se ramoleste
9
E. O portiune a protezei se curbeaza
64. Care din urmatoarele elemente ale unei proteze scheletate sunt utilizate n scopul A,C,D
frnarii
deplasrilor distale ale acestora:
A. Pintenii ocluzali din fosetele meziale ale molarilor
B. Tuberculul piriform
C. Crosetul continuu lingual cu gherute incizale
D. Coroane telescopice
E. Tuberozitatea maxilara
65*. Forta rezultanta obtinuta prin compunerea unor forte de acelasi sens si directie ce C
actioneaza asupra unei proteze partiale scheletate se caracterizeaza prin:
A. Directie si sens opus fortelor care o compun
B. Directie si sens perpendicular pe directia fortelor care o compun
C. Aceeasi directie si sens cu fortele care o compun
D. Directie si sens oblic fata de fortele care o compun
E. Directie si sens variabile fata de fortele care o compun
66. In terapia prin proteze partiale scheletate, fortele active care apar in mecanismul B,C,D
masticatiei au urmatoarele caracteristici:
A. Se datoreaza osului alveolar edentat
B. Sunt generate de musculatura activa
C. Se manifesta asupra dintilor si asupra restaurarilor fixe sau mobilizabile
D. Au rol in mobilizarea mandibulei
E. Sunt generate de rezistenta mecanica a dintelui
67. Din punct de vedere static echilibrul pieselor protetice scheletate se refera la: A,D,E
A. Coincidenta centrului de gravitatie al protezei cu zona de stabilitate maxima a
suprafetei de sustinere
B. Dislocarea protezei adjuncte de pe campul protetic sub actiunea unui complex de
forte
C. Punctul de aplicare al fortelor se afla in central geometric al suprafetei ocluzale a
dintilor support si al dintilor artificiali
D. Repartitia uniforma a greutatii protezei pe elementele campului protetic
E. Aspecte care tin de detaliile morfologice ale campului protetic
68. mpotriva nfundrii protezei parial mobilizabile scheletate acioneaz : A,B,D,E
A. toate poriunile rigide ale crosetelor aezate n conul de sprijin;
B. pintenul ocluzal sau supracingular;
C. sistemul de culisare, Ackerman;
D. coroanele telescopate;
E. gheruele incizale.
69. Mijloacele nespecifice de anihilare a tendinelor de dislocare ale protezelor pariale A,B,C,E
adjuncte sunt reprezentate de:
A. adeziunea, succiunea;
B. extremitile elastice ale croetelor angajate n conul de retenie, care, trebuie
s fie astfel calculate nct s cedeze numai traciunii voluntare;
C. prelungirea eilor n zonele retentive ale cmpului protetic;
D. mecanisme speciale ce acioneaz prin tractiune;
E. greutatea protezelor n cazul edentaiei mandibulare.
70. n scopul frnrii deplasrilor distale ale protezelor parial mobilizabile scheletate se B,C,D,E
10
folosesc:
A. curba transversala,
B. dispozitive mecanice;
C. poriunile croetelor aflate pe feele mezio-vestibulare ale dinilor,
D. pintenii ocluzali din fosetele meziale ale molarilor, croetul continuu lingual
cu gherue incizale articulate mezial.
E. coroanele telescopice, culisele intra i extra coronare.
71*. Principiul de baz n combaterea basculrii este: A
A. extinderea poligonului de stabilizare n afara poligonului protetic.
B. extinderea poligonului protetic n afara poligonului de sprijin dento-parodontal
C. utilizarea unui numr ct mai mare de croete turnate ;
D. nici un rspuns nu este corect;
72. Basculrile transversale se datoresc de obicei: A,B,C
A. montrii dinilor n afara crestei,
B. alegerii nejudicioase a dinilor artificiali,
C. unui torus palatin proeminent
D. montrii atipice a dinilor artificiali
E. plasrii pintenului ocluzal n foseta mezial.
73. Rotaia n jurul axului longitudinal a crestei alveolare edentate se datorete: A,B,C
A. Montrii dinilor n afara mijlocului crestelor alveolare ;
B. Folosirii unor dini artificiali cu lime mai mare dect limea crestelor;
C. Este determinat de rigiditatea conectorilor principali i secundari;
D. montrii atipice a dinilor artificiali;
E. plasrii pintenului ocluzal n foseta mezial.
74*. Sistemul trabecular bazilar este format din: E
A. Inseriile musculare ale maseterului,
B. Inseriile musculare ale pterigoidianului intern,
C. Inseriile musculare ale suprahioidianului,
D. Inseriile musculare ale muchilor mentonieri
E. toate rspunsurile a-d sunt corecte.
75. Deplasri laterale ale protezelor sunt favorizate de: A,B
A. atrofii ale crestei alveolare;
B. micrile laterale ale mandibulei cu contacte neechilibrate;
C. contactele premature n intercuspidare maxim;
D. plasarea pintenului n fosetele distale ale dinilor stlpi;
76*. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitoare la distalizarea protezei pariale: E
A. este favorizat de creste descendente spre distal la mandibul i descendente
spre distal la maxilar (situaie rar ntlnit);
B. este favorizat de contacte dentare neechilibrate
C. este oprit de dinii restani laterali, precum i de elementele protetice care se
aplic pe acetia : brae opozante, pinteni ocluzali, conectori secundari
interdentari, conector principal dento-mucozal, conectorii principali acrilici
care fac contact cu dinii laterali (n cazul protezei acrilice)
D. n cazul prezenei doar a diniloir frontali, distalizarea este oprit de braele
elastice ale croetelor turnate, respectiv croetele din srm la proteza parial
11
acrilic
E. toate rspunsurile a-d sunt corecte.
77*. n evoluia lor filogenetic, cele dou segmente ale craniului ( neurocraniu i E
craniul visceral) s-au aflat n rapoarte diferite:
a) iniial n raport de juxtapunere posterioar.
b) iniial n raport de supraetajare;
c) iniial au stabilit relaii funcionale i morfologice concretizate sub forma unitii
arhitecturale a craniului visceral i neural;
d) iniial n raport de necesitatea proteciei unor receptori periferici (
oftalmici, olfactivi);
e) iniial n juxtapunere anterioar;
78*. n micarea de masticaie, deglutiie, muchii mobilizatori ai mandibulei B
proiecteaz mandibula asupra maxilarului cu o for posibil cu valoarea de :
a) 50-400 kgf;
b) aproximativ 30-400 kgf;
c) aproximativ 500 kgf;
d) aproximativ 100 kgf;
e) aproximativ 150 kgf.
79. Forele de rezisten ( pasive) sunt generate de: B,C,E
a) rezistena osului de aproximativ 1,8 kgf/ cm2 ;
b) rezistena mecanic a elementului gnatoprotetic ;
c) structura membranei desmodontale, a corticalei osoase;
d) receptorii mucoasei pariferice;
e) rezistena mecanic a dintelui.
80. Forele de traciune direct sunt determinate de : B,C,D
a) aciunea muchilor obrajilor , buzelor, limbii, muchilor milohioidian i genioglos;
b) alimentele lipicioase ;
c) forele care se manifest n sens vertical
d) aciunea muchilor obrajilor , buzelor, limbii;
e) forele care acioneaz asupra dinilor i parodoniului.
81. Mijloacele nespecifice de anihilare a tendinelor de dislocare ale protezelor A,B,C,E
pariale adjuncte sunt reprezentate de:
a) adeziunea, succiunea;
b) extremitile elastice ale croetelor angajate n conul de retenie, care,
trebuie s fie astfel calculate nct s cedeze numai traciunii voluntare;
c) prelungirea eilor n zonele retentive ale cmpului protetic;
d) mecanisme speciale ce nu acioneaz prin friciune;
e) greutatea protezelor n cazul edentaiei mandibulare
82*. Mijloacele nespecifice de anihilare a tendinelor de dislocare ale protezelor A
pariale adjuncte sunt reprezentate de:
a) adeziunea, succiunea;
b) extremitile elastice ale croetelor angajate n conul de retenie, care,
trebuie s fie astfel calculate nct s cedeze numai traciunii voluntare;
c) prelungirea eilor n zonele retentive ale cmpului protetic;
d) mecanisme speciale ce acioneaz prin friciune;
e) greutatea protezelor n cazul edentaiei mandibulare
83. Basculrile transversale se datoresc de obicei: A,B,C
12
a) montrii dinilor n afara crestei,
b) alegerii nejudicioase a dinilor artificiali,
c) unui torus palatin proeminent
d) montrii atipice a dinior artificiali
e) plasrii pintenului ocluzal n foseta mezial
84. Rotaia n jurul axului longitudinal a crestei alveolare edentate se datorete: B,C,E
a) Folosirii unor dini artificiali cu lime mai mare dect limea crestelor;
b) Este determinat de rigiditatea conectorilor principali i secundari;
c) montrii atipice a dinior artificiali;
d) plasrii pintenului ocluzal n foseta mezial.
e) Montrii dinilor n afara mijlocului crestelor alveolare ;
85. Urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate cu privire la desmodoniul: A,B,D,E

a) desmodoniul asigur protecia oaselor maxilare prin formrea stlpilor i platformelor
de rezisten;
b) desmodoniul permite disiparea forei masticatorii asupra stlpilor de rezisten de la
nivelul oaselor maxilare;
c) fora ocluzal este transmis osului prin intermediul desmodoniului;
d) desmodoniul asigur dezvoltarea trabeculaiilor pterigoidianului exten de la nivelul
feei interne ale mandibulei;
e) desmodoniul determin gruparea fibrelor conjunctive la nivelul inseriilor musculare.
86. Stlpul zigomatic prezint linii de rezistena ce se mpart n urmtoarele A,B,C,D
fascicole:
a) un grup se ndreapt spre marginea inferioar a orbitei;
b) un grup de trabeculaii se orienteaz spre marginea extern a orbitei;
c) un grup de trabeculaii osoase se ndreapt spre apofiza zigomatic ;
d) un grup ce se desprinde din stlpul zigomatic se ndreapt spre sfenoid ;
e) un grup de trabeculaii se unesc cu cele de partea opus, trecnd prin oasele
nazale.
87. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitoare la linia croetelor : B,D
a) se mai numete i opritor de basculare ( Kippmeider sau indirect retainer);
b) reprezint axul de rotaie n jurul cruia se produce micarea de basculare sub
aciune a forelor de traciune ;
c) se va aeza excentric fa de centrul bazei protezei;
d) este aleas nct s treac neaparat prin corpul protezei, iar proteza s se ntind n
mod egal la ambele pri ale axului de rotaie ;
e) este reprezentat de braul mai scurt al prghiei determinat de protez.
88*. Nivelul de rezisten al osului este de aproximativ: E
a) 3 kgf/cm2;
b) 5,5 kgf/cm2.
c) 2,5 kgf/cm2;
d) 0,5 kgf/cm2;
e) 1,6 kgf/cm2;
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE SCHELETATE:
AMPRENTAREA (10, pag. 279-293)
89. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale amprentei functionale A,B,C
mucodinamice:
13
A. Utilizeaza portamprente cu margini functionalizate
B. Se obtin amprente cu margini bine delimitate
C. Se obtin amprente care ocolesc formatiunile mobile periferice
D. Se obtin amprente nefunctionale
E. Se obtin amprente cu margini prea scurte
90. n terapia protetica prin proteza partial scheletata, miscarile masticatorii efectuate n B,C,E
cadrul amprentarii functionale a cmpului protetic se realizeaza cu:
A. Sabloane de ocluzie
B. Portamprente individuale prevazute cu valuri de ocluzie
C. Cu ajutorul unor proteze vechi
D. Cu ceara de ocluzie
E. Cu ajutorul unor proteze tranzitorii
91. Ce tipuri de materiale se apot utiliza n amprentarea functionala a cmpului protetic cu A,C,E
edentatie partiala ntinsa:
A. Materiale rigide
B. Materiale decorative
C. Materiale semirigide
D. Materiale solide
E. Materiale elatice
92. Care sunt criteriile care se urmaresc n cadrul verificarii extraorale a portamprentelor B.C.E
individuale:
A. Realizarea santurilor de descarcare
B. Respectarea indicatiilor privind materialul din care trebuie confectionata ortamprenta
C. Corectitudinea plasamentului mnerului
D. Realizarea unor margini ct mai groase
E. Respectarea raportului dintre marginile portamprentei si linia ghirlandata
93. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte n ceea ce priveste tehnicile de amprentare B,D,E
cu model corectat:
A. Utilizeaza portamprente standard din gips
B. Se adreseata edentatiilor tetminale
C. Se adreseaza edentatiilor intercalate reduse
D. Utilizeaza scheletul metalic al protezei prevazut cu sei acrilice
E. Inregistraza relatia functionala a suportului mucoosos n raport cu suportul dento-
parodontal
94. n cazul tehnicilor de amprentare cu model corectat, sectionarea modelului are loc: A,D
A. La nivelul crestelor edentate terminal
B. La nivelul crestelor edentate intercalate
C. La nivelul dintilor frontali
D. La 1-2 mm distal de dintii restanti
E. La nivelul liniei mediane a modelului
95. Care sunt caracteristicile amprentei globale utilizata n protezarea compozita: A,B,D,E
A. Inregistreaza substructurile organice dentare preparate
B. Inregistreaza bresele edentate
C. Inregistreaza culoarea dintilor
D. Permite confectionarea protezei fixe
E. Permite confectionarea protezei mobile scheletate
96. Care din urmatoarele miscari automatizate efectuate de pacient sunt utilizate n B,C,D
14
amprentarea functionala n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate:
A. Teste de postura
B. Teste fonetice
C. Teste de masticatie
D. Teste de deglutitie
97. Care sunt tipurile de amprente functionale utilizate n cadrul terapiei prin proteze A,B,C
partial
mobilizabile scheletate, n functie de pozitia mandibulei n timpul amprentarii:
A. Amprente functionale cu gura deschisa
B. Amprente functionale cu gura nchisa
C. Amprente functionale combinate
D. Amprente functionale de lateralitate
E. Amprente functionale deformante
98. Cum se clasifica amprentele functionale utilizate n terapia protetica prin proteze B,C
partial mobilizabile scheletate n fun functie de numarul de materiale de amprenta
utilizate:
A. Amprente functionale automatizate
B. Amprente functionale simple
C. Amprente functionale compozite
D. Amprente functionale parcelare
E. Amprente functionale pariale
99*. Adaptarea portamprentelor standard se realizeaza: B
A. Cu ajutorul aparatelor cu ultrasunete
B. In plan transversal, sagital si vertical
C. Prin ndoire pe linia mediana
D. In functie de materialul de amprenta
E. Dupa realizarea amprentei propriu-zise
100*. La ce distanta trebuie sa se situeze marginile unei portamprente standard fata de C
cmpul
protetic, n plan transversal:
A. 1-2mm
B. 3-4mm
C. 4-5mm
D. 10mm
E. 15mm
101*. Care din urmatoarele obiective se realizeaza n cursul amprentarii preliminare: D
A. Modelarea anatoforma a dintilor artificiali
B. Inregistrarea functiei fonetice
C. Inregistrarea pozitiei de intercuspidare maxima
D. Inregistarea tuturor suprafetelor plane si orizontale ale cmpului protetic
E. Inregistrarea adncimii santurilor nazo-labiale
102*. Care este rolul miscarilor nefunctionale efectuate de medic n timpul amprentarii A
preliminare?
A. Modelarea corespunzatoare a marginilor amprentei
B. nregistrarea fidela a zonei de mucoasa pasivmobila
C. Determinarea relatiilor intermaxilare
D. Testarea naltimii etajului inferior al fetei
15
E. Stabilirea zonei neutrale
103* Care este scopul dusurilor bucale reci recomandate n etapa de pregatire a campului E
protetic cu edentatie partial ntinsa, n vederea amprentarii preliminare:
A. Accentuarea reflexului de voma
B. Modelarea materialului de amprenta
C. Deretentivizarea cmpului protetic
D. Pozitionarea corecta a maxilarului
E. ndepartatarea mucusului salivar si realizarea unei vasoconstrictii a mucoasei
104. Cte tipuri de portamprente exista n functie de modalitatea de realizare a obiectivelor A,B,C
amprentarii:
A. Portamprente standard
B. Portamprente semifunctionale
C. Portamprente individuale functionale
D. Portamprente semipiriforme
E. Portamprente semiovale
105. Care sunt materialele din care se confectioneaza portamprentele standard de serie sau C,D,E
universale:
A. Ceara bucoplastica
B. Silicon chitos
C. Metal cromat sau nichelat
D. Aluminiu
E. Materiale plastic
106. Cum se adapteaza portamprentele standard la nivelul marginilor: B,D,E
A. Prin ramolire n apa calda
B. Prin ndoire cu ajutorul unui crampon cnd marginile sunt prea lungi
C. Prin sinterizare
D. Prin completare cu material termoplastic cnd marginile sun tprea scurte
E. Prin aplicarea unui rulou de masa termoplastica pe versantul intern al marginii pe tot
conturul acesteia
107. Cte tipuri de amprente functionale exista n functie de gradul de mobilizare al periferiei A,C
cmpului protetic?
A. Amprente functionale mucostatice
B. Amprente functionale de rascroire
C. Amprente functionale mucodinamice
D. Amprente functionale posterioare
E. Amprente functionale anterioare
108. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale amprentei functionale B,C,D
mucostatice?
A. nregistreaza tonicitatea musculaturii de la periferia cmpului protetic
B. Utilizeaza portamprente individuale cu margini scurte
C. Utilizeaza materiale de amprenta cu fluiditate mare
D. Marginile amprentei sunt subtiri si nalte
E. Se obtin amprente care pun n valoare succiunea
109. Care sunt tipurile de portamprente standard utilizate in terapia prin proteze A,B,C
mobilizabile
scheletate?
A. Portamprenta metalica cu dispozitiv de retentie
16
B. Portamprenta cu dispozitiv de irigare cu apa
C. Portamprenta din material plastic
D. Portamprenta de compresiune
E. Portamprenta de dezinsertie
110. n terapia prin proteza scheletata, amprentele functionale mucodinamice se B,C,E
caracterizeaza prin:
A. Se inregistreaza cu portamprente individuale cu margini scurte
B. Se inregistreaza cu portamprente individuale functionalizate
C. Conduc la obtinerea de amprente cu margini bine delimitate
D. Conduc la obtinerea de amprente care asigura o mentinere deficitara
E. Conduc la obtinerea de amprente care ocolesc formatiunile mobile periferice
111. In raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate, amprentele A,B,C
functionale realizate in cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate sunt:
A. Fonetice
B. De masticatie
C. De deglutitie
D. Unimaxilare
E. Globale
112. n funcie de modalitatea de realizare a obiectivelor amprentarii, port- A,C,E
amprentele se pot clasifica n:
A. port-amprente standard
B. port-amprente pariale
C. port-amprente individuale funcionale
D. port-amprente totale
E. port-amprente semifuncionale
113. Port-amprentele standard, sunt confecionate din: A,B,E
A. metal cromat sau nichelat
B. aluminiu
C. acrilat
D. titan
E. materiale plastice
114. Tipuri de portamprente standard: A,C,D,E
A. port-amprenta standard metalica S.S. Witte
B. port-amprenta fara dispozitiv de irigare cu apa
C. port-amprenta ortomorfa Devin
D. port-amprenta Schrainemakers
E. port-amprenta metalica cu dispozitiv de retenie
115. n plan sagital adaptarea port-amprentelor standard: A,D,E
A. portamprenta trebuie sa fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei alveolare n
zona frontala
B. asigur spaiul necesar pentru realizarea unei grosimi optime a materialului
C. realizeaz o presiune moderat
D. distal sa depaseasca cu 2 mm sanurile retrotuberozitare
E. trebuie s depeasc cu 4 mm foveele palatine
116. n sens vertical adaptarea port-amprentelor standard: A,C
A. marginile portamprentei la 2 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei
132
17
mobile
B. asigur spaiul necesar pentru realizarea unei grosimi optime a materialului
C. trebuie sa fie la o distana de 4 mm de bolta palatina
D. distal sa depaseasca cu 2 mm sanurile retrotuberozitare
E. trebuie s depeasc cu 4 mm foveele palatine
117. n vederea nregistrarii amprentei preliminare,portamprenta trebuie: B,C,D
A. marginile portamprentei la 4 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobile
B. sa nu jeneze jocul formaiunilor mobile
C. sa cuprinda n totalitate cmpul protetic
D. sa asigure o grosime suficienta materialului de amprenta
E. marginile acestuia sa se opreasca la 4-5 mm de linia ghirlandata.
118. Miscarile funcionale automatizate sunt miscari capabile sa le execute sistemul A,C,D,E
stomatognat materializate prin:
A. fonaie
B. miscari nefuncionale
C. mimic
D. masticaie
E. deglutiie
119. Instrumentarul necesar pentru amprentarea preliminar: A,B,C
A. dou tvie renale
B. creion chimic
C. fuluoar
D. oglind
E. sond
120. Dupa numarul de materiale utilizate, amprentele funcionale se pot clasifica n: C,E
A. amprenta functionala de mare fidelitate
B. amprente cu gura deschis
C. amprente funcionale simple
D. amprent cu gura semideschis
E. amprente funcionale compozite
121. Dupa gradul de compresiune, amprentele funcionale se mpart n: A,B,D
A. amprente funcionale compresive
B. amprente funcionale decompresive
D. amprente funcionale cu compresiune selectiva
E. amprente funcionale compozite
122. Testele lui Franz Herbst pentru maxilar: B,C,D
A. deschiderea usoara a gurii realizeaza modelarea la nivelul pungii Eisenring
B. surs forat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare laterale
C. sugere, suflat, fluierat, sarut, modeleaza marginile port-amprentei n zona
vestibulara frontala
D. mobilizarea periferiei cmpului protetic n zona distala prin probe Valsalva,
tuse, test fonetic: a, ah
E. balansarea mandibulei dreapta-stnga ceea ce realizeaza modelarea zonei
meziale a pungii Eisenring
123. Testele lui Franz Herbst la mandibula: B,C,D,E
A. deschiderea mica a gurii, modeleaza zona distala a pungii Fisch
18
B. umezirea rosului buzelor modeleaza zona milohioidiana n dreptul
molarilor
C. vrful limbii ntr-un obraz si n celalalt modeleaza zona milohioidiana ntre
canin-premolar
D. limba catre nas pune n tensiune zona Slack, modelnd zona genioglosului
E. deglutiie, modeleaza zona pungii Neill si Bowen
124. n scopul amprentarii funcionale a cmpului protetic edentat parial ntins se utilizeaza: A,B,C,E
A. acrilat
B. materiale semirigide
C. materiale elastice
D. materiale plastice
E. materiale rigide
125. Micrile funcionale automatizate sunt micri capabile sa le execute sistemul A,C,D,E
stomatognat materializate prin:
A. fonaie
B. micri nefuncionale
C. mimic
D. masticaie
E. deglutiie.
126. Instrumentarul necesar pentru amprentarea preliminar: A,B,C
A. dou tvie renale
B. creion chimic
C. fuluoar
D. oglind
E. sond.
127. Deretentivizarea cmpului protetic, prin introducerea la nivelul zonelor retentive a B,D,E
urmtoarelor materiale de obturaie provizorie:
A. adhesor
B. plastobtur
C. repin
D. cavidur
E. provimat.
128. n raport de gradul de mobilizare al periferiei cmpului protetic, amprentele A,D
funcionale se clasifica n:
A. amprente funcionale mucostatice
B. amprente funcionale preliminare
C. amprente funcionale pariale
D. amprente funcionale mucodinamice
E. amprente funcionale totale.
129. Dup poziia mandibulei n timpul amprentrii, amprentele funcionale se mpart n: B,C,E
A. amprenta funcional de mare fidelitate
C. amprent combinat
E. amprent cu gura nchis.
130. Dup numrul de materiale utilizate, amprentele funcionale se pot clasifica n: C,E
A. amprenta funcional de mare fidelitate
19
E. amprente funcionale compozite.
131. Dup gradul de compresiune, amprentele funcionale se mpart n: A,B,D
A. amprente funcionale compresive
B. amprente funcionale decompresive
D. amprente funcionale cu compresiune selectiva
132. n raport de funcia stimulata n declanarea testelor automatizate, amprentele A,B,D
funcionale pot fi:
A. fonetice (Harve, Devin)
B. de masticaie (Max Speng)
D. de deglutiie (Hromatke)
133. Dup nregistrarea separata sau concomitenta a celor doua cmpuri protetice, A,B
amprenta funcionala poate fi:
A. unimaxilar
B. bimaxilar (global)
D. pe o hemiarcad
E. amprent segmentar.
Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarea relatiei
intermaxilare (10, pag. 295-308)
134. n cazul n care pe unul din maxilare se realizeaz o proteza parial mobila, iar A,B
cellalt va fi protezat prin proteza totala:
A. Pentru nregistrarea relaiilor mandibulo-craniene se utilizeaz machetele de
ocluzie
B. n determinarea nivelului i orientrii planului de ocluzie se tine cont de cel pe
care l imprim grupul dinilor restani
C. n determinarea nivelului i orientrii planului de ocluzie se tine cont de cel pe
care l imprima proteza totala, avnd grija aprecierii corecte a clearance-ului
ocluzal i a nregistrrii unei relaii centrice normale.
D. n aceasta situaie clinica se recomanda metoda discriminrii tactile
E. nregistrarea relaiilor mandibulo-craniene se poate realiza cu ajutorul unei
folii de cear decupat dup forma arcadei.
135. n situaia clinic in care pe un maxilar se realizeaz o proteza parial mobila, iar A,B,C
cellalt va fi protezat prin restaurare fixa, astfel nct rapoartele interarcadice sunt
suficient de stabile nregistrarea relaiilor de ocluzie se va realiza:
A. cu ajutorul unei folii de cear decupat dup forma arcadei
B. cu past de zinc-oxid-eugenol, plasat pa un cadru de srm cu suport textil,
utiliznd metode simple ca metoda Ramfjord, metoda Barrelle, metoda
deglutiiei, metoda compresiunii pe maseteri
C. Krogh-Poulsen recomand ca la aceste cazuri n care se pstreaz suficiente
stopuri centrice, relaia centric s se realizeze prin poziionarea de ctre
20
medic a celor dou modele n relaie centric (fr a mai fi necesar o
nregistrare intraoral), prin metoda discriminrii tactile
D. aceast nregistrare nu permite montarea modelelor dect ntr-un simulator de
tipul articulatorului, urmnd ca echilibrarea ocluzal s se realizeze de ctre
practician n cavitatea oral
E. Numai prin intermediul machetelor de ocluzie.
136. n situaia clinica in care unul din maxilare este protezat prin protez parial B,C
mobilizabila iar pe maxilarul antagonist se va realiza o protez mobil, cu
instabilitate mandibulo-cranian:
A. Dup confecionarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul i orientarea
planului de ocluzie pentru zonele dentate
B. Dup confecionarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul i orientarea
planului de ocluzie pentru zonele edentate, servindu-ne de criteriile
antropometrice gnatoprotetice cunoscute, precum i de nivelul i orientarea
planului de ocluzie pe care o imprim grupul dentar restant.
C. n continuare se va proceda la nregistrarea clearance-ului ocluzal i a relaiei
centrice prin metode simple (Ramfjord, Barrello, metoda deglutiiei, metoda
compresiunii pe maseteri), urmat de solidarizarea machetelor.
D. n continuare se va proceda la nregistrarea relaiei de postura prin metode
simple (Ramfjord, Barrello, metoda deglutiiei, metoda compresiunii pe
maseteri), urmat de solidarizarea machetelor.
E. i n acest caz, pe acelai model de lucru, se vor realiza o parte din fazele
tehnologice pn la finalizarea protezelor.
137*. n cazul protezelor mobile maxilo-mandibulare, cauzele insucceselor nregistrrii A
corecte a relaiilor mandibulo-craniene ar fi dup Saunsbury:
A. cele care in de cavitatea oral.
B. cele care in de condiiile tehnice existente
C. cele care in de evaluarea paraclinica
D. cele legate de starea generala a pacientului
E. cele legate de antecedentele heredo-colaterale.
138. Arcul facial: B,C
A. permite nregistrarea bidimensional a micrilor fundamentale la subieci
dentai, edentai parial sau edentai total
B. permite nregistrarea tridimensional a micrilor fundamentale la subieci
dentai, edentai parial sau edentai total
C. nu permite doar poziionarea adecvat a modelului maxilar n simulator, ci i
plasarea corect a acestuia fa de planul orizontal
D. nu permite doar poziionarea adecvat a modelului mandibular n simulator, ci
i plasarea corect a acestuia fa de planul orizontal
E. permite practicianului transferul poziiei corecte a modelului mandibular n
simulator.
139. Arcul facial propriu-zis: A,E
A. Are form de U iar extremitile sale se vor plasa n dreptul punctelor de
emergen ale axei balama terminale
B. Are form de V iar extremitile sale se vor plasa tangent punctelor de
emergen ale axei balama terminale
C. Pentru o montare corecta pe pacient arcurile faciale utilizeaz drept reper
cranian fix planul de la Frankfurt (spina nazal anterioar-meatul auditiv
21
extern)
D. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizeaz drept reper
extern) sau planul Camper (Orbitale-Porion)
E. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizeaz drept reper
cranian fix planul de la Frankfurt (Orbitale-Porion) sau planul Camper (spina
nazal anterioar-meatul auditiv extern)
140. Articulatoarele adaptabile: D,E
A. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezvoltate diverse metode, cum
ar fi obinerea nregistrrii micrii mandibulare n cele 2 planuri cu ajutorul
unui instrument numit pantograph
B. Folosirea lor necesit un grad ridicat de pregtire a personalului medical i de
laborator, iar procedurile clinice necesit un timp foarte scurt.
C. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezvoltate diverse metode, cum
unui instrument numit ortopantograf
D. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezvoltate diverse metode, cum
unui instrument numit pantograf
E. Sunt articulatoare sofisticate cu un sistem cuprinztor de adaptare care le ofer
o acuratee sporit n reproducerea micrilor mandibulare.
141. Condiiile obiective de determinare a relaiilor fundamentale mandibulo-craniene au B,D
fost postulate de Lejoyeux:
A. Legea a II-a Oricrei poziii a maxilarului n plan frontal i corespunde o
poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor mandibulo-
temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni externi.
B. Legea a II-a Oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o
C. Legea a II-a Oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o
temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni interni.
D. Legea a IV-a Presiunea exercitat pe bazele abloanelor n momentul
determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund celei
exercitate n momentul amprentrii.
E. Legea a IV-a Presiunea exercitat pe bazele abloanelor n momentul
exercitate n momentul verificrii machetei in ceara cu dini.
142. . In cazul n care pe unul din maxilare se realizeaza o proteza partia mobila, iar A,B
cellalt va fi protezat prin proteza totala:
A. pentru nregistrarea relaiilor mandibulo-craniene se utilizeaza machetele
de ocluzie.
B. n determinarea nivelului i orientrii planului planului de ocluzie se tine
cont de cel pe care l imprim grupul dinilor restani
C. n determinarea nivelului i orientrii planului planului de ocluzie se tine
cont de cel pe care l imprima proteza totala, avnd grija aprecierii corecte
a clearace-ului ocluzal i a nregistrrii unei relaii centrice normale.
D. In aceasta situtie clinica se recomanda metoda discriminrii tactile
22
E. Inregistrarea relaiilor mandibulo-craniene se poate realiza cu ajutorul
unei folii de cear decupat dup forma arcadei
143. In situatia clinic in care pe un maxilar se va realizeaza o proteza partial A,B,C
mobila, iar cellalt va fi protezat prin restaurare fixa, astfel nct rapoartele
interarcadice sunt suficient de stabile nregistrarea relaiilor de ocluzie se va
realiza:
A. cu ajutorul unei folii de cear decupat dup forma arcadei,
B. cu past de zinc-oxid-eugenol, plasat pa un cadru de srm cu suport
textil, utiliznd metode simple ca metoda Ramfjord, metoda Barrelle,
metoda deglutiiei, metoda compresiunii pe maseteri.
C. Krogh-Poulsen recomand ca la aceste cazuri n care se pstreaz
suficiente stopuri centrice, relaia centric s se realizeze prin poziionarea
de ctre medic a celor dou modele n relaie centric (fr a mai fi
necesar o nregistrare intraoral), prin metoda discriminrii tactile.
D. aceast nregistrare nu permite montarea modelelor dect ntr-un simulator
de tipul articulatorului, urmnd ca echilibrarea ocluzal s se realizeze de
ctre practician n cavitatea oral.
E. Numai prin intermediul machetelor de ocluzie
144. In situatia clinica in care unul din maxilare este protezat prin protez partial B,C
mobilizabila iar pe maxilarul antagonistse va realiza o protez mobil, cu
instabilitate mandibulo-cranian:
A. Dup confecionarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul i
orientarea planului de ocluzie pentru zonele dentate
B. Dup confecionarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul i
orientarea planului de ocluzie pentru zonele edentate,servindu-ne de
criteriile antropometrice gnatoprotetice cunoscute, precum i de nivelul i
orientarea planului de ocluzie pe care o imprim grupul dentar restant.
C. n continuare se va proceda la nregistrarea clearance-ului ocluzal i a
relaiei centrice prin metode simple (Ramfjord, Barrello, metoda
deglutiiei, metoda compresiunii pe maseteri), urmat de solidarizarea
machetelor.
D. n continuare se va proceda la nregistrarea relaiei de postura prin metode
simple (Ramfjord, Barrello, metoda deglutiiei, metoda compresiunii pe
maseteri), urmat de solidarizarea machetelor.
E. i n acest caz, pe acelai model de lucru, se vor realiza o parte din fazele
tehnologice pn la finalizarea protezelor.
145*. n cazul protezelor mobile maxilo-mandibulare, cauzele insucceselor A
nregistrrii corecte a relaiilor mandibulo-craniene ar fi dup Saunsbury:
A. cele care in de cavitatea oral.
B. cele care tin de conditiile tehnice existente
C. cele care tin de evaluarea paraclinica
D. cele legate de starea generala apacientului
E. cele legate de antecedentele heredo-colaterale
146. Arcul facial: A,C
A. permite nregistrarea bidimensional a micrilor fundamentale la subieci
dentai, edentai parial sau edentai total,
B. permite nregistrarea tridimensional a micrilor fundamentale la subieci
dentai, edentai parial sau edentai total,
23
C. nu permite doar poziionarea adecvat a modelului maxilar n simulator, ci
i plasarea corect a acestuia fa de palnul orizontal
D. nu permite doar poziionarea adecvat a modelului mandibular n simulator,
ci i plasarea corect a acestuia fa de palnul orizontal
E. permite practicianului transferul poziiei corecte a modelului mandibularn
Simulator
147. Arcul facial propriu-zis: A,E
A. Are form de U iar extremitile sale se vor plasa n dreptul punctelor de
emergen ale axei balama terminale.
B. Are form de V iar extremitile sale se vor plasa tangent punctelor de
emergen ale axei balama terminale.
C. Pentru o montare corecta pe pacient arcurile gaciale utilizeaz drept reper
extern)
D. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizeaz drept reper
extern) sau planul Camper (Orbitale-Porion).
E. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizeaz drept reper
cranian fix planul de la Frankfurt (Orbitale-Porion) sau planul Camper (spina
nazal anterioar-meatul auditiv extern).
148. Articulatoare adaptabile: D,E
A. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezoltate diverse metode,
cum ar fi obinerea inregistrrii micrii mandibulare n cele 2 planuri cu
ajutorul unui instrument numit pantograph
B. Folosirea lor necesit un grad ridicat de pregtire a personalului medical i
de laborator, iar procedurile clinice necesit un timp foarte scurt.
C. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezoltate diverse metode,
ajutorul unui instrument numit ortopantograf
D. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezoltate diverse metode,
ajutorul unui instrument numit pantograpf.
E. Sunt articulatoare sofisticate cu un sistem cuprinztor de adaptare care le
ofer o acuratee sporit n reproducerea micrilor manibulare.
149. Condiiile obiective de determinare a relaiilor fundamentale mandibulo- B,D
craniene au fost postulate de Lejoyeux:
A. Legea a II-a Oricrei poziii a maxilarului i n plan frontal i corespunde o
B. Legea a II-a Oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o
136
C. Legea a II-a Oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o
temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni interni.
D. Legea a IV-a Presiunea exercitat pe bazele abloanelor n momentul
24
exercitate n momentul amprentrii.
E. Legea a IV-a Presiunea exercitat pe bazele abloanelor n momentul
exercitate n momentulverificarii machetei in ceara cu dinti .
150. Determinarea nivelului planului de ocluzie: B,C,D
A. Se va realiza pe bordura de ocluzie a machetei maxilare sau mandibulare,
n funcie de tipul edentaiei, ghidndu-ne dup reperele odontale extrase
B. Se va face difereniat pentru zona frontal a arcadei i pentru zona lateral.
C. Se va realiza pe bordura de ocluzie a machetei maxilare sau mandibulare, n
funcie de tipul edentaiei, ghidndu-ne dup reperele odontale restante
D. Nivelul planului de ocluzie n zona frontal, n funcie de particularitile
constituionale ale bolnavului, va fi situat la 1.5 - 2 mm sub marginea
inferioar a buzei superioare
E. Nivelul planului de ocluzie n zona frontal, n funcie de particularitile
constituionale ale bolnavului, va fi situat la 2,5-3 mm sub marginea inferioar
a buzei superioare
151. Metoda de inregistrare a relatiilor mandibulo-craniene ce utilizeaz B,C
scheletul protezei mobile:
A. Este o tehnic ce d rezultate bune, ns de cele mai multe ori necesit
patru nregistrri, una naintea realizrii scheletului datorit faptului c la
nivelul cmpului protetic exist elemente care interfereaz ocluzia i celelalte
3 nregistrari, dup construcia scheletului.
B. Este o tehnica ce da rezultate bune, ns de cele mai multe ori necesit dou
nregistrri, una naintea realizrii scheletului datorit faptului c la nivelul
cmpului protetic exist elemente care interfereaz ocluzia i o a doua
nregistrare, dup construcia scheletului, n vederea montrii dinilor artificiali
C. Este o tehnic mai laborioas, fiind necesare mai multe faze clinice i de
laborator.
D. Este o tehnic mai facila, fiind necesare putine faze clinice i de laborator.
E. Aceasta tehnica utilizeaza machetele de ocluzie
152. Metodele simple de determinare a relaiei centrice sunt: C,E
A. Metoda homotropismului lingo-mandibular const n dirijarea
mandibulei n poziia sa centric prin compresiunea postero superioar a
mentonului (metod derivat din metoda Lauritzan Barrelle). Aceast metod
este riscant deoarece conduce mandibula ntr-o poziie incorect mult mai
retrudat dect relaia centric.
B. Metoda deglutiiei se utilizeaz datorit faptului cunoscut c acest reflex se
produce cu mandibulain relatie de postura
C. Metoda flexiei forate a capului urmrete prin compresiunea realizat de
prile moi prevertebrale asupra mandibulei, conducerea acesteia n relaia
centric.
D. Metoda extensiei forate urmrete ca prin traciunea ctre anterior
exercitat de muchii subhioidieni s se determine o poziie a mandibulei ct
mai apropiat de relaia centric.
E. Metoda extensiei forate urmrete ca prin traciunea ctre posterior
exercitat de muchii subhioidieni s se determine o poziie a mandibulei ct
mai apropiat de relaia centric.
153*. n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, etapa de nregistrare a relatiei D
25
intermaxilare urmeaza dupa:
A. Proba portamprentei standard
B. Amprentarea preliminara
C. Adaptarea portamprentei individuale
D. Amprentarea functionala si obtinerea modelului functional
E. Proba machetei cu dinti
154*. n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, n cazul n care cele doua arcade sunt C
mutilate prin edentatie partiala problema fundamentala a protezatii este reprezentata
de:
A. Evaluarea dintilor stlpi
B. Amprentarea preliminara
C. Restaurarea relatiei de postura si a relatiei centrice
D. Verificarea scheletului metalic
E. Captusirea seilor terminale
155*. n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, nregistrarea relatiilor mandibulo- A
craniene urmareste:
A. Repozitionarea mandibulei n relatie centrica corecta
B. Repozitionarea mandibulei n pozitia de postura
C. Repozitionarea mandiulei n pozitia de intercuspidare maxima
D. Determinarea planului bazal mandibular
E. Determinarea pozitionarii exacte a planului mediosagital.
156*. Metoda homotropismului lingo-mandibular de determinare a relatiei centrice se B.
bazeaza pe faptul ca:
A. Mandibula urmeaza pozitia valului palatin
B. Mandibula urmeaza limba n periplul sau static si dinamic
C. Compresiunea maseterului bilateral pozitioneaza mandibula n relatie centrica
D. Se stimuleaza reflexele vestigeale de pozitionare centrica
E. Manevra Valsalva pozitioneaza mandibula n relatie centrica
157*. Metoda de determinare a relatiei centrice prin stimularea reflexului de ocluzie molara B
se bazeaza pe:
A. Faptul ca mandibula urmeaza limba n periplul sau static si dinamic
B. Redesteptarea vechilor reflexe parodontomusculare de pozitionare centrica
C. Usoara presiune exercitata n timpul miscarii de deschidere-nchidere
D. Contractii musculare simetrice prin compresiuni pe muschiul temporal
E. Compresiunea meseterului bilateral
158. Care dintre pozitiile mandibulo-craniene au o importanta primordiala n evaluarea starii A,B
de normalitate precum si a gradului de afectare a morfologiei si functiilor sistemului
stomatognat:
A. Relatia centrica
B. Relatia de postura
C. Relatia de intercuspidare maxima
D. Miscarea Bennett
E. Pozitia de cap la cap protruzie
159. Verificarea extraorala a machetelor de ocluzie urmareste A,C,D
A. Baza sa fie rigida, nedeformabila
B. Baza sa fie elastica
C. Marginile bazei sa fie rotunjite
26
D. Marginile bazei sa fie plasate la nivelul liniei ghirlandate
E. Marginile bazei sa fie plasate la nivelul mucoasei mobile
160. n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, metodele simple de determinare A,B,C
a relatiei centrice sunt:
A. Metoda homotropismului lingo-mandibular
B. Metoda compresiunii pe menton
C. Metoda deglutitiei
D. Manevra Nelaton
E. Metoda testelor Herbst
161. n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, metodele simple de determinare a A,B,D,E
relatiei centrice sunt:
A. Metoda flexiei fortate a capului
B. Stimularea reflexului de ocluzie molara
C. Stimularea reflexului de ocluzie incisiva
D. Manevra condiliana
E. Metoda Patterson
162. n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, solidarizarea machetelor de ocluzie A,B,D
se poate realiza prin urmatoarele procedee:
A. Folosirea de stifturi de interpozitionare ntre cele doua machete
B. Utilizarea de material de tip Repin
C. Utilizarea alginatului
D. Practicarea unor lacase sau ancose n cele doua valuri de ocluzie la nivel primilor
premolari
E. Practicarea unui lacas n cele doua valuri de ocluziela nivelul liniei mediane
163. n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, metoda Patterson de detrminare a A,B,D,E
relatiei centrice prezinta urmatoatele particularitati:
A. Stimuleaza reflexele vestigeale de pozitionare centrica
B. Bordurile de ocluzie se scurteaza cu 2mm
C. Bordurile de ocluzie se lungesc cu 2mm
D. In grosimea bordurilor de ocluzie se realizeaza un sant retentiv care se umple cu
material abraziv
E. Pacientul executa miscari test de propulsie si lateralitate
164. n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, metoda homotropismului lingo- A,C,E
mandibular de determinare a relatiei centrice, prezinta urmatoarele particularitati:
A. Se bazeaza pe faptul ca mandibula urmeaza limba n periplul sau static sau dinamic
B. Se bazeaza pe redesteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare
C. Se plaseaza o bobita de ceara pe bolta palatina a bazei machetei de ocluzie
superioare
D. Se plaseaza o bobita de ceara la nivelul bazei machetei de ocluzie inferioare
E. Bolnavul va nchide gura cu vrful limbii pe bobita.
165. n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, metoda de determinare a relatiei B,C
centrice prin stimularea reflexului de ocluzie molara se caracterizeaza prin urmatoarele
particularitati:
A. Se realizeaza prin compresiuni bilaterale pe muschiul temporal
B. Se urmareste redesteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare de pozitionare
centrica
C. Practicianul aseaza pulpa degetelor pe bordurile de ocluzie n dreptul molarilor
27
D. Practicianul aseaza pulpa degetelor pe bordure de ocluzie n dreptul incisivilor
centrali
E. Practicianul aseaza pulpa degetelor pe bordurile de ocluzie n dreptul caninilor
166. Reperele ocluziei centrice stabilite de Costa sunt A,C,E
A. Circumscrierea arcadei mandibulare de catre arcada maxilara
B. Circumscrierea arcadei maxilare de catre cea mandibulara
C. Contactul tripotal
D. Contactul vrf cuspid-panta cuspidiana
E. Cuspidul mezio-vestibular al primului molar maxilar plasat ntre cuspidul mezio-
vestibular si medio-vestibular al primului molar mandibular.
167. .Conditiile obiective de determinare a relatiilor mandibulo-craniene postulate de A,B,D,E
LEJOYEUX sunt:
A. naintea oricarei ncercari de determinare si nregistrare a relatiei centrice, bolnavul
sa fie plasat n conditii ideale de echilibru fiziologic si psihologic
B. Determinarea DVO constituie elementul prealabil indispensabil pentru determinarea
relatiei centrice
C. Relatia centrica se determina naintea DVO
D. Stabilizarea bazei sabloanelor de ocluzie pe model este o conditie necesara si
suficienta pentru ca n stadiul determinarii relatiei centrice tesuturile suprafetei de
sprijin sa se regaseasca n aceeasi stare ca n momentul amprentarii
E. Presiunea trebuie sa corespunda celei exercitate n momentul amprentarii
168. n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, cauzele insuccesului nregistrarii A,B,C,D
corecte a relatiilor mandibulocraniene sunt:
A. Fortarea nchiderii gurii
B. Realizarea bordurilor de ocluzie din ceara moale
C. Supraextensia bazei machetei de ocluzie
D. Contactul dintilor anteriori mandibulari cu baza machetei de ocluzie maxilara
E. Confectionarea bazei machetelor de ocluzie din acrilat.
169. n situatia clinica n care pe unul dintre maxilare se realizeaza o protezare partial mobila B,C,E
iar pe celalalt o proteza totala, nregistrarea relatiilor intermaxilare prezinta
urmatoarele particularitati:
A. Este suficienta nregistrarea pozitiei de intercuspidare maxima
B. Se folosesc machete de ocluzie
C. Machetele de ocluzie se solidarizeaza n pozitie de relatie centrica
D. Machetele de ocluzie se solidarizeaza n pozitie de cap la cap propulsie
E. In determinarea nivelului si orientarii planului de ocluzie ne vom orienta dupa dintii
restanti, apreciind corect clerance-ul ocluzal.
170. n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, verificarea intraorala a A,B,C
machetelor de ocluzie urmareste:
A. Modalitatea de insertie pe cmpul protetic
B. Daca bordurile de ocluzie prin volum si pozitie redau plenitudinea obrajilor si buzelor
C. Gradul de adaptare dintre baza machetei de ocluzie si cmpul protetic
D. Realizarea contactelor tripodice
E. Daca bordura de ocluzie mandibulara prezinta lacase retentive la nivelul incisivilor
171. n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, manevra condiliana de detrminare a A,B
relatiei centrice prezinta urmatoatele particularitati:
A. Pozitia de relatie centrica se obtine prin presiune usoara n timpul miscarii
28
deschidere-
nchidere exercitata cu indexul n conductul auditiv intern si policele pretragian
B. Permite verificarea pozitiei centrice a condililor
C. Utilizeaza deglutitia pentru pozitionarea mandibulei n relatie centrica
D. Urmareste ca prin tractiunea catre posterior exercitata de muschii subhioidieni sa se
determine o pozitie a mandibulei ct mai posterioara
E. Consta n compresiunea bilaterala a maseterilor.
172. n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, n etapa de nregistrare a relatiilor A,B,C
mandibulo-craniene se are n vedere prefigurarea unor parametrii ai ocluziei centrice
precum:
A. Nivelul si orientarea planului de ocluzie
B. Rapoartele interarcadice
C. Clearence-ul ocluzal
D. Realizarea coridorului bucal
E. Realizarea unitatilor masticatorii.
173*. In cazul in care pe unul din maxilare se realizeaza o proteza partial mobila iar celalalt E
va fi protezat prin proteza totala, pentru inregistrarea relatiilor intermaxilare sunt
necesare:
A. Un cadru din sarma cu suport textil si pasta de zinc-oxid-eugenol
B. Folii de ceara de ocluzie
C. Doua modele pozitionate de catre medic in relatie centrica prin metoda discriminarii
tactile
D. Retentii pe suprafata orala a bordurii de ocluzie a machetei de pe maxilarul edentat
partial
E. Doua machete de ocluzie
174. In cadrul inregistrarii relatiei intermaxilare ca etapa a terapiei prin proteze partiale A.B.C.D
scheletate, relaxarea musculara si indepartarea durerii se obtin prin:
A. Inhibitori de ocluzie
B. Miogimnastica
C. Medicatie
D. Aplicarea unor proteze tranzitorii
E. Pierderea stopurilor ocluzale centrice
175. In cadrul terapiei prin proteze partiale scheletate, verificarea intraorala a machetelor de B,C,D
ocluzie urmareste:
A. Adaptarea bazei machetei pe modelul functional
B. Modalitatea de insertie a machetelor de ocluzie pe campul protetic
C. Gradul de adaptare intre baza machetei si campul protetic
D. Stabilizarea machetelor de ocluzie prin captusire intraorala
E. Orientarea planului de ocluzie
ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARTIALE SCHELETATE
176. Conectorul principal prezinta urmatoarele caracteristici: A,B
a) Volum redus
b) Grosime minima
c) Se plaseaza in contact cu parodontiul marginal
d) Nu realizeaza transmiterea fortelor de solicitare ocluzala
e ) Este plasat asimetric
177. Conectorul principal metalic sub forma de bara: A,B
29
a) Latime de 6-7mm
b) Grosime de 3mm
c) Latime de 9-10mm
d) Grosime 4-5mm
e) Forma triunghiulara pe sectiune
178. Conectorul principal metalic sub forma de bara: A,B,C,E
a) Latime de 6-7mm
b) Grosime de 3mm
c) Forma ovalara
d) Forma triunghiulara
e) Forma rotunda
179. Conectorii principali metalici: B,C,D,E
a) Aliaje metalice cu duritate scazuta
b) Aliaje metalice cu rezistenta mare
c) Aliaje stelite de crom-cobalt
d) Aliaje mobile din aur platinat
e) Aliaje inooxidabile de crom-nichel
180. Bara mandibulara se plaseaza: A,B,D
a) Lingual
b) Vestibular
c) Mezial
d) Dentar
e) Distal
181. Bara linguala se plaseaza intre: A,B,C,D
a) limba
b) dinti
c) planseu bucal
d) parodontiu
e) menton
182. Barele sunt de mai multe tipuri: A,C,E
a) Gilmore
b) Ackers
c) Dolder
d) Thompson
e) Steg
183. Culisele intracoronare au urmatoarele denumiri: A,B,C,D
a) Crismani
b) Brown
c) Sorensen
d) Mc.Collum
e) Ackers
184. Culisele extracoronare: A,C,D
a) Fixeaza patricea pe elementul fix
b) Sunt avantajoase prin plasarea fortelor in afara perimetrului de sustinere parodontala
c) Matricea fiind realizata la nivelul protezei scheletizate
d) Avantajeaza din punct de vedere al prepararii substructurii organice
e) Toate culisele intracoronare nu pot fi utilizate in culisarea extracoronara
30
185*. Conectorul principal metallic sub forma de placuta: C
a) Poate fi situat doar maxilar
b) Poate fi situat doar mandibular
c) La maxilar poate avea contact mucozal sau dento-mucozal
d) La mandibular poate avea contact mucozal sau dento-mucozal
e) Sunt benzi metalice cu latime mai mica de 10mm si grosime de 0.5-0.7mm
186*. Conectorul principal sub forma de placuta mucozala palatina: D
a) Se poate realiza intr-o singura varianta
b) Dupa conceptia americana nu urmareste plasarea conectorului principal in limitele
edentatiei stabilite de dintii limitrofi spatiului edentat
c) Dupa conceptia americana tine cont de principiul profilactic
d) Conform conceptiei americane poate fi utilizat in edentatia subtotala si in edentatia
totala cu indicatie la bolnavii epileptici
e) Conform variantei franceze realizeaza conectorul mucozal placuta palatina dento-
mucozala
187*. Varianta franceza de conector principal placua mucozal palatin prezint n realizare B
etape precum:
a) Trasarea a dou linii la 3mm anterior si posterior de centrul C pe linia medio-sagitala
b) Stabilirea tangentei unghiului palatinal proximo-edental al fiecarui dinte limitrof
c) Trasarea din punctul tangent la unghiul palatinal proximo-edental a unei
perpendicular de 3mm
d) Ocolirea parodontiului marginal la 3-5mm
e) Realizarea aripioarelor de stabilizare care se vor termina pe varful rugilor palatine
188*. Conectorul principal sub forma de placuta dento-mucozala: D
a) La nivel maxilar are de regula aspect de U deschis anterior
b) Prezinta portiunea orala modelata cu replica anatomica
c) Prezinta marginea libera subtire
d) La nivel lingual se aplica in situatia in care dintii restanti prezinta un grad de
parodontopatie marginala cronica
e) La nivel lingual fata dento-alveolara se lustruieste
189*. Conectorii secundari: A
a) au rolul de a uni fie seile protetice de elementele de mentinere si stabilizare, fie pe
acestea din urma de conectorul principal
b) elastici pot fi situati proximal sau interdentar
c) rigizi au forma de S
d) rigizi plasati interdentar vor avea forma trapezoidal ape sectiune
e) rigizi sunt in contact intim cu parodontiul marginal
190*. Crosetele din sistemul Ney asigura: D
a) reciprocitatea
b) Stabilizarea
c) Fixarea
d) Retentia
e) Sprijinul, prin portiunile elastic situate in conul de sprijin sau supraecuatorial
191*. Crosetul continuu Housset: D
a) nu reprezinta un element antibasculant
b) este folosit ca element antibasculant in edentatia partial de clasa III Kennedy
c) are latime de 3 mm
31
d) poate fi situate supraecuatorial la nivelul dintilor laterali
e) poate porni din bratele elastic ale unor crosete Ackers
192*. Elementele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare: D
a) sunt compuse dintr-o singura portiune
b) nu confera valente estetice si de stabilitate biomecanica
c) sunt indicate in edentatiile de clasa D Lejoyeux
d) prezinta posibilitati de reoptimizare in caz de dezactivare
e) nu necesita preparari complexe
193*. Telescoparea: C
a) se poate realiza doar coronar si corono-radicular
b) nu se poate aplica in cazul edentatiei partiale ce are ca etiologie o despicatura maxilo-
palatine
c) se aplica in defectoproteze
d) se aplica la adultii tineri, la care camera pulpara pastreaza un aspect juvenile
e) favorizeaza acumularea placii dentare si nu favorizeaza autocuratirea
194. Elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distribuitoare simple A,B,E
sunt reprezentate de:
a) elemente conjunctoare cu amortizor
b) crosetele disjunctoare
c) bara cu capse Ceka
d) sistemul Aktiv click rigid
e) crosetul in forma de balansoar
195*. Linia ghid se mai numeste: B
a) linia oblica interna
b) linia ecuatorului protetic
c) linia oblica externa
d) linia de mentinere
e) linia Ah
196. Paralelograful prezinta urmatoarele componente: A,B,D,E
a) tija de analiza
b) mina de grafit
c) tija de turnare
d) razusele
e) retentiometrul
197. Functia de mentinere a crosetului: A,D,E
a) impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic
b) asigura stabilizarea orizontala a protezei
c) se opune deplasarilor verticale in directie mucozala
d) se datoreaza bratului retentiv al crosetului
e) necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui
198*. Sistemul Ney: A
a) unicul sistem standardizat de crosete turnate
b) cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete bara
c) este reprezentat de crosete divizate
d) utilizeaza zonele proximale ale fetelor laterale
e) bratele crosetului pornesc separate din conectorul principal
32
199. Crosetul in C: A,B,D
a) trece in punte peste festonul gingival
b) porneste printr-un conector secundar din sea
c) nu ia contact cu dintele
d) este utilizat in regiunea mezio-linguala a molarilor
e) este utilizat pe incisivul central superior
200*. Crosetul in C este utilizat: B
a) pe canin
b) in regiunea vestibulo-distala a premolarilor
c) pe incisivul lateral
d) pe fata vestibulara a incisivilor superiori
e) pe fata mezio-vestibulara a molarilor
201*. Crosetul in L: A
a) trece de punte peste rebordul gingival
b) are portiunea activa care se termina sub linia ghid de partea edentatiei
c) prezinta o portiune active ce se termina deasupra liniei ghid in partea opusa dentatiei
d) porneste direct din seaua protezei
e) are contact intim cu rebordul gingival
202. Crosetul in U: B,C,D
a) porneste direct din sea
b) se termina sub linia ghid prin 2 brate
c) prezinta un brat in zona disto-vestibulara
d) prezinta cel de-al doilea brat in zona mezio-vestibulara
e) este indicat pe incisivii inferiori
203*. Crosetul in S: B
a) porneste din sea printr-un conector secundar lung
b) merge oblic spre linia ghid
c) nu depaseste linia ghid
d) ia contact cu dintele subecuatorial
e) este utilizat pe caninul superior
204. Crosetul Ackers: A,C,E
a) este crosetul cu trei brate
b) se aplica pe canin
c) se aplica pe premolari cu retentivitati vestibulare si orale favorabile
d) poate fi numai deschis edental
e) are sprijin si stabilizare buna
205. Crosetul cu 6 brate se numeste: C
a) Ackers
b) RPI
c) Bonwill
d) Nally-Martinet
e) Housset
BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA ORALA
206*. n evoluia lor filogenetic, cele dou segmente ale craniului (neurocraniu i craniul A
visceral) s-au aflat n rapoarte diferite:
a) iniial n juxtapunere anterioar;
b) iniial n raport de supraetajare;
33
c) iniial au stabilit relaii funcionale i morfologice concretizate sub forma unitii
arhitecturale a craniului visceral i neural;
d) iniial n raport de necesitatea proteciei unor receptori periferici (oftalmici,
olfactivi);
e) iniial n raport de juxtapunere posterioar.
207. La mandibul, sistemul trabecular bazilar este format din: A,B,C
a) inseriile musculare ale maseterului;
b) inseriile musculare ale pterigidianului intern;
c) inseriile musculare ale suprahiodianului;
d) inseriile musculare ale muchilor mentonieri;
e) inseriile musculare ale pterigoidianului extern.
208*. n micarea de masticaie, deglutiie, muchii mobilizatori ai mandibulei proiecteaz B
mandibula asupra maxilarului cu o for posibil cu valoarea de :
a) 50-400 kgf;
b) aproximativ 30-400 kgf;
c) aproximativ 500 kgf;
d) aproximativ 100 kgf;
e) aproximativ 150 kgf.
209*. Desmodoniul are urmtoarele caracteristici: C
a) asigur protecia oaselor maxilare prin formrea stlpilor i platformelor de
rezisten;
b) permite disiparea forei masticatorii asupra stlpilor de rezisten de la nivelul
oaselor maxilare;
c) fora ocluzal este transmis osului prin intermediul desmodoniului;
d) asigur dezvoltarea trabeculaiilor pterigoidianulu extern de la nivelul feei interne
ale mandibulei;
e) determin gruparea fibrelor conjunctive la nivelul inseriilor musculare.
210. Liniile de rezistena ale stlpului zigomatic se mpart n urmtoarele fascicole: A,B,C,D
a) un grup se ndreapt spre marginea inferioar a orbitei;
b) un grup de trabeculaii se orienteaz spre marginea extern a orbitei;
c) un grup de trabeculaii osoase se ndreapt spre apofiza zigomatic;
d) un grup ce se desprinde din stlpul zigomatic se ndreapt spre sfenoid;
e) un grup de trabeculaii se unesc cu cele de partea opus, trecnd prin oasele nazale.
211. Forele de rezisten (pasive) sunt generate de: A,B,C
a) rezistena mecanic a dintelui;
b) rezistena mecanic a elementului gnatoprotetic;
c) structura membranei desmodontale, a corticalei osoase;
d) receptorii mucoasei pariferice;
e) rezistena osului de aproximativ 1,8 kgf/cm2 .
212. Forele de traciune direct sunt: A,B,D
a) forele care se manifest n sens vertical;
b) forele generate de alimentele lipicioase;
c) generate de aciunea muchilor obrajilor, buzelor, limbii, muchilor milohioidian i
genioglos;
d) generate de aciunea muchilor obrajilor, buzelor, limbii;
e) forele care acioneaz asupra dinilor i parodoniului.
213. Forele de traciune indirect se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte: A,B,C
34
a) apar cnd proteza nu a fost static corect echilibrat;
b) sunt generate celmai frecvent prin aezarea incorect a liniei croetelor;
c) se numesc i fore de basculare;
d) determin micarea de nfundare a protezei n exclusivitate;
e) sunt echilibrate de contraciile echilibrate ale musculaturii oro-faciale.
214. Linia croetelor are urmtoarele caracteristici: B,D
a) se mai numete i opritor de basculare (Kippmeider sau indirect retainer);
b) reprezint axul de rotaie n jurul cruia se produce micarea de basculare sub
aciunea forelor de traciune;
c) se va aeza excentric fa de central bazei protezei;
d) este aleas nct s treac neaparat prin corpul protezei, iar proteza s se ntind n
mod egal la ambele pri ale axului de rotaie;
e) este reprezentat de braul mai scurt a prghiei determinat de protez.
215*. Formula lui Stanitz este: A
a) Fa = 2CA/a
b) Fr = 3Isf/l
c) F= S/SxAxCm
d) M=bFXf
e) F1b1 F2b2 = 0
216. Fora de aciune a extremitii flexibile a croetului este n funcie de: A,B,C,D
a) gradul de ndoire;
b) seciunea i forma braului la punctul fix;
c) coeficientul de elasticitate;
d) lungimea braului flexibil;
e) gradul de ncercuire a dintelui de ctre antebraul croetului.
217*. Forele de presiune masticatorii prezint urmtoarele caracteristici: C
a) acioneaz doar asupra dinilor naturali i prin ei asupra osului, neutralizndu-se n
parodoniu i n stlpii de rezisten ai maxilarelor;
b) acioneaz doar asupra dinilor artificiali susinui de eile protetice i prin
intermediul lor asupra moco-periostului i osului subiacent;
c) intensitatea acestor fore depinde n primul rnd de capacitatea muchilor ridictori
ai mandibulei, de natura alimentului, gradul de sensibilitate al parodoniului dinilor
stlpi i respectiv ai muco-periostului n cazul cnd se sprijin pe mucoas;
d) acioneaz asupra bolii palatine i crestelor alveolare edentate la maxilar i asupra
crestelor edentate la mandibul;
e) sunt anihilate de aciunea muchilor buzelor, obrajilor, limbii.
218. Opritorul de basculare poate fi constituit din: A,B,C,E
a) un croet;
b) un croet continuu;
c) un pinten ocluzal;
d)lipsa bazei protezei
e) orice alt element ce prelungete proteza dincolo de axul de rotaie
219. Forele orizontale sunt: A,B
a) fore orizontale propriu-zise;
b) fore orizontale parazitare ce rezult din descopunerea forelor de presiune
masticatorii
c) fore orizontale determinate de braele retentive ale croetelor;
35
d) fore orizontale detrmeinate de mucii obrajilor i buzelor;
e) toate aceste fore menionate la punctele a, b, c, d;
220. Despriderea protezelor maxilare de pe cmpul potetic este determinat de: A,D,E
a) greutatea protezei maxilare;
b) nerespectarea montrii dinilor artificiali pe muchia crestei;
c) extinderea bazei protezei n limitele cmpului protetic;
d) prile moi ce vin n contact cu proteza parial mobilizabil ;
e) alimentele lipicioase.
221. Deplasrile meziale ale protezelor se datoresc: A,B,C
a) angrenajelor interdentare incorecte;
b) aciunii limbii;
c) anumitor caracteristici ale dinamicii mandibulare;
d) versantului vestibular al crestei alveolare edentate n zona anterioar
e) nerespctrii legii polinomului.
222. Delasrile distale: A,B
a) se ntlnesc n cazul edentaiilor teminale cu creast descendent;
b) se ntlnesc n cazul edentaiilor teminale avnd curba sagital de ocluzie
descendent;
c) se datoreaz angrenajelor interdentare incorecte;
d) se produc datorit contactului bazei protezei cu faa disto-oral a dinilor restani;
e) se produc datorit alegerii incorecte a conectorilor principali.
223*. Principiul de baz n combaterea basculrii este: C
a) neutralizarea forelor ce determin basculrile prin folosirea elementelor mecanice
de stabilizare: conectori principali dento-mucozali, coroane telescopate, culise, pinteni
ocluzali, brae rigide ale croetelor;
b) utilizarea elementelor protezei care mpiedic desprinderea i respectiv nfundarea
protezei dincolo de axul de basculare;
c) extinderea poligonului de stabilitate n afara poligonului protetic;
d) utilizarea elementelor rigide ale croetului;
e) utilizarea plcuelor dento-mucozale.
224*. Adncimea de retenie la care se plaseaz poriunea flexibil, terminal a braului A
retentiv
alcroetului este:
a) 0,25-0,50 mm;
b) 0,75- 1 mm;
c) 1,25-1,50 mm;
d) 0,50-1 mm;
e) 0,20-0,75 mm.
225*. Micarea de basculare a protezei reprezint: C
a) deplasarea protezei parial mobilizabile n jurul dinior restani;
b) deplasarea protezei parial mobilizabile n sens vestibulo-oral;
c) micarea complex a protezei, n cadrul creia are loc o micare de ridicare,
nfundare, de apsare asociat deseori cu deplasarea n ntregime a protezei spre
anterior sau posterior;
d) deplasarea protezei parial mobilizabile n sens transversal;
e) nici un rspuns nu este corect.
36
226*. Axul n jurul cruia se realizeaz micarea de basculare prin desprinderea extremitilor A
distale ale eilor are urmtoarele caracteristici:
a) trece prin vrful extremitilor libere ale braelor retentive ale croetelor plasate cel
mai posterior;
b) trece prin pintenii ocluzali sau sau alte poriuni rigide ale crotelor;
c) trece prin centrul de greutate al cmpului protetic;
d) trece prin vrful extremitilor libere ale braelor rigide ale croetelor plasate cel mai
posterior;
e) trece la nivelul feelor ocluzale ale dinilor restani.
227. Mijloacele de combatere a micrii de distalizare a protezei sunt: A,B
a) dinii restani laterali, precum i de elementele protetice care se aplic pe acetia;
b) n cazul prezenei doar a dinilor frontali, distalizarea este oprit de braele elastice
ale croetelor turnate;
c) pintenii croetelor turnate amplasate n fosetele meziale ale dinilor restani ce
limiteaz spaiile edentate;
d) conectorul principal cu sprijin dento-mucozal;
e) extinderea bazei protezei n limitele cmpului protetic.
228. n scopul frnrii deplasrilor distale ale protezelor parial mobilizabile scheletate se A,B,D,E
folosesc:
a) curba de ocluzie sagital invers;
b) dispozitive mecanice;
c) poriunile croetelor aflate pe feele disto-vestibulare ale dinilor;
d) culise intra i extra coronare;
e) croet continuu lingual cu gherue incizale articulate mezial.
229. Fora declanat de musculatura ridictoare este n medie de: A,C
a) 10-20 kgf la nivelul incisivilor;
b) 50-70 kgf la nivelul caninilor;
c) 30-50 kgf la nivelul lateralilor;
d) 70-100 kgf la nivelul molarilor de 6 ani;
e) 80-90 kgf la nivelul molarilor 2.
230*. n cadrul stabilitii dinamice a protezelor parial mobilizabile scheletate, ges reprezint: C
a) centrul de greutate al cmpului protetic;
b) centrul comun al eilor protetice
c) centrul de greutate al poriunilor extraselare ale protezei;
d) greutatea eilor protetice;
e) centrul de greutate al al protezei.
231*. n cadrul stabilitii dinamice a protezelor parial mobilizabile scheletate, G reprezint: E
b) centrul comun al eilor protetice
e) centrul de greutate al protezei.
231*. n cadrul stabilitii dinamice a protzelor parial mobilizabile scheletate, gs reprezint: B
b) centrul comun al eilor protetice (al poriunii selare)
37
e) centrul de greutate al protezei.
232*. Muchii temporali prin contracia lor bilateral determin: A
a) micarea n sens postero-superior pe o direcie care se ntretaie cu planul de la
Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis posterior;
b) micarea n sens postero-superior pe o direcie care se ntretaie cu planul lui
Camper, sub un unghi de 60 de grade, deschis posterior;
c) micarea n sens postero-superior pe o direcie care se ntretaie cu planul de la
Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis anterior;
d) micarea n sens postero-superior pe o direcie care se ntretaie cu planul bazal
mandibular;
e) micarea spre anterior a mandibulei.
233*. Nivelul de rezisten al osului este de aproximativ: B
a) 3 kgf/cm2;
b) 1,6 kgf/cm2;
c) 2,5 kgf/cm2;
d) 0,5 kgf/cm2;
e) 5,5 kgf/cm2.
234*. n timpul micrilor de triturare mandibula exercit urmtoarele micri: A
a) micri de lateralitate;
b) micri de ridicare;
c) micri de basculare;
d) micri mpingere;
e) toate tipurile de micri prezentate la punctele a-d.
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE SCHELETATE
.AMPRENTAREA(10)
235. Tipurile de portamprente standard sunt: A,B,C,D
a) standard metalica SS White
b) ortomorfa Devin
c) Schrainemakers
d) cu dispozitiv de retentie
e) din placa de baza
236. Adaptarea portamprentei se face: A,B,C
a) in sens transversal
b) in sens sagital
c) in sens vertical
d) mezial
e) distal
237*. Marginile portamprentei in sens transversal trebuie: A
a) sa fie la 4-5 mm distanta de campul protetic
b) sa asigure o grosime mica a materialului de amprenta
c) sa asigure o presiune crescuta
d) sa fie la 6-7 mm distanta de campul protetic
e) o grosime neuniforma a materialului de amprenta
238. In sens sagital marginile portamprentei trebuie s: A,C,D
a) fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontala
b) distal sa depaseasca cu 3 mm santurile retro-tuberozitare
c) distal sa depaseasca cu 2 mm santurile retro-tuberozitare
38
d) distal, sa depaseasca cu 4 mm foveele palatine
e) la 6 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontal
239. In sens vertical portamprenta trebuie: A,B
a) s fie la o distanta de 4 mm de bolta palatina
b) s aib marginile portamprentei la 2 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei
mobile
c) s fie la o distanta de 5 mm de bolta palatina
d) s fie la o distanta de 1 mm de linia ghid
e) s aib marginile portamprentei la 4 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei
mobile
240. Portamprenta: A,B,C,D
a) trebuie sa fie suficient de rigida
b) trebuie sa nu jeneze jocul formatiunilor mobile
c) trebuie sa cuprinda in totalitate campul protetic
d) trebuie sa asigure grosime suficienta materialului de amprenta
e) trebuie sa cuprinda partial campul protetic
241*. Adaptarea portamprentei prin completare cu mase termoplastice: B
a) trebuie s nu jeneze jocul formatiunilor mobile
b) trebuie s cuprind doar partial campul protetic
c) trebuie s asigure o grosime suficienta materialului de amprenta
d) trebuie ca marginile materialului de amprenta sa se opreasca la 2-3 mm de linia
ghirlandata
e) s fie suficient de rigida
242*. Amprenta preliminara reprezinta: B
a) copia pozitiva a campului protetic edentat
b) negativul campului protetic
c) copia negativa a protezei mobile
d) copia duplicat a protezei mobile
e) negativul protezei mobile
243. Amprenta preliminara: A,C,D
a) reuseste sa surprinda toate suprafetele plane si orizontale ale campului protetic
b) reuseste sa redea conditiile realizarii unei succiuni optime
c) nu are fidelitatea necesara datorita materialului mai putin fidel pe care-l utilizam
d) asigura conditiile de stabilitate prin inregistrarea suprafetelor verticale si retentive ale
campului protetic
e) realizeaza compresiuni selective
244. Amprenta preliminara: B,C,E
a) realizeaza obiectivele functionale ale amprentarii
b) realizeaza insuficient obiectivele biologice din cauza parametrilor aproximativi ai
amprentarii
c) se nregistreaz cu materiale, de tipul: gips, mase alginice, mase termoplastice,
siliconi in functie de obiectivele urmarite si conditiile clinice
d) se nregistreaz prin aceeasi tehnic indiferent de materialul de amprentare ales
e) uneori nu poate sa se extinda in zone periferice ale campului protetic (nisa
retromolara,parafrenulare, etc)
245. Miscarile realizate in timpul amprentarii preliminare: B,C,D
a) sunt 4 tipuri principale de miscari care se pot realiza in cursul amprentarii
39
b) au ca scop functionalizarea periferica fara a realiza conditiile din cadrul amprentarii
functionale
c) trebuie sa fie cu atat mai energice cu cat materialul de amprenta este mai vascos
d) sunt miscari nefunctionale, functionale neautomatizate si functionale automatizate
e) sunt 2 tipuri: nefunctionale neautomatizate si nefunctionale automatizate
246. Miscarile realizate in timpul amprentarii: B,C,E
a) pot fi nefunctionale efectuate de catre pacient
b) pot fi nefunctionale efectuate de catre medic
c) pot fi functionale neautomatizate recomandate de medic bolnavului sub forma de
teste
d) pot fi functionale neautomatizate, efectuate de catre medic
e) pot fi functionale automatizate, miscari care utilizeaza toata gama de miscari capabile
sa le execute sistemul stomatognat
247. Amprentele functionale: A,B
a) se clasifica in amprente functionale mucostatice si amprente functionale
mucodinamice in raport de gradul de mobilizare al periferiei campului protetic
b) cele mucostatice se inregistreaza cu ajutorul port-amprentelor individuale cu margini
scurte
c) cele mucostatice utilizeaza material de amprentare de mica fluiditate
d) cele mucostatice pun in valoare succiunea, tonicitatea musculara, etc
e) cele mucostatice au o utilizare extrem de mare datorita avantajelor lor
248. Amprentele functionale: A,B,D
a) muco-dinamice se inregistreaza cu port-amprente individuale functionalizate pe baza
functionalizarii periferiei mobile prin teste
b) muco-dinamice sunt criticate din cauza variatiilor de presiune ce se pot realiza printr-
o compresiune neglijenta de catre un operator neatent si mai putin versat
c) se impart in 2 categorii: amprente cu gura deschisa si amprente cu gura inchisa
d) se impart in 3 categorii: amprente cu gura deschisa, amprente cu gura inchisa si
amprente combinate
e) cu gura deschisa sunt cele mai putin utilizate datorita greutatii de inregistrare
249*. Amprentele functionale: A
a) se pot clasifica, dupa numarul de materiale utilizate, in amprente functionale simple
si amprente functionale compozite
b) compozite utilizeaza in cursul procedurii de amprentare un singur material
c) se impart, dupa gradul de compresiune, in 2 categorii: amprente functionale
compresive si amprente functionale decompresive
d) compresive se adreseaza campurilor moi
e) decompresive se adreseaza campurilor protetice dure
250*. Amprentele functionale: A
a) in raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate pot fi: fonetice, de
masticatie si de deglutitie
b) in raport de zona campului protetic amprentata pot fi: unimaxilara sau maxilara,
globala
c) dupa inregistrarea separata sau concomitenta a celor 2 campuri protetice pot fi
amprente
functionale care inregistreaza in totalitate campul protetic sau amprente parcelare
d) cel mai putin utilizate sunt cele periferice si centrale
40
e) cel mai putin utilizate sunt cele cu compresiune selective
251*. Port-amprentele individuale: A
a) se confectioneaza din placa de baza sau acrilate auto sau termopolomerizabile
b) sunt doar de 2 tipuri: port-amprente in contact complet si port-amprente distantate
parcelar
c) cu contact marginal sunt port-amprente individuale care pastreaza contactul port-
amprentei
cu campul protetic pe o distanta de 1 mm de la periferia acestuia
d) port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele decompresive
e) au marginile subtiri, ascutite avand manerul plasat in zona incisivilor centrali
252*. Miscarile efectuate in amprentarea functionala: C
a) sunt efectuate doar de medic
b) sunt efectuate doar de pacient
c) pot fi efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau semifunctionale)
d) nu admit compresiuni si tractiuni la periferia campului protetic cand materialul de
amprenta
este vascos, in nicio situatie
e) trebuie sa se realizeze rapid
41

Ex Amen Final PPM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ex Amen Final PPM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXAMEN FINAL PROTETETICA PARTIALA MOBILIZABILA

Nr. TEMA 61. ELEMENTE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR Raspuns

7. Crosetul continuu al protezelor partiale scheletate: A,B,E

20. Crosetul cu actiune reciproca al lui Bonwill: B,C,D

85. Urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate cu privire la desmodoniul: A,B,D,E

S-ar putea să vă placă și