Carusel de emoii

Autobuzele sosesc i pleac, colindnd fiecare staie cu huruitul lor antic. mi privesc papucii n timp
ce stau n ateptarea unui autobuz, numrnd totodat pavelele din juru-mi. Frunzele stau lipite de
beton, lumea clcndu-le, rupndu-le n fragmente. Carusel de emoii. Atept autobuzul ce nu mai
vine,m gndesc la tine, la noi, la ct de repede se scurge timpul. M gndesc la anul ce a trecut, la
melodia ce am auzit-o ieri sear, la minciunile zise i secretele nemprtite. M gndesc la tine, la
mine, la noi, la ce a fost, la ce va fi. mi simt mintea ncrcat cu o grmad de banaliti de care nu
mai pot scpa.

Privesc n dreapta mea ctre direcia de unde autobuzul ar trebui s vin. Privesc mainile ce trec,
oameni grbii spre anumite destinaii. Privesc capacele roilor nvrtind-se contrar sensului de mers
al mainii. Privesc perdeaua de frunze ce se ridic n urma lor, dorindu-mi s fiu una.

Carusel de emoii. Autobuzul ntrzie din nou, la fel precum strile mele ce nu se mai dau plecate. Un
carusel de emoii triesc n staie, trgnd cu putere n piept aerul rece. Vntul mi nclcete prul,
simind nite fiori reci pe gt.

Un carusel de emoii. Autobuzul vine agale de la vale, plin cu pasageri cu gndurile ocupate.