Sunteți pe pagina 1din 40

Nr.

16 Ianuarie 2012
Anul 2 Nr. 4

CORINA ANDREI
mediator
Medierea, alternativ viabil la justiia statal
Mediation, viable alternative to state justice 4 Conflictul nate caracter
Conflict creates characters 24
Fora acordului de mediere
The force of mediation agreement 5 Mediatorul liant social
The mediator as social link 28
De ce medierea
Why mediation 11 Nevoia justitiabilului roman
The need of Romanian justice seekers 31
Medierea, comunicarea i natura uman
Mediation, communication and human nature 19 Ghidul mediatorului profesionist
The guide book of professional mediator 35
At this moment, the monthly bilingual magazine Mediation
La momentul acesta, revista lunar bilingv Technique and Art is distributed in over 70 locations in
Medierea Tehnic i Artse distribuie n peste 70 de locaii Romania (professional organizations of mediators, courts,
n Romnia (organizaii profesionale de mediatori, National Institute of Magistracy, Superior Council of
instane de judecat, INM, CSM, M.J., universiti, primrii Magistracy, Ministry of Justice, universities, mayors halls,
etc), precum i npeste 10 locaii din Europa i USA etc), and also in over 10 location form Europe and USA
(organizaii internaionale n ADR). (international organizations in ADR).
Personal, mulumesc celor care au ajutat la creterea I wish to thank personally to all those who helped
calitii materialelor publicate i doresc s v anun c increase the quality of published articles and I wish to
din luna martie revista a fostnregistrat n catalogul announce that as of March 2011, the magazine has been
revistelor de specialitateale Bibliotecii Centrale registered in the specialized journals Catalogue of Central
Universitare Bucureti. Universitary Library of Bucharest.

coala de formare n mediere

mugur mitroi
www.fmmm.ro
office@fmmm.ro
+40 753 103 613

coala de Formare n Mediere Mugur The Mugur Mitroi Mediation Training


Mitroi v asigur, alturi de suportul School provides, together with the
de curs, necesarul dobndirii course manual, needed in acquiring
cunotinelor de baz pentru a deveni basic knowledge to become a mediator,
mediator i cele dou lucrri ce privesc the two works concerning procedure
procedura i conflictul - anume: Ghidul and conflict, namely: The Guide of Pro-
Mediatorului Profesionist i Mediere i fessional Mediator and Mediation and
Conflict, iar mediatorilor care se vor Conflict, while the mediators that will
autoriza le asigur promovare gratuit be authorized will be provided with
pe o perioad de 90 de zile n cadrul free advertising for a period of 90 days
saiturilor afiliate FMMM: on the websites affiliated to FMMM:
www.portalmediere.ro, www.medieretv.ro, www.portalmediere.ro, www.medieretv.ro,
mediereatehnicasiarta.ro. mediereatehnicasiarta.ro.
medierea, tehnic i art

cuprins

MEDIEREA, ALTERNATIV VIABIL LA JUSTIIA STATAL.....................4 MEDIATION, VIABLE ALTERNATIVE TO STATE JUSTICE..........................4
Corina Andrei Corina Andrei
FORA ACORDULUI DE MEDIERE.........................................................5 THE FORCE OF MEDIATION AGREEMENT..............................................5
Eugenia Poiana Eugenia Poiana
MICA JUSTIIE PLNGEREA PREALABIL & MEDIEREA SMALL JUSTICE Prior complaint & Mediation
O ALTERNATIVA VIABIL!..................................................................7 A viable alternative!....................................................................7
Venera Laurenia Rducu Venera Laurenia Rducu
De ce medierea............................................................................. 11 Why mediation ............................................................................ 11
Liliana Holostencu Liliana Holostencu
AGENDA CONFERINEI MEDIEREA APROAPE DE TINE!......................12 AGENDA OF THE CONFERENCE MEDIATION CLOSE TO YOU! ...............12
Un nou model de gestionare a Conflictelor de Munc A NEw MODEL fOR MANAgINg LAbOR MANAgEMENT cONfLIcTs
Management cu intervenia timpurie a unei tere pri........13 wITh EARLy ThIRD PARTy INTERvENTION.......................................13
George Cohen George Cohen
Medierea, comunicarea i natura uman.................................19 Mediation, communication and human nature........................19
Bogdan Ficeac Bogdan Ficeac
Conflictul nate caracter........................................................24 Conflict creates characters.....................................................24
Cristina Stihi Cristina Stihi
Identitatea profesiei de mediator............................................25 The identity of the mediator profession..................................25
Constantin-Adi Gavril Constantin-Adi Gavril
MEDIATORUL LIANT SOCIAL..........................................................28 THE MEDIATOR AS SOCIAL LINK....................................................28
Ioan-Luca Vlad Ioan-Luca Vlad
MEDIEREA INTERNAIONAL MEDIEREA N AFRICA.......................30 INTERNATIONAL MEDIATION MEDIATION IN AFRICA......................30
Nadjet Karabenrou Paduret Nadjet Karabernou Paduret
Nevoia justitiabilului roman.................................................... 31 The need of Romanian justice seekers ...................................... 31
Valeria Ciupitu Valeria Ciupitu
Medierea n viaa social-politic..............................................32 Mediation in social-political life ............................................32
Liviu-Petru Zpran Liviu-Petru Zpran
NEGOCIERILE N VIAA SOCIAL-POLITIC..........................................34 NEGOTIATIONS IN SOCIO-POLITICAL LIFE.........................................34
Diana-Ionela Anche Diana-Ionela Anche
Ghidul mediatorului profesionist...........................................35 The guide book of professional mediator................................35
Mugur Mitroi Mugur Mitroi

www.MediereaTehnicaSiArta.ro | www.PortalMediere.ro | www.MediereTV.ro


C ol e ct i v u l de r e dac i e :
Mugur Mitroi coordonator, Mdlina Calcan redactor ef
Lucia Ana Maria Zaharia magistrat, coordonator seciunea Magistraii despre mediere
Elena Necula traductor
Valentin Rdulescu layout i tehnoredactare
Tipar: Euro Print Company S.R.L. Buzu | 0338.101.253 | europrint2006@yahoo.com
3
S.C. FMMM S.R.L.
medierea, tehnic i art

MEDIEREA, ALTERNATIV VIABIL MEDIATION, VIABLE ALTERNATIVE


LA JUSTIIA STATAL TO STATE JUSTICE

M M
edierea, concept nou implemen- legitimitatea drepturilor pe care se vede ediation, a new concept the dispute and to induce a reposi-
tat si institutionalizat in societateanevoita sa si le apere. Un prim pas in acest implemented and institu- tioning of the disadvantaged party
romaneasca, este unica institutie sens ar fi chiar sugerarea ideii de inter- tionalized in the Romanian by strengthening its confidence in
(in afara instantei de judecata), careia le- dependenta si inter-conditionalitate intre society is the only institution (apart the legitimacy of the rights it is con-
giuitorul ii atribuie in mod expres prin parti. Altfel spus, ambele parti trebuie sa from the court of law), to which the strained to defend. A first step in this
lege distinct (Legea nr. 192/2006, com- constientizeze rolul important pe care il legislature expressly (through distinct direction would be even suggesting
pletarile aduse de Legea nr. 370/2009) are fiecare dintre ele atat in solutionarea law 192/2006, plus additions brought the idea of inter-dependence and in-
competenta impacarii partilor. conflictului, cat si in respectarea si imple- by law 370/2009) assigns the "com- ter-conditionality between the par-
Prin mediere ca mijloc ADR, partile mentarea ulterioara a solutiei. petence" of reconciling the parties. ties. In other words, both sides must
implicate in disputa pot ele insele sa-si Intr-o astfel de disputa, aparent in- Through mediation as a means of realize the important role that each
gestioneze litigiul, mediatorul creand egala, dar si axata pe teme vitale asupra ADR, the parties in dispute are able has both in settling, and complying
doar cadrul optim de dezbatere, asigu- carora nu se poate negocia cu prea mare to manage their dispute themselves, with and implementing the solution.
rand un echilibru intre parti, incurajand usurinta, e bine a se apela si la asa-numita the mediator creating only the best In such a dispute, apparently un-
prin mijloace specifice comunicarea, ne- abordare de tipul leverage-ului norma- debate framework, ensuring a bal- equal, and focusing on vital issues
gocierea in cadrul procesului de mediare, tiv. Prin aceasta se face apel sau trimitere ance between the parties, by specific that cannot be negotiated too eas-
incurajand partile sa-si gaseasca solutii la adevaruri axiomatice sau norme uni- means encouraging communica- ily, it is better to use the so-called
creative, avantajoase, solutii pe care nu versal valabile, statuate in mod stiintific, tion, negotiation in the mediation approach as normative "leverage."'
le-ar putea obtine in instanta. de care niciuna din parti si cu atat mai process, encouraging the parties to This means use of axiomatic truths
Acest mijloc alternativ de solutiona- putin mediatorul nu pot face abstractie. find creative, advantageous solutions or universal rules, scientifically stat-
re a disputelor nu va putea ocupa locul Tot astfel, se pot invoca inalte principii they could not get in a court of law. ed, that none of the parties much
cuvenit in societatea romaneasca fara morale , de la care partile si cu atat mai This alternative dispute resolution less the mediator can not ignore.
implicarea mediatorului profesionist, mult mediatorul nu ar trebui sa se abata. will not occupy its rightful place in Likewise, there can be claimed high
investit cu increderea acordata de catre 2. Stilul principial se bazeaza pe tota- the Romanian society without the moral principles, that the parties
parti, folosindu-se de empatia cu care la reciprocitate, care se poate manifesta involvement of professional media- and more than that the mediator
este inzestrat, de abilitatile si tehnicile mai mult sau mai putin cordial, insa cat tors, invested with trust from parties, should not disregard.
insusite, pentru a atenua radacinile unui se poate de constructiv, pe calea deo- using empathy, skills and techniques 2. The principled style is based
conflict, iar intr-un conflict deja iscat sa potriva asumata a gasirii unei solutii learned in order to mitigate the roots on full reciprocity principle, which
ajute partile sa ajunga la solutii eficiente comune, profund multumitoare pentru of a conflict and to help the parties can occur more or less cordial, but
si durabile. toate partile implicate. make effective and sustainable solu- as constructive as possible, on the
Cred ca, pentru a garanta succesul unui In ambele situatii se poate aplica asa- tions in a conflict arose already. path of finding a common solu-
proces de mediere, mediatorul ar trebui sa numita tehnica de reframing, adica a I believe that, in order to guarantee tion, deeply satisfying for all parties.
faca uz de cateva din stilurile si tehnicile reformularii problematicii ce sta la baza the success of a mediation process, the In both situations the so-called re-
descrise mai jos: conflictului sau punerii acesteia intr-o mediator must use some of the styles framing technique can be used, i.e.
alta lumina. (Se poate marsa si pe o usoa- and techniques described below: rephrasing the issues generating the
Negociere facilitata (deblo- ra deviere de la tema centrala a disputei conflict or putting it in another light
cata) de un tert (mediator) si concentrarea pe un aspect secundar Negotiation facilitated (a slight deviation from the central
Atat negocierea, cat si medierea, re- sau colateral, aparent neimportant sau (unblocked) by a third party theme can even be used, focusing on
prezinta una sau mai multe combinatii ignorat de parti, dar care, pus intr-o alta (mediator) a secondary or collateral issue, ap-
de stiluri si tehnici. lumina, reevaluat, poate starni interesul Both negotiation and mediation parently unimportant or ignored by
coala Americana definete vreo cinci acestora.) represent one or more combinations the parties, but which, put in a dif-
stiluri de negociere, dintre care doar cate- In folosirea acestei tehnici mediatorul of styles and techniques. The Ameri- ferent light, can arouse their interest).
va sunt adecvate medierii. va tine seama de (se va adapta la) nivelul can school defines around five styles When using this technique, the me-
1. Dintre acestea, ar fi de retinut stilul si tipul de educatie identificate la fiecare of negotiation, of which only few are diator will take into account (will
competitiv, caruia i se poate contrapune dintre interlocutori/parti aflate in con- adequate for mediation. be adapted to) the level and type of
asa-numita tehnica de leverage, prin flict/litigiu. 1. Its worth mentioning the com- education identified in each of the
care se incearca atenuarea dezechilibru- Specialistii in comunicare vorbesc petitive style, which is matched the speakers / parties in conflict / dispute.
lui existent intre partile aflate in conflict. de societati dar se poate aplica si la leverage technique, by which the Communication specialists speak
2. Mult mai specific medierii ar fi indivizi cu o cultura comunicatio- imbalance between the conflicting about society but it can also apply
stilul cooperant, care, odata manifestat nala mai sofisticata (aluziva; indirec- parties is being leveraged. to individuals, with a more sophisti-
reciproc de ambele parti (toate partile) ta) sau altele, caracterizate de un tip 2. Much more specific for media- cated communication culture (hint,
aflate in litigiu, se transforma usor in de limbaj si fel de a comunica mult tion is the cooperation style, which, indirect communication) and others,
ceea ce unii experti numesc stilul princi- mai simplu si mai direct (engl. high- when showed by both parties in liti- characterized by a much simpler and
pial, numit astfel intrucat, la interventia context sau low-context society). gation, easily transforms into what more direct kind of language and
si sugestia mediatorului, partile decid sa Consider ca, oricare a fi contextul de some experts call the principled communication ("high-context "or"
gaseasca impreuna o solutie pe deplin high-context sau low-context society, style. At mediators intervention and low-context "society).
multumitoare pentru toti cei aflati in metodele ADR de rezolvare a conflicte- suggestion, the parties decide to find I believe that, regardless of the
conflict (litigiu). lor ce au drept scop armonizarea relati- together a solution that is fully satis- high-context or low-context so-
1. Stilul competitiv se impune intr-un ilor inter-umane intr-o societate pe care factory for everyone involved in the ciety, ADR methods, whose purpose
proces de negociere (si chiar mediere) in ne-o dorim a fi toleranta, educata si fle- conflict. is the harmonization of inter-human
care se dezbat/se ating teme vitale, precum xibila ar trebui , in mod firesc, sa inlocu- 1. Competitive style is required in relations in a society that we want
ar fi suveranitatea unui stat sau demnitatea iasca in mare parte justitia statala, iar noi a negotiation process (and even me- to be tolerant, educated and flexible,
unei persoane. mediatorii sa reusim sa schimbam acest diation) when debating /approach- should naturally replace the state jus-
In aceasta situatie mediatorul nu va sistem rigid. ing vital topics, such as the sover- tice, and us, the lawyers, should be
trebui sa incurajeze o solutie de compro- Pentru toate acestea Trebuie sa eignty of a state or a person's dignity. the ones to change this rigid system.
mis, intrucat ea nu se va dovedi a fi viabila ai incredere in abilitatile tale si apoi In this case the mediator will not For all these, you must trust in your
si mai ales durabila. Sesizand un dezechi- sa fii destul de puternic sa le urmezi encourage a compromise solution, abilities and then be strong enough to
libru intre parti, mediatorul va fi nevoit (Rosalynn Carter). because it will not prove to be viable follow them. (Rosalynn Carter).
sa descurajeze excesul de zel al partii ce Cu cele mai bune ganduri, and sustainable. Sensing an imbal- Best thoughts,
se considera avantajata in disputa si sa ance between parties, the mediator
4 induca o repozitionare a partii dezavan- Corina Andrei will have to discourage overzealous Corina Andrei
tajate, prin intarirea increderii acesteia in Mediator party that sees itself advantaged in Mediator
medierea, tehnic i art

FORA ACORDULUI DE MEDIERE THE FORCE OF MEDIATION AGREEMENT

V T
remea cand relatiile intre Astfel, potrivit art. 58 alin. (1) he times when relations be- Thus, according to art. 58 para-
membrii societatii se bazau cand partile aflate in conflict au tween society members were graph (1) when the conflicting
exclusiv pe incredere si res- ajuns la o intelegere, se poate redac- based solely on trust and mu- parties have reached a deal, a writ-
pect reciproc iar intelegerile si con- ta un acord scris, care va cuprinde tual respect and the agreements ten agreement may be drawn up,
tractele se semnau printr-o sim- toate clauzele consimtite de acestea and contracts were signed by a containing all clauses consented
pla strangere de mana au devenit si care are valoarea unui inscris simple handshake have become by them and which is equivalent
legenda. Suntem cu totii suspiciosi sub semnatura privata. De regula, legend. We are all suspicious and to a written document under pri-
si vedem inselatorii si capcane la tot acordul este redactat de catre me- see scams and traps everywhere vate signature. Usually, the agree-
pasul, iar experienta zilnica nu ne diator, cu exceptia situatiilor in care and everyday experience does not ment is drafted by the mediator,
incurajeaza sa fim altfel. S-a ajuns partile si mediatorul convin altfel. encourage us to be different. We except when the parties and the
acolo unde orice conflict sau sim- Legea prevede ca intelegerea par- even reached the times when any mediator agree otherwise.
plu diferend trebuie in mod obliga- tilor poate fi supusa autentificarii conflict or simple disputes must The law provides that the parties
toriu sa fie transat de instanta jude- notarului public ori, dupa caz, in- necessarily be settled in a court agreement may be subject to au-
catoreasca si abia hotararea acesteia cuviintarii instantei de judecata, in and only its decision has the force thentication of the notary public
are forta necesara de a-l determina conditiile prevazute la art. 63. required to induce the citizen to or, as appropriate, to the consent
pe cetatean sa isi asume si sa isi in- Dupa cum se poate observa, assume and fulfill their obliga- of the court, as provided in art. 63.
deplinesca obligatiile. acordul de mediere nu trebuie in tions. As can be noticed, the mediation
In acest context este firesc ca mod obligatoriu sa fie ratificat de In this context it is natural for agreement does not necessarily
oamenii sa se intrebe ce e cu pro- catre instanta ori notarul public. people to wonder whats with need to be ratified by the court
cedura aceasta a medierii! In ce fel Partile pot alege sa respecte cu this mediation procedure! How or notary public. The parties may
partile pot dispune asupra neinte- buna credinta obligatiile asumate can the parties decide over their choose to comply with the obliga-
legerilor dintre ele si cum se fina- de comun acord. Cu toate acestea, disagreements and how does a tions assumed by mutual agree-
lizeaza o mediere? Ce se intampla pentru a evita neintelegerile ulte- mediation finish? What happens ment in good faith. However, to
daca in urma intelegerii dintre par- rioare generate de interpretarea if, after an agreement reached by avoid further misunderstandings
ti in cadrul medierii, acestea nu vor clauzelor acordului sau reaprinderii the parties during mediation, they regarding the interpretation of the
respecta ulterior intelegerea si care conflictului si incalcarea prevederi- will not meet that agreement and agreements clauses or repetition
este pana la urma forta acordului lor acordului, partile pot apela la ca- eventually what is the force of the of the conflict and violation of the
de mediere? teva variante pentru a da acordului mediation agreement? Here what agreement, the parties may turn
Iata ce ne raspunde legea: o mai mare forta. Acestea sunt: the law says: to some variants to give the agree-
Potrivit art. 56 legea 192/2006 Autentificarea acordului de me- According to art. 56 of Law ment a greater force. These are:
privind medierea si organizarea diere la notarul public 192/2006 on mediation and organ- validation of the mediation
profesiei de mediator, Incuviintarea acordului de catre ization of the mediator profession: agreement with the notary pub-
(1) Procedura de mediere se in- instanta (1) The mediation procedure is lic
chide, dupa caz: In unele cazuri incuviintarea este closed, as appropriate: the consent on the agreement
a) prin incheierea unei intelegeri obligatorie. Astfel, potrivit art. 58 a) by signing an agreement be- issued by the court
intre parti in urma solutionarii con- din legea 192/2006: in cazul in tween the parties after the settle- In some cases, the consent is re-
flictului; care conflictul mediat vizeaza tran- ment of the conflict; quired. Thus, according to art. 58
b) prin constatarea de catre me- sferul dreptului de proprietate pri- b) by mediators admitting the of law 192/2006: if the conflict
diator a esuarii medierii; vata privind bunurile imobile, par- failure of mediation; mediated refers to the transfer of
c) prin depunerea contractului tile vor prezenta acordul redactat c)by submitting the mediation private property right on fixed as-
de mediere de catre una dintre parti. de catre mediator notarului public agreement by one of the parties. sets, the parties shall submit the
(2) in cazul in care partile au in- sau instantei de judecata pentru in- (2) if the parties have signed written agreement drafted by the
cheiat numai o intelegere partiala, deplinirea conditiilor de fond si de only a partial agreement, and in mediator to the notary public or
precum si in cazurile prevazute la forma impuse de lege, sub sanctiu- cases provided in par. (1). letters the court to meet the substantive
alin. (1) lit. b) si c), orice parte se nea nulitatii absolute. b) and c), any party may address and formal conditions imposed by
poate adresa instantei judecatoresti In cazul in care legea prevede the competent court or arbitration. law, under the sanction of abso-
sau arbitrale competente. indeplinirea unor conditii de for- Therefore, the content of regula- lute nullity.
Asadar, din continutul reglemen- ma, este necesara indeplinirea unor tion shows that the result of me- If the law provides for the ful-
tarii reiese ca rezultatul medierii formalitati pentru ca acordul de diation may vary depending on fillment of formal conditions, it
poate fi diferit, in functie de succe- mediere incuviintat de instanta sau the success or failure registered by is necessary to fulfill formalities
sul sau esecul pe care l-a inregistrat autentificat de notar, sa aiba efecte. the procedure. If no agreement is for the mediation agreement ap-
procedura. In cazul in care nu se in- In cazul in care legea impune in- reached through negotiation, the proved by the court or certified by
teleg pe calea negocierii, partile pot deplinirea conditiilor de publicitate, parties then may go to the court to a notary, in order to have effect.
apela ulterior la instanta de judeca- notarul public sau instanta de jude- resolve the dispute. If the law requires the ful-
ta pentru solutionarea diferendului. cata va solicita inscrierea contractu- In either of the above variants, fillment of registration con-
In oricare dintre variantele de lui autentificat, respectiv a hotararii the mediator will prepare a report ditions, the public notary or
mai sus, mediatorul va intocmi un judecatoresti in Cartea Funciara. to be signed by the parties, per- the court will require the regis-
proces verbal care se semneaza de sonally or by representatives, and tration of authenticated contract,
catre parti, personal sau prin repre- a) Procedura de autentifi- the mediator. Each of the parties namely the court ruling, in the
zentant, si de mediator. Partile pri- care a acordului de mediere receives an original copy of this Land Book.
mesc cate un exemplar original al la notar report (article 57 of law 192/2006).
procesului-verbal (art. 57 din legea Potrivit Legii nr. 36/19952 activi- If the parties assisted by a me- a) Authentication of the
192/2006). tatea notarial asigur persoanelor diator mutually agree upon a so- mediation agreement with
Daca partile asistate de mediator fizice i juridice constatarea rapor- lution, the parties will conclude the notary public
gasesc o solutie reciproc convenabila, turilor juridice civile sau comercia- a mediation agreement. It may According to Law no. 36/19952
partile vor incheia un acord numit le nelitigioase, precum i exerciiul contain an acknowledgment of the notary activity provides to indi-
acord de mediere. Acesta poate con- other partys claims (recognition viduals and legal entities recog-
tine o achiesare la pretentiile celeilal- native de solutionare a litigiilor comerciale- of the claims made by the other
te parti, (recunoasterea pretentiilor internationale Medierea in Romania, Uni- party), a divestment (giving up internationale Medierea in Romania, Uni-
celeilalte parti), o desistare (renun- ve5rsul Juridic, Bucuresti, 2010, pag. 304 the litigation right itself) or may ve5rsul Juridic, Bucuresti, 2010, pag. 304
tare la insusi dreptul litigios) sau se 2Legea nr. 36 din 12 mai 1995 a notarilor materialize into a transaction.1 2Legea nr. 36 din 12 mai 1995 a notarilor
poate materialize intr-o tranzactie.1 publici i a activitii notariale, cu modific- publici i a activitii notariale, cu modific- 5
rile i completrile ulterioare. Textul iniial a 1 Angelica Rosu, Medierea, mijloc alter- rile i completrile ulterioare. Textul iniial a
1 Angelica Rosu, Medierea, mijloc alter- fost publicat n M.Of. nr. 92 din 16 mai 1995. native de solutionare a litigiilor comerciale- fost publicat n M.Of. nr. 92 din 16 mai 1995.
medierea, tehnic i art

drepturilor i ocrotirea intereselor, ra in mod automat forta executorie nition of the civil or commercial diation out of court, voluntarily
n conformitate cu legea (art. 1). acordului de mediere, iar legea nu non-litigious relations and ex- chosen by the parties, the parties
Printre atribuiile notarilor este vorbeste in mod expres despre cum ercise of the rights and interests agreement does not automati-
prevzut n art. 8 lit. b i autentifi- trebuie procedat in vederea obtine- protection, in accordance with the cally confer enforceable power
carea nscrisurilor redactate de no- rii unei hotarari judecatoresti care law (art. 1). Among the duties of to the mediation agreement and
tarul public, personal de catre parte sa il consfiinteasca. Partile trebu- notaries public, art. 8 paragraph b the law does not speak explicitly
sau de avocat. Procedura de auten- ie, dupa incheierea unui acord, sa also stipulates the authentication about how to proceed in order
tificare este reglementat n art. 58- sesizeze instanta pentru a solicita of documents drafted by the nota- to obtain a court order to certify
67 din Legea nr. 36/1995, respectiv pronuntarea unei hotarari care sa le ry public, personally by the party it. The parties, after completion
n art. 66-71 din Regulamentul de consfiinteasca invoiala. Atat legea or by the lawyer. The authentica- of an agreement, must inform
aplicare a acestei legi.3 192/2006 cat si Codul de procedu- tion procedure is regulated in art. to court for a decision to certify
Notarul va emite ncheierea de ra civila nu arata care este instanta 58-67 of Law no. 36/1995, namely their deal. Both law 192/2006 and
declarare ca autentic a acordului de competenta si nu prevad o proce- in art. 66-71 of the Regulations re- the Civil Procedure Code do not
mediere (art. 65). nscrisul se va re- dura speciala. Prin urmare, cererea garding the application of this law.3 show who the competent court is
dacta n attea exemplare originale partilor solicita judecatorului ca, The notary will issue a declara- and do not stipulate a special pro-
cerute de pri, plus unul pentru printr-o procedura contencioasa, tion that authenticates the media- cedure. Therefore, the parties ask
arhiva notarului public i, dup caz, sa ia act de tranzactia incheiata, tion agreement (Article 65). The the judge to take note on their deal
unul pentru efectuarea lucrrilor avand de parcurs in acest caz o pro- document will be issued in as concluded, and in this case they
de publicitate (art. 62 alin. 1 din cedura care in mod normal nu s-ar many copies as the parties require, need to go through a procedure
Regulament). Actul autentificat de mai justifica: stabilirea unui termen, plus one for the archive of the no- that normally would not justify:
notarul public care constata o cre- prezentarea in fata judecatorului, tary public and, if necessary, one setting a hearing, presentation
ana cert i lichid are putere de pronuntarea publica a hotararii la for the registration activity (Arti- before the judges, public ruling of
titlu executoriu la data exigibilitii un nou termen. cle 62 paragraph 1 of the Regula- the decision during a new hearing.
acesteia (art. 66 din lege). Directiva 2008-52/CE a Parla- tion). The document certified by 2008-52/EC Directive of the
Dac notarul respinge cererea de mentului European si a Consiliului a notary public which observes a European Parliament and the Eu-
autentificare, se poate face plngere European, prevede la art. (19) ca true and liquid claim has enforce- ropean Council, provides in art.
la judectorie n termen de 10 zile, Medierea nu ar trebui considerat able power at the date when it be- (19) that Mediation should not
care se depune la sediul biroului o solutie inferioar procedurii judi- comes exigible (art. 66 of law). be considered a lower solution
notarului public ce o va nainta ciare din cauza faptului c respec- If the notary public rejects the to the legal procedure due to the
judectoriei competente mpreun tarea acordurilor rezultate n urma authentication request, a com- fact that fulfillment of the agree-
cu dosarul cauzei (art. 67 i art. 100). medierii ar depinde de bunvointa plaint may be done to court within ments resulting from mediation
prtilor. 10 days, which is submitted to the would depend on the goodwill of
b) Procedura de incuviin- Prin urmare, statele membre notary publics office, who will the parties.
tare a acordului de mediere ar trebui s asigure prtilor unui forward it to competent court, to- Therefore, Member States
la instanta acord scris rezultat n urma me- gether with the cases file (art. 67 should ensure the parties within a
Conform art. 63 din lege, dac dierii posibilitatea conferirii unui and art. 100). written mediation agreement the
medierea a avut succes i conflictul caracter executoriu continutului possibility to confer its content an
a fost solutionat, instanta va pro- acestuia. Un stat membru ar trebui b) Courts consent over the enforceable character. A Member
nunta, la cererea partilor, o hotara- s aib posibilitatea de a refuza re- mediation agreement State should be able to refuse rec-
re de expedient potrivit dispozitii- cunoasterea caracterului executo- According to art. 63 of the law, ognition of the enforceability of
lor art. 271 din Codul de procedur riu al unui acord numai n cazul n if mediation was successful and an agreement only if its terms are
civila. Potrivit acestor din urma care clauzele acestuia sunt contrare the conflict was settled, the court contrary to its law, including its
dispozitii, partile se pot nfaisa ori- dreptului su, inclusiv dreptului in- will rule, on the request of the private international law, or if its
cand in cursul judecatii, chiar fara ternational privat al acestuia, sau n parties, an expedient decision law does not provide for the con-
sa fi fost citate, pentru a cere sa se cazul n care legislatia acestuia nu according to art. 271 of the Civil tent of that agreement to acquire
dea o hotarare care sa consfinteasca prevede posibilitatea pentru conti- Procedure Code. Under these enforceable character. Such a case
invoiala lor. Daca partile se nfati- nutul acordului respectiv de a do- provisions, the parties can go at could be that of the agreement
seaz la ziua stabilit pentru judeca- bndi caracter executoriu. Un astfel any moment during the process, containing obligations which, by
t, cererea pentru darea hotrrii va de caz ar putea fi cel n care acordul even without being subpoenaed, their nature, can not be legally en-
putea fi primit, chiar de un singur cuprinde obligatii care, prin natura to the court to be issued a ruling forceable.
judector, urmnd ca hotrrea s lor, nu pot avea caracter executoriu. certifying their agreement. If the In some countries, France for
fie dat de instan n edin. Dac In unele state, Franta spre exem- parties come on the day fixed for example, the mediation agreement
ele se nfieaz ntr-o alt zi, in- plu, acordului de mediere ii poate trial, the request to issue the de- may be granted enforceable char-
stana va da hotrrea n camera de fi conferit caracter executoriu de cision will be received, even by a acter by the President of the tribu-
consiliu. catre Presedintele tribunalului de single judge, and the ruling will be nal, who is notified in a request by
Solutia oferita de art. 63 este va- mare instanta, sesizat de catre una given in open court. If they come one of the parties to a transaction.
labila pentru situatia cand acordul dintre partile tranzactiei printr-o in a different day, the court will Considering the provisions of
de mediere a fost incheiat in cadrul cerere. give the decision in closed session. Directive 2008/54/EC and the
unei medieri desfasurate in timpul Avand in vedere prevederile Di- The solution offered by art. 63 is legislation of other countries in
unui proces aflat pe rolul unei in- rectivei 2008/54/CE cat si legislatia valid for the situation when medi- Europe and in the world, we can
stante4. altor state europene si din lume, nu ation agreement was signed within only hope that in the near future,
Pentru situatia incheierii unui putem decat sa speram ca intr-un a mediation conducted during a the Romanian legislature will
acord in cadrul unei medieri extra- viitor cat mai apropiat, legiuitorul trail before a court.4 make the necessary adjustments
judiciare, aleasa de parti in mod be- roman va aduce modificarile ne- For the situation when an agree- to the norms in order to expressly
nevol, intelegerea partilor nu confe- cesare actelor normative incidente, ment is concluded within me- specify the procedure by which
3Ordinul nr. 710/C din 5 iulie 1995 pen-
pentru a preciza expres procedura 3Ordinul nr. 710/C din 5 iulie 1995 pen-
the parties will be able to obtain
tru adoptarea Regulamentului de punere n prin care partile vor putea obtine tru adoptarea Regulamentului de punere n consent over the mediation agree-
aplicare a Legii notarilor publici i a activit- de la instanta competenta incuvi- aplicare a Legii notarilor publici i a activit- ment from the competent court,
ii notariale nr. 36/1995, emis de Ministerul intarea acordului de mediere, ori, ii notariale nr. 36/1995, emis de Ministerul or, in happier circumstances, to
Justiiei i publicat n M. Of. nr. 176 din 8 au- intr-un caz mai fericit, sa recunoas- Justiiei i publicat n M. Of. nr. 176 din 8 au- recognize the enforceable char-
gust 1995, cu modificrile ulterioare. gust 1995, cu modificrile ulterioare.
ca acordului de mediere caracterul acter of the mediation agreement
4Art. 720(7) din Codul de procedu- 4Art. 720(7) din Codul de procedu-
ra civila prevede:alin.(1) In cursul jude- executoriu, prin lege, fara a mai fi ra civila prevede:alin.(1) In cursul jude- by law, without its consent being
catii asupra fondului procesului, instanta necesara incuviintarea acestuia. catii asupra fondului procesului, instanta necessary.
va starui pentru solutionarea lui, in tot sau va starui pentru solutionarea lui, in tot sau
6 in parte, prin intelegerea partilor. Alin.(4) Eugenia Poiana in parte, prin intelegerea partilor. Alin.(4) Eugenia Poiana
Intelegerea se constata prin hotarare irevo- Intelegerea se constata prin hotarare irevo-
cabila si executorie. Mediator cabila si executorie. Mediator
medierea, tehnic i art

MICA JUSTIIE SMALL JUSTICE


PLNGEREA PREALABIL & MEDIE- Prior complaint & Mediation
REA O ALTERNATIVA VIABIL! A viable alternative!

I
ntr-un stat de drept, ordinea ju- relaiile sociale limitate ndeosebi la n a state of law, legal order is by negligence (Article 181), home
ridic se stabilete i se menine interesele personale ale prilor. established and maintained by violation (art. 192), threat (art. 193),
cu ajutorul normelor de drept. Codul penal prevede c aciu- the norms of law. These norms violation of secrecy of correspond-
Aceste norme prevd reguli de con- nea penal se pune n micare la provide rules of conduct, which the ence (Article 195), the disclosure of
duit, pe care trebuie s le respecte plngerea prealabil n cazul unor community members must meet, professional secrecy (art. 196), rape
membrii colectivitii, precum i infraciuni privind: lovirea sau alte sanctions being imposed if violated. (Article 197 paragraph 1), theft
sanciunile ce vor fi aplicate n ca- violene (art. 180), vtmarea cor- Rules of law most of them are ex- punished at prior complaint (Art.
zul nclcrii lor. Regulile de drept poral din culp (art. 181), violarea pressed in a particular way: the law. 210), breach of trust (art. 213), de-
n majoritatea lor sunt exprimate de domiciliu (art. 192), amenina- Establishing by law the facts con- struction (art. 217), abandonment
ntr-o anume form: legea. rea (art. 193), violarea secretului stituting felonies as well as criminal of family (art. 305), breach of cus-
Stabilirea prin lege a faptelor corespondenei (art. 195), divul- sanctions framework, has a dual tody measures (art. 307), disturbing
care constituie infraciuni, precum garea secretului profesional (art. role: first to show the members of the use of home (Article 320).
si a cadrului de sanciuni penale, 196), violul (art. 197 alin. 1), furtul society which are the deeds pro- For criminal acts committed out-
are un dublu rol: n primul rnd s pedepsit la plngerea prealabil (art. hibited by criminal law and also to side the country, by foreigners or
arate membrilor societii care sunt 210), abuzul de ncredere (art. 213), warn them about the consequences stateless persons not residing in the
faptele interzise de legea penal i, distrugerea (art. 217), abandonul of committing such acts, thus ful- country and who are applied the
totodat, s-i avertizeze cu privire la de familie (art. 305), nerespectarea filling the function of general pre- principle of criminal law universal-
consecinele svririi unor astfel de msurilor privind ncredinarea vention, and secondly to ensure ity (Criminal Code Article 6), there
fapte, ndeplinind astfel funcia de minorului (art. 307), tulburarea fo- proper classification of the facts must be considered also the foreign
prevenire general, iar n al doilea losinei locuinei (art. 320) s. a. which violate the criminal law and laws on the prior complaint. Thus,
rnd s asigure corecta ncadrare a Pentru faptele penale svrsite n a fair punishment for those who according to the exception from art.
faptelor prin care ar fi nclcat le- afara teritoriului rii, de strini sau commit such acts, so the special 6. paragraph 3 of Criminal Code,
gea penal, i o just sancionare a de o persoan fr cettenie care prevention role. the offender can not be prosecuted
celor care au svrit asemenea fap- nu domiciliaz pe teritoriul rii i Committing the offense, even in our country if the law of the state
te, deci funcia de prevenire special. crora li se aplic principiul uni- when discovered and proved by ev- where the offense was committed,
Svrirea infraciunii, chiar versalitii legii penale (art. 6 Cod idence, does not require automatic stipulates that prior complaint is
atunci cnd este descoperit i do- penal), trebuiesc avute n vedere i application of punishment. To pun- mandatory and has not occurred.
vedit prin administrarea probelor, dispoziiile legale strine cu privire ish the offender, there is need for Since its legal support criminal
reinut n sarcina unui fptuitor, la plngerea prealabil. Astfel, po- the intervention of the criminal proceedings in this case is charac-
nu impune aplicarea automat a trivit excepiei nscrise n art. 6 alin. justice meaning the offenders con- terized by availability, the judiciary
pedepsei. Pentru a se ajunge la 3 Cod penal, fptuitorul nu poate fi viction by a competent court on the can not exercise their prerogatives
sancionarea infractorului este ne- acionat n ara noastr dac, potri- basis of judgments. ex officio.
voie de intervenia justiiei penale, vit legii statului n care a svrit in- In the case of less serious crimes Regarding the content of the pri-
n sensul condamnrii acestuia de fraciunea este necesar plngerea or those regarding the relations be- or complaint, there are situations in
ctre instana competent pe baza prealabil i aceasta nu s-a produs. tween persons or their personal life, which failure to meet some general
unei judeci. ntruct suportul su juridic the Criminal Code and other laws conditions lead to the nullity of the
n cazul infraciunilor de o gra- aciunea penal se caracterizea- with criminal provisions stipulate complaint. Among the elements
vitate redus sau al acelora care z n acest caz prin disponibilitate, that criminal proceedings can only that can cause nullity I mention:
privesc relatiile dintre persoane ori organele judiciare nu pot exercita be instituted or exercised if the in- description of the offense, indica-
viata personal a acestora, Codul atribuiunile lor din oficiu. jured expressed willingness to make tion of the offender, of the evidence
penal si alte legi cu dispoziii pe- Referitor la continutul plngerii the offender stand accountable, by supporting the allegations, indica-
nale prevd c aciunea penal nu prealabile, sunt situatii n care ne- introducing a prior criminal com- tion of the party responsible civilly,
poate fi pus n miscare sau exerci- respectarea unor condiii generale plaint to the judicial authorities. will that the accused should be held
tat dect n cazul n care persoana duc la nulitatea plngerii. Printre Prior complaint represents a criminally responsible.
vtmat i-a exprimat voina de elementele ce pot determina nuli- criminal law institution, its lack Committing offenses gives the
tragere la rspundere penal a fp- tatea plngerii, amintim: descrie- being a cause for removing crimi- state the right to hold the offender
tuitorului prin introducerea unei rea faptei, artarea fptuitorului, a nal liability (Article 131 Criminal liable, an activity that takes place in
plngeri prealabile la autoritile probelor ce consider c susin cele Code). a criminal trial. At the same time,
judiciare. afirmate, indicarea prii respon- The institution also has a proce- Article 1 provides that the aim of
Plngerea prealabil constituie o sabile civilmente, precum pentru dural reflex, which is directly re- a trial is finding the crimes on time
instituie de drept penal, lipsa ei repre- a cpta caracterul unei plngerii flected on the possibility to exercise and completely. Consequently,
zentnd o cauz de nlturare a rs- prealabile se cere i manifestarea criminal action and implicitly on judicial bodies have the right, but
punderii penale (art. 131 Cod penal). de voin ca fptuitorul s fie tras la criminal responsibility. at the same time the obligation to
Instituia are i un reflex proce- rspundere penal. In terms of criminal law the prior hold the proceedings whenever a
sual, care se repercuteaz direct Svrirea de infraciuni d complaint is a punishment condi- crime was committed.
asupra posibilitii exercitrii aci- dreptul statului s trag la rspun- tion and in terms of criminal law a We define the prior complaint as
unii penale i deci implicit asupra dere penal pe infractor, activitate condition of process. being the procedural act by which
tragerii la rspundere penal. ce se realizeaz ntr-un proces pe- Criminal law determines the cas- the person injured by a crime
Din punctul de vedere al dreptu- nal. n acelai timp, art. 1 prevede es for which the exercise of criminal shows his willingness that the per-
lui penal plngerea prealabil con- c scopul procesului penal este action is required prior to the com- son committing the offense is held
stituie o conditie de pedepsibilitate, constatarea la timp i n mod com- plaint, as these crimes are among criminally liable, without which
iar sub aspectul dreptului procesual plet a faptelor penale. Rezult c those concerning limited social the criminal liability cannot occur,
penal o conditie de procesibilitate. organele judiciare au dreptul, dar, relations, especially the personal therefore any criminal proceedings
Legea penal determin cazurile n acelai timp i obligaia de a des- interests of the parties. can not begin and continue.
cnd pentru exercitarea aciunii pe- fura activitatea procesual ori de The Criminal Code provides Lack of prior complaint or its
nale este necesar o plngere prea- cte ori s-a svrit o infraciune. that criminal proceedings shall be withdrawal precludes the prosecu-
labil pornind de la mprejurarea c Putem defini plngerea preala- initiated after the prior complaint tion during the criminal investiga-
infraciunile respective sunt dintre bil, ca fiind actul procesual prin for crimes on: hitting or other vio- tion and during the trial. 7
acelea care prin natura lor privesc care persoana vtmat printr-o lence (art. 180), personal injury There are however deeds pun-
medierea, tehnic i art

infraciune i manifest vointa de a medierea modalitate alternativa ished by the criminal law, with a low mediation, alternative dispute reso-
fi tras la rspundere penal cel ce a de soluionare a conflictelor civile degree of social danger, i. e. they do lution of civil or criminal conflicts,
svrit-o, act fr de care nu poate sau penale, poate fi o modalitate not have that social resonance that can be an efficient and effective re-
interveni rspunderea penal i, ca eficient si eficace de rspuns la di- necessarily impose criminal sanc- sponse to the difficulties mentioned
urmare, nu poate ncepe si nici con- ficultile evocate mai sus, soluiile tions. Then there are other facts above, the solutions it offers are,
tinua procesul penal. oferite de aceasta fiind, n cele mai that happen, usually, in smaller cir- in most cases, win-win solutions
Lipsa plngerii prealabile sau multe cazuri, de tip ctig-ctig, cles of certain social groups with a found and adopted by both sides,
retragerea ei mpiedic exercitarea soluii gsite i adoptate de ambele more individual rather than social solutions that answer to all their
aciunii penale att n cursul urm- pri, soluii ce reprezint rspun- resonance. In such situations, if the needs.
ririi penale ct si n cursul judecii. surile la toate nevoile lor. individuals offended do not think Therefore, mediation is a pro-
Sunt totui fapte incriminate de Aadar medierea este o proce- they should notify the criminal cedure much faster than any trial
legea penal care prezint un grad dur mult mai rapid dect orice authorities, is most appropriate for that has hearings, and which may
redus de pericol social, prin aceea proces ce are termene de judecat, the society to stop the ex officio no- take months or even years. If until
c ele nu au aceea rezonan social proces ce se poate desfura pe par- tification on criminally liability. recently a divorce could even take
care s impun neaprat aplicarea cursul la luni sau chiar ani de zile. The prior complaint, in order to years and participants get to hate
de sanciuni penale. Apoi, sunt alte Dac pn nu demult un divor be valid and produce legal effect, each others, today through media-
fapte care se petrec, de regul, n cer- putea dura ani de zile i participan- must be submitted to the compe- tion, a divorce can take a few weeks,
cul mai restrns al anumitor grupuri ii ajungeau s se urasc, azi prin tent body in a certain period of time. and during this time the parties
sociale, cu o rezonan mai mult in- procedura medierii, divorul poate Therefore it is well known that communicate and find the best so-
dividual dect social. n astfel de dura doar cateva sptmni, timp the congestion of Romanian courts lution for themselves and their fam-
situaii, dac cei individual lezai nu n care prile comunic i gsesc affects the entire judicial system, ily members, keeping in this case
cred c e cazul s continuity in their
sesizeze organele relationship.
penale, e mai po- But lets see
trivit ca societatea what happens in
s renune la tra- case of an injury
gerea din oficiu la where the claim-
rspundere penal ant has made a
a fptuitorilor. complaint to the
Plngerea pre- prosecutors of-
alabil, pentru fice. From a legal
a fi valabil i a point of view, the
produce efecte ju- criminal investi-
ridice, trebuie in- gation body will
trodus la organul review the facts
competent ntr-un and documents
anumit termen. that can provide
Prin urmare pe private conviction
drept cuvant este that social rela-
de notorietate tions have been
faptul ca aglome- disturbed, the
rarea instanelor values stipulated
de judecata din in Article 1 of the
Romania afectea- Criminal Code
za ntreg sistemul were harmed, but
judiciar, c proce- the investigator
sele aparent sim- can hardly weigh
ple sunt ntarziate peste limitele soluia cea mai buna pentru ei i apparently simple trials are delayed emotional state of the parties in-
rezonabile iar deciziile, sentinele pentru membri familiei lor, ps- beyond reasonable limits and deci- volved in the process, to the detri-
instantelor vin adesea prea tarziu trnd n aceasta situaie o continui- sions, court rulings often come too ment of the documents. What hap-
pentru justiiabili. tate a relaiei dintre ei. late for litigants. pens in such cases in a mediation?
Un paradox al timpului n care Dar s privim ce se ntampla n A paradox of the present time, The parties relive the emotions of
traim, era a dezvoltrii fr precedent cazul unei vtmri, n care cel v- when noticing unprecedented de- the facts, and together they can find
a celor mai moderne mijloace de co- tmat a facut o plngere la parchet. velopment of modern means of reasons for their occurrence. Find-
municare, l constituie tocmai lipsa Din punct de vedere legal, organul communication, is precisely the ing explanations to their gestures
comunicrii element esenial n ps- de cercetare penal, va analiza fap- lack of communication, an essen- and actions, this time the parties
trarea bunelor relaii dintre oamenii. tele i nscrisurile care i pot oferi tial element in maintaining good are seeking an amicably solution to
Astzi, conflictele devin tot mai convingerea intim c n sfera rela- relations between people. meet their both material and spir-
numeroase i tot mai complexe iar iilor sociale s-a produs o tulburare, Today, conflicts are becoming itual needs. The role of mediator
clasica rezolvare a acestora nu ofera o vtmare a valorilor stipulate n more numerous and more complex in this case is maximum. The me-
soluiile compatibile cu gradul de art. 1 Cod Penal, nsa cu greu an- and their classical resolution does diator is a person who knows and
dezvoltare al societii. Rezolvarea chetatorul va putea cntri starea not offer solutions compatible with can find the path and how to cross
alternativ a conflictelor n afara emoional a prilor implicate n the development of the society. Al- the same path of reconciliation be-
sistemului judiciar clasic a devenit proces, n detrimentul nscrisurilor. ternative resolution of conflicts out- tween the two. After such a meeting
indispensabil tocmai datorit unui Ce se ntampl n aceast situaie la side the judicial system has become the parties may live together, may
formalism inevitabil ce caracteri- o mediere? Prile retriesc emo- indispensable, precisely because of continue good relationship before
zeaz dreptul procesual civil sau iile faptelor, i mpreun pot gsi inevitable formality characterizing the incident.
penal, formalism ce impune respec- motivele producerii acestora. G- civil or criminal procedural law, a More than ever, in the context of
tarea unor reguli tot mai complexe, sind explicaii la gesturile i faptele formalism which requires compli- a market economy, the implemen-
fapt ce nate mai multe inconveni- lor, prile caut de data aceasta o ance of more complex rules, which tation of mediation institution is
ente pentru justiiabil precum cos- soluie pe cale amiabil care s le lead to several inconveniences for required, providing trading part-
turile de timp i/sau bani, ca efect satisfac nevoile atat materiale ct litigants, as well as time and / or ners preservation of good relations,
n timp, generator de stres. i sufleteti. Rolul mediatorului in money costs, a generator of stress. acting either preventive or for set-
Soluionarea clasic a diferende- acest caz este maxim. Mediatorul The classical settlement of dis- tling disputes arising effectively,
8 lor, soluii de tip catig pierdere, este persoana care tie i poate s putes leads to win loss, winner- in order to avoid lawsuits in the
nvingtor nvins. n acest context, gseasc calea i modul de a strba- loser solutions. In this context, courts of law or arbitration, while
medierea, tehnic i art

te aceeai cale a mpcrii de ctre pedic, Bucuresti, 1988 helping to maintain a healthy busi- penale, atunci cnd partea vt-
cei doi. Dupa o astfel de ntalnire 2. Bulai C., Drept penal, Partea ge- ness environment. mat este un minor cu capacita-
prile pot s convieuiasc, pot neral, vol. III, Bucuresti, 1982. Mediation can be applied to any te de exerciiu restrns, Revista
continua relaia buna de dinainte 3. Dongoroz V. s. a., Explicaii teo- type of conflict, as the parties may Romn de Drept nr. 11/1983
de incident. retice ale Codului de procedur decide on the rights that are object 7. Giurgiu N., Cauzele de nulitate
Mai mult ca oricand, n contextul penal, Ed. Academiei, Bucu- of mediation. Mediation can be n procesul penal, Ed. Stiinific
unei economii de piata se impune resti, 1975 used both when conflicts were not si Pedagogic, Bucuresti, 1974
implementarea instituiei medierii, 4. Dongoroz V., Drept penal, Bu- sent to court yet and for conflicts 8. Iliescu N., Explicatii teoretice
care sa ofere partenerilor comerci- curesti, 1939 that are pending with the courts ale Codului de procedur pe-
ali meninerea bunelor relaii, ac- 5. Dongoroz V. s. a. Explicaii teo- of law. There are countries where nal, Partea special, vol. II, Ed.
ionnd fie preventiv, fie pentru retice ale Codului penal romn, mediation is mandatory (Canada, Academiei, 1976
soluionarea disputelor aprute Partea general, vol. II, Ed. Aca- Germany, etc). 9. Lisnic N., Plngerea prealabil.
n mod eficient, n scopul evitrii demiei, Bucuresti, 1970 Also at EU level, the structure of Condiii de valabilitate, Revis-
unor procese n faa instanelor de 6. Gotu P., Plngerea prealabil si which Romania is part since Janu- ta Romn de Drept Penalnr.
judecat sau arbitrale, contribuind punerea n miscare a aciunii ary 2007, several important tools 4/2004
totodata la meninerea unui mediu penale, atunci cnd partea vt- can be found: 10. Mateu G., Procedura penal,
de afaceri sntos, ambiental. mat este un minor cu capacita- Commissions recommendation Partea special, Ed. Lumina Lex,
Medierea se poate aplica orica- te de exerciiu restrns, Revista dated March 30, 1988 (98/257/ Bucuresti, 1997
rui tip de conflict, n condiiile n Romn de Drept nr. 11/1983 EC of the European Parliament 11. Neagu I, Drept procesual penal,
care prile pot dispune cu privire 7. Giurgiu N., Cauzele de nulitate regarding the principles applica- Partea special, vol. I, Ed. Oscar
la drepturile ce fac obiectul medie- n procesul penal, Ed. Stiinific ble to bodies in charge with the Print, Bucuresti, 1994
rii. Se poate recurge la mediere att si Pedagogic, Bucuresti, 1974 resolution outside a court of con- 12. Neagu I., Drept procesual penal.
in cazul conflictelor ce nu au fost 8. Iliescu N., Explicatii teoretice sumers litigations consumer Tratat, Ed. Global Lex, Bucures-
deduse judecaii ct i n cazul con- ale Codului de procedur pe- protection policy ti, 2002
flictelor ce se afla pe rolul instane- nal, Partea special, vol. II, Ed. Recommendation 2001/310/EC/ 13. Oancea I., Drept procesual pe-
lor de judecat. Exist ri n care Academiei, 1976 April 4 Standards and procedu- nal, Bucuresti, 1994
medierea este obligatorie (Canada, 9. Lisnic N., Plngerea prealabil. res ; 14. Panurescu V, Not sub decizia
Germania, etc). Condiii de valabilitate, Revis- Directive 2008/52/EC of the nr. 1671942 a Curii de Casatie,
De asemenea, la nivelul Uniunii ta Romn de Drept Penalnr. European Parliament and the Sectiuni Unite, n Pandectele
Europene, structur din care Ro- 4/2004 Council dated May 21 on me- romne, 1944
mania face parte din ianuarie 2007, 10. Mateu G., Procedura penal, diation in civil and commercial 15. Paraschiv Silvia Carmen s. a.,
se regsesc cteva instrumente im- Partea special, Ed. Lumina Lex, cases ; Drept procesual penal, Editura
portante precum: Bucuresti, 1997 European Conduct Code for me- Lumina Lex, 2004
Recomandarea Comisiei din 30 11. Neagu I, Drept procesual penal, diators adopted by the European 16. Papu G., Despre continutul
Martie 1988(98/257/CE a Parla- Partea special, vol. I, Ed. Oscar Commission. plngerii prealabile si efectele
mentului European cu privire la Print, Bucuresti, 1994 Back in 2006, Romania adopted neregularitilor n aceast pri-
principiile aplicabile organelor 12. Neagu I., Drept procesual penal. the Law on mediation, but it vin, Revista Dreptul nr. 5/2001
responsabile pentru soluionarea Tratat, Ed. Global Lex, Bucures- entered into force only in 2008, 17. Ptulea V., Plngerea prealabil
extrajudiciara a litigiilor consu- ti, 2002 Law 192/2006 on mediation and si punerea n miscare a aciunii
matorilor politica de protecia 13. Oancea I., Drept procesual pe- the organization of the media- penale, atunci cnd partea vt-
consumatorilor. nal, Bucuresti, 1994 tor profession first law fra- mat este un minor cu capacita-
Recomandarea 2001/310/CE/din 14. Panurescu V, Not sub decizia mework by which the Romanian te de exerciiu restrns, Revista
4 aprilie Sndarde i proceduri ; nr. 1671942 a Curii de Casatie, legal system recognizes the be- Romn de Drept nr. 11/1983
Directiva 2008/52/CE a Parla- Sectiuni Unite, n Pandectele nefits and regulates the general 18. Pvleanu M, I. Iacobut, M.
mentului European si a Consiliu- romne, 1944 details of this procedure me- Covalciuc, Drept procesual pe-
lui din 21 mai privind medierea 15. Paraschiv Silvia Carmen s. a., diation, amended and supple- nal, Editura Pamfilius, Iasi, 2005.
in materie civil si comercial ; Drept procesual penal, Editura mented by Law 370/2009, the 19. Popovici M., Plngerea prea-
Codul de Conduit European Lumina Lex, 2004 Government Ordinance 13/2010 labil n reglementarea actua-
pentru mediatori adoptat la ni- 16. Papu G., Despre continutul and law 202/2010 on some mea- lului Cod de procedur penal,
velul Comisiei Europene. plngerii prealabile si efectele sures to accelerate the settlement Revista Romn de Drept nr.
Bunaoara nca din anul 2006, Ro- neregularitilor n aceast pri- process. 9/1969
mania a adoptat legea medierii, vin, Revista Dreptul nr. 5/2001 20. Soare D., Persoana juridic titu-
intrand n vigoare abia n anul 17. Ptulea V., Plngerea prealabil Venera Laurenia Rducu lar a plngerii prealabile, Revis-
2008 Legea 192/2006 privind si punerea n miscare a aciunii Mediator ta Dreptul nr. 4/2007
medierea i organizarea profesiei penale, atunci cnd partea vt- 21. Theodoru G., Drept procesual
de mediator prima lege ca- mat este un minor cu capacita- BIBLIOGRAFIE penal, Partea special, Ed. Cu-
dru prin care sistemul legislativ te de exerciiu restrns, Revista I. Tratate, cursuri, monografii, getarea Iasi, 1998.
romanesc recunoate utilitatea Romn de Drept nr. 11/1983 articole 22. Vizitiu G., Societtii comercia-
i reglementeaza coordonatele 18. Pvleanu M, I. Iacobut, M. 1. Antoniu G., Volonciu N., Zaha- le. Aciune penal., Revista de
generale ale acestei proceduri Covalciuc, Drept procesual pe- ria N., Dictionar de procedur Drept Penal, Anul X nr. 2/2003
medierea, modificat i com- nal, Editura Pamfilius, Iasi, 2005. penal, Ed. Stiinific si Enciclo- 23. 23. Volonciu N., Tratat de
pletat prin legea 370/2009, Or- 19. Popovici M., Plngerea preala- pedic, Bucuresti, 1988 procedur penal, Partea speci-
donana Guvernului nr. 13/2010 bil n reglementarea actualului 2. Bulai C., Drept penal, Partea ge- al, vol. II, Ed. Paideia, Bucures-
i prin legea 202/2010 privind Cod de procedur penal, Revis- neral, vol. III, Bucuresti, 1982. ti, 1994
unele msuri pentru accelerarea ta Romn de Drept nr. 9/1969 3. Dongoroz V. s. a., Explicaii teo- 24. Volonciu N., Tratat de procedu-
soluionrii proceselor.  20. Soare D., Persoana juridic titu- retice ale Codului de procedur r penal, Editura Paideia, Bu-
lar a plngerii prealabile, Revis- penal, Ed. Academiei, Bucu- curesti, 2003.
Venera Laurenia Rducu ta Dreptul nr. 4/2007 resti, 1975 25. Fanuta Linsman, Medierea in
Mediator 21. Theodoru G., Drept procesual 4. Dongoroz V., Drept penal, Bu- procesul civil, Editura Universi-
penal, Partea special, Ed. Cu- curesti, 1939 ara, 2011 Bucuresti.
BIBLIOGRAFIE getarea Iasi, 1998. 5. Dongoroz V. s. a. Explicaii teo- 26. Alina Gorghiu, Nicolae Bogdan,
I. Tratate, cursuri, monografii, 22. Vizitiu G., Societtii comercia- retice ale Codului penal romn, Codrut Stefanescu, Manuela
articole le. Aciune penal., Revista de Partea general, vol. II, Ed. Aca- Sarbu, Mihai Munteanu, Ion
1. Antoniu G., Volonciu N., Zaha- Drept Penal, Anul X nr. 2/2003 demiei, Bucuresti, 1970 Dedu Medierea Oxigen pen-
ria N., Dictionar de procedur 23. Volonciu N., Tratat de procedu- 6. Gotu P., Plngerea prealabil si tru Afaceri, Editura Universul 9
penal, Ed. Stiinific si Enciclo- r penal, Partea special, vol. II, punerea n miscare a aciunii Bucuresti 2011.
medierea, tehnic i art

Ed. Paideia, Bucuresti, 1994 XX/12. 06. 2006, Monitorul Ofi- 27. Mugur Mitroi Mediere si Con- 329/1995, Buletinul Jurispru-
24. Volonciu N., Tratat de procedu- cial nr. 7/05. 01. 2007 flict, Editura Rotech Pro, Bucu- dentei pe 1995
r penal, Editura Paideia, Bu- 2. nalta Curte de Casatie si Justiie, resti 2010. 5. Curtea Suprem de Justiie, Sec-
curesti, 2003. Sectia penal, decizia nr. 1106/2004, 28. Ioan Les Tratat de drept proce- tia penal, decizia penal nr.
25. Fanuta Linsman, Medierea in Revista de Drept nr. 5/2005 sual civil editia 4, Editura C. H. 1397/1992 Revista Dreptul nr.
procesul civil, Editura Universi- 3. nalta Curte de Casatie si Justiie, Beek Bucuresti 2008. 3/1993
ara, 2011 Bucuresti. Sectia penal, decizia nr. 344/2005, II. Acte normative 6. Tribunalul Suprem, Sectia pena-
26. Alina Gorghiu, Nicolae Bogdan, Buletinul Casatiei nr. 4/2005 1. Constituia Romniei l, decizia nr. 1248/1978, Revis-
Codrut Stefanescu, Manuela 4. Curtea Suprem de Justiie, Sec- 2. Monitorul Oficial al Romniei ta de Drept nr. 1/1979
Sarbu, Mihai Munteanu, Ion tia penal, decizia penal nr. 3. Codul de procedur penal, 7. Tribunalul Suprem, Sectia pena-
Dedu Medierea Oxigen pen- 329/1995, Buletinul Jurispru- Editura Lumina Lex, 1997 l, decizia nr. 1020/1986, Cule-
tru Afaceri, Editura Universul dentei pe 1995 4. Codul de procedur penal, gere de Decizii, 1986
Bucuresti 2011. 5. Curtea Suprem de Justiie, Sec- Editura All Beck, 2005 8. Tribunalul Suprem, Sectia pena-
27. Mugur Mitroi Mediere si Con- tia penal, decizia penal nr. 5. Codul penal aprobat prin Legea l, decizia nr. 1324/1981, Revis-
flict, Editura Rotech Pro, Bucu- 1397/1992 Revista Dreptul nr. nr. 301/2004 a crei dat de in- ta Romn de Drept nr. 1/1982
resti 2010. 3/1993 trare n vigoare a fost proroga- 9. Curtea Suprem de Justiie
28. Ioan Les Tratat de drept proce- 6. Tribunalul Suprem, Sectia pena- t pn la data de 1 septembrie Sectia penal decizia penal nr.
sual civil editia 4, Editura C. H. l, decizia nr. 1248/1978, Revis- 2008, potrivit Ordonanei de ur- 1556/2000, Revista de Drept Pe-
Beek Bucuresti 2008. ta de Drept nr. 1/1979 gent a Guvernului nr. 50/2006, nal nr. 8/2003
II. Acte normative 7. Tribunalul Suprem, Sectia pena- publicat n Monitorul Oficial al 10. Curtea de Apel Bucuresti, s. a
1. Constituia Romniei l, decizia nr. 1020/1986, Cule- Romniei, Partea I, nr. 566 din II-a pen., dec. nr. 81/1999
2. Monitorul Oficial al Romniei gere de Decizii, 1986 30 iunie 2006. 11. Curtea de Apel Bucuresti, Sec-
3. Codul de procedur penal, 8. Tribunalul Suprem, Sectia pena- 6. Codul penal, Editura Lumina tia a II a penal, decizia nr.
Editura Lumina Lex, 1997 l, decizia nr. 1324/1981, Revis- Lex 1997 1668/2001, Revista Dreptul nr.
4. Codul de procedur penal, ta Romn de Drept nr. 1/1982 7. Legea nr. 247/2005 privind re- 2/2002
Editura All Beck, 2005 9. Curtea Suprem de Justiie forma n domeniile propriettii 12. Trib. Mun. Bucuresti, Sectia I-a
5. Codul penal aprobat prin Legea Sectia penal decizia penal nr. si justiiei precum si unele m- penal, decizia nr. 557/1996,
nr. 301/2004 a crei dat de in- 1556/2000, Revista de Drept Pe- suri adiacente Monitorul Ofi- Culegere de pracic judiciar
trare n vigoare a fost proroga- nal nr. 8/2003 cial al Romniei nr. 653/22. 07. a Tribunalului Bucuresti pe anii
t pn la data de 1 septembrie 10. Curtea de Apel Bucuresti, s. a 2005 1994-1997
2008, potrivit Ordonanei de ur- II-a pen., dec. nr. 81/1999 8. Legea nr. 255/2004 pentru mo- 13. Trib. Mun. Bucuresti, Sectia II-a
gent a Guvernului nr. 50/2006, 11. Curtea de Apel Bucuresti, Sec- dificarea si completarea Legii nr. penal, decizia nr. 689/1985
publicat n Monitorul Oficial al tia a II a penal, decizia nr. 51/1995 privind organizarea si 14. Trib. Mun. Bucuresti, Sectia a
Romniei, Partea I, nr. 566 din 1668/2001, Revista Dreptul nr. exercitarea profesiei de avocat II-a penal, decizia nr. 474/1990
30 iunie 2006. 2/2002 Monitorul Oficial al Romniei n Culegere de pracic judiciar
6. Codul penal, Editura Lumina 12. Trib. Mun. Bucuresti, Sectia I-a nr. 559/23. 06. 2004 pe anul 1990, cu Note de Vasile
Lex 1997 penal, decizia nr. 557/1996, 9. Legea nr. 281/2003 privind mo- Papadopol
7. Legea nr. 247/2005 privind refor- Culegere de pracic judiciar dificarea si completarea Codului 15. Trib. jud. Suceava, decizia pena-
ma n domeniile propriettii si a Tribunalului Bucuresti pe anii de procedur penal si a unor l nr. 106/1982 Revista Romn
justiiei precum si unele msuri 1994-1997 legi speciale Monitorul Oficial de Drept nr. 9/1982
adiacente Monitorul Oficial al 13. Trib. Mun. Bucuresti, Sectia II-a al Romniei nr. 468/1. 07. 2003. 16. Tribunalul Vrancea, decizia pe-
Romniei nr. 653/22. 07. 2005 penal, decizia nr. 689/1985 10. Legea nr. 304/2004 privind or- nal nr. 21/2005, Jurisprudenta
8. Legea nr. 255/2004 pentru mo- 14. Trib. Mun. Bucuresti, Sectia a ganizarea judiciar republica- national 2004-2006, Editura
dificarea si completarea Legii nr. II-a penal, decizia nr. 474/1990 t Monitorul Oficial al Rom- Brilliance, 2006.
51/1995 privind organizarea si n Culegere de pracic judiciar niei nr. 827/3. 09. 2005 17. Tribunalul Jud. Bacu, decizia
exercitarea profesiei de avocat pe anul 1990, cu Note de Vasile 11. Legea nr. 356/2006 pentru mo- penal nr. 648/1981, Revista
Monitorul Oficial al Romniei Papadopol dificarea si completarea Codului Romn de Drept nr. 3/1982
nr. 559/23. 06. 2004 15. Trib. jud. Suceava, decizia pena- de procedur penal, precum si 18. Tribunalul Mures, decizia pe-
9. Legea nr. 281/2003 privind mo- l nr. 106/1982 Revista Romn pentru modificarea altor legi. nal nr. 59/2005, Jurisprudenta
dificarea si completarea Codului de Drept nr. 9/1982 12. Curtea Constitutional a Rom- national 2004-2006, Editura
de procedur penal si a unor 16. Tribunalul Vrancea, decizia pe- niei Decizia nr. 62 din 18 ianu- Brilliance, 2006.
legi speciale Monitorul Oficial nal nr. 21/2005, Jurisprudenta arie 2007 referitoare la excepia
al Romniei nr. 468/1. 07. 2003. national 2004-2006, Editura de neconstituionalitate a dispo- Why I became a mediator,
10. Legea nr. 304/2004 privind or- Brilliance, 2006. ziiilor art. I pct. 56 din Legea nr. why I continue to promote
ganizarea judiciar republica- 17. Tribunalul Jud. Bacu, decizia 278/2006 pentru modificarea mediation

I
t Monitorul Oficial al Rom- penal nr. 648/1981, Revista si completarea Codului penal, remember and smile when
niei nr. 827/3. 09. 2005 Romn de Drept nr. 3/1982 precum si pentru modificarea si thinking why I became a media-
11. Legea nr. 356/2006 pentru mo- 18. Tribunalul Mures, decizia pe- completarea altor legii referitoa- tor. When I learned of this new
dificarea si completarea Codului nal nr. 59/2005, Jurisprudenta re la art. 205, 206 207 Cod penal, profession (new to me), completely
de procedur penal, precum si national 2004-2006, Editura Monitorul Oficial al Romniei aimlessly I decided to follow these
pentru modificarea altor legi. Brilliance, 2006. nr. 104 din 12 februarie 2007 courses as an alternative to improve
12. Curtea Constitutional a Rom- III. Practic judiciar my own budget.
niei Decizia nr. 62 din 18 ianu- DE CE AM AJUNS MEDIATOR, DE 1. nalta Curte de Casatie si Jus- I was reading and attend-
arie 2007 referitoare la excepia CE CONTINUI SA PROMOVEZ tiie, Sectiile Unite, Decizia nr. ing classes with great pleas-
de neconstituionalitate a dispo- MEDIEREA? XX/12. 06. 2006, Monitorul Ofi- ure, thanks to the person who


ziiilor art. I pct. 56 din Legea nr. mi amintesc i zmbesc cnd cial nr. 7/05. 01. 2007 was my teacher, without imagining
278/2006 pentru modificarea m gndesc de ce am devenit 2. nalta Curte de Casatie si Jus- that I would ever fall in love with
si completarea Codului penal, mediator. Cnd am aflat de tiie, Sectia penal, decizia nr. this profession, given that I am such
precum si pentru modificarea si aceasta profesie noua (noua pentru 1106/2004, Revista de Drept nr. a technical person. What made me
completarea altor legii referitoa- mine), complet fr int am hota- 5/2005 finally perform this profession with
re la art. 205, 206 207 Cod penal, rt s urmez aceste cursuri ca o al- 3. nalta Curte de Casatie si Jus- a special pleasure were the people.
Monitorul Oficial al Romniei ternativ la mbuntirea bugetu- tiie, Sectia penal, decizia nr. The people I met. People to whom
nr. 104 din 12 februarie 2007 lui propriu. Citeam si participam la 344/2005, Buletinul Casatiei nr. I was speaking about mediation,
III. Practic judiciar cursuri cu deosebit placere, graie 4/2005 learning myself how beneficial
10 1. nalta Curte de Casatie si Jus- celui care mi-a fost profesor, fr sa 4. Curtea Suprem de Justiie, Sec- mediation is in resolving disputes,
tiie, Sectiile Unite, Decizia nr. mi imaginez c m voi ndrgosti tia penal, decizia penal nr. people who showed me later that
medierea, tehnic i art

vreodat, eu o persoan tehnica Nu tiu ci dintre with a neutral person, who is able
pn in vrful prului, de aceast noi i asigur existen- to maintain the confidentiality of
profesie. Ceea ce m-a determinat a doar din medieri, the case and discussions between
sa fac ntr-un final cu o placere ns convingerea mea them. This mediators main role is
special aceast profesie au fost oa- este c numai aceeia to open roads between those who
menii. Oamenii cu care m-am intal- dintre noi care avem have a problem, through skilled
nit. Oameni crora la nceputuri le darul iubirii, iubirii and well-placed questions, this me-
vorbeam despre mediere nvnd dintre i pentru oa- diator can bring peace and under-
eu nsmi ct de benefic poate fi meni, pot promova i standing in almost any conflict.
medierea n rezolvarea dispute- face medieri. tiu c I do not know how many of us
lor, Oamenii care mi-au aratat mai toi profesorii notri ensure their living only from me-
trziu c arta comunicarii poate ne spun i ne vorbesc diation but I am confident that
face minuni, oamenii ce au neles despre neutralita- only those who have the gift of love,
c orice problem se poate rezolva te, imparialitate i love for people, can promote and
cu ajutorul unei persoane neutre, confidenialitate, ns perform mediation. I know that all
care tie s pstreze confidenialita- niciunul nu ne spune our teachers tell us and talk about
tea cazului i a discuiilor dintre ei. c adevratul motiv neutrality, impartiality and confi-
Acest mediator are ca rol principal al acestei profesii de dentiality, but no one tells us that
s deschid drumuri intre cei ce au AUR, este iubirea pen- the real reason for this wonderful
o problem, prin intrebri iscusite tru Oameni.  profession is love for people. 
i bine plasate, acest mediator poa- the art of communication can work
te s aduc linitea i nelegerea n Venera Laurenia Rducu wonders, people who understood Venera Laurenia Rducu
aproape orice conflict. Mediator that any problem can be solved Mediator

De ce medierea Why mediation

S I
-a dovedit c de-a lungul vieii ctoreasc emis. t turned out that during a life- satisfy, almost always, all parties to
fiecare om se ntlnete n Instituia medierii, spre deosebi- time, every man meets in his the conflict. Importantly, however,
relaiile lui ceilali oameni, cu re de instanele de judecat, ofer relations with other people, in- is that even the unhappy person
instituii, organisme etc. cu proble- posibilitatea persoanelor aflate n stitutions, bodies, etc.. problems, must comply strictly with the judi-
me, conflicte, pe care nu le poate conflict, s-i rezolve acest conflict conflicts, that cannot be resolved cial decision issued.
rezolva pe cale amiabil sau dac hotrnd rezolvarea lui de comun amicably or Mediation institution, unlike
le rezolv pe aceast cale, aceste re- acord, prin stabilirea unei soluii if resolved in courts, enables people in conflict
zolvri nu au ntotdeauna caracter care n final mulumete ambele this way, such to resolve this conflict by acting
oficial i putere de lege. pri. solutions do jointly to decide that resolution, by
Atunci, de regul, se apeleaz la Important este de asemenea not always establishing a solution that finally
instanele judectoreti. Instanele c aceast soluie este stabilit de have official satisfies both parties.
apeleaz la normele legale n vigoa- prile aflate n conflict, pe baza character and It is also important that this so-
re, emit hotrri care devin obliga- dornelor fiecruia i nu de o per- force of law. lution is determined by the parties
torii pentru toate prile implicate. soana aflat n afara conflictului Then, usu- to the conflict, based on everyones
Dar, aceste hotrri judectoreti care stabilete soluia n baza unor ally, men re- wish and not by a person outside
nu mulumesc, aproape ntotdeau- norme legale i a modului per- sort to courts. the conflict, who issue a solution
na, toate prile aflate n conflict. sonal n care aceasta interpreteaz Courts resort to legal norms in based on legal rules and personal
Important este ns c, chiar i aceste norme. place, issuing decisions that are interpretation of those rules.
persoana nemulumit trebuie s Liliana Holostencu binding on all parties involved. Liliana Holostencu
respecte ntocmai hotrrea jude- Mediator But these court decisions do not Mediator

11
medierea, tehnic i art

Uniunea Centrelor de Mediere din Romania Federal Mediation and Conciliation Service

AGENDA CONFERINEI AGENDA OF THE CONFERENCE


MEDIEREA APROAPE DE TINE! MEDIATION CLOSE TO YOU!
Duminica 4.12.2011, Bucuresti, 11,45 13,15 Sunday, 4.12.2011, Bucharest, missioner, Federal Mediation
in Palatul Parlamentului Dna. Eileen B. Hoffman, Com- Parliament Palace and Conciliation Service, Wa-
09.00 - 10.00 Inregistrare par- missioner, Federal Mediation 09.00 - 10.00 Registration of shington DC, USA., Promoting
ticipanti and Conciliation Service, Wa- participants innovation in mediation and
10.00 11,30 shington DC, S.U.A., Promova- 10.00 11,30 the message of Mr. George Co-
Dl. Mugur Mitroi, presedinte al rea inovatiei in mediere si mesa- Mr. Mugur Mitroi, president of hen director of Federal Media-
Uniunii Centrelor de Mediere jul dlui George Cohen director the Union of Mediation Centers tion and Conciliation Service
din Romania, Cuvant catre par- al Federal Mediation and Conci- from Romania, Opening state- Mrs. Linda I. Lazarus, Federal
ticipanti liation Service ment for participants Mediation and Conciliation
Dl. Radu Carp, director Institu- Dna. Linda I. Lazarus, Fede- Mr. Radu Carp, director Ro- Service, Washington DC, USA.,
tul Diplomatic Roman, Cuvant ral Mediation and Conciliation manian Diplomatic Institute, A Ethics in mediation in the US
catre participanti Service, Washington DC, S.U.A., word to participants and the Standard Conduct Rules
Dna. Cristina Chivulescu, pre- Etica in mediere in SUA si Stan- Mrs. Cristina Chivulescu, president for Mediators (2005) approved
sedinte Centrul de Mediere dardele de Conduita pentru of the Constanta Mediation Center, by the American Arbitration
Constanta, Prezentarea organi- Mediatori (2005) aprobate de Presentation of the organizer Me-
zatorului Centrul de Mediere Asociatia Americana de Arbitraj, diation Center from Constanta and Association, American Bar Asso-
Constanta si cuvant catre parti- Asociatia Barourilor Americane a word to the participants ciation and the Conflict Resoluti-
cipanti si Asociatia pentru Solutionarea Mrs. Camelia Gagu, president of on Association
Dna. Camelia Gagu, presedinte Conflictelor the Center of Professional Medi- Ceremony awarding the gradua-
Centrul Mediatorilor Profesio- Ceremonia de decernare a Cer- ators Bucharest, Presentation of tion certificates to the Romanian
nisti Bucuresti, Prezentarea orga- tificatelor de Absolvire catre the organizer Center of Profes- mediators attending the Course
nizatorului Centrul Mediatorilor mediatorii romani participanti sional Mediators from Bucharest on Advanced Techniques in Me-
Profesionisti Bucuresti si cuvant la Cursul de Tehnici Avansate and a word to the participants diation, organized by the Fede-
catre participanti in Mediere organizat de Fede- Mr. Ioan-Luca Vlad, lawyer and ral Mediation and Conciliation
Dl. Ioan-Luca Vlad, avocat si ral Mediation and Conciliation private advisor to the Royal Fa- Service and the Union of Medi-
consilier privat al Familei Regale Service si Uniunea Centrelor de mily of Romania, the mediator ation Centers in Romania
a Romaniei, Mediatorul liant Mediere din Romania social link
social Mrs. Elena Mitrea, senator, me- 13.15 14.15 Lunch break
Dna. Elena Mitrea, senator, me- diator, Mediation in politics 14.15 17.00
diator, Medierea in mediul po- 13.15 14.15 Pauza de pranz Mrs. Ana Maria Lucia Zaharia, Mrs. Alina Gorghiu, deputy,
litic 14.15 17.00 G.E.M.M.E. Romanian Section, mediator, Center of Mediator
Dna. Ana Maria Lucia Zaharia, Dna. Alina Gorghiu, deputat,
The courts role in mediation Lawyers Bucharest Mediation, a
G.E.M.M.E. Sectiunea Romana, mediator, Centrul Avocatilor procedure in national or cross life philosophy
Rolul instantelor in procedura Mediatori Bucuresti, Medierea, border litigations PhD Bogdan Ficeac, jurnalist,
medierii in litigiile nationale sau o filosofie de viata Mrs. Nadjet Karabernou, preBi- Romanian Diplomatic Institute,
transfrontaliere Dl. prof. drd. Bogdan Ficeac, jur- lateral Chamber of Commerce, Mediation, communication and
Dna. Nadjet Karabernou, prese- nalist, Institutul Diplomatic Ro- International mediation medi- human nature,
dinta Camerei de Comert Bilate- man, Medierea, comunicarea si ation in Africa Prof.. Nabarjoiu Neculae, Roma-
rale Romano-Algeriene, Medie- natura umana Mrs. Simona Valentina Malescu, nian Diplomatic Institute, Con-
rea internationala medierea in Dl. gen. prof. Nabarjoiu Neculae, Romanian Diplomatic Institute flict mediation through informa-
Africa Institutul Diplomatic Roman, Mrs. Adi Gavrila, Craiova Medi- tion management
Dna. Simona Valentina Malescu, Medierea conflictelor prin ma- ation Center, The identity of the Mrs. Gabriela Ichim, mediator,
Institutul Diplomatic Roman nagementul informatiilor mediator profession vice-president of U.C.M.R., pre-
Dl. Adi Gavrila, Centrul de Me- Dna. Gabriela Ichim, mediator, Mr. Vlad Rosca, mediator, Ex-
diere Craiova, Identitatea profe- vicepresedinte U.C.M.R., prese- perimental basis of the FMMM sident of the Bacau Mediation
siei de mediator dinte Centrul de Mediere Bacau, mediation method Center, Church and Mediati-
Dl. Vlad Rosca, mediator, Ba- Biserica si Medierea in sprijinul Mrs. Anca Simona Cinepa, on to the support of religious
zele experimentale ale metodei comunitatilor religioase U.N.M.R. Galati Branch, Trust communities
medierii FMMM Dna. Marina Ioana Alexandru, in mediator Mrs. Marina Ioana Alexandru,
Dna. Anca Simona Cinepa, presedinte Comisia Consultativa Mrs. Daniela Maria Sirbu, president of the Consultative
U.N.M.R. Filiala Galati, Incre- din cadrul Consiliului de Medi- U.N.M.R. Brasov Branch, Good Commission within the Mediati-
derea in mediator ere din Romania, Necesitatea practices in mediation on Council from Romania, The
Dna. Daniela Maria Sirbu, adoptarii unor practici unitare in Dl. Bogdan Stanescu, National need to adopt unitary practices
U.N.M.R. Filiala Brasov, Bune mediere in Romania Bank of Romania in mediation in Romania
practici in mediere Dna. Cristina Stihi, mediator, Mrs. Cristina Stihi, mediator,
Dl. Bogdan Stanescu, Banca Na- PR&Strategic Communication, 11,30 11,45 Coffee break PR&Strategic Communication,
12 tionala a Romaniei Conflictul naste caracter 11,45 13,15 Conflict creates character
11,30 11,45 Coffee break 17,00 Inchiderea lucrarilor Mrs. Eileen B. Hoffman, Com- 17,00 End of program
medierea, tehnic i art

Un nou model de gestionare A NEw MODEL fOR MANAgINg


a Conflictelor de Munc LAbOR MANAgEMENT cONfLIcTs
Management cu intervenia wITh EARLy ThIRD PARTy
timpurie a unei tere pri INTERvENTION
Intalnirea Agentiilor nationale Cardiff, Wales Septembrie, 2011 International Agencies Meeting Cardiff, Wales September, 2011
(partea a 2-a) (part 2)

a. Rezolvarea provocarilor rajatoare A. Solving health care labor and management health care
in domeniul asigurarilor de In acest context, FMCS a initiat benefit challenges through experts, service providers, and
sanatate prin intermediul un nou model de interventie pro- labor-management col- plan design professionals, a broad
colaborarilor activa si de construire a relatiilor. laboration consensus emerged on two key fac-
Beneficiile de pensii, siguranta lo- Dupa consultarea cu experti in do- Pension benefits, job security, tors. First, negotiations over health
cului de munca si costurile asistentei meniul sanatatii in munca, furnizori and the costs of employer-pro- care are simply too complicated
medicale asigurate de angajator sunt de servicii si profesionisti in realiza- vided health care remain among and contentious to wait until the
printre cele mai discutate probleme rea planurilor, a luat nastere un con- the most contentious issues in typical 30-60 days prior to contract
din cadrul negocierilor din sectorul sens amplu asupra a doi factori. In private and public sector negotia- expiration when parties often be-
public si privat. primul rand negocierile asupra asi- tions. After reviewing the overall gin to address contract modifica-
Dupa recapitularea intregului sta- gurarilor de sanatate sunt prea com- state of collective bargaining dur- tion. Second, the painfully difficult
diu al negocierilor colective in 2010, plicate si litigioase ca sa poata astep- ing 2010, it became clear that the issues of cost shifting, cost contain-
a devenit clar faptul ca, costurile ta obisnuita perioada de 30-60 de costs of employer-provided health ment, disease management, well-
in cazul asistentei medicale oferi- zile antemergatoare expirarii con- care were the single most persis- ness, and personal responsibility
te de angajator, erau singura si cea tractului, atunci cand partile adesea tent cause of collective bargaining can only be addressed successfully
mai persistenta cauza a disputelor incep sa adreseze modificari con- disputes throughout the nation, if the parties have a relationship
in cadrul negocierilor colective, in tractuale. In al doilea rand proble- irrespective of industry or sector and a process for decision-making
randul intregii natiuni, indiferent mele dificile si dureroase ale costu- -manufacturing, construction, based on trust, transparency, and
de industrie sau sector de fabricatie, rilor de deplasare, costurile izolarii, retail, entertainment, high tech, a commitment to joint problem
constructii, vanzari, divertisment, gestionarea bolilor si responsabi- health care facilities or public sec- solving.
tehnologie inalta, facilitati in dome- litatea personala pot fi adresate cu tor. Contractual and plan changes These two key elements, we
niul sanatatii sau in sectorul public. succes doar daca partile au o relatie required by a comprehensive and learned, had already been prac-
Schimbarile contractuale sau ale si o procedura de luare a deciziilor controversial new law, the Patient ticed with noteworthy success by
planului, cerute printr-o noua si bazata pe incredere,transparenta si Protection and Affordable Care a handful of collective bargain-
controversata lege, Actul din 2010 un angajament de rezolvare comuna Act of 2010 (the Affordable Care ing partners. These unions and
asupra Protectiei pacientului si a problemelor. Act), added to what was already companies established joint labor-
ingrijirilor medicale suportabile , Aceste doua elemente cheie, am an exceedingly conflict-ridden management cooperative health
(Affordable Care Act), se adaugau invatat, ca au fost deja practicate si subject of bargaining.2 The stage care committees which regularly
la ceea ce constituia deja un subiect au avut un succes notabil, in cazul was thus set for an increasing met in an informal setting far in
de conflict extrem de discutat (2). mai multor parteneri de negociere number of major confrontations advance of contract expiration.
Cadrul a fost astfel realizat pentru colectiva. Aceste sindicate si compa- arising out of disputes about cost Both sides also demonstrated, by
un numar in crestere a conflictelor nii au stabilit comisii comune si de shifting, cost containment, chronic their conduct, a fundamental com-
majore ridicate de disputele asupra cooperare in cazul asigurarilor de disease management, prevention, mitment to a relationship in which
costurilor de expediere, costurile de sanatate in munca, care se intalneau and wellness. And, of course, these the views of workers were valued
izolare, gestionarea bolilor cronice, regulat, intr-un cadru informal, cu issues not only implicated the eco- and respected, information was
prevenirea si bunastarea. Si, desigur, mult inainte de expirarea contracte- nomics of health care delivery, but freely and openly exchanged, and
aceste probleme nu au implicat doar lor. Ambele parti au demonstrat de also the emotionally-charged sub- a process for collaborative problem
partea economica a asigurarilor de asemenea, prin comportamentul lor, jects of personal responsibility, pri- solving was observed and honored
sanatate, ci si subiectele incarcate un angajament fundamental fata de vacy, and behavioral change. For at the highest levels of manage-
emotional a responsabilitatii per- o relatie in care opiniile muncitori- example, we are repeatedly warned ment and the union.
sonale, intimitatii, si schimbarii lor erau luate in seama si respectate, that in our country the percentage The FMCS concluded that these
comportamentale. De exemplu, noi schimbul de informatii era deschis of obese men and women, espe- success stories and best practices
suntem constant avertizati ca in tara si liber, si un proces de colaborare in cially wage earners, is approaching should be shared to the maxi-
noastra procentul persoanelor obe- rezolvarea problemelor a fost obser- epidemic proportions. Obesity has mum extent possible with the la-
ze, in special al celor care muncesc, vat si onorat la cele mai inalte nivele been increasingly associated with bor management community. We
se apropie de proportii epidemi- ale managementului sindicatului. such life-threatening illnesses as sponsored a series of three one-day
ologice. Obezitatea a fost tot mai FMCS a ajuns la concluzia ca diabetes, hypertension, and heart seminars, titled Working Together:
des asociata cu boli ce ameninta aceste povesti de succes si bunele disease. Indeed, a report of the Labor-Management Solutions to
viata cum ar fi diabetul, hiperten- practici ar trebui impartasite, cat de Center for Disease Control and the Health Care Challenge, late last
siunea arteriala, si bolile de inima. mult se poate, cu comunitatea ma- Prevention warns that an estimat- year in Chicago, New York City
Intr-adevar, un raport al Centrului nagementului muncii. Am sponso- ed 72.5 million adults in the U.S. and San Francisco. The seminars
de prevenire si controlare a boli- rizat o serie de seminarii de trei zile, are obese and this fact alone may were designed to spread the word
lor, avertizeaza ca aproximativ 72,5 cu titlul Lucrand Impreuna:Solutii in cost the medical system as much to labor and management that a
milioane de adulti din Statele Uni- managemetul muncii pentru provo- as $145 billion annually.3 Innova- number of their colleagues already
te sunt obezi, iar doar acest lucru carea asigurarilor de sanatate, spre tive new wellness and/or disease had created the processes and de-
poate costa sistemul medica 145 de sfarsitul anului trecut, in Chicago, prevention programs show great veloped the relationships neces-
miliarde de dolari anual (3). Meto- New York si San Francisco. Semi- potential for reversing these trends, sary to bring about previously un-
dele de insanatosire inovative sau/ narul a fost proiectat sa imprastie but the personal and societal attainable revisions in health care
si programele de prevenire a bolilor vorba in randul lucratorilor, ca un changes needed for widespread be- costs and delivery. Hundreds of
arata un mare potential de schimba- numar dintre colegii lor au creat havioral change are daunting. attendees were exposed to remark-
re a acestor tendinte, insa schimba- deja acest proces si au dezvoltat It was in this context that FMCS able achievements grounded in
rile personale si din cadrul societatii, relatiile necesare pentru a aduce initiated a new model of proac- transparency, trust, and respectful
necesare pentru larga raspandirea a revizuiri anterioare si de neatins in tive intervention and relationship relationships. And, they learned 13
acestui comportament sunt descu- domeniul costurilor asigurarilor de building. After conferring with about FMCS programs and servic-
medierea, tehnic i art

sanatate. Sute de cursanti au fost catre Arcelor. In cele din urma, con- es available to help them achieve As a result, in July 2009, and as
expusi unor remarcabile realizari in ducatorii cei mai inalti ai Arcelor au similar success. We are cautiously a vital element of a comprehen-
ceea ce priveste transparenta, incre- ajuns la concluzia ca situatia era ne- optimistic that this model of early, sive collective bargaining agree-
derea si relatiile respectuoase. Si, au favorabila productiei, nu era nevoie proactive outreach and relation- ment, the parties created a labor-
invatat despre programele FMCS si de nimic altceva decat de o revolutie ship building will help the labor- management partnership with an
serviciile disponibile pentru a-i aju- culturala la fiecare nivel al organiza- management community meet the exceptionally ambitious agenda: to
ta sa dobandeasca un succes similar. tiei pentru a rezolva acest lucru. continuing challenges inherent in improve product quality and pro-
Suntem optimisti ca acest model de Ca rezultat, in Iulie 2009, si ca bargaining over employer-provid- duction efficiency; to improve the
abordare proactiva si timpurie si de element vital al unui acord de nego- ed health care benefits. health and safety of its employees;
construire a relatiilor vor ajuta co- ciere colectiv cuprinzator, partile au to improve their quality of life in
munitatea managementului muncii creat un parteneriat de munca cu un B. Relationship building: a their working environment; and,
sa faca fata provocarilor inerente program exceptional de ambitios; major asset to the steel more generally, to promote em-
si continue din cadrul negocierilor pentru a imbunatati calitatea si efi- industry ployee involvement in problem
asupra beneficierii de asigurari de cienta productiei; pentru a imbuna- Arcelor-Mittal and the United solving and to advance company-
sanatate asigurate de angajator. tati sanatatea si siguranta angajatilor Steelworkers of America (USWA) union relations throughout the or-
sai; pentru a le imbunatati calitatea provide another noteworthy ex- ganization.
B. Construirea relatiilor: un vietii in mediul in care lucreaza; ample of the FMCS model of early, To accomplish these expansive
bun de pret al industriei si, mai general, pentru a promova proactive outreach and interven- goals, the parties turned to the
otelului implicarea angajatilor in rezolvarea tion. Arcelor-Mittal is a high- FMCS for assistance. In addition
Arcelor-Mittal si United Ste- problemelor si pentru ca relatiile de profile international corporation to providing seed money through
elworkers of America (USWA) au prietenie in cadrul organizatiei sa that currently is the single largest the FMCSs labor-management
furnizat un alt exemplu notabil al avanseze. steel manufacturer in the world. grants program,4 FMCS media-
modelului timpuriu FMCS, abor- Pentru a duce la indeplinire acest In the last decade, the company tors are actively involved in one of
darea proactiva si interventia. Ar- obiectiv partile au apelat la FMCS acquired six U.S.-based steel com- the most far-reaching labor-man-
celor-Mittal este o corporatie inter- pentru asistenta. In plus, fata de panies, which were then compet- agement projects in our history.
nationala de profil inalt care este in asigurarea sumelor de inceput prin ing with each other in the national Partnership coordinators selected
prezent singura si cea mai mare pro- intermediul programelor de burse and international steel markets. by each party, together with FMCS
ducatore de otel din lume. In ultimii in managementul muncii (4), oferi- The USWA was the bargaining mediators, have conducted a series

zece ani, compania a dobandit sase te de FMCS, mediatorii FMCS sunt representative for production and of local labor-management com-
alte companii Americane bazate pe implicati activ intr-unul dintre cele maintenance employees at each of mittee meetings at ten individual
Industria otelului, care erau in acel mai ample proiecte legate de mana- the six predecessor companies and facilities in Illinois, Indiana, Ohio,
moment concurente pe pietele na- gementul muncii din istoria noastra. succeeded to that status with Arce- Minnesota, Pennsylvania, West
tionale si internationale ale otelului. Coordonatorii parteneriatelor, alesi lor. Both the company and union Virginia, and South Carolinaall
USWA era reprezentantul in cadrul de fiecare dintre parti, impreuna have acknowledged the extremely designed to introduce plant-level
negocierilor de productie si asupra cu mediatorii FMCS au condus la adversarial and dysfunctional re- management and local union rep-
pastrarii angajatilor pentru fiecare o serie de intalniri cu comitetele lationship that existed during the resentatives to the advantages of
dintre cele sase companii prede- locale de management al muncii in early stages of Arcelors acquisi- conducting themselves in a joint,
cesoare si a reusit sa dobandeasca zece locatii in Illinois, Indiana, Ohio, tion. Ultimately, Arcelors top lead- problem-solving mode and to in-
acest statut prin Arcelor. Atat Com- Minnesota, Pennsylvania, Virginia ership concluded that the situation troduce them to available FMCS
pania cat si sindicatul au recunoscut de Vest si Carolina de Sud toate was counter-productive and that resources and services for solv-
relatia extrem de disfunctionala si menite sa initieze managementul nothing less than a cultural revo- ing day-to-day plant level issues.
14 competitionala ce a existat in pe- muncii la nivelul uzinelor si sa le lution at every level within its or- The early signs of this undertak-
rioada de la inceputul achizitiei de prezinte reprezentantilor locali ai ganization was necessary to fix it. ing have been very positive and
medierea, tehnic i art

sindicatelor avantajele de a se con- aceasta dezbaterea a fost larg inca- strongly suggest that this program bargained job protections and
duce singuri intr-un mod unit de drata de catre critici, inarmati cu will be a model for other parties lay-off procedures. In the words
rezolvare a problemelor si sa ii in- rezultatele elevilor la testele stan- contemplating the creation of their of former New York City Schools
formeze cu privire la resursele si ser- dard, care afirma ca presupusa in- own partnerships. Chancellor, Joel Klein, an outspo-
viciile oferite de FMCS in rezolvarea competenta a profesorilor protejati ken critic of those teacher rights,
problemelor de zi cu zi din uzine. de sindicat ar fi cauza esecurilor stu- C. Advancing student the long-standing holy trinity in
Semnele timpurii al acestui angaja- dentilor. Atentia lor in momentul de achievement through educationlife tenure, seniority,
ment au fost pozitive si sugereaza fata se concentreaza asupra a ceea labor-management col- and lock-step pay (followed by a
puternic ca acest program va fi un ce au dobandit sindicatele profeso- laboration lifetime pension)encourages
model pentru alte parti care doresc rilor prin intermediul negocierilor To this point, our focus has sticking around rather than doing
crearea unor parteneriate proprii. colective asupra protectiei locului been on the FMCSs new model of well. You can expect that in an ef-
de munca si procedurilor de dis- proactive early intervention and fort to truly professionalize teach-
C. Avansarea realizarilor ponibilizare. Dupa spusele fostului relationship development in the ing, the assault on this established,
studentilor prin interme- Cancelar al Scolilor din New York, private sector. There is an equally dysfunctional structure will be vig-
diul colaborarii in manage- Joel Klein, un critic declarat al ace- important public sector initiative orous.10
mentul muncii lor drepturi ale profesorilor, Eterna which provides a significant and The cure-all remedy espoused
Pana in acest moment atentia sfanta treime din educatie postul highly instructive case study of the by Klein and other like-minded
noastra a fost concentrata pe noul pe viata, vechimea si plata (urmata value of relationship building. critics is an overhaul or complete
model de interventie poactiva al de o pensie pe viata) incurajeaza In the United States, alarm bells abolition of teacher seniority and
FMCS si pe dezvoltarea relatiilor in ramanerea in sistem mai degraba have been ringing about the qual- tenure systems and the implemen-
sectorul privat.Exista o initiativa la decat sa faca un lucru bun. Va puteti ity of public education since a 1983 tation of teacher evaluation sys-
fel de importanta in sectorul public imagina ca, intr-un efort de a profe- landmark government-sponsored tems based in whole or in part on
care ofera un studiu de caz semnifi- sionaliza invatamantul, asaltul aces- study, A Nation at Risk, declared student test scores. Not surprising-
cativ si foarte instructiv in privinta tei structuri stabilite, disfunctionale, that the educational foundations ly, teachers and their union leaders
valorii construirii de relatii. sa fie unul viguros. (10). of [U.S.] society are presently be- strongly object to being vilified for
In Statele Unite, au fost trase Remediul pentru toate aces- ing eroded by a rising tide of me- all underachieving students. They
semnale de alarma in ceea ce pri- tea, expus de Kline si alti critici ce diocrity that threatens our very maintain that not only do the vast
veste calitatea educatiei publice gandesc la fel, este o reconstructie future as a Nation and a people.5 majority of teachers perform sat-
inca din momentul in care studiul sau o abolire completa a sistemului Although the report generated a isfactorily, but also that a host of
sponsorizat de guvern, din 1983, A de vechime al profesorilor si cel al multi-decade effort to reform pub- factors outside the classroom
Nation at Risk (O Natiune in Pericol), detinerii postului pe viata si imple- lic education, the harsh realities of directly and substantially impact
a declarat ca fundamentele educa- mentarea sistemelor de evaluare a underperforming schools and un- student achievement, including
tionale ale societatii Statelor Unite profesorilor, bazate total sau partial derachieving students persist. socio-economic disparities and
sunt erodate in prezent de o alar- pe rezultatele elevilor. Deloc sur- The current U.S. Secretary of uneven resources.
manta crestere a mediocritatii care prinzator, profesorii si liderii lor de Education, Arne Duncan, provid- Moreover, many respected pro-
ne ameninta viitorul ca Natiune si sindicat au obiectat invinovatirii lor ed the most recent discouraging fessionals in the education com-
popor.(5). Desi raportul a generat pentru rezultatele slabe ale elevilor. assessment of public education in munity have underscored the very
un efort de zeci de ani de a reforma Ei sustin nu doar ideea ca vasta ma- America: fully one quarter of all real danger of according test scores
educatia publica, realitatea aspra a joritate a profesorilor isi fac treaba high school students drop out or a preeminent place in teacher eval-
scolilor mediocre si a elevilor medi- satisfacator, dar si faptul ca o suita fail to graduate on time.6 A 2009 uations and compensation. They
ocri persista. de factori din afara salii de curs report by retired U.S. military note that if student test scores be-
Actualul Secretar al Educatiei au un impact substantial si direct leaders concerning armed forces come the be-all and end-all barom-
in Statele Unite, Arne Duncan, a asupra performantelor elevilor, in- recruitment found that more than eter of teacher performance, there
furnizat cea mai recenta si mai des- clusiv diferentele socio-economice 20% of recent high school gradu- will be a further incentive (in addi-
curajatoare evaluare a educatiei pu- si resursele inegale. ates were unable to enlist in the tion to budgetary) to cut from cur-
blice din America: Aproape un sfert Mai mult decat atat, multi profesi- military because they did not pos- ricula subjects for which there are
dintre elevii de liceu renunta sau nu onisti respectati ai comunitatii edu- sess the necessary math, reading, no standardized tests but which
reusesc sa absolveasca la timp (6). cationale au inteles pericolul real science and problem-solving skills assuredly are critical to the devel-
Un raport din 2009, facut de liderii in acordarea unui loc predominant to pass the Armed Forces Quali- opment of a well-rounded student
militari americani in rezerva, cu notelor la teste in evaluarea si com- fications Test.7 The stark reality subjects like poetry, art and even
privire la recrutarea fortelor arma- pensatiile profesorilor. Ei noteaza is that in 2009 the United States history.11 In addition, it is not
te arata ca mai mult de 20 % dintre faptul ca si daca rezultatele elevilor ranked 17th among the 65 nations hard to imagine teachers adapting
absolventii recenti de liceu nu s-au devin un barometru in masurarea participating in the (OECD) Pro- practical defense mechanisms to
putut inrola in armata pentru ca nu performantei profesorilor va exista gram for International Assessment, such evaluations okay, so be it,
stapaneau cunostintele necesare de stimulare suplimentara (in plus fata based on the results of an interna- we will teach to the test despite the
matematica, citire, stiinte si abilitati de cea bugetara) de taiat din pro- tional sampling of reading, math negative impact this will have on
de rezolvare a problemelor pentru a grama materii pentru care nu exista and science skills among 15-year- genuine learning.12
promova Testul de Calificare in Ca- teste standardizate dar care in mod olds conducted every three years.8 The FMCSs involvement in the
drul Fortelor Armate (7). Realitatea sigur sunt foarte importante pentru What these discouraging statistics current conflict over education
izbitoare este aceea ca in 2009 State- o dezvoltare completa a elevului mean, in the apt words of Presi- reform was triggered by a high-
le Unite se aflau pe locul 17 intre cele materii cum ar fi poezia, arta si chiar dent Obama, is that whoever out- profile dispute between a Rhode Is-
65 de natiuni participante la OECD istoria (11). In plus nu este greu de educates us today is going to out- land school district and its Ameri-
Program for International Assess- imaginat faptul ca profesorii vor ad- compete us tomorrow.9 can Federation of Teachers (AFT)
ment, pe baza rezultatelor unui test opta mecanisme de apare impotriva It is against this persistent and local union. In February, 2010,
international de citire, matematica, acestui gen de evaluari in regula, dispiriting background that im- the Superintendent of the Central
si abilitati in stiinte, sustinut de co- fie asa, vom preda in functie de teste proving public education has once Falls School District notified all 89
pii de 15 ani, la fiecare trei ani (8). in ciuda impactului negativ pe care again become a national prior- AFT-represented teachers that they
Ceea ce inseamna aceste statistici il va avea acest lucru asupra invatarii ity. This time, however, the debate would be dismissed at the end of
descurajatoare, asa cum a declarat propriu-zise. (12). has largely been framed by critics, the school year and forced to reap-
Presedintele Obama, este faptul ca Implicarea FMCS in actualul armed with standardized student ply for their positions because of
cei care sunt mai educati decat noi conflict asupra reformei in educa- test scores, who single out alleg- poor student performance, even
astazi, ne vor depasi maine (9). tie a fost declansata de o disputa de edly incompetent, union-protected though not one of these teach-
Impotriva acestui fundal persis- proportii intre Scoala din Rhode Is- teachers, as the primary cause of ers had received an unsatisfac-
tent si descurajator, imbunatatirea land si sindicatul local al American student failure. Their current fo- tory evaluation. This dramatic act
educatiei publice a devenit inca o Federation of Teachers (AFT). In cus is on what teacher unions have sparked national media attention 15
data o prioritate nationala. De data Februarie 2010 Conducerea Central achieved through their collectively and strong reactions, including an
medierea, tehnic i art

Falls School District a anuntat toti eficient in ceea ce a fost odata un AFT lawsuit for immediate injunc- lic Schools has increased from
cei 89 de profesori reprezentati de paragraf al sistemului scolar din tive relief. 68 percent to 85 percent last year.
AFT ca vor fi eliberati din functie Florida, cel care a dus la imbuna- Consistent with our new pro- Advanced Placement Test scores
la sfarsitul anului scolar si fortati sa tatiri considerabile in ceea ce pri- active model, FMCS reached out rose from 12th in Florida in 2004
concureze din nou pentru functiile veste performantele elevilor. Rata to top officials from the AFT, the to first place in the state in recent
lor, din cauza rezultatelor slabe ale anterioara a promovabilitaii in sco- Department of Education, and the results. Equally impressive, Scho-
elevilor, chiar daca niciunul dintre lile publice din Charlotte County a Rhode Island State Department lastic Aptitude Test scores in read-
acest profesori nu a primit o evalu- crescut de la 68 % la 85 % anul tre- of Education. Those behind-the- ing, math and writing for Charlotte
are nesatisfacatoare. Aceasta masura cut. Rezultatele Testelor avansate de scenes contacts ultimately suc- County students have shown a 21
a atras atentia mass-media si a de- plasare au crescut de la locul 12 in ceeded in producing a joint formal percent increase since 2004.14
clansat reactii puternice si inclusiv Florida in 2004 la primul loc in stat request for mediator assistance. Armed with this academic re-
un process intentat de AFT pentru conform rezultatelor recente. La fel Over the course of the next 60 days, search and empirical evidence,
incetarea imediata a concedierilor. de impresionant, punctajele la tes- those individuals, in conjunction FMCS once again put its early
Potrivit noului nostru model pro- tele scolare de aptitudini in ceea ce with the Director, explored an ar- proactive outreach model into ac-
activ, FMCS a oferit ajutor oficiali- priveste cititul au aratat o crestere ray of possible solutions while our tion. We arranged for discussions
lor AFT si Departamentului De Stat cu 21% din 2004. (14) assigned senior mediator met reg- with high-level Department of
pentru Educatie din Rhode Island. Inarmata cu aceste rezultate aca- ularly with the parties. We were all Education officials in which we of-
Acele ultime contacte informale au demice si cu dovezi clare, FMCS extremely gratified when the me- fered mediation, facilitation, and
avut succes in producerea unei ce- pune inca o data in practica mode- diation succeeded in achieving the relationship training assistance at
reri formale, comune, de asistenta in lul sau proactiv timpuriu. Am aran- goal of accommodating the educa- every level of the education reform
Mediere. In decursul urmatoarelor jat discutii la nivel inalt cu oficiali ai tional needs of the students while process. Fortuitously, those discus-
60 de zile, acele persoane, impreuna Departamentului Educatiei in ca- avoiding the highly inflammatory, sions dovetailed with Secretary
cu Directorul, au explorat o paleta drul carora am oferit medierea, fa- legally suspect mass dismissal ini- Duncans initiative to advance stu-
de posibile solutii in timp ce media- cilitarea si asistenta in formarea re- tiative. dent achievement through labor-
torul desemnat de noi s-a intalnit in latiilor la fiecare nivel al procesului Following the resolution of the management collaboration. The
mod regulat cu partile. Am fost cu de reforma in educatie. Accidental, Rhode Island dispute, FMCS be- FMCS was honored to be asked
totii extrem de bucurosi atunci cand acele discutii au reglat intiativa Se- gan an intensive review of previ- by the Secretary to partner with
medierea a avut succes in realiza- cretarului Duncan de a avansa per- ous school reform efforts and the the Department of Education, the
rea obiectivului de a atinge nevoile formantele elevilor prin intermediu strategies and best practices that two major teachers unions, AFT
educationale ale elevilor in timp ce colaborarii in managementul mun- produced meaningful reforms. In and the National Education Asso-
a fost evitata initiativa extrem de cii. FMCS a fost onorata de cererea one highly acclaimed study, for ciation (NEA), and the organiza-
inflamabila a concedierilor in masa. secretarului de a fi partenera cu example, the authors examined six tions representing school admin-
In urma rezolvarii disputei din Departamentul pentru Educatie, cu school districts with exemplary istrators, school boards, and major
Rhode Island, FMCS a inceput o cele doua sindicate majore ale pro- track records of innovative reform. urban school systems (American
intensa recapitulare a eforturilor fesorilor, AFT si National Education In each case, the study revealed Association of School Administra-
anterioare de reformare si a strategi- Association (NEA) si cu organizati- that it was a strong partnership tors, the National School Boards
ilor de bune practici care au produs ile ce reprezinta administratorii de between the school district and its Association and the Council of the
reforme diseminate. Intr-un studiu scoli, consiliile scolare, si sisteme teachers union that demonstra- Great City Schools).15 To launch
intens laudat, de exemplu, autorii au majore din scolile urbane (Ameri- tively improved student perfor- the Secretarys initiative, the part-
examinat sase scoli de stat cu rezul- can Association of School Admi- mance and the overall quality of ners agreed to co-sponsor a major
tate exemplare in cadrul reformelor nistrators, National School Boards the schools.13 Conference in Denver, Colorado
inovative. In fiecare dintre cazuri Association si Council of the Great Experience acquired from the on February 15-16, 2011, called
studiul a aratat ca era un parteneri- City Schools) (15). FMCS grant program provided Advancing Student Achievement
at puternic intre scoala si sindicatul Pentru a lansa initiativa Secreta- further insights. In 2008, faced through Labor-Management Col-
profesorilor care au imbunatatit rului, partenerii au fost de acord sa with a financial crisis, declining laboration.16
performantele elevilor si calitatea co-sponsorizeze o Conferinta ma- student enrollment, public de- Secretary Duncan set the theme
per-total a scolilor. (13). jora in Denver ,Colorado pe 15-16 mand for performance improve- for this visionary effort to reform
Experienta dobandita in urma Februarie 2011, numita Advancing ments, decreased property val- our public school systems when he
programului de burse al FMCS a Student Achievement through La- ues and a diminishing student announced that [w]e have seen
furnizat mai multe perspective. In bor-Management Collaboration. population, the Charlotte County how good LM relations can create
2008, confruntandu-se cu criza fi- (16) Secretarul Duncan a stabilit (Florida) school district was em- the conditions that drive student
naciara, refuzand inscrierea elevilor, tema acestui efort vizionar de refor- broiled in contentious contract ne- success so we want to bring to-
cererea publica de imbunatatire a mare a sistemului nostru de invata- gotiations with its teacher unions. gether leaders in labor and man-
performantelor, valorile scazute mant public atunci cand a anuntat Fortunately, with mediation and agement who are committed to
ale proprietatilor si un numar de ca Am vazut ce conditii bune pot training support from FMCS in collaboration and bold reforms.
elevi in scadere, scoala publica din crea relatiile in Mangementul mun- previous years, including an FMCS He went on to stress that [d]is-
Charlotte County (Florida) a fost cii pentru a conduce succesul elevi- grant to fund the establishment of tricts and teachers unions must
implicata in negocierea litigioasa a lor asa ca vrem sa aducem impreuna a labor-management council, the forge new compactscompacts
contractelor de munca ale profeso- liderii din munca si management, li- Charlotte County School Board, in which [all the parties] acknowl-
rilor cu sindicatul acestora. Din feri- deri care sunt devotati colaborarii si Charlotte Florida Education Asso- edge their shared responsibility to
cire medierea si sprijinul in formare reformelor indraznete. A continuat ciation, and the Charlotte County establish a strong and stable school
acordat de FMCS in anii precedenti, pentru a accentua faptul ca sindi- Support Personnel Association environment, and give educators
inclusiv bursa FMCS acordata pen- catele districtelor si ale profesorilor had developed a highly effective resources and tools to transform
tru finantarea stabilirii unui consiliu trebuie sa faureasca noi intelegeri partnership. Re-establishing this all schools so that all students re-
al managementului muncii, Consi- intelegeri in care toate partile isi productive relationship with the ceive a genuine opportunity to ob-
liul Director al Scolii din Charlot- recunosc responsabilitatile comune renewed help of an assigned FMCS tain a high quality education.17
te, Asociatia pentru Educatie din de a stabili un mediu de invatare mediator, the parties then success- The conference was attended by
Charlotte Florida si Asociatia pen- puternic si stabil, si vor da educato- fully worked through the challeng- 150 school districts (representing
tru Sprijinul Personalului Charlotte rilor resurse si instrumente pentru a es of their 2008 negotiation. urban, suburban, and rural areas
County au dezvoltat un parteneriat transforma scolile astfel incat elevii Notably, it was this effective of varying sizes and geographical
extrem de eficient. Prin stabilirea sa aiba sansa reala de a obtine o edu- partnership in what once had been locations) that applied to and were
acestei relatii productive cu ajutorul catie de calitate (17). a subpar Florida school system that accepted by the Department of
unui mediator FMCS, partile au re- La Conferinta au luat parte 150 de brought about marked improve- Education only if the superinten-
zolvat cu succes provocarile negoci- districte scolare (reprezentand zona ments in student performance. dent, together with the local union
16 erilor din 2008. urbana, suburbana si zone rurale de The previously dismal graduation president and school board chair-
Notabil, a fost acest parteneriat marimi si pozitii geografice diferi- rate in the Charlotte County Pub- man agreed to attend as a team and
medierea, tehnic i art

te) care au aplicat si au fost accep- lity for the Twenty-first Century: A pledged, in writing, to advancing American Federation of Teachers
tate de Departamentul de Educatie Collaborative Effort of the American student achievement through ne- (AFT-AASA Framework).18
doar daca Directorul, impreuna cu Association of School Administrators gotiating reform-oriented collec- The AFT-AASA Framework pin-
presedintele uniunii locale si prese- and the American Federation of Tea- tive bargaining agreements. The pointed the threshold principle the

dintele consiliului profesoral erau chers (AFT-AASA Framework).(18) highlight of that conference was parties deemed critical to reform-
de acord sa ia parte ca si o echipa si Cadrul oferit de AFT-AASA evi- provided by representatives of 13 ing our current educational system
depuneau un juramant, in scris, de dentiaza principalul prag pe care selected school districts and their namely, the support and develop-
a avansa performantele elevilor prin partile il considera critic in reforma- local unions who shared the details ment of the educator workforce.
intermediul intelegerilor de negoci- rea sistemului nostru actual de edu- of their best practices in joint As a first concrete step we need to
ere colectiva orientate spre reforma. catie in special sprijinul si dezvol- problem solving on a host of core systemically recruit, develop and
Punctul cheie al conferintei a fost tarea fortei de munca a educatorului. reform issues. retain great educators [we] have
furnizat de catre reprezentantii a 13 Ca un prim pas concret trebuie sa Following the Denver confer- adopted a framework to continu-
scoli alese si de catre sindicatele lor recrutam ,sa dezvoltam sistematic ence, FMCS had the distinct privi- ously improve the nations teaching
locale care au impartasit detalii de si sa pastram buni educatori am lege of facilitating a pioneering force, revamp teacher develop-
bune practici in rezolvarea comuna adoptat un cadru pentru continua effort between the AFT and the ment and evaluations systems, and
a problemelor dintr-o serie de pro- imbunatatire a fortei de educare American Association of School provide teachers and schools the
bleme de baza ale reformei. a natiunii, intretinerea dezvoltarii Administrators (AASA) aimed at tools and support they need.19
Dupa Conferinta de la Denver, profesorilor si a sistemelor de eva- providing their respective con- The sheer breadth of the AFT
FMCS a avut privilegiul de a facili- luare, si asigurare pentru profesori stituencies an agreed-upon gen- AASA Framework provides hope
ta un efort dintre AFT si American si scoli a uneltelor necesare (19) eral framework for addressing core that labor-management collabora-
Association of School Administra- Largimea cadrului AFT-AASA da education reform issues. FMCS tion in school districts throughout
tors (AASA) indreptat spre asigura- sperante ca, colaborarile in manage- facilitated a series of joint meet- the country will become the model
rea pentru circumscriptiile respec- mentul muncii in cadrul scolilor din ings, attended by the organizations that finally will engender positive
tive a unui cadru de munca asupra intreaga tara, vor deveni modelul top leadership, that resulted in a and long lasting public education
caruia sa se inteleaga pentru imple- care va da nastere unor reforme du- groundbreaking and comprehen- reform. While much work remains
mentarea reformelor de baza din rabile si pozitive a educatiei publice. sive 25-page document captioned to be done, the FMCS has made
educatie. FMCS a facilitat o serie In timp ce mai ramane multa mun- Educator Quality for the Twenty- clear that, as part of its proactive,
de intalniri comune, la care au luat ca de facut, FMCS a mentionat clar first Century: A Collaborative Ef- early outreach and intervention
parte liderii de top ai organizatiilor, faptul ca facand parte din modelul fort of the American Association model, we will be poised to sup-
lucru care a rezultat intr-un docu- sau timpuriu de interventie proactiv, of School Administrators and the port these reform efforts.
ment inovator si cuprinzator, de 25 vom fi in postura de a suporta aceste
de pagini, numit Educator Qua- eforturi de reformare. 2 Pub.L. No. 111-148, 124 Stat. 119 and Human Services, Nos. 11-11021, 11-
(2010), amended by Health Care and Edu- 11067, _ F.3d _, 2011 WL 3519178, * at 10
(2) Pub.L. No. 111-148, 124 Stat. 119 penalitati pentru angajatorii privati care nu cation Reconciliation Act of 2010, Pub.L. (11th Cir. Aug. 12, 2011). So far, two circuit
(2010), modificat de actul din 2010 Health platesc asigurari de sanatate; si (5)expansi- No. 111-152, 124 Stat. 1029 (2010). The courts of the U.S. Court of Appeals have
Care and Education Reconciliation Act unea eligibilitatii si subventionarii Medicaid. Affordable Care Act seeks to reduce the disagreed as to the constitutionality of the
amended by Health Care and Education Florida v. U.S. Dept of Health and Human number of Americans without healthcare individual mandate. Id. (individual man-
Reconciliation Act, Pub.L. No. 111-152, 124 Services, Nos. 11-11021,11-11067, _ F.3d _, coverage, mostly by altering the provision date is unconstitutional); Thomas More
Stat. 1029 (2010). The Affordable Care Act 2011 WL 3519178, * at 10 (11th Cir. Aug. 12, of private health care delivery and health Law Center v. Obama, No. 10-2388, _F.3d
cauta sa reduca numarul americanilor fara 2011). Pana acum doua tribunale ale Curtii insurance. The Acts five major reforms _, 2011 WL 2556039 (6th Cir. June 29, 2011)
asigurare de sanatate in primul rand prin de Apel a Statelor Unite au dezaprobat consti- are: (1) the regulation of private insurers (individual mandate is facially constitution-
modificarea furnizarii serviciilor medicale tutionalitatea ordinului individual. Id. (indi- underwriting practices including guar- al under Commerce Clause, but not under
private si a asigurarilor. Cele cinci reforme vidualmandate is unconstitutional); Thomas anteed insurance of coverage and a mini- the Taxing Power). Because of the circuit
majore ale Actului sunt: (1) reglementarea More Law Center v. Obama, No. 10-2388, mum package of benefits; (2) creation of split on this issue, some consider it likely
practicilor asiguratorilor privati inclusiv asi- _F.3d _, 2011 WL 2556039 (6th Cir. June 29, state-run insurance pools, Health Benefit that the United States Supreme Court will
gurarea garantata de acoperire a costurilor 2011)(ordinal individual este partial consti- Exchanges, for certain classes of purchas- grant certiorari and review the issue soon.
pachetelor minime de beneficii; (2)mize de tutional conform Clauzei Comertului dar ers; (3) a government mandate that all indi- Michael Cooper, Health Law is Dealt Blow
asigurare conduse de catre stat, Health Be- nu si conform Puterii de Taxare). Din cauza viduals must either purchase and maintain by a Court on Mandate, N.Y. Times, Aug.
nefit Exchanges, pentru o anumita categorie acestei divideri a problemei, unii cred ca este insurance coverage or pay fines; (4) penal- 13, 2011, at A11.
de cumparatori; (3)un ordin guvernamen- posibil ca, Curtea Suprema a Statelor Unite sa ties on private employers who do not offer 3 National Center for Chronic Disease
tal prin care toti indivizii sun obligati fie sa revizuiasca problema curand. Michael Coo- their employees health coverage; and (5) Prevention and Health Promotion, Center
achizitioneze si sa mentina plata asigurarilor per, Health Law is Dealt Blow by a Court on the expansion of Medicaid eligibility and for Disease Control, At a Glance: Obesity 17
de sanatate, in caz contar sunt amendati; (4) Mandate, N.Y. Times, Aug. 13, 2011, at A11. subsidies. Florida v. U.S. Dept of Health Halting the Epidemic by Making Health
medierea, tehnic i art

(3) National Center for Chronic Disease tamentul pentru Educatie si cu sindicatele Easier (2011). to advance student achievement through
Prevention and Health Promotion, Center for profesorilor. Prin urmare, FMCS a produs 4 Congress recognized the desirabil- more cooperative labor-management rela-
Disease Control, At a Glance: Obesity Halting un set de bune practici pentru a creste re- ity of joint labor-management cooperative tionships. Among the core issues identified
the Epidemic by Making Health Easier (2011). zultatele elevilor cu ajutorul unor relatii de ventures years ago when it passed the La- by FMCS mediators were: the need to es-
(4) Congresul a recunoscut ca este de do- cooperare in managemetul muncii. Printre bor Management Cooperation Act of 1978. tablish objective, fair, and rigorous teacher
rit o cooperare unita intre cei ce se ocupa de problemele de baza identificate de mediato- Pub.L. No. 95-524, 92 Stat. 1909 (1978).It evaluation processes designed to identify
managementul muncii inca de acum cativa rii FMCS au fost: nevoia de stabilirea a unor authorizes and directs the FMCS to encour- and remedy individual teacher deficiencies;
ani cand a adoptat Labor Management Coo- obiective, corectitudinea, si procesul riguros age and support joint labor-management tutoring of underachieving students after
peration Act of 1978. Pub.L. No. 95-524, 92 de evaluare a profesorilor destinat sa identifi- committees . . . established for the purpose school hours and the related compensation
Stat. 1909 (1978). Acesta autorizeaza si indru- ce si sa remedieze deficiente individuale ale of improving labor management relation- issues; exploring the possibility of extend-
ma FMCS sa incurajeze si sa sprijine comite- profesorilor; meditarea elevilor cu rezultate ships, job security, organizational effective- ing the length of the school day and/or the
tele de management al muncii stabilite cu slabe dupa orele de curs si problemele com- ness, enhancing economic development or length of the school calendar and its atten-
scopul de a imbunatati relatiile in manage- pensatorii aferente; explorarea posibilitatii de involving workers in decisions affecting dant cost implications; the relationship, if
mentul muncii, securitatea locului de munca, extindere a timpului petrecut la scoala sau/si their jobs including improving communi- any, between student test scores and teacher
eficienta organizationala, facilitarea dezvol- durata anului scolar si implicatiile economice cation with respect to subjects of mutual evaluations and/or compensation; the merit
tarii economice si a implicarii lucratorilor in aferente; relatia, daca exista, intre rezultatele interest and concern. Id. at 6(c)(2)(B). pay issue; and the relationship between pro-
deciziile ce le afecteaza munca si inclusiv in de la teste ale elevilor si evaluarea si/sau com- Congress funds this initiative in the FMCSs viding high-quality education and teacher
imbunatatirea comunicarii respectuoase in pensatiile profesorilor; si relatia dintre oferi- annual appropriations, and grants are dis- tenure and seniority rights.
cadrul subiectelor de interes comun. Id. at rea unei educatii de calitate si drepturile de tributed to encourage labor-management 17 Statement of Purpose, Labor-Man-
6(c)(2)(B).Congresul finanteaza aceasta initi- vechime si pastrare a postului pe viata. committees to develop innovative joint agement Collaboration Conference, U.S.
ativa a FMCS de acordarea de credite si burse (17) Statement of Purpose, Labor-Ma- approaches to workplace problems. In FY Department of Education, Denver, Colo-
ce sunt distribuite pentru a incuraja dezvol- nagement Collaboration Conference, U.S. 2010 and 2011, the FMCS awarded 10 new rado, February 15, 2011.
tarea abordarilor comune a problemelor la Department of Education,Denver, Colorado, competitive grants at a cost of $750,000 an- 18 Available at http://www.aft.org/pdfs/
locul de munca de catre comitetele de mana- February 15, 2011. nually. These grants are supporting labor- teachers/AFTAASA062811.pdf. A list of
gement al muncii .In FY 2010 SI 2011, FMCS (18) Disponibila la http://www.aft.org/ management committees tackling a wide what is envisioned by this agreed-upon
a acordat burse in valoare de $750,000, anual. pdfs/teachers/AFTAASA062811.pdf.O lista variety of important issues concerning, for framework offers an insight into the chal-
Aceste burse sustin comisiile de management a ceea ce prevede un cadru asupra carui s-a example, health care, job safety, work-life lenges that lie ahead for the thousands of
al muncii in abordarea unei mari varietati de cazut de acord ofera o idee asupra provoca- balance, and the flexibility needed to pur- our school districts and their leaders: (1)
probleme ce privesc, spre exemplu asigura- rilor care cu care se pot confrunta mii dintre sue new worthwhile business opportunities establishing professional teaching stand-
rile de sanatate, siguranta locului de munca, scolile noastre, districtele si liderii lor: (1) such as green jobs. ards; (2) creating a fair, objective, and com-
echilibrul dintre viata si munca, si flexibilita- stabilirea standardelor profesionale de pre- 5 National Commission on Excellence in prehensive system for evaluating teacher
tea necesara pentru a dezvolta posibilitati de dare; (2) crearea unui sistem corect, obiectiv Education, A Nation at Risk: The Impera- performance that accords due process; (3)
afaceri cum ar fi green jobs. si cuprinzator de evaluare a performantelor tive for Educational Reform, at 9. a procedure that includes regular observa-
(5) Comisia Nationala pentru Excelenta profesorilor care este in acord cu procesul; 6 Thomas L. Friedman, Teaching for tions of teachers by administrators and
in Educatie , A Nation at Risk: The Impera- (3) o procedura care include observarea re- America, NY Times, November 21, 2010. other qualified persons (master teachers,
tive for Educational Reform, at 9. gulata a profesorilor de catre administrator 7 The Education Trust, Shut Out of the for example); (4) identifying specific teach-
(6) Thomas L. Friedman, Teaching for sau alte persoane calificate (profesori la mas- Military (Washington, D.C., December 20, er deficiencies and promptly advising the
America, NY Times, November 21, 2010. ter, de exemplu);(4)Identificarea deficientelor 2010). teacher of them, both orally and in writing;
(7) The Education Trust, Shut Out of the Mi- specifice si sfatuirea prompta a profesorului 8. Organization for Economic Coopera- (5) an improvement team (preferably peer
litary (Washington, D.C., December 20, 2010). in legatura cu acestea, atat oral cat si in scris; tion and Development, Program for Inter- instructional experts) reviews the evalua-
(8) Organization for Economic Coopera- (5) o echipa pentru imbunatatire (de preferat national Student Assessment (2009). tion and conducts its own observations to
tion and Development, Program for Interna- o pereche de experti in instruire) analizeaza 9 President Barack Obama, transcript confirm the unsatisfactory performance.
tional Student Assessment (2009). evaluarea si conduc o serie de observatii pen- of remarks at an event for Senator Barbara A program for improving the teacher per-
(9) Presedintele Barack Obama, transcrie- tru a confirma performanta nesatisfacatoare. Boxer, Los Angeles, CA, the White House, formancethe improvement plan is
rea remarcilorde la un eveniment pentru Se- Un program pentru imbunatatirea perfor- October 22, 2010. established after input from the teacher,
natorul Barbara Boxer, Los Angeles, CA, the mantelor profesorilor--planul de imbunan- 10 Joel I. Klein, The New Reformers, the evaluator, and the improvement team;
White House, October 22, 2010. tire--este stabilit dupa adunarea observatiilor The New York Times, June 12, 2011 (6) the improvement plan provides clearly
(10) Joel I. Klein, The New Reformers, de la professor, evaluator si echipa de imbu- 11 Carol Burris and Kevin Weiner, Five articulated measures of success, neces-
The New York Times, June 12, 2011 natatire; (6)planul de imbunatatire prevede Reasons Parents Should Oppose Evaluating sary timelines, and resources and support
(11) Carol Burris si Kevin Weiner, Five masuri clare si articulate pentru dobandirea Teachers on Test Scores, The Answer Sheet, to meet the teachers particular needs. All
Reasons Parents Should Oppose Evaluating succesului; timpul necesar, resursele si spri- The Washington Post online, June 5, 2011. parties should sign off on the plan; (7)
Teachers on Test Scores, The Answer Sheet, jinul pentru a intruni nevoile profesorului. 12 Ibid. follow-up observations are conducted to
The Washington Post online, 5 Iunie , 2011. Toate partile trebuie sa fie de acord cu acest 13 American Rights at Work, Partner- assess whether the teacher has progressed
(12) Ibid. plan; (7) observatiile ulterioare sunt conduse ships in Education: How Labor-Manage- consistent with the improvement plan, in-
(13) American Rights at Work, Partners- pentru a determina daca profesorul a evoluat ment Collaboration Is Transforming Public cluding regular and timely feedback to the
hips in Education: How Labor-Management consistent, odata cu planul de imbunatatire; Schools (2011). teacher; (8) no improvement plan should
Collaboration Is Transforming Public Scho- (8)niciun plan de imbunatatire nu ar trebui 14 Charlotte County Public Schools, continue for more than the equivalent of
ols (2011). sa continue mai mult decat timpul echiva- Collaborating for Student Success (2011). one school year; (9) at the conclusion of
(14) Charlotte County Public Schools, lent unui an scolar; (9) la incheierea acestei 15 The American Association of School that period, the administrator makes a rec-
Collaborating for Student Success (2011). perioade administratorul face recomandari Administrators has a membership of 13,000 ommendation to the school district which
(15) The American Association of School scolii ce vor fi analizate de o terta parte, ne- educational leaders from the United States is to be reviewed by a neutral third party
Administrators are 13,000 de lideri educati- utra (ex:comisia de management comun al and around the world; the National School (e.g., joint labor-management committee).
onali din Statele Unite si din intreaga lume; muncii). Standardul analizelor este acela de Boards Association represents its State As- The standard of review is whether the dis-
The National School Boards Association isi a stabili daca districtul a respectat intregul sociation members and their more than trict complied with the entire agreed upon
reprezinta reprezinta membrii Asociatiilor proces de evalure asupra caraora s-a cazut de 90,000 local school board members; the evaluation process described above.
din fiecare stat si cei peste 90,000 de mem- acord, dupa cum a fost descris mai sus. Council of Great City Schools is a coalition 19 AFT and AASA, Groundbreaking
bri ai consiliilor scolare; Council of Great (19) AFT and AASA, Groundbreaking of 66 of the largest urban public school sys- Partnership Will Revamp Teacher Work-
CitySchools este o coalitie a 66 dintre cele Partnership Will Revamp Teacher Workfor- tems in the United States. force, June 29, 2010, available at: http://www.
mei mari scoli urbane din sistemul public ce, 29 Iunie 2010, disponibil la : http://www. 16 In advance of the Denver conference, aft.org/newspubs/press/2011/062911.cfm. 
din Statele Unite aft.org/newspubs/press/2011/062911.cfm. FMCS senior managers and mediators with
(16) Inaintea Conferintei de la Denver, experience in public school bargaining held To be continued
Senior Managerii FMCS si mediatorii cu Continuarea in numarul urmator a brainstorming session in which they
experienta in negocierile din invatamantul shared the Agencys real world perspective George Cohen
public au avut o sesiune de notare a ideilor George Cohen with officials from the Department of Edu- Director Federal Mediation
18 in care au impartasit adevarata perspectiva Director Serviciul Federal De Me- cation and the teacher unions. Thereafter, and Conciliation Service
asupra lumii a Agentiei cu oficiali din Depar- diere si Conciliere Washington, DC the FMCS produced a set of best practices Washington, DC
medierea, tehnic i art

Medierea, comunicarea Mediation, communication


i natura uman and human nature
Prezentare sustinuta in cadrul conferintei Medierea aproape de tine Presentation held within the conference Mediation close to you organ-
organizata de Uniunea Centrelor de Mediere din Romania, partener al Fe- ized by the Union of Mediation Centers from Romania, partner of Federal
deral Mediation and Conciliation Service U.S.A., impreuna cu Institutul Mediation and Conciliation Service Washington DC, U.S.A., together with
Diplomatic Roman, Bucuresti, 4 decembrie 2011 the Romanian Diplomatic Institute, Bucharest, december 4, 2011

I
n esen, medierea poate fi pri- de cteva zeci de cuvinte, dar fr a n essence, mediation can be seen ing to the most elementary rules
vit drept arta de a deschide un le asocia sau utiliza conform celor as the art of opening an inter- of syntax, will not have any social
canal de comunicare interper- mai elementare reguli ale sintaxei, personal communication chan- skills. He will seem to belong to a
sonal ntre prile aflate n conflict nu va avea nici un fel de abiliti nel between the conflicting parties completely different species than
pentru a obine soluii de tip win- sociale. Va prea c aparine unei to obtain win-win solutions. For Homo sapiens, as Carl von Linne,
win. Pentru succesul unui astfel de cu totul alte specii dect homo sa- the success of such a process, the the father of taxonomy observed.
proces, mediatorul trebuie s fie n piens, dup cum observa printele mediator must be primarily a per- Summarizing, we can say that,
primul rnd un perfect comunica- taxonomiei Carl von Linne. Rezu- fect communicator, creator of that being a new and unique evolu-
tor, rolul su fiind att cel de creator mnd putem spune c, fiind un nou communication channel and also tion principle in the animal world,
al respectivului canal de comunica- i unic pricipiu evolutiv n lumea the main support and administra- communication created man.
re, ct i de principal suport i ad- animal, comunicarea l-a creat pe tor of it, fully confident that, re- Consequently we can reinterpret
ministrator al acestuia, pe deplin om. Astfel am putea reinterpreta gardless of the conflict causes, they ancient texts such as the Gospel of
ncreztor n faptul c, indiferent i vechi texte precum Evanghelia can be resolved through commu- John where it says: In the begin-
de cauzele conflictelor, acestea pot dup Ioan unde se spune: La n- nication. The crucial role of com- ning there was the Word and the
fi rezolvate prin comunicare. Rolul ceput era Cuvntul i Cuvntul era munication is worth to be revealed Word was with God and the God
crucial al comunicrii merit a fi la Dumnezeu i Dumenezeu era in an ethological perspective on was Word. God, in the sense of
evideniat n cadrul unei perspec- Cuvntul. Dumnezeu, n sensul de human nature. creator of the human species was
tive etologice asupra naturii umane. creator al speciei umane a fost ntr- Communication, for human indeed the word, communication.
Comunicarea, n cazul speciei adevr cuvntul, comunicarea. species, is a new and unique evo- On the other hand, according
umane, este un nou i unic princi- Pe de alt parte, conform para- lutionary principle. As compared to postmodern paradigm, the
piu evolutiv. Dac n cazul tuturor digmei postmoderne, realitatea nu to all other species of animals, reality does not exist in relation
celorlalte specii de animale, infor- exist n sensul viziunii clasice sau where the information specific to to classical or modern vision, i.e.
maia caracteristic comportamen- moderne, adic exterioar nou i their behavior is encoded in the outside us and independent of us.
tului speciei este codat n genom independent de noi. n paradigma genome and transmitted from In the postmodern paradigm, the
i transmis de la o generaie la postmodern, realitatea este de fapt generation to generation mainly reality is actually a vast network
alta preponderent pe cale genetic, o vast reea de constructe sociale, by genetics, only certain skills be- of social constructs, of conven-
doar anumite abiliti fiind nv- de convenii ce au un neles comun, ing learned during the life of an tions that have common sense,
ate pe parcurul vieii individului acceptat de toat lumea, i un ne- individual (for example, preda- accepted by everyone, and hid-
(spre exemplu, vntoarea la ani- les ascuns, accesibil fiecrui individ tors hunting), for man, a social den meaning, accessible to each
malele de prad), n cazul omului, n parte i numai lui. nelesul co- being par excellence, the infor- individual and only to him. The
o fiin prin excelen social, in- mun al fiecrui construct social din mation on species behavior is common understanding of each
formaia privind comportamentul care este alctuit realitatea din care coded mainly in the brain, in the social construct that makes up
speciei este codat preponderent noi nine facem parte, este obinut neocortex, but after the invention reality we are part of, is achieved
n creier, la nivelul neocortexului, exclusiv prin comunicare. Altfel of writing, also in libraries, com- only through communication. In
dar i, dup inventarea scrisului, spus, comunicarea nu numai c a puter memory, being transmitted other words, communication has
n biblioteci, mai nou n memoria creat specia uman, dar prin co- from one generation to another not only created the human spe-
computerelor, fiind transmis de municare oamenii creeaz i neleg through communication, in social cies, but through communication
la o generaie la alta prin comuni- realitatea n care triesc i, implicit, learning process. Only biological people create and understand the
care, n procesul de nvare soci- se creeaz i se neleg pe ei nii, characteristics are transmitted reality in which they live and thus
al. Doar caracteristicile biologice ca obiecte ale acestei realiti. through the genes. The essential create and understand themselves
vor fi transmise prin intermediul Un alt aspect ce merit a fi men- difference between man and the as objects of this reality. Another
genelor. Diferena esenial dintre ionat pentru a nelege natura rest of higher animals is revealed aspect worth mentioning in order
om i restul animalelor superioare uman i, n ultim instan, rai- by the rare but equally bizarre to understand human nature and,
este relevat de cazurile rare dar tot unile intime ale oricror tehnici de case of wild children, raised from ultimately, private reasons of any
att de bizare ale copiilor slbatici, negociere i mediere, este acela c, the earliest age by animals or in negotiation and mediation tech-
crescui de la cea mai fraged vr- dei ne place s credem c suntem total isolation. niques, is that, although we like to
st de animale sau n total izolare. n primul rnd fiine raionale, ra- If a puppy is raised by any other think we are rational beings first,
Dac un pui de cine este crescut de iunea fiind ceea ce ne deosebete animal, without ever being in reason being that thing separat-
orice alt animal, fr a fi vreodat n de restul lumii animale, omul este contact with another dog, it will ing us from the rest of the animal
contact cu alt cine, el va avea com- n primul rnd o fiin emoional. have a conduct that is character- world, man is primarily an emo-
portamentul caracteristic speciei Orice reacie la un stimul exterior, istic to its species because it is tional being. Any response to ex-
sale, pentru c acesta este transmis indiferent de ce natur ar fi aces- transmitted genetically. If a child ternal stimuli, no matter its nature,
pe cale genetic. Dac un copil, de ta, este n primul rnd de natur from infancy is raised by an ani- is primarily emotional and then, if
la cea mai fraged vrst, este cres- emoional i apoi, dac e cazul, de mal, without contact with another necessary, rational. A simple ex-
cut de un animal, fr a avea con- natur raional. Un banal exem- human being, he will behave like ample: when we see on the street,
tact cu alt fiin uman, el se va plu: cnd vedem o figur ce ni se animals who raised him, not as in the crowd, a figure that seems
comporta aidoma animalului care pare cunoscut pe strad, n mul- a man, and if he returns among to be familiar, our first reaction is
l-a crescut, nicidecum ca un om, ime, prima reacie este aceea de a people after the phase of modal to be happy that we can meet with
i, dac revine n rndul oamenilor ne bucura c ne putem ntlni cu o personality formation (which an old acquaintance. Only after
dup perioada de formare a perso- veche cunotin. Abia dup ce re- ends around the age of 11-12), he that information is processed in
nalitii modale (care se ncheie n spectiva informaie este procesat could never be inserted into soci- the neocortex, we realize that we
jurul vrstei de 11-12 ani), nici nu la nivelul neocortexului, ne putem ety. He will remain a strange being, owe some money to that person
va mai putea fi vreodat reinserat n da seama c individului respectiv characterized only by basic needs, and perhaps we would be better
societate. Va rmne o fiin stranie, i datorm eventual nite bani i unable to learn more than a few to disappear. In general, in social
caracterizat doar de nevoi elemen- este cazul s ne facem nevzui. n dozen words, but without link- influence processes, because, after 19
tare, incapabil s nvee mai mult general, n procesele de influen ing them or using them accord- all, the role of the mediator is to
medierea, tehnic i art

social, pentru c, la urma urmei, ment elegant, generos chiar, pentru influence the parties to find mutu- even generous conduct, to solve
rolul mediatorului este acela de a rezolvarea problemelor pe cale ami- ally beneficial solutions to solve a problems amicably; on the other
influena prile ctre gsirea unei abil; n contrepondere, poate fi la conflict between them, emotions hand, the mediator may skillfully
soluii reciproc avantajoase pentru fel de util exploatarea cu abilitate are more powerful than reason. exploit the fear, the most power-
soluionarea conflictului dintre ele, a fricii, cea mai puternic emoie, n However, when solving con- ful emotion, in suggesting nega-
emoiile sunt mult mai puternice sugerarea efectelor negative, exas- flicts, important is the reason, the tive, exasperating, costly effects
dect raiunea. Totui, pentru apla- perante, costisitoare ale meninerii final agreement will be obtained of keeping rigid positions or even
narea conflictelor, important este rigide pe poziii conflictuale sau ale based on factual, logical, rational turning to the court of law.
raiunea, acordul final urmnd a fi apelrii la instana de judecat. arguments, in order to be satisfac- Interpersonal communication,
obinut pe baz de argumente fac- Comunicarea interpersonal, ca tory for both parties but especially as the essence of mediation, in-
tuale, logice, raionale, spre a fi mul- esen a medierii, presupune dez- to last in time. In this sense, the volves the development of inter-
umitor pentru ambele pri, dar voltarea unei relaii interpersonale mediator, as a virtuoso of com- personal relationships based on
mai ales pentru a rezista n timp. n bazate pe ncredere, pe cunoatere munication, must also be a fine trust, on mutual knowledge. This
acest sens, mediatorul, n calitatea reciproc. Aceast relaie se creea- psychologist, a skilful player in relationship is created at first be-
sa de virtuoz al comunicrii, trebu- z iniial ntre mediator i fiecare the emotional arena where par- tween the mediator and each of
ie s fie i un fin psiholog, un abil dintre pri, pentru ca astfel medi- ties face each others, in order to the parties, so that the mediator
juctor n arena emoional unde se atorul s poat identifica domeniul succeed in mitigating the negative can identify the positive intersec-
confrunt prile, astfel nct s reu- de intersecie pozitiv al intereselor emotions, possibly to use them in tion area of the two parties in-
easc atenuarea emoiilor negative, celor dou pri, s-l poat asana shaping up an unpleasant perhaps terests, to be able to clean up the
eventual s le utilizeze n creionarea de emoiile negative, perturbatoare even bleak future for both par- negative, disturbing emotions and
unui viitor neplcut, poate chiar i s-l poat pregti pentru cultiva- ties, that may result from failed prepare it for seeding the solution,
sumbru pentru ambele pri, ce ar rea soluiei prin rennodarea unui mediation and create, highlight by reinstatement of a direct, ef-
putea rezulta din euarea medierii canal de comunicare direct, efi- the positive ones, from the per- fective, positive, pragmatic com-
i s le creeze, s le poteneze pe cele cient, pozitiv, pragmatic ntre spective of a successful future for munication channel between par-
pozitive, din perspectiva unui viitor pri. Aplanarea i chiar asanarea everyone. We should not forget ties. Settlement and even cleaning
succes pentru toat lumea. Nu tre- emoiilor negative, ns, nu trebuie that in the process of communi- up negative emotions, however,
buie uitat faptul c, n procesul co- fcut la modul imperativ pentru cation, only 7% of information is should not be imperative as it
municrii, doar 7% din informaii c ar risca nchiderea oricrei puni transmitted through words, the would risk closing any bridge of
sunt transmise prin cuvinte, restul de comunicare; ele trebuie relevate, rest being transmitted through communication; they must be
fiind transmis prin limbajul para- nelese, analizate, reinterpretate paralinguistic and nonverbal lan- revealed, understood, analyzed,
lingvistic i nonverbal, puternic ntr-o cheie mai puin grav dect guage, strongly influenced by the reinterpreted in a key less serious
marcat de latura emoional a fie- cea care a dus la acutizarea conflic- emotional side of each of the part- than that which led to the deepen-
cruia dintre partenerii de discuie. tului, rediscutate din perspectiva ners concerned. In other words, ing of the conflict, discussed again
Altfel spus, tonul face muzica, iar pur personal a celui frustrat sau tone makes music and the me- from the personal perspective of
mediatorul trebuie s aib o solid suprat, nu ca generaliti, eventual diator must have a solid training party angry or frustrated, not as
pregtire n descifrarea i utilizarea redirecionate astfel nct partea n in deciphering and using paralin- generalities, eventually diverted
limbajului paralingvistic i nonver- cauz s ajung singur la conclu- guistic and nonverbal language, so that the party reaches the con-
bal, att pentru a fora eficient spre zia c frustrrile sau suprrile sale to understand the very essence clusion that its frustration or an-
a nelege exact esena conflictului, nu vor disprea prin continuarea of the conflict, positions, frustra- ger will not disappear by continu-
poziiile, frustrrile, profilul psiho- conflictului, ci se vor amplifica; n tions, psychological profile, his- ing the conflict, but will increase,
logic, istoricul, vulnerabilitile i schimb, satisfaciile sau compens- tory, weaknesses and strengths of in turn, satisfaction or compensa-
atuurile fiecrei pri n parte, ct rile dorite pot fi obinute mult mai each party, and also to use them in tion desired can be obtained more
i pentru a-l utiliza n deschiderea simplu n urma medierii. opening a wide channel of inter- simply from mediation.
unui canal ct mai larg de comuni- Avnd n vedere faptul c mintea personal communication in pre- Given that the human mind
care interpersonal, n prevenirea omului funcioneaz pe baza sche- venting animosity and irritation, works on the cognitive schemes,
animozitilor i iritrilor, n cre- melor cognitive, fapt ce conduce in creating a relaxed atmosphere, which lead to stereotypes, preju-
area unei atmosfere destinse, care la apariia stereotipurilor, a pre- allowing a mutually acceptable so- dices, rigid thinking, it is very
s permit ajungerea la o soluie judecilor, a gndirii rigide, este lution; exploring and deciphering important for the mediator to
de comun acceptat; explorarea i foarte important ca mediatorul s past conflict is essential for a posi- call more often to changes in per-
descifrarea trecutului conflictual apeleze ct mai des la schimbrile tive orientation towards the future. spective, the reinterpretation of
este esenial n orientarea pozi- de perspectiv, la reinterpretarea In this respect, for example, problems in different situations
tiv ctre viitor. n acest sens, spre problemelor n registre diferite i even before meeting with the par- and more less severe in appear-
exemplu, nc nainte de ntlnirea mult mai puin grave n aparen, ties, the mediator must be careful ance, to avoid fixing on patterns.
cu prile, mediatorul trebuie s fie pentru a evita fixarea n abloane. that the ambience of the talks to Equally important is the pres-
atent ca mediul ambiental n care La fel de important este prezen- be held is as relaxing as possible, entation of alternative to give
se vor desfura discuiile s fie ct tarea de alternative pentru a crea does not contain elements or sym- the parties the feeling they are
mai relaxant, s nu conin elemen- prilor senzaia c nu sunt forate bols that could irritate any of the not forced to choose a solution
te sau simboluri ce ar putea irita s aleag o soluie din exterior, ci, parties; seating around the table from the outside, but on the con-
vreuna dintre pri; dispunerea sca- dimpotriv, c i pstreaz deplina arrangement, preferably round, trary, they preserve full decision
unelor n jurul mesei, de preferin putere de decizie. Puterea de deci- does nor create favored seats, par- power. Power to decide or at least
rotund, s nu creeze locuri privi- zie sau mcar senzaia deinerii ei ties should not be placed face to the feeling of possessing it is es-
legiate, prile s nu fie aezate fa este esenial pentru detensionarea face, in positions that sublimi- sential to loosen relations since
n fa, n poziii ce vor fi percepute relaiilor avnd n vedere c omul nally are perceived as conflicting, man has two basic needs, that is
subliminal ca fiind conflictuale, ci are dou nevoi fundamentale, ace- but at the top of an imaginative to maintain self-respect and to be
n vrfurile unui triunghi imaginar ea de a-i pstra respectul de sine i triangle to include also the media- respected by others. However, the
care s-l cuprind i pe mediator n aceea de a fi respectat de ctre cei- tor as receptor of negative emo- posture of obedience to the deci-
calitatea sa de receptor al emoiilor lali. Or, postura de obedient fa de tions, but also as an active and sions made by others affect these
negative, dar i ca participant activ deciziile altora afecteaz aceste sim- impartial participant in finding senses as long as those decisions
i imparial la gsirea soluiilor. Un uri ct vreme deciziile n cauz nu solutions. Another example: the do not come from the authorities,
alt exemplu: mediatorul poate va- vin din partea autoritilor, fa de mediator may value positively to which, under the commonly
loriza pozitiv comportamentul sau care, n virtutea contractului social the behavior or the background accepted social contract, all citi-
backgound-ul uneia sau ambelor de comun acceptat, toi cetenii of either or both the parties, even zens must show obedience.
pri, chiar flatndu-le, dac sesi- trebuie s manifeste supunere. flattering them, if he becomes Nevertheless, because media-
zeaz c sunt sensibile la acest lucru, Nu n ultimul rnd, pentru c aware that they are sensitive to tion is a true art, the mediator
22 astfel nct s le orienteze ctre uti- medierea este o veritabil art, this, therefore he focuses on the must be creative, even if the act
lizarea raiunii, ctre un comporta- mediatorul trebuie s dea dovad use of reason towards an elegant, of creation involves the accumu-
medierea, tehnic i art

de creativitate; chiar dac actul de fcut referitor la medierea n care lation of a lot of knowledge and made on the mediation where
creaie presupune acumularea de prile aparin unor culturi diferi- experience. It is well known the parties belong to different cul-
foarte multe cunotine i de expe- te. Aici trebuie respectate cu foarte short story of the Sheikh who had tures. Fundamental rules of in-
rien. Este bine cunoscut istorioa- mare rigoare i atenie regulile fun- 19 camels and willed them to be tercultural communication must
ra cu eicul care avea 19 cmile i damentale ale comunicrii inter- divided as follows: a half to eldest be followed very carefully, i.e. not
a lsat prin testament ca acestea s culturale, adic nu doar persoanele son, a fourth to the second son only parties in mediation need to
fie mprite astfel: o jumtate fiului care sunt pri trebuie cunoscute i and a fifth to his youngest son. be known and understood more
cel mare, un sfert fiului mijlociu i nelese ct mai clar, ci i culturile After the death of the Sheikh, his clearly, but also their cultural
o cincime fiului cel mic. Cum dup din care provin ele. Astfel cadrul three sons could not share the backgrounds. Thus the media-
moartea eicului cei trei fii n-au medierii poate fi adaptat normelor camels according to their fathers tion framework can be adapted to
putut mpri cmilele conform de comun acceptate spre a nu pro- wish, thus the conflict was inevi- commonly accepted rules, in or-
ultimei dorine a tatlui, inevitabil voca radicalizarea pe poziii negati- table. The communitys wise old der not to radicalize any of the
a izbucnit conflictul. A fost chemat ve a vreuneia dintre pri. n acelai man was called, who immediately parties. At the same time, the me-
btrnul nelept al comunitii timp, mediatorul trebuie s se asi- solved the problem by giving the diator must ensure that he has up-
care a rezolvat problema imediat gure c are competen lingvistic three one of his camels. Thus the dated linguistic and paralinguistic
dndu-le celor trei o cmil de-a sa. i paralingvistic actualizat pentru twenty camels could be divided: competence so as to understand
Astfel cele douzeci de cmile au a nelege ambele pri i pentru a the eldest son took half ten, the both sides and thus facilitate com-
putut fi mprite: biatul cel mare facilita astfel comunicarea ntre ele. middle took a fourth five and munication between them.
a luat jumtate zece, mijlociul a Reinterpretarea i nelegerea the youngest boy took a fifth We strongly believe that rein-
luat un sfert cinci, iar mezinul o diverselor tehnici de mediere ntr- four. Finally, as the boys took a terpretation and understanding of
cincime patru. n final, cum b- o abordare multidisciplinar, prin total of 19 camels, the wise old various mediation techniques in a
ieii au luat n total 19 cmile, b- perspectiva etologiei, a psihologiei, man recovered his camel. The multidisciplinary approach, from
trnul nelept i-a recuperat i el a sociopsihologiei, chiar a neurolo- importance of this short history the perspective of etiology, psy-
cmila. Importana istorioare nu giei, chiar dac ar prea un demers does not rely only on the ingen- chology, socio-psychology, even
st doar n ingeniozitatea soluiei. exotic, este, credem cu convingere, ious solution. In most situations, neuroscience, even if it seems
n majoritatea situaiilor, conflictele deosebit de important, nu doar conflicts start from some misun- an exotic approach, is extremely
pornesc de la anumite nenelegeri, pentru a oferi explicaii suplimen- derstandings, false interpretations important, not only to provide
de la interpretri false ori judeci tare, de profunzime, respectivelor or wrong judgments, so an exact further, deep explanation to these
greite, astfel c o cunoatere exac- tehnici, ci mai ales pentru a incita knowledge of the situation and techniques, but rather to incite
t a situaiei i a contextului ce a la o reflecie asupra naturii umane the context that generated the reflection on human nature and
generat conflictul poate releva dis- i a esenei acestei veritabile arte a conflict may reveal discontinui- essence of the true art of commu-
continuitile, sincopele de gndire comunicrii, reflecie ce poate ge- ties, gaps or errors of thought and nication, reflection which in turn
sau greelile i, cu puin imagina- nera la rndul ei noi ci de soluio- with a little imagination, but also can generate new ways of solving
ie, dar i cu mult experien, cu nare a conflictelor, noi abordri sau with a rich experience, with pro- conflicts, new approaches or sur-
profesionalism i cu tact se pot gsi chiar soluii suprinztoare n cazuri fessionalism and tact surprisingly prising solutions in apparently
soluii surprinztor de simple i de aparent fr ieire. simple solutions acceptable to all hopeless cases.
acceptabile pentru toate prile. parties can be reached.
O meniune aparte se cuvine a fi Bogdan Ficeac A special mention is due to be Bogdan Ficeac

23
medierea, tehnic i art

Conflictul nate caracter Conflict creates characters


Prezentare sustinuta in cadrul conferintei Medierea aproape de tine Presentation held within the conference Mediation close to you organ-
organizata de Uniunea Centrelor de Mediere din Romania, partener al Fe- ized by the Union of Mediation Centers from Romania, partner of Federal
deral Mediation and Conciliation Service U.S.A., impreuna cu Institutul Mediation and Conciliation Service Washington DC, U.S.A., together with
Diplomatic Roman, Bucuresti, 4 decembrie 2011 the Romanian Diplomatic Institute, Bucharest, december 4, 2011

S I
int o persoana urbana si cred rese si ideologie pierd orice sens. am an urban person and I be- ples belong also to high me-
in civilzatie. De acord ca bene- Asa se obtine durabilitatea pentru lieve in civilization. I agree that diation, very close to diplomacy.
ficiile civilizatiei pot fi discuta- nume si brand, iar medierea este o the benefits of civilization are Taking into account the way the
bile (unul dintre efectele nedorite ar metoda care antreneaza si cultura- debatable (one of the undesirable world changes now, the high com-
fi alienarea omului fata de natura), lizeaza in comunicare, negociere si effects is human alienation from mandment is listening (and less
dar eu sint dintre cei care sustin ca, rezolvarea eficienta a diferendelor nature), but I am one of those who long speeches). By listening, we can
in concept, civilizatia este totusi un toate, atribute ale civilizatiei. argues that, in concept, civiliza- learn and discern from the plenty of
lucru bun. Cita vreme nu se despar- Regretabil, aceste lucruri sint tion is still a good thing. As long avatars that appear, the groups and
te de cultura si nu se incorporeaza prea rar pomenite si exersate in fa- as it is not separated from culture enemies that we have to negotiate
doar in consumerism trivial, civili- milie, scoala, universitati, comuni- and does not incorporate itself in with. With them should confronta-
zatia este profitabila. tati urbane comunitati, in general, trivial consumerism, civilization is tion take place, being mandatory to
Comunicarea strategica, atunci desi sint notiuni absolut necesare in profitable. respect cultural differences. These
cind este performanta, contine pu- supravietuire, depasirea obstacole- Strategic communication, when opponents will have to be given all
terea de a avea dialog intr-o forma lor si evolutia scopurilor. it has good results, contains the the recognition in full conflict, to
civilizata. Aici am gasit apropierea Sistemele juridice functioneaza power to have dialogue in a civi- reach the essence of things, where
dintre ceea ce fac eu, ca relationist, din ce in ce mai greoi, legile sint lized manner. Here I found connec- differences of agenda, interests and
si mediere. tot complicate (nu neaparat mai tion between what I do as PR, and ideology lose any meaning. This
Marea arta a conducerii, a men- logice), tribunalele sint arhipline mediation. is the way to obtain durability for
tinerii reputatiei si a cantonarii in de procese lungi, media din ce in The great art of leadership, of name and brand and mediation is
civilizatie este evitarea razboaielor ce mai vigilenta, dar mai putin in- maintaining reputation and con- a method that trains and enlighten
deschise, publice, lungi si pagu- formata si analitica. Aici, caile de nections in civilization is to avoid in communication, negotiation and
boase. Persoanele cu care lucrez comunicare au mult de rezolvat. open, public, long and damaging efficient dispute resolution - all at-
sint in pozitii de conducere, iar asta Fara discutie ca strategiile se vor wars. People I am working with tributes of civilization.
presupune ca au o intelegere su- Unfortunately, these things are
perioara asupra conflictului. Eu le very rarely mentioned and prac-
reamintesc un lucru banal, atunci ticed inside family, school, univer-
cind reputatia companiei sau a lor sity, urban communities - com-
personala este in pericol: conflic- munities in general, although they
tul este inevitabil; bataliile nu sint represent notions absolutely neces-
obligatorii. sary for survival, overcoming ob-
William Jones, filozoful ame- stacles and evolution of goals.
rican pragmatic (1842-1910), se Legal systems are working in-
exprima asa: Ori de cite ori te afli creasingly difficult, laws are becom-
intr-un conflict cu cineva, exista un ing more complicated (not neces-
factor care te poate diferentia. Acel sarily more logical), the courts are
factor este atitudinea. Situatiile de crammed with long processes, me-
criza in comunicarea publica presu- dia is increasingly vigilant, but less
pun citeva norme elementare, din- informed and analytical. Here ways
tre care patru sint cheia, pentru ca of communication need to resolve
reprezinta dovada intelegerii partii plenty. Without question, strate-
adverse si integrarea conflictului in multiplica si rafina, iar ideologiile hold management positions, and gies will multiply and refine and
evolutia proprie: vor ascuti conflicte cu nemiluita. this means they have a higher un- ideologies will sharpen conflicts.
Confrunta-te cu problema fara Medierea este sigur capabila, in ori- derstanding over conflict. I remind Mediation is the only capable, in
eschivari si aminari. ce situatie, sa propuna cooperarea. them one basic thing, when their any situation, to propose coopera-
Adopta o pozitie clara, un prin- In loc de demonizarea adversarului, personal or companys reputation tion. Instead of demonizing the op-
cipiu. alianta profitabila. In loc de blocaj, is at risk: conflict is inevitable, bat- ponent, profitable alliance. Instead
Lucreaza cu concurenta si dez- constructia principiala. In loc de tles are not mandatory. of blockage, principle construction.
volta aliante. ambitia primitiva si galagioasa, so- William Jones, the American Instead of primitive and noisy am-
Opreste justificarile, construieste lutia eleganta si sobra a avantajului pragmatic philosopher (1842- bition, elegant and sober solution
solutii. reciproc. Chiar daca nu in toate ca- 1910), says the following: Each to mutual benefit. Even if it can-
Am descoperit ca aceste principii zurile se poate aplica, medierea este time you are in conflict with some- not be applied in all cases, media-
sint si ale medierii inalte, apropiate capabila sa intervina si extraga, din body, there is a factor that may tion is able to intervene and extract
diplomatiei. conflictul perpetuu, o foarte mare differentiate you. This factor is at- from the perpetual conflict, a great
Tinind cont de felul in care lu- parte a frictiunilor dintre oameni, titude. The crisis situations in part of the frictions between peo-
mea se modifica acum, marele co- companii, tari, comunitati econo- public communication entail few ple, companies, countries and eco-
mandament este ascultarea (mai mice. Ceea ce inseamna o scoatere basic norms, of which four are the nomic communities. This means
putin, etalarea discursiva). Prin din abrutizare, cu transfer spre ci- key ones, because they represent a removal of brutalization, with
ascultare se pot afla si discerne, din vilizatie. the proof of understanding the op- transfer to civilization.
abundenta avatarurilor care ni se Asa am ajuns eu la ideea de me- posite and integration of the con- This is how I got to the idea of
prezinta, grupurile si inamicii cu diere: cautind forme aplicate de flict in its own evolution. mediation: searching applied forms
care avem de negociat. Cu acestia cultura si civilizatie. Ma amestec Face the problem no shirking of culture and civilization. I get in-
ar trebui sa aiba loc confruntarea, in aceasta profesie, considerind ca and no delaying. volved in this profession, consider-
obligatoriu respectind diferentele este pasul progresiv pe care trebuie Take a clear stand, a principle. ing that it is the progressive step I
culturale. Acestor opozanti va tre- sa-l fac, dupa 20 de ani de comuni- Work with competition and de- must take, after 20 years of public
bui sa li se acorde toata recunoas- care publica. velop alliances. communication.
terea, in plin conflict, pentru a se Stop justifications, build soluti-
24 ajunge la esenta lucrurilor, acolo Cristina Stihi ons. Cristina Stihi
unde diferentele de agenda, inte- Comunicare strategica si PR I found that these princi- Strategic Communication and PR
medierea, tehnic i art

Identitatea profesiei de mediator Theidentityofthemediatorprofession


Prezentare sustinuta in cadrul conferintei Medierea aproape de tine Presentation held within the conference Mediation close to you organ-
organizata de Uniunea Centrelor de Mediere din Romania, partener al Fe- ized by the Union of Mediation Centers from Romania, partner of Federal
deral Mediation and Conciliation Service U.S.A., impreuna cu Institutul Mediation and Conciliation Service Washington DC, U.S.A., together with
Diplomatic Roman, Bucuresti, 4 decembrie 2011 the Romanian Diplomatic Institute, Bucharest, december 4, 2011

INTRODUCERE mai departe. Iat c vorbim despre INTRODUCTION that mediators, in their turn, are
Putem afirma c medierea este n att de multe prime identiti ma- We can say that mediation in still searching for identity.
Romnia o profesie situat nc la joritare n interiorul profesiei de Romania is a profession still in the
nivelul de experiment socio-profe- mediator care la rndul ei, nc i socio-professional experimental MEDIATION SERVICES MARKET
sional. Experimentul a devenit pro- caut identitatea. phase. The experiment has become GROWING UP
fesie, ns nu a ncetat s fie experi- a profession, but has continued to It is fundamental that a sig-
ment atta vreme ct exist judee MATURIZAREA PIAEI SERVICI- be an experiment as long as there nificant number, even majority of
n care nu s-a solicitat pn n acest ILOR DE MEDIERE are counties where no mediation certified mediators are interested
moment ncuvinarea unui acord Este fundamental faptul c un agreement was submitted to a to develop a career in this profes-
de mediere n instanele de judeca- numr semnificativ, chiar majoritar, court for consent. At the same time, sion. To achieve this objective the
t. n acelai timp, chiar i din ace- dintre mediatorii autorizai sunt precisely from those counties, we mediation services market needs
le judee se nregistreaz suficient interesai s dezvolte o carier n register many requests for initial to grow up. From certain points of
de multe cereri pentru pregtirea profesia de mediator. Pentru atin- training in the mediator profession. view, we may say that the market is
iniial sau pentru primirea n pro- gerea acestui obiectiv este nevoie Therefore, the success of the experi- non-existent.
fesia de mediator. Iat c succesul ca piaa serviciilor de mediere s ment can be assessed differently de- Data about the mediation ser-
experimentului poate fi evaluat n se maturizeze. Din anumite puncte pending on the perspective we see vices market in Romania proves
mod diferit, n funcie de perspec- de vedere s-ar putea spune c piaa things or depending on the indica- that offer highly exceeds demand.
tiva din care privim sau n funcie este chiar inexistent. tor that we measure. In the first half of 2011, there were
de indicatorul pe care l msurm. Datele despre piaa serviciilor Anyway, one thing is certain. Per- consented approximately 500 me-
Oricum ar fi, un lucru este sigur. de mediere din Romnia demon- ceptions in connection with media- diation agreements, twice more
Percepiile n legtur cu medierea streaz c oferta depete cu mult tion, suffered, in time, significant than the whole year 2010, which
au suferit, n timp, transformri cererea. n prima jumtate a anului changes. If 10-15 years ago media- suggests an optimistic increase by
semnificative. Dac n urm cu 2011 au fost ncuviinate aproxima- tion was in the pilot incipient stage 400% in the demand for judicial
10-15 ani medierea se gsea n ara tiv 500 de acorduri de mediere, de in our country, being perceived mediation. For non-litigious dis-
noastr n fazele incipiente de pro- dou ori mai multe fa de tot anul from the outside and only as a non- putes that are mediated, there are
iecte pilot, fiind perceput dinspre 2010, ceea ce sugereaz o optimist significant activity, without too no metering systems. More than
exterior, i nu numai, ca o activitate cretere cu 400% a cererii pentru many implementation opportuni- that, we hold no data about the
nesemnificativ i fr prea multe serviciile de mediere judiciar. n ties, now, in 2011, mediation is seen quality of service provided.
anse de implementare, acum, n ceea ce privete disputele nelitigi- as a threat on one hand, and as a Even if the number of mediated
anul 2011, medierea este vzut oase care sunt mediate, nu exist saving solution. cases is increasing, the market of
ca un pericol, pe de o parte, ca o sisteme de contorizare. Cu att mai The identity of the mediator pro- mediation services is still micro-
soluie salvatoare. puin, nu exist date despre calita- fession can be defined as a set of scopic. The causes of the current
Identitatea profesiei de mediator tea servicilor furnizate. attributes, beliefs, values, reasons, state refer, usually, more or less jus-
poate fi definit ca fiind un ansam- Chiar dac numrul de cazuri experiences that define the media- tified, to the lack of public aware-
blu de atribute, convingeri, valori, mediate este n cretere, piaa ser- tors and mediation. ness about the benefits of using
motive i experiene prin care se viciilor de mediere este nc mi- In 2011s Romania there were mediation, to the lack of judges
definesc mediatorii i medierea. croscopic. Cauzele discutate ale 3,000 certified mediators, out of confidence in the quality of me-
n Romnia anului 2011 sunt stadiului actual se refer, de regul, about 10,000 mediators who at- diation, to the quality of manage-
3000 de mediatori autorizai dintre mai mult sau mai puin justificat, tended trainings. In the first half rial performance by the Mediation
aproximativ 10.000 de mediatori la lipsa de informare a publicului of this year, naturally, without elec- Council, to the lack of mediators
care au urmat cursurile. n prima n legtur cu avantajele folosirii toral artificial motivation, only 200- organization in a unique profes-
parte a acestui an, n mod natural, medierii, la lipsa de ncredere a 300 mediators had taken the steps sional association, to the lack of liti-
fr motivaii artificiale-electorale, magistrailor n calitatea serviciilor to become fiscally registered, which gants obligation to resort to media-
doar 200-300 de mediatori efectu- de mediere, la calitatea actului ma- showed that only those people re- tion or to the so-called adversarial
aser demersuri n sensul nregis- nagerial al Consiliului de Mediere, ally wanted to become practition- attitude of lawyers about mediation,
trrii fiscale, ceea ce a demonstrat la lipsa de organizare a mediatorilor ers, at least on the short term. We who would like to keep control on
c doar acetia au urmrit s devi- ntr-o asociaie profesional unic, therefore estimate that one of two dispute resolution and whose finan-
n practicieni, cel puin pe termen la lipsa obligativitii justiiabililor or three trained mediators become cial interests would be affected.
scurt. Putem estima astfel c unul de a apela la mediere sau la aa-zisa authorized, one in ten is interested Mediation services market func-
din doi-trei mediatori formai se atitudine adversarial fa de medi- in becoming practitioners imme- tions as any other market, depend-
autorizeaz, unul din zece media- ere a avocailor, care ar dori s ps- diately and we do not know how ing on the offer and demand. The
tori autorizai este interesat s de- treze controlul asupra soluionrii many really manage to gain some demand for mediation services
vin dendat practician i nu mai disputei i crora le-ar fi afectate experience. depends on the income of potential
tim ci reuesc cu adevrat s dez- interesele financiare. These certified mediators are clients, on the costs of lawsuits, on
volte o minim experien. Piaa serviciilor de mediere practitioners, full time or part time. the legislative framework, on the
Aceti mediatori autorizai sunt funcioneaz ca orice alt pia, n The others, the majority, are certi- number of potential clients, on the
mediatorii practicieni, full time sau funcie de cererea i oferta servi- fied mediators, supporters of me- mediators experience, on the pub-
part time. Ceilali, cei muli, sunt ciilor de mediere. Cererea pentru diation, no doubt, main promoters lic confidence based on supplying
mediatori autorizai, susintori ai servicii de mediere depinde de of the profession, of course, but qualitative services and on the con-
medierii, fr ndoial, promotori veniturile potenialilor clieni, de in their professional life they are struction of a real dialogue with the
principali ai profesiei, bineneles, costurile unui proces n instan, primarily lawyers, businessmen, professions that mediation comes
ns n viaa profesional sunt, de cadrul legislativ, de numrul de teachers, engineers, economists, into contact. The offer of mediation
n primul rnd, avocai, oameni poteniali clieni, de experiena la zi military, doctors, priests, judges, services depends on the training
de afaceri, profesori, ingineri, a mediatorilor, de ncrederea publi- policemen, sociologists, psycholo- costs, on the number of profession-
economiti, militari, doctori, preoi, cului larg bazat de furnizarea unui gists, architects, politicians, sales als, on the legislative framework
judectori, poliiti, sociologi, psi- serviciu de calitate i pe construcia agents, bankers and so on. Here we and stability of the profession.
hologi, arhiteci, oameni politici, unui dialog real cu profesiile cu care talk about so many primary identi- Therefore, some voices said that 25
ageni de vnzri, bancheri i aa medierea intr n contact. Oferta ties inside the mediator profession the profession should only receive
medierea, tehnic i art

serviciilor de mediere depinde de diator existent n Romnia este din people who graduated from law tainable growth. But the profession
costurile cu formarea, numrul de punct de vedere teoretic unul mo- schools, there were also voices say- will have to establish a real develop-
profesioniti, cadrul legislativ i sta- dern i de natur s conduc spre ing that the mediator should be ment strategy and a concrete plan
bilitatea profesiei. o dezvoltare mai lent dar stabil deprived of certain legal rights or of measures to produce changes
Rezult de aici i alte cauze care i durabil. Profesia va trebui ns voices saying that mediators should from top to bottom and support
au determinat dimensiunile actuale s-i stabileasc o strategie real be given skills which interfere with strategic regional, local and indi-
reduse ale pieei serviciilor de me- de dezvoltare i un plan concret de different professions, such as pro- vidual development of mediators.
diere, precum lipsa de experien a msuri care s produc schimbri fession of lawyer or notary. Without such a plan it will be more
mediatorilor sau interpretarea in- de sus n jos i care s susin dez- In short, it may be that the mes- difficult for the profession to pro-
corect a rolului mediatorului, care voltarea strategic regional, local sage promoting the profession was duce a significant impact.
izvorte din promovarea insuficien- i individual a mediatorilor. Fr not the most effective both in terms For various reasons, some men-
t sau incorect a profesiei. Au fost un asemenea plan, va fi mai greu ca of qualitative and quantity. tioned above, the professional body
vehiculate, astfel, opinii exprimate exercitarea profesiei s produc un is not organized and is unable to
n favoarea condiionrii primirii n impact semnificativ. PERFORMING THE MEDIATOR express its willingness on funda-
profesie de absolvirea de studii uni- Din diferite motive, unele expuse PROFESSION mental issues such as strategy and
versitare juridice, opinii exprimate mai sus, corpul profesional nu este On the other hand, the market is organization of this profession. Me-
n sensul deposedrii mediatorului organizat i se gsete n imposi- flooded with excessively optimistic diators lack of involvement, which
de anumite drepturi legale sau opinii bilitatea de a-i exprima voina cu mediators, who still enter the pro- results from a lack of financial sta-
exprimate pentru acordarea media- privire la chestiunile fundamenta- fession too easily, aspiring to a via- bility provided by the profession,
torilor de valene care interfereaz le precum strategia i organizarea
cu diferite profesii, precum profesi- profesiei. Lipsa de implicare a me-
ile de avocat sau notar. diatorilor, care se nate i din lipsa
Pe scurt, este posibil ca mesajul unei stabiliti financiare asigurate
de promovare a profesiei s nu fi de exercitarea profesiei, face ca
fost cel mai eficient att din punct membii Consiliului de mediere s
de vedere calitativ ct i cantitativ. fie alei prin exprimarea voinei de
doar cteva sute de mediatori; o alt
EXERCITAREA PROFESIEI DE problem de identitate.
MEDIATOR
Pe de alt parte, piaa este in- PROMOVAREA MEDIERII I A
undat de mediatori excesiv de PROFESIEI DE MEDIATOR ble career. Mediators who have just makes the members of the Media-
optimiti, care nc intr foarte Un aspect deosebit de important been authorized can not provide tion Council be elected by only a
uor n profesie, aspirnd la o cari- este dat de nivelul insuficient sau their clients everything they seek few hundreds mediators another
er viabil. Mediatorii care de-abia de modalitatea inadecvat de pro- for, namely skills, experience and identity problem.
s-au autorizat nu pot oferi clienilor movare a profesiei. Cea mai bun reputation. Experience and reputa-
tot ceea ce acetia caut, i anume promovare a serviciului de medie- tion cannot be bought and either PROMOTING MEDIATION AND
abiliti, experien i reputaie. re se face prin exercitarea profesiei, can they be learned during training THE MEDIATOR PROFESSION
Experiena i reputaia nu se pot dar cum aceasta este nc foarte classes. Unfortunately, we cannot An extremely important aspect is
cumpra i nici nu se pot nva n redus, capt valene superioare foresee too many mentoring oppor- given by the insufficient or inade-
timpul cursurilor. Din pcate, nu se mesajul public transmis prin diferi- tunities created by the professional quate means to promote the profes-
observ nici prea multe oportuniti tele evenimente profesionale care se organizations of mediators. As a re- sion. The best promotion of media-
de mentorat create de organizaiile organizeaz n Romnia. sult, mediators are left alone in their tion services is by performing the
profesionale ale mediatorilor. Un numr limitat de asociaii approach and most remain only profession, but given it is still very
Ca efect, mediatorii rmn sin- profesionale organizeaz frecvent with the quality of mediator, re- low, the public message becomes
guri n demersul lor i cei mai muli congrese i conferine care au ca turning to their main professional more important, being sent by the
rmn doar cu calitatea de medi- scop transportarea n spaiul public activity. Few are those who can af- various professional events organ-
ator, ntorcndu-se la activitatea a mesajelor de promovare a medi- ford or take risks to win experience ized in Romania.
profesional de baz. Puini sunt erii. Pe de alt parte, civa media- from one case to another, from one A limited number of professional
cei care i permit sau care risc tori i cteva organizaii fac eforturi client to the other, as if one puts one associations frequently organize
s ctige experien de la un caz considerabile i ludabile pentru brick after the other, to make a wall congresses and conferences aimed
la altul, client cu client, ca i cnd realizarea de publicaii de speci- and then a house. First, the profes- at spreading the messages promot-
ai pune crmid peste crmid alitate sau pentru facilitarea unui sion should be grateful to them. ing mediation to the general public.
pentru a face un zid i dup aceea dialog profesional n spaiul virtual. The profession indeed prepares On the other hand, some mediators
o cas. n primul rnd lor, profesia Mesajul transmis nu este de fie- more mediators than the services and organizations make significant
trebuie s le fie recunosctoare. care dat unul care s ia n consi- requested on the market. On the and laudable efforts to issue special-
Profesia pregtete cu siguran derare principiile fundamentale ale other hand, the considerable num- ized magazines or to facilitate pro-
mult mai muli mediatori fa de medierii sau care s se raporteze ber of trained mediators deter- fessional dialogue in online space.
cte servicii solicit piaa. Pe de cu reveren la profesiile de a cror mined the appearance in the inside The message sent does not
alt parte, numrul considerabil deschidere depinde implementarea of a positive pressure in the sense always take into account the
de mediatori formai a determinat medierii, precum profesiile de avo- of implementing the profession. basic principles of mediation or put
apariia din interior a unei presi- cat, magistrat sau notar. Spre exem- This has important implications for in relation to the professions whose
uni pozitive n sensul implemen- plu, Medierea economisete bani those who want to be mediators, openness depends on the imple-
trii profesiei. Aceast situaie are prin faptul c la mediere prile who must specialize to have viable mentation of mediation, such as
implicaii importante pentru cei nu mai cheltuiesc bani pe [...] i chances, for the training programs, the lawyer, judge or notary profes-
care doresc s fie mediatori care pe onorariul de avocat, Medierea that must present the attendants sions. For example, Mediation
trebuie s se specializeze pentru este mai bun dect instana de ju- the realities of the mediation prac- saves money given that in media-
a avea anse viabile, pentru pro- decat ... sau La mediere este mai tice and for the Mediation Council, tion the parties no longer spend
gramele de formare care trebuie ieftin dect la notar ... sunt mesaje which has to look more careful at money on ...attorneys, Mediation
s prezinte cursanilor realitile incorecte i adversariale care fac the quality of mediators training is better than the court of law ... or
practicii reduse a medierii i pentru ru profesiei de mediator. Mesajele and react to the way too easy ac- mediation is cheaper than the no-
Consiliul de Mediere care trebuie sunt periculoase pentru c sunt de ceptance inside the profession. tary ... all these are incorrect and
s priveasc cu mai mult atenie natur s creeze percepia c medi- The legal and organization adversary messages that harm the
la calitatea formrii mediatorilor atorul este o alternativ mai ieftin framework of the mediator profes- mediator profession. Messages are
i s reacioneze fa de primirea a avocatului iar medierea este o sion existing in Romania is theo- dangerous because they are likely
26 prea facil n profesie. Cadrul legal justiie privatizat, ieftin i rapid, retically a modern one and likely to to create the perception that the
i organizatoric al profesiei de me- sau un birou notarial cu taxe foarte lead to a slower but steady and sus- mediator is a cheaper alternative
medierea, tehnic i art

mici. Existena unor asemenea me- n profesie n contextul unei doze to a lawyer and that mediation is a people show their attention for the
saje, face ca apariia mecanismelor excesive de optimism i a unui nivel privatized, cheap and fast alterna- mediator profession, with great op-
de autoaprare din partea altor pro- sczut de selecie. tive, or a notarys office with very portunities to enter the profession
fesii s nu fie surprinztoare. Profesia are o problem de iden- low fees. in the context of excessive doses of
Un coleg propunea organizarea titate i mediatorii sunt cei care au The existence of such messages optimism and a low selection level.
unui curs de pregtire profesional puterea de a rezolva aceast proble- makes the appearance of self-de- The profession has an identity
continu, cu tema Ce este medierea. m, atitudinea public neadversa- fense mechanisms from other pro- problem and mediators are those
Sperm c nu vom ajunge pn acolo. rial n promovarea medierii fiind fessions not surprising. who have the power to solve this is-
Medierea trebuie promovat n fundamental. A colleague suggested organizing sue, while the public non-adversary
mod onest i realist. Mediatorul tre- Dezvoltarea de strategii de sis- a continuous training course with attitude is fundamental in promot-
buie prezentat n mod corect ca un tem i de strategii individuale n the theme What is mediation. We ing mediation. Development of
profesionist neutru i imparial care vederea stimulrii gradului de ape- hope we wont get there. Mediation system and individual strategies
faciliteaz o negociere ntr-un cadru lare la mediatori pentru furnizarea should be promoted honestly and to boost the demand of mediators
confidenial, ambele pri disputan- serviciilor de mediere n condiii realistically. The mediator must be to provide mediation services in
te fiindu-i clieni. Avocaii trebuie de calitate, este cheia ctre creterea properly presented as a neutral, im- qualitative conditions is the key
ncurajai s apeleze la mediatori ncrederii publice n mediere, cu partial professional, who facilitates to public confidence in mediation
i s participe la mediere alturi de efect imediat asupra dezvoltrii ce- negotiation in a confidential frame- with immediate effect on the devel-
clienii lor pe care i pot influena rerii pentru mediere i asupra unei work, both conflicting parties being opment of demand for mediation
pozitiv prin opiniile realiste pe care piee a serviciilor de mediere. their clients. Lawyers must be en- and in a market providing media-
le exprim, iar medierea trebuie Dezvoltarea pieei va determina couraged to resort to mediators and tion services.
vzut ca o posibil soluie de c- creterea numrului de mediatori participate in mediation together Market development will deter-
tre magistratul sau de notarul care practicieni, rezolvndu-se n bun with their clients, whom they can mine the increase in the number
tiu ct de important este s acorde parte i problema actual de iden- positively influence through their of practitioners, thus solving the
anse realizrii unui acord de voin, titate a profesiei. realistic opinions, and mediation current issue regarding the profes-
acolo unde acesta nu exist. n final, putem spune c s-au should be seen as a possible solu- sional identity.
De asemenea, opiniile radicale fcut progrese remarcabile n pro- tion by the judge or the notary who In the end, we can say that re-
din interiorul profesiei, exprimate cesul de implementare a medierii, know how important it is to give markable progress was made in the
n spaiul public, aduc deservicii ns mai avem de parcurs o bun chances to achieve an agreement of implementation of mediation, but
mediatorilor i creeaz percepia c bucat de drum. will, where it does not exist. we still have a long path to cross.
medierea are o problem major de Also, radical opinions within
stabilitate moral i deontologic, Constantin-Adi Gavril the profession, expressed in public Constantin-Adi Gavril
cu efecte negative asupra pieei ser- space, bring disadvantages to medi-
viciilor de mediere. Biografie ators and create the perception that Biography
Constantin-Adi Gavril, liceniat mediation has a major problem re- Constantin-Adi Gavrila, bach-
ACCEPTAREA CULTURAL A n tiina sistemelor i a calculatoarelor lated to the moral and deontologi- elor degree in system and computer
MEDIERII i n tiinele juridice, a fost format ca science and in law sciences, was
cal stability, with negative effects on
Serviciul de mediere este foarte mediator n anul 2003 la Washington the mediation services market. trained as mediator in 2003 in
personal i orientat spre oameni i D.C., S.U.A., lucrnd n tipuri variate Washington D.C., USA, working in
unamitate. Clienii actuali ai me- de cazuri: comercial, civil, familie sau CULTURAL ACCEPTANCE OF different types of cases: commercial,
dierii i avocaii lor nu caut doar penal. Este unul dintre membrii fon- MEDIATION civil, family or criminal. He is one of
un mediator care poate s-i ajute s datori i director general al Centrului Mediation service is very per- the founding members and general
identifice o soluie, ci i pe cineva de Mediere Craiova nc de la nfiin- sonal and oriented to people. Cur- manager of the Craiova Mediation
fa de care s se raporteze la un area acestuia ca centru pilot de ctre rent clients of mediation and their Center right from its establishment
nivel personal. Clienii i avocaii Ministerul Justiiei cu sprijinul Amba- lawyers do not search only a me- as pilot center by the Ministry of
care vin la mediere pentru prima sadei SUA n Romnia. A fost pree- diator who can help them identify a Justice, with the support of the US
dat i formeaz i o prim impre- dintele Uniunii Centrelor de Mediere solution but someone to relate with Embassy to Romania. He was the
sie n legtur cu eficiena medierii, din Romnia n perioada 2005-2009, on a personal level. Clients and the president of the Union of Media-
impresie pe care, de regul, o gene- vicepreedintele primului Consiliu de lawyers who come to mediation for tion Centers from Romania between
ralizeaz. n cazul n care, la final, Mediere i ncepnd cu anul 2008 este the first time get a first impression 2005-2009, vice-president of the
apreciaz ca pozitiv medierea, este membru al Independent Standards about the efficiency of mediation, first Mediation Council and mem-
posibil ca i pe viitor s ncerce Commission de pe lng International an impression that, usually, is gen- ber, starting 2008, of the Independ-
aceast soluie, sau chiar s apeleze Mediation Institute, Olanda. ncepnd eralized. If, finally, they consider ent Standards Commission with
la acelai mediator. cu anul 2009 este membru n Consiliul mediation positive, it is likely for International Mediation Institute,
Din punct de vedere al acceptrii Consultativ al Lord Slynn of Hadley them to try this solution in the fu- Holland. Starting 2009 he is mem-
culturale a medierii, persoanele se European Law Foundation i din anul ture also or even resort to the same ber in the Consultative Council of
mpart n trei tipologii: conservato- 2010 a obinut certificarea IMI (IMI mediator. Lord Slynn of Hadley European Law
rii, inovatorii i indiferenii. Certified Mediator). Din anul 2010 In terms of cultural acceptance Foundation and in 2012 he obtained
Cu fiecare mediere reuit, nu- este panelist JAMS International i of mediation, people fall into three the IMI certification (IMI Certified
mrul inovatorilor va crete n mod ncepnd cu septembrie 2011 este types: conservative, innovators and Mediator). Since 2010, he is listed
natural i autentic. Aceasta trebuie contributor kluwermediationblog. indifferent. on the Panel of JAMS International
s fie strategia principal pentru ac- com. nc din anul 2002 Adi Gavril a With each successful media- and stating September 2011 he is a
ceptarea cultural a medierii. participat la organizarea i construcia tion, the number of innovators will contributor for kluwermediationblog.
de sisteme ADR n Romnia i str- grow naturally and genuinely. This com. As early as 2002 Adi Gavrila
CONCLUZII intate, participnd ca organizator should be the main strategy for cul- participated oin the organization
Cu toate c medierea a crescut sau invitat la numeroase conferine i tural acceptance of mediation. and construction of ADR systems in
foarte mult n ultimii 10 ani, un nu- congrese organizate n Romnia, Slo- Romania and abroad, participating
mr extrem de redus de mediatori, vacia, Croaia, Austria, Marea Brita- CONCLUSIONS as organizer or guest in numerous
care de regul au i calitatea de for- nie, Italia, Frana sau Statele Unite ale Although mediation has grown conferences and congresses organ-
matori, a putut beneficia financiar Americii. n octombrie 2009 a obinut quite a lot in the last 10 years, an ized in Romania, Slovakia, Croatia,
de aceast dezvoltare. Premiul pentru Leadership Remarca- extremely low number of me- Austria, Great Britain, Italy, France
Cu toate c oferta de servicii de bil (Outstanding Leadership Award) diators, who usually have a trainer or the US. In October 2009, he ob-
mediere depete cu mult cere- din partea seciunii internaionale a quality, could benefit financially tained the Outstanding Leadership
rea pentru aceste servicii, un nu- Asociaiei pentru Soluionarea Con- from this development. Although Award from the International Sec-
mr considerabil de persoane i flictelor, SUA (Association for Conflict the offer of mediation services ex- tion of the Association for Conflict
ndreapt atenia spre profesia de Resolution, SUA) n cadrul Conferinei ceeds much the demand for these Resolution, USA, within the Annual 27
mediator, cu anse mari de intrare Anuale care a avut loc la Atlanta, SUA. services, a considerable number of conference held in Atlanta, US.
medierea, tehnic i art

MEDIATORUL LIANT SOCIAL THE MEDIATOR AS SOCIAL LINK


Prezentare sustinuta in cadrul conferintei Medierea aproape de tine Presentation held within the conference Mediation close to you organ-
organizata de Uniunea Centrelor de Mediere din Romania, partener al Fe- ized by the Union of Mediation Centers from Romania, partner of Federal
deral Mediation and Conciliation Service U.S.A., impreuna cu Institutul Mediation and Conciliation Service Washington DC, U.S.A., together with
Diplomatic Roman, Bucuresti, 4 decembrie 2011 the Romanian Diplomatic Institute, Bucharest, december 4, 2011

Blessed are the peacemakers: for lor clientului su. Mediatorul nu ia Blessed are the peacemakers: for through the eyes of both parties, of-
they shall be called the children of partea nimnui, ci ncearc s vad, they shall be called the children of fering them a mutually acceptable
God (Matthew 5:9) pe rnd, prin ochii ambelor pri, God (Matthew 5:9) solution. He is somewhat close to

A
i cu adevr mediatorii sunt f- propunndu-le o soluie reciproc nd indeed mediators are marriage counselor, because par-
ctori de pace i au fost din cele acceptabil. El este oarecum apro- peacemakers and have been ties come to him (or should come)
mai vechi timpuri. Tnr ca piat de consilierul marital, deoare- since ancient times. Young with an open heart, expressing their
organizare i reglementare, medi- ce la el prile vin (sau ar trebui s as organization and regulation, me- wishes in natural, real, not formal,
erea ca activitate a fost crucial n vin) cu inima deschis, exprimn- diation as an activity was crucial legal terms.
ntreaga istorie a omenirii. De la du-i dorinele n termeni naturali, in the history of mankind. From Heres how the mediator is in the
primii tlmaci ntre triburile care reali, i nu formali, juridici. the first interpreter among tribes midst of conflict, without holding
se ntlneau din ntmplare, i pn Iat cum mediatorul se afl n who met by chance, to the giants in his hands the sword of Justice, or
la giganii diplomaiei moderne mijlocul conflictului, fr a avea of modern diplomacy (Martti the shield of a lawyer. What weapon
(Martti Ahtisaari1, Desmond Tutu2) n mn sabia Justiiei i nici scu- Ahtisaari1, Desmond Tutu2), the does he have? Basically, the very
mediatorul este traductorul, lian- tul avocatului. Ce arm are el? n mediator is the translator, the link desire of the parties. Expressing his
tul dintre prile aflate n disput, principal, nsi dorinele prilor. between the parties in dispute, views on the issue, the parties en-
punndu-i tactul n slujba unei Exprimndu-i viziunea asupra putting his tact in the service of a trust the mediator with their ideal.
soluionri panice pentru cele mai problemei, prile i ncredineaz peaceful settlement for most vari- By giving them a solution that com-
variate nenelegeri. mediatorului idealul lor. Oferindu- ous misunderstandings. bines their ideals, as much as pos-
ntr-un fel, cu toii suntem me- le o soluie care mbin idealurile, Somehow, we are all media- sible, the mediator offers a proposal
diatori, atunci cnd inspiraia i pe ct de mult posibil, mediatorul tors, when inspiration and good in which the parties can identify,
gndul bun ne ndeamn s apli- ofer o propunere n care prile thoughts force us to apply the force therefore they can accept. Assum-
cm fora raiunii n loc de raiunea se pot identifica, i deci pe care o of reason instead of reason of force. ing the solution by the parties rep-
forei. De la printele grijuliu care pot accepta. Asumarea soluiei de From the carrying father, who ex- resents the mediators weapon, and
i explic lui Tom c poate ar tre- ctre pri este arma mediatorului, plains Tom that maybe he should given its highly intellectual nature,
bui s mpart prjiturile cu Tina, i, prin natura sa nalt intelectual, share cakes with Tina in exchange it is a weapon as powerful as it is
n schimbul unor jucrii, pn la este o arm pe ct de puternic pe for toys, to the police officer who difficult to use.
agentul de poliie care aplaneaz att de greu de folosit. solves conflicts between violent
un conflict ntre grupuri violente, groups, and to the diplomat who ****
i pn la diplomatul care propune **** proposes solutions to an apparently All we like sheep have gone
soluia unui conflict transfrontalier All we like sheep have gone as- unsolvable cross-border conflict, all astray; we have turned every one
aparent intractabil, cu toii nde- tray; we have turned every one to fulfill the same mission to trans- to his own way; and the Lord hath
plinesc aceeai misiune aceea de his own way; and the Lord hath form confrontation into a mutual laid on him the iniquity of us all
a transforma confruntarea ntr-o laid on him the iniquity of us all opportunity. (Isaiah 53:6)
oportunitate reciproc. (Isaiah 53:6) The difference between such per- Modern society is in an almost
Diferena dintre astfel de per- Societatea modern este ntr- sons and professional mediator is irreversibly atomization process.
soane i mediatorul profesionist un proces, aproape ireversibil, de given by dedication and training. We become more sedentary, more
este dat de dedicaie i pregtire. atomizare. Devenim mai sedentari, Anyone can try, with instinct and solitary, more selfish at the ex-
Oricine poate ncerca, cu instinct i mai solitari, mai egoiti, n dauna common sense, to resolve a tense pense of others. At the same time,
bun sim, s soluioneze o situaie celorlali. n acelai timp, prin dez- situation, but only a professional by developing trade, crowded me-
ncordat, dar numai un mediator voltarea comerului, a metropolelor mediator has the ability to sepa- tropolises, social networks, but also
profesionist are capacitatea de a se aglomerate, a reelelor sociale, dar rate the problem, seeing it from a because of scarcer resources, we are
detaa de problem, de a o privi i din cauza mpuinrii resurselor, neutral point of view, and see those increasingly entering into relation-
dintr-un punct de vedere neutru, intrm din ce n ce mai mult n ra- proposals that could be beneficial ships with conflict potential. From
i de a vedea acele propuneri care porturi cu potenial de conflict. De for both parties. On the one hand, the complaints between block
le-ar putea avantaja pe ambele pri. la nemulumirile dintre vecinii din- it requires grace, and on the other, neighbors to strategic moves to
Pe de o parte, cere har; iar pe de alt tr-un bloc, pn la micrile strate- it requires knowledge, sense of de- grab a resource or another, comple-
parte, cere tiin, simul dorinelor gice destinate a acapara o resurs sires and human character. mentary of ideas and actions leaves
i caracterelor umane. sau alta, complementaritatea ideilor The mediator is in a very difficult room for contradiction.
Mediatorul se afl ntr-o poziie i aciunilor las loc contradiciei. position, somewhere between a The mediator is the one who, by
foarte dificil, undeva ntre jude- Mediatorul este cel care, apelnd judge and marriage counselor. He appealing to our common human-
ctor i consilierul marital. Nu este la umanitatea noastr comun, ne is not a judge, because his solution ity, helps us rediscover that working
judector, pentru c soluiile lui ajut s redescoperim c lucrul n does not have the force of law. Peo- together is more productive for all
nu au putere de lege. Oamenii se comun este mai productiv pentru ple address him precisely because parties than working separately.
adreseaz lui tocmai pentru c nu toate prile dect lucrul separat. they do not wish to submit to a rul- The mediator has also the role
doresc s se supun unui edict care Mediatorul are i rolul de a cris- ing that might displease them, or to crystallize concepts that have
s-ar putea s-i nemulumeasc, i taliza noiuni care au fost uitate. to go through harsh procedures of been forgotten. Studying the New
nici s parcurg procedurile greoa- Cercetnd Noul Cod Civil, aflm justice. He is not a lawyer because Civil Code, we find that the term
ie ale justiiei. El nu este un avocat c termenul rezonabil (termen the lawyer has a clear mission to reasonable (reasonable term,
pentru c avocatul are o misiune rezonabil, pre rezonabil, mod defend his clients interests, by reasonable price, etc.) appears 51
clar i evident aprarea, prin rezonabil etc.) apare de 51 de ori. all lawful means. The mediator times. There are as many oppor-
toate mijloacele legale a interese- Sunt tot attea ocazii de conflict. does not take sides but tries to see tunities for conflict. Reasonable
Rezonabil este culmea subiectivu- is the height of subjectivity and
1 Fost preedinte al Finlandei, actual- lui i nelegerea comun (sau nu) a 1 Former president of Finland, cur- common understanding (or not)
mente mediator de conflict, cu reuite n Ko- termenului d msura caracterului rently conflict mediator, with successes in of the term gives the measure of
sovo. unei societi. Este un semn al ato- Kosovo a societys character. The fact that
2 Arhiepiscop al Africii de Sud, a avut mizrii i individualizrii societii 2 Archiepiscopate of South Africa, with two people hardly agree on what
28 un rol important n demascarea crimelor noastre faptul c doi oameni cad an important role in unrevealing the crimes is reasonable in a given situation
apartheid-ului, promovnd mesajul pcii of apartheid, promoting peace message for
pentru toi cei implicai. greu de acord asupra a ce este re- all involved represents a sign of atomization
medierea, tehnic i art

zonabil ntr-o situaie dat. **** and individualization of our society. damental social bonding in mod-
Aici intervine mediatorul, cel Iat cum mediatorul este un liant This is where the mediator inter- ern society. But there are obstacles
care ascultnd, explicnd, mode- social fundamental n societatea mo- venes, who by listening, explain- in his work, and I will refer specifi-
rnd, are rolul de a evita litigiile i dern. ns exist i piedici n activi- ing, moderating, has the role to cally to the situation in Romania.
de a crea o nou nelegere social tatea lui, dintre care m voi referi n avoid litigation and create a new His Majesty King Michael I of
n diferite situaii: n interpretarea mod special la situaia din Romnia. social understanding in different Romania said in one of his in-
contractelor, n repararea daunelor, Majestatea Sa Regele Mihai I al situations: the interpretation of terviews regarding the damage
n relaiile dintre soi, n relaiile Romniei spunea, ntr-unul dintre contracts, damage repair, relations brought by communism, that per-
dintre administraie i administrai. interviurile sale referitoare la dau- between spouses, relations between haps the greatest crime of the re-
Numai sptmna aceasta, mari, nele produse de comunism, c poa- the administration and subjects. gime was the destruction of trust
29 noiembrie Comisia European te cea mai mare crim a regimului On November 29, 2011 the Euro- between people. It was a crime
a prezentat proiectul unui pachet a fost distrugerea ncrederii dintre pean Commission presented a leg- whose effects are seen even today
legislativ pentru evitarea procedu- oameni. Este o crim ale crei efec- islative package draft to avoid legal and take long to heal. People today
rilor judiciare dintre consumatorii te se vd i astzi i mai au mult proceedings between consumers do not come to mediation because
i comercianii angajai n comerul pn se vor vindeca. Oamenii nu and traders engaged in cross-bor- they do not have confidence. They
electronic transfrontalier, pachet le- vin la mediator astzi pentru c nu der electronic trade, a legislative dont trust the mediator, or the op-
gislativ care acord cel mai impor- au ncredere. Nu au ncredere nici package providing the most im- ponent or the idea they could reach
tant loc unui nou serviciu european n el, nici n adversar i nici n ideea portant place for a new European a compromise not imposed by a
de mediere, care va avea rolul de c s-ar putea ajunge la un compro- mediation service, whose role is to higher authority. They seek justice,
soluionare amiabil a disputelor, la mis care s nu fie impus de o autori- settle disputes amiably, at low costs. not compromise. They find abso-
costuri reduse. tate superioar. Ei caut justiie, nu Therefore, the saving of social lute solutions rather than negoti-
Pe umerii mediatorului st, deci, compromis. Caut soluii absolute resources lies in the hands of the ated agreements.
economisirea resurselor sociale, n loc de nelegeri negociate. mediator, as well as avoidance of There are many ways the pro-
prin evitarea conflictelor i coo- Sunt multe moduri n care pro- conflicts and cooperation between fession can overcome this barrier.
perarea dintre actorii economici i fesia poate depi aceast barier. economic and political actors. Perhaps the most important and
politici. Poate cel mai important i eficient effective is linked to professional
**** ine de identitatea profesiei, unul **** identity, one of todays confer-
Activitatea de mediere ia o form dintre subiectele conferinei de Mediation activity takes specific, ence topics. The very fact that you
specific, specializat, n diferite astzi. nsi faptul c dorii s specialized form in different social want to access the best practices
raporturi sociale. Personal, sunt accedei la cele mai bune practici relations. Personally, I am closer and knowledge is laudable and will
mai apropiat de lumea protocolu- i cunotine este meritoriu, i va to the world of protocol and diplo- serve to create a professional work-
lui i a diplomaiei. Coordonatorul avea rolul crerii unui mediu pro- macy. Protocol coordinators, just ing environment. Another way to
protocolului, ca i diplomatul, sunt fesionist de lucru. Un alt mod de a like diplomats, represent mediators give prestige to the profession is its
mediatori ntre persoane, persona- da prestigiu profesiei este speciali- between the people, personalities, specialization. Apart from judicial
liti, egouri, interese i ri. Din zarea acesteia. Pe lng mediatorii egos, interests and countries. From mediators and diplomat mediators,
experiena proprie, cel mai greu de judiciari i mediatorii diplomai ar own experience, the hardest to beat there should be mediators special-
ntrecut sunt primele personalit- trebui s existe mediatori pe dome- are the first ones personalities ized on different areas, even more
ile i egourile lor. La orice nivel al nii, chiar mai tehnice, n faa crora and their egos. At any level of so- technical, so that the parties ex-
societii, oamenii, prin natura lor, prile specialiti sau avocaii lor ciety, people, by their nature, want perts or their lawyers come and
i doresc ca locul lor n ierarhia so- s vin, i s discute la nivel tehnic their place in the social hierarchy discuss at technical level, in order
cial s le fie recunoscut. Cei care pentru a ajunge la o soluie simpl to be recognized. Those who hold to reach a simple solution to com-
dein puterea real, doresc s accea- la probleme complexe. real power want to access that so- plex problems.
d la acel statut social unde ea s le De asemenea, profesia are nevo- cial status where it is recognized. Also, the profession needs hu-
fie recunoscut. i rile sunt la fel. ie de ancore umane n mentalul Countries are the same. The iden- man anchors in collective mind.
Identitatea unei ri este construit colectiv. Aici avei un mare avan- tity of a country is built on the self- Here you have a great advantage.
pe poziia auto-perceput n socie- taj. Nu exist mediatori cunoscui perceived position in the League of There is no mediator with a nega-
tatea naiunilor. public n mod negativ. Avei deci Nations. tive image. Take the opportunity to
Cheia mediatorului-ofier de oportunitatea ca din interiorul pro- The key of the mediator pro- raise within the profession few up-
protocol i a mediatorului-diplo- fesiei s se ridice cteva persoane tocol officer and the mediator right individuals, with a high social
mat este s aplaneze egourile, l- integre, cu o nalt statur social diplomat is to settle egos, leaving stature, with whom the profession
snd liber calea dialogului pe fond. cu care, prin ricoeu, s fie asociat room for dialogue on the merits. It will be associated. Through them,
Este uimitor ct de minore pot fi profesia. Prin ei, prin aceti amba- is amazing how small gestures can through these ambassadors of me-
gesturile care determin o persona- sadori ai medierii, v vei atrage n- make a person or representative of diation, you will attract peoples
litate sau reprezentantul unui stat s crederea oamenilor i i vei deter- a State accept constructive dialogue. confidence and will make them
accepte dialogul constructiv. Poate mina s acorde o ans metodelor It may be the acceptance of being in give a chance to alternative meth-
fi vorba de precedena la plecarea alternative de rezolvare a disputelor. the second line in an official convey, ods of dispute resolution.
ntr-o coloan; poate fi vorba de Dar mai ales, pentru ca profesia it may be better seats at a show or But above all, for your profession
asigurarea unor locuri mai bune la dumneavoastr s aib un viitor, at a dinner, it may even be a ridicu- to have a future, you must cultivate
un spectacol sau la un dineu; poa- trebuie s cultivai ncrederea n so- lous topic, but on which the parties trust in society and among profes-
te fi chiar un subiect derizoriu, dar cietate i ntre profesioniti. Trebuie may agree. sionals. You should promote ex-
asupra cruia prile pot cdea de s promovai exemplele de bune The mediator is the fly on the wall amples of good practice, situations
acord. practici, situaiile n care partenerii that observes, proposes, greases the when business partners had confi-
Mediatorul este musca de pe pe- de afaceri au avut ncredere i au wheels of the system and, once it dence and won together, when con-
rete care observ, propune, unge ctigat mpreun, n care vecinii sees the parties begin to discuss, flicting neighbors have rediscov-
roile sistemului i, odat ce a vzut vrjmai i-au redescoperit un mo- takes notes and crystallizes the so- ered an acceptable modus vivendi,
c prile au nceput s discute, ia dus vivendi acceptabil, n care co- lutions they reach. Of course, in the when the community has entrusted
notie i cristalizeaz soluiile la munitatea i-a acordat ncrederea end, the credit belongs to them, not its confidence to leaders, who paid
care ele ajung. Desigur c, la sfr- unor lideri, care au rspltit-o prin to the diplomat. It is a feature of the it back with integrity and profes-
it, meritul le aparine lor, i nu integritate i profesionalism. profession, and the reason why dip- sionalism.
diplomatului. Este o caracteristic lomats are among the most inter-
a profesiei, i motivul pentru care Av. Ioan-Luca Vlad esting discussion partners: always Lawyer Ioan-Luca Vlad
diplomaii sunt printre cei mai Avocat n Baroul Bucureti, the so-called fly on the wall has Lawyer with the Bucharest Bar,
interesani parteneri de discuie: Consilier Privat Onorific al Familiei a more complete picture of history. Honorific Private Adviser to Royal
ntotdeauna aa-zisa musc de pe Regale a Romniei, Cancelarul De- Family of Romania, the Chancellor
perete are o imagine mai complet coraiilor Regale, fost coordonator al **** of the Royal Decorations, former 29
asupra istoriei. Protocolului Regal Heres how the mediator is a fun- coordinator of the Royal Protocol.
medierea, tehnic i art

MEDIEREA INTERNAIONAL INTERNATIONAL MEDIATION


MEDIEREA N AFRICA MEDIATION IN AFRICA
Prezentare sustinuta in cadrul conferintei Medierea aproape de tine Presentation held within the conference Mediation close to you organ-
organizata de Uniunea Centrelor de Mediere din Romania, partener al Fe- ized by the Union of Mediation Centers from Romania, partner of Federal
deral Mediation and Conciliation Service U.S.A., impreuna cu Institutul Mediation and Conciliation Service Washington DC, U.S.A., together with
Diplomatic Roman, Bucuresti, 4 decembrie 2011 the Romanian Diplomatic Institute, Bucharest, december 4, 2011

Onorabila Asistenta cand liderii tradiionali au abdicat Honourable Assistance tional leaders have abdicated their
Doamnelor si domnilor, n favoarea autoritea colonista. Ladies and Gentlemen, authority in favor of the colon. It
As dori in primul rand sa ii mul- Este evident regretabil faptul c in I want to thank first of all Mr. is obviously regrettable that this
tumesc d-lui Mugur Mitroi pentru cautarea consensului, totusi, simbo- Mugur Mitroi for having invited consensus, however, fundamental
invitatia lui la aceasta conferinta si lul fundamental de a discuta urmea- me to this conference and thus symbol of palaver, to be gradually
a-mi acorda privilegiul de a vorbi in z s fie stins treptat iar, n cele din granted me the privilege to speak faded and finally disappear in the
fata acestei honorabile adunari. urm dispare n cadrul rigid i eu- before this honorable assembly. rigid frame and Europeanization
Ceea ce este important cand sun- ropenizat a statului african, modern. What is important when we are of the African state, the so-called
tem mediatori, este in primul rand mediators, is first the training we modern.
formarea pe care am primit-o dupa Conflictele... received, then the disposition of
aceea vine predispozitie mediato- Astazi Africa este scena unui nu- the mediator, its positioning, its The conflicts...
rului, pozitionarea sa, conceptia mr tot mai mare de crize. Mai mult conception of humanity, all the Today Africa is the scene of an
sa al omului, toate aceste aspecte de douzeci de ri triesc una sau fundamental aspects to accompa- increasing number of crises. More
sunt fundamentale pentru a insotii mai multe situaii de conflict sau de ny the changes of the inseparable than twenty countries live one or
schimbarile si transformarile con- rzboi civil. conflict transformation. more situations of conflict or civil
flictuale. n ciuda eforturilor depuse de Each person can be affected by war.
Fiecare persoana poate fi in ca- organizaii sub-regionale, Uniunea the considerations discussed. But Despite the best efforts of the
uza in consideratiile discutate. Dar Africana i comunitatea internai- the mediator who intervenes in sub-regional organizations, the
mediatorul care intervine in situatii onal, Africa rmne continentul situations known as difficult or African Union and the interna-
si situatii considerate dificile sau conflictelor. Principala caracteristi- sensitive, the professional sup- tional community, Africa remains
delicate, acest profesional al acom- c a acestor conflicte este c acestea port of reflection, should par- the continent of conflicts. The
paniamentul gandiri, trebuie sa sunt intra-statale, astfel ca sa limi- ticularly pay attention to these main feature of these conflicts
aiba mare grija atitudini si compor- teaz la interiorul unui singur stat. attitudes and behaviors and finely is that they are intra-state, thus
tamentul lui si in final retorica sa. Ele au adesea un caracter de violen- its rhetoric. confined within a single state.
Mediatorul trebuie sa aiba bine rar, cu acte de brutalitate i de The mediator must be securely They are often a character of rare
ancorate distancierea sa pentru a genocid, aa cum gasim n Rwanda, anchored his distance so as not violence with acts of brutality and
nu se aprinde intr-un conflic care Liberia i Sierra Leone. to ignite the conflict, which does genocide as in Rwanda, Liberia
nu il priveste. Impartial si neutru, Aceste conflicte, deschise sau not concern him. Impartial and and Sierra Leone.
trebuie sa stie sa argumenteze, in el latente endemice, sunt principala neutral, he must know the argu- These conflicts, open or latent
aceasta pozitionare nefireasca tre- surs de instabilitate i de srcie ments for it in the unusual posi- endemic, are the main source of
buie sa fie ferm instalata. Sa se absti- n Africa. tion that is firmly installed. He instability and poverty in Africa.
na in sinea lui de orice comentariu. must know to silence him from
Scurt, dupa formarea lui, medi- Selecia mediatorilor... commenting. The selection of media-
atorul sa reintoarce intotdeauna nu O echip de mediatori ar trebui Short time after its formation, tors...
pentru a urmari calea lui, dar pen- s fie formata, ori de cte ori este the mediator comes down not to A team of mediators should be
tru a intretine si dezvolta constant posibil, de personalitati cu calitati pursue the path, but tomaintain incorporated, wherever possible,
aceasta cale, cum am facut in ulti- incontestabile, att n termeni
de and develop constantly as we figures adorned with indisput-
mile trei zile. moralitate i n termeni de etic i have to do these days. able qualities, both in terms of
Dar, exista o intrebare care ma n plus, cu o experien suficient But there is one question that morality and in terms of ethics
framanta aceea, daca mediatorul n negocieri diplomatice. arises if the mediator can be in- and that furthermore, sufficient
poate fi influentat de cultura sa, Cat despre mediator, pentru a fluenced by culture,education experience in diplomatic nego-
educatia sa, poate gestiona conflic- crete ansele lui de succes trebuie and if he does manage conflicts tiations. Back to the mediator; it
te in afara culturi lui, teritoriul si neaprat sa fie impregnat de cultu- outside its culture, language and to increase its chances of success
limba sa. Doresc sa abordez astazi ra i istoria protagonitilor. Acesta territory, thats why I want to must necessarily absorb the cul-
exemplul Africi continent unde o trebuie s se asigure, n perspectiva touch today the example of Af- ture and history of the protago-
tara poate sa aiba mai multe limbi africana, pstrararea onoarea tutu- rica continent or country which nists. It must ensure, in the Afri-
exemplu Cameroun (279), sau Ni- ror. can have several languages such can perspective, to preservation
geria (521), si despre medierea in Numai n acest fel se poate sa re- as Cameroon (279), and Nigeria of honor of all. Only by doing so
Africa, continent recunoscut pen- aduca armonia si pacea. (521), and mediation in Africa, it can restore harmony and peace.
tru excelenta diplomatilor lui. a continent known for the excel-
Medierea find un mecanism Probleme actuale n lence of its diplomats. Current issues in media-
pentru rezolvarea conflictelor este domeniul medierii n Africa ... Mediation is a dispute resolu- tion in Africa...
inerenta culturi africane unde dis- Ele sunt numeroase i de natur tion mechanism is inherent in They are numerous and of dif-
cutiile au favorizat intotdeauna idea diferit. Un exemplu este alegerea African culture where palaver has ferent nature. An example is the
de conciliere si de buna intelegere, unor personaliti, care este uneori always favored the idea of recon- choice of personalities, which is
permitand organizarea si prezerva- discutabil. ciliation and harmony, allowing sometimes questionable. Another
rea pacii. O alt problem este neconfor- to organize and preserve peace. problem is the non-compliance
Pe acest continent, ambasade mitatea i punerea n aplicare a On the continent, mobile em- and the implementation of the
mobile si proceduri de acest gen au acordurilor prin care protagonistul bassies and procedures of this agreements by which the protago-
existat intotdeauna. pare c detine puine anse s ias kind have always existed. Inter- nist seems to have little chance to
Intermediari poligloti care fa- victorioas n conflict. mediaries component polyglot emerge victorious in the conflict.
ceau parte din aceste structuri erau n plus, nu este neobinuit, dar these structures were often peace- In addition, it is not uncommon
considerati intodeauna pacificatori. exist probleme de leadership. makers. Agents of diplomacy of for there are problems of leader-
Agentii diplomatiei oralitati, erau Medierea africana, de asemenea, orality, they were appointed by ship. African mediation also suf-
30 numii de ctre conductorii din sufer de o lips de respect i cre- the rulers of Africa. They have fers from a lack of respect and
Africa. Ei i-au pierdut legitimitatea dibilitate. lost their legitimacy when tradi- credibility. There is reason to be-
medierea, tehnic i art

Exist motive s credem c Afri- cheiat cu acordul de la Alger in 1975. lieve that Africa is ruled out when Agreement in 1975. The Algerian
ca este exclusa atunci cnd este De asemenea a solutionat criza di- the settlement of its own conflicts. diplomacy has succeeded in solv-
vorba de solutionarea conflictelor ficila iraniano-americana, numita Example of Libya. ing the difficult crisis Iranian-
proprii. De exemplu Libia. si criza ostaticilor de la Ambasada Despite this, optimism is still American, called hostage crisis
n ciuda acestui fapt, optimismul SUA din Teheran, iar negocierile au required because, prior to land of the U.S. embassy in Tehran
este present, deoarece, naintea tu- fost conduse de Ministrul de Exter- conflicts, Africa is first and fore- negotiations led by the Algerian
turor conflictelor , Africa este n ne algerian. Semnarea tratatului de most land of debate. Foreign Ministry. Signing of the
primul rnd un tarm de dezbatere. pace dintre Etiopia i Eritreea, n peace treaty between Ethiopia
2000, sub patronajul Preediniei Examples of countries and Eritrea in 2000 under the
Exemple de ri care algeriane, sau a oferit sprijin Rom- that excels in mediation... auspices of the Algerian presi-
exceleaz n domeniul niaei n disputa cu Ucraina pentru Some countries in Africa seem dency, or the support to Romania
medierii... insula Serpilor, hotrrea CIJ fiind to shine in the field of mediation, during the dispute with Ukraine
Unele ri din Africa par s str- data in favoarea Romniei. South AfricaAlgeria and Gabon, on the Serpent Island, the ICJ rul-
luceasc n domeniul medierii pre- Noi trebuie s inem cont cu Senegal and much more... In ing in for Romania.
cum Africa de Sud, Algeria, Gabon, siguran de natura i evoluia di- South Africa there was the trau- We must certainly keep in
Senegal si multe altele ... feritelor tipuri de conflicte pentru ma of apartheid, as in Senegal, mind the nature and evolution
n Africa de Sud a existat trauma a preveni crizele si rezolvarea lor this country has experienced and of different types of conflict to
apartheidului, n Senegal, mai sunt n mod corespunztor, i sa nu ui- continues to experience problems prevent and resolve crises prop-
i continu s aib probleme pe te- tam c medierea nu este numai un on its territory. It is necessary to erly on one side and did not for-
ritoriul su. mijloc de a preveni i rezolva con- clarify that if Senegal did not have get that mediation does not only
Este necesar s precizam faptul flictelor, ci sa fi format pentru acest the same physical power asSouth means to prevent and resolve
c, dac Senegal nu are aceeai pu- lucru, oermite sa fi prezent pentru Africa, however, the country dis- conflicts, but is also important to
tere materiala, ca Africa de Sud, este tine si pentru altii orcat ar fi limba played a diplomatic offensive will be formed and get to know more
totusi o ara ce afieaza o ofensiv sau cultura. result in thepresence of its citi- about language or culture, Africa
diplomatic ce duce, n prezena ce- Africa ne il arata atat bine. zens in the decision-making of shows us well.
tenilor si, in instante decizionale international organizations. For
ale organizaiilor internaionale. Nadjet Karabenrou Paduret Algeria, its diplomacy, has to his Nadjet Karabernou Paduret
Pentru Algeria, diplomaia, are la Presedinta a Camerei de Comert credit the settlement of the ter- President of bilateral Chamber of
activ, soluionarea conflictului teri- Bilaterale romano-algeriene, ritorial conflict between Iraq and Commerce Romanian-Alegerian,
torial dintre Irak i Iran, care s-a n- mediator Iran that ended with the Algiers Mediator

Nevoia justitiabilului roman The need of Romanian justice seekers

D F
e ceva timp ma gandesc, caut fost gasit, justitiabilul trebuie sa-si or some time I have been must choose a mediator. Which are
si ma intreb de ce ar avea aleaga un mediator. Care ar putea fi thinking, searching and won- the criteria for picking a mediator,
nevoie justitiabilul roman criteriile de alegere ale unui medi- dering about what the justice a person not known, who only has
pentru a apela la o cale alternativa ator, o persoana necunoscuta, care seekers would need to turn to alter- a name and a phone number filled
de rezolvare a disputelor, in speta are un nume si un numar de telefon native means of dispute resolution, in the Panel?
MEDIERE? trecute intr-un tabel? namely mediation? The main criteria:
M-am pus in papucii unui ceta- Criterii de baza ar fi: I put myself into a regular citi- 1. location to be in the same
tean oarecare, care este trimis, care- 1. Locatia sa fie in acelasi judet/ zens shoes, who is sent to, wants, or county/city/district, in order to
si doreste, sau care a auzit de medie- oras/sector cat mai aproape has heard about mediation as an al- be as close and as comfortable
re ca si cale alternativa de rezolvare si cat mai comod pentru cei ce ternative way of resolving conflicts possible for those who seek me-
amiabila a conflictelor. doresc mediere amicably. diation
2. Activ sa functioneze practic, 2. active to function practically,
Ce trebuie sa faca un conform legilor privind proce- What should a justice seeker according to laws on mediation
justitiabil? sul de mediere autorizat, avi- do? process to be authorized, regis-
Primul lucru care trebuie sa-l zat, inregistrat la fisc, etc. The first thing a citizen seeking tered with the fiscal authority etc.
faca un cetatean care cauta mediere 3. Prompt sa raspunda in timp mediation should do is to navigate 3. prompt to answer promptly
este sa deschida Tabloul Mediatori- util apelului telefonic sau e- on the internet and open the Panel to the phone or email, in maxi-
lor de pe internet din site-ul Consi- mail-ului de solicitare, max. 1 zi of Mediators listed on the Media- mum 1 day
liului de Mediere sau al Ministeru- 4. Eficace sa stabileasca un prim tion Councils or the Ministry of 4. efficient to settle a contact in
lui de Justitie. Daca nu are internet contact in max. 3 zile privind se- Justices website. If that person maximum 3 days regarding the
si nu stie sa caute, atunci trebuie dinta de mediere does not have access to Internet mediation session
sa mearga numai la judecatoriile 5. Cost redus sa aiba un onorariu or does not know to search for it, 5. low cost to have a realistic and
unde acest Tablou este afisat. Care realist si multumitor, conform then he/she should go to the only satisfying charge, according to
sunt acestea? Normal, ar fi oricare cazului adus in mediere courts where this Panel is displayed. the case brought to mediation
dintre ele. Practic, lucrurile nu stau Alte criterii de dorit ar fi: Which are these courts? Normally, Other desirable criteria:
tocmai asa. 1. Profesionalism pregatire te- it should be any of them. However, 1. Professionalism significant
Poate daca l-ar ajuta si Prima- meinica in domeniul medierii in practice things are not like this. training in mediation field
ria, Consiliul local, Politia, Scoala 2. Competenta specializare in Maybe if helped by the city hall, 2. Competence specialization in
sau Spitalul, afisand la sediile lor alte diverse domenii decat me- by the local council, police, school other different areas than me-
acest Tablou, cetateanul ar fi mult diere or hospital, displaying this Panel, diation
mai avantajat. Pana la urma, aces- 3. Eficienta indrumare abila the citizen would be much better. 3. efficiency skillful guidance to
te institutii ale statului nu trebuie pentru gasirea solutiilor prin Eventually, these state institutions find solutions through media-
sa vina in ajutorul cetatenilor? Nu mediere should help the citizens, shouldnt tion
sunt ei in slujba contribuabililor? 4. Perseverenta rabdare, tact si they? Arent they serving the tax- 4. perseverance patience, tact
Nu ar trebui sa-l ajute sa-i fie mai implicare in multumirea parti- payers? Shouldnt these authorities and involvement in satisfying
usor atunci cand are probleme? lor prin mediere help them when having problems? parties through mediation
Pe langa obligatiile mediatorului, Besides the mediators obliga-
Cum alegem un mediator? din lege, aceste criterii pot cantari How do we choose a mediator? tions stipulated by the law, these
Dar sa mergem mai departe. greu in luarea deciziilor justitiabi- But lets move on. Supposing this criteria may weigh heavily in justice 31
Presupunand ca acest Tablou a lilor. Panel was found, the justice seeker seekers decisions.
medierea, tehnic i art

Important este ca justitiabilul tarii si in toate institutiile pu- Important is for the litigants to in all public institutions;
sa gaseasca acest mediator. Sa i se blice; find this mediator. To be facilitated 3. Legislation should help and mo-
faciliteze calea spre el/ea. Sa stie ca 3. Legislatia sa ajute si sa motiveze the path to him/her. To know this tivate the citizens in conciliating
acest mediator exista si sa mearga cetateanul sa se inteleaga pe cale mediator exists and turn to him/her amicably, in a civilized manner,
sa-l apeleze atunci cand are nevoie. amiabila, civilizat, fara stres si when needed. without stress and high costs, in
Cu cat isi vor rezolva problemele fara costuri mari, in biroul unui The more they solve problems the office of a mediator.
mai simplu, cu incredere, mai re- mediator. easier, with confidence, faster, bet- Few simple things that might
pede, mai bine si cu costuri reduse, Cateva lucruri simple care ar aju- ter and at low cost, avoiding the help justice, citizens and social
fara a fi obligati sa alerge prin hati- ta justitia, cetatenii si pacea sociala. bureaucracy, the more the justice peace. Do you consider these meas-
sul birocratic, cu atat justitiabilii vor Credeti ca aceste masuri sunt nece- seekers will use mediation. ures necessary so that as many
apela mai mult la MEDIERE. sare pentru ca mai multi justitiabili In this respect, the main needs litigants as possible turn to media-
In acest sens, ca prime nevoi ar fi: sa apeleze la mediere? Le putem are: tion? Can we see them as efficient
1. Tabloul Mediatorilor trebuie sa privi ca punte de plecare eficiente 1. The Panel of Mediators should starting point to meet the peoples
fie bine structurat si actualizat venite in intampinarea nevoilor oa- be well structured and periodi- needs? 
periodic; menilor? cally updated;
2. Tabloul Mediatorilor trebuie sa Valeria Ciupitu 2. The Panel of Mediators needs to Valeria Ciupitu
fie raspandit in toate colturile Mediator be spread all around the country, Mediator

Medierea n viaa social-politic Mediation in social-political life


Cuvnt nainte laie trebuie trecut cu necesitate la FOREWORD resolution becomes imperative
de Prof. Univ. Dr. Liviu-Petru analiza subiecilor conflictului care By Liviu-Petru Zpran because it is hard to imagine disso-
Zpran - Profesor universitar la se determin social i istoric. Nume- professor at the Babe-Bolyai lution of a society due to tensions.
Universitatea Babe-Bolyai, Cluj- roase teorii s-au construit pornind University, Cluj-Napoca, former As the conflict causality is rich, it
Napoca, ex-raportor academic al de la aceast dimensiune a actorilor academic rapporteur of the Euro- is natural to have many theories
Comisiei Europene pe probleme de care face ca acelai tip de conflict s pean Commission on regional af- that try to explain it, but also a
dezvoltare regional i ambasador al mbrace forme de manifestare dife- fairs and Romanias Ambassador to multitude of solutions: from those
Romniei la Luxemburg rite, de la o epoc la alta sau de la Luxemburg considering the human nature of
Lucrarea Medierea n viaa so- o comunitate la alta. Avem cel mai The Mediation in social-po- the conflict to those that consider
cial-politic este consacrat unei limpede exemplu n conflictul legat litical life paper is dedicated to a conflict as a form of social life pa-
teme cu bogate ramificaii n disci- de controlul i distribuia resurselor theme with rich ramifications in thology.
plinele socio-umane, dar i cu un att de diferit astzi fa de epocile socio-human subjects, but also But the analysis of conflict as re-
loc din ce n ce mai semnificativ n precedente, dar a crui schem ide- with a place increasingly more sig- lationship must be followed by the
structurarea relaiilor dintre oameni atic se pstreaz. nificant in structuring the relation- analysis of conflict subjects, which
i dintre comunitile umane. Este Lucrarea procedeaz la o tipolo- ship between people and human are determined socially and his-
evident pentru cel ce parcurge lu- gizare a conflictelor pentru a dega- communities. It is obvious for a torically. Numerous theories have
crarea faptul c medierea, ca un tip ja ceea ce am numit o morfologie person who goes through the paper been built on this dimension of
distinct de relaie uman, face obiec- a conflictului sau, n terminologia that mediation, as a distinct type of actors who make the same type of
tul unei abordri pluridisciplinare, autoarei, harta lui pe baza creia s human relationship, is the subject conflict have different manifesta-
reinnd atenia filosofiei, sociologi- urmreasc prevenirea i soluiona- of a multidisciplinary approach, re- tions, from one era to another or
ei, pedagogiei, dreptului i tiinelor rea lui. Rezolvarea conflictelor con- taining the attention of philosophy, from one community to another.
politice nct a trebuit s opereze att stituie n zilele noastre un subiect sociology, pedagogy, law and polit- We have the clearest example in
pe un plan analitic, desluind meca- fierbinte pentru manageri, pentru ical science that it has to operate at the conflict over the control and
nismele medierii n diverse domenii educatori, pentru diplomai, pentru an analytical level, unraveling the distribution of resources, which is
ale vieii oamenilor ct i pe un plan strategii politico-militari, cu toii mechanisms of mediation in vari- today so different from previous
sintetic, subsumnd varietatea situa- fiind convini c alternativele pa- ous areas of human life and also at eras, but whose conceptual scheme
iilor n care intervine medierea unui nice pe care le ofer negocierea i a synthetic plan, subsuming the va- is preserved.
model teoretic, unei viziuni de natu- medierea la conflict aduc economii riety of situations when mediation The work makes a typology of
r cuprinztoare. nsemnate de energie, de costuri, de occurs to a theoretical model, to a conflicts for releasing what I called
Din aceast perspectiv medierea inteligen i resurse materiale, aduc comprehensive vision. a morphology of the conflict or, in
este aezat n cuplu cu conflictul, ca o valoare adugat relaiilor sociale From this perspective, media- the authors words, the map of the
stare a relaiilor interumane izvor- dintr-o comunitate i i asigur func- tion is placed in a couple with con- conflict aimed at preventing and
t din procesele de identificare ale ionalitatea n opoziie cu conflictul flict, as state of human relations solving it. Conflict resolution is
actorilor, care, ntr-o situaie dat, deschis, cu rzboiul care risipesc bu- stemming from the identification nowadays a hot topic for managers,
n legtura cu un anumit domeniu nurile unei comuniti. of the process actors, who, in a for educators, for diplomats, for
al vieii lor laolalt, adopt, n mod ADR (Alternative Dispute Resolu- given situation, in relation to a political-military strategists, all of
obiectiv sau subiectiv poziii diferi- tion) se impune n particular area of them being convinced that peace-
te. ntruct aceast difereniere are lumea contempo- their life together, ful alternatives offered by nego-
grade de intensitate variate se pune ran ca o expresie take different ob- tiation and mediation bring signifi-
problema modului de a soluiona a capacitii aces- jective or subjec- cant energy, cost, intelligence and
diferendul pentru a asigura relaiei teia de a-i nele- tive positions. resources savings, add value to so-
andurana. Fiind vorba de viaa so- ge mai bine pro- Since this dif- cial relations within a community
cial a oamenilor soluionarea con- blemele, de a-i ferentiation has and ensure its functionality as op-
flictelor devine imperativ pentru c raionaliza con- various degrees posed to open conflict, war, which
este greu de imaginat disoluia unei duitele, de a cuta of intensity, there waste community assets.
societi datorat tensiunilor care o s exploateze mai appears the ques- ADR (Alternative Dispute Reso-
macin. Cauzalitatea conflictului fi- bine resursele ma- tion of how to re- lution) is required in the contem-
ind bogat este fireasc multitudinea teriale i umane. solve the dispute porary world as an expression of
teoriilor care vor s-l explice, dar i a Umbra viitorului, so as to ensure its capacity to better understand its
soluiilor propuse: de la cele pentru ca exprimare plas- the relationship problems, to rationalize conduct,
care conflictul ine de natura uma- tic a cerinei de endurance. As we to seek to better exploit material
n la cele care consider conflictul a ne construi pre- are talking about and human resources. Shadow of
32 form de patologie a vieii sociale. zentul n raport the social life of the future, as fine expression of the
Dar, de la analiza conflictului ca re- de consecinele pe people, conflict requirement to build our present
medierea, tehnic i art

care el le are pentru ziua de mine, librat dintre oameni, structureaz in relation to the consequences M. Buber and A.Levinas, drawing a
impune o raionalizare a conduitelor un umanism cotidian. for tomorrow, calls for a rationali- spiritual universe in which peaceful,
chiar dac nu ajungem la a susine Cea mai nsemnat parte a lucrrii zation of behaviors, even if we do balanced relationship between peo-
o viziune tehnocratic. Discuiile este alocat - cum este firesc - cerce- not come to support a technocratic ple, structures a daily humanism.
din filosofia politic de astzi insist trii medierii n diverse sisteme de vision. Discussions of today politi- The most important part of the
tocmai asupra acestui aspect al in- via social i n diverse ri care cal philosophy insist precisely on work is allocated - as normal to
terveniei tot mai ample a raiunii n au acumulat o experien pozitiv this aspect related to the higher the research of mediation in vari-
organizarea i conducerea social, a n promovarea medierii. Sunt pagini intervention of reasoning in social ous systems of social life and in
comunicrii (cum este cazul lui Ha- pline de interes asupra medierii n organization and leadership, com- various countries that have ac-
bermas), a dialogului i negocierii familie, n coal, n viaa diferitelor munication (such as Habermas), cumulated positive experience in
(Chr. Dupont), pe baza unor reguli grupuri din societate, n raporturile dialogue and negotiation (Chr. promoting mediation. There are
acceptate de ctre actori (morale, ju- de munc i desigur n viaa politic. Dupont), based on rules accepted pages of interest on family media-
ridice, politice). Nu peste tot medierea are o greuta- by actors (moral, legal, political). tion, school, life of different groups
Viaa dovedete c acele societi te social pe care ar merita-o i nu Life proves that those societies in society, on labor relations and
care au tiut s-i gestioneze sursele n toate societile ea se bucur de able to manage their sources of of course politics. Not everywhere
de tensiune i conflict au atins pa- aceeai atenie. Relevarea diversitii tension and conflict reached high mediation has a social weigh that it
rametrii nali n dezvoltarea econo- situaiilor n care este prezent me- parameters in economic and social really deserves and not all societies
mic i social, n gestionarea demo- dierea permite autoarei s degaje o development, in democratic man- enjoy the same attention. High-
cratic a treburilor publice. Avem schem general a acesteia pentru agement of public affairs. We have lighting the diversity of situations
un exemplu clar n succesul SUA i a-i reliefa semnificaia social pozi- a clear example of the U.S. and in which mediation is present al-
al Europei Unite, unde dialogul, ne- tiv i pentru a pleda n favoarea ex- United Europe success, where dia- lows the author to emanate a gener-
gocierea, medierea conflictelor au tinderii ei ca un mijloc alternativ de logue, negotiation, conflict media- al scheme to emphasize its positive
permis actuala prosperitate, practici- soluionare a conflictelor. tion allowed the current prosperity, social significance and to advocate
le unei democraii autentice care s De un interes aparte este capi- practices of a genuine democracy for its expansion as an alternative
pun n valoare fora solidaritii i tolul consacrat medierii n relaiile to enhance the strength of solidar- means of conflict resolution.
comunicrii. internaionale. Specie a negocierii, ity and communication. Of particular interest is the chap-
Locul medierii ntre mijloacele aceasta este structurat de norme The place of mediation among ter on mediation in international
de soluionare a conflictelor este n ale dreptului internaional i are o the means of resolving conflicts is relations. Species of negotiation, it
continu cretere. n ultimii ani, n cazuistic bogat, care incit la re- continuously growing. In recent is structured by rules of interna-
numeroase ri, profesia de mediator flexie. Lucrarea se construiete pe o years, in many countries, the pro- tional law and has numerous cases,
i a ctigat un loc n nomenclatorul plaj larg de situaii istorice i con- fession of mediator won a place in inciting to reflection. This paper is
profesiilor, acestui trend nscriindu- chide asupra utilitii medierii att the list of professions, this trend built on a wide range of historical
se i Romnia, care pstreaz ca de n prevenirea conflictelor, ct i n also comprising Romania, which situations and concludes on the
obicei, o serie de particulariti n gestionarea resurselor de criz i a holds as usual, a number of pecu- usefulness of mediation both in
materie. Complexitatea medierii r- crizelor nsele. Practicarea medierii, liarities in the matter. Complexity conflict prevention and manage-
mne ns n atenia cercettorilor n zilele noastre, este uurat desigur of mediation remains however in ment of crisis resources and the
i practicienilor pentru c ea este o de mijloacele de transport (ele i-au the researchers and practitioners crisis itself. Mediation practice,
soluie elegant, a aduga specific permis lui Kissinger s dezvolte me- attention because it is an elegant today, is certainly facilitated by
european, la conflict cu inflexiuni toda navetei diplomatice) i de cele solution, I would add specifically the transport means (they allowed
filosofice, dar i cu rezultate reale n legate de comunicaii (telefoanele cu European, to a conflict with philo- Kissinger to develop diplomatic
viaa oamenilor. Succesul medierii fir direct ntre conductorii politici). sophical inflexions, but also with shuttle method) and those related
este dat de faptul c i atunci cnd Consacrat de ctre dreptul interna- real results in peoples lives. The to communications (direct wireless
este instituionalizat ea nseamn ional, alturi de celelalte mijloace success of mediation is given also phones between political leaders).
un raport ntre dou pri n con- de soluionare panic a diferendelor by the fact that even institutional- Made popular by international law,
flict n care intervine a treia parte dintre state, medierea devine o cale ized it represents a relationship along with other means of peace-
pentru a gsi punctele comune de tot mai frecventat de comunitatea between two parties in conflict, ful settlement of disputes between
dialog, de comunicare, de nelegere internaional de a interveni pentru where a third party intervenes to states, mediation is an increasingly
i acord ndeprtnd nu numai fora, evitarea rzboiului. find common points for dialogue, common way for international
violena ci chiar i intervenia unei Lucrarea se impune prin bogia communication, understanding community to intervene as to avoid
instane. Medierea recurge la raiune, de idei pe care le pune n discuie, and agreement, thus removing war.
la cumpnirea argumentelor, la echi- legat desigur i de amploarea su- not only force, violence but also The paper is preeminent by the
librarea judecilor i atitudinilor biectului, dar i de efortul de a avea intervention of a court. Mediation affluence of ideas it approaches, re-
ntr-un cmp infinit de situaii - cum o cuprindere ct mai ampl a cazu- resorts to reason, to weighing argu- lated of course to the complexity of
se exprim autoarea - cuprinznd isticii medierii. n acelai timp, pe ments, to balance judgments and the subject, but also to the effort to
toate sectoarele de activitate uman, baza acestui material, construiete attitudes in an infinite field of situa- have a wide coverage of mediation
din sfera public i privat. Teoriile imaginea general a medierii ca re- tions as the author says - covering cases. At the same time, based on
despre mediere, bine structurate i laie social care i gsete n vari- all sectors of human activity, both this material, it builds the general
nuanat prezentate n lucrare au n ate domenii utilizarea. A meniona in public and private areas. Theo- image of mediation as social rela-
vedere dimensiunea filosofic, poli- bibliografia ampl (sunt aproape 30 ries on mediation, well-structured tionship which finds use in various
tic, juridic, moral dar toate sunt de pagini de titluri) care susine n- and presented in the work, focus fields. I mention the extensive bib-
concordante n a susine c medie- treaga lucrare i i d o consisten on philosophical, political, legal, liography (almost 30 pages of titles)
rea este un instrument al reducerii suplimentar. moral dimension, but all are con- that supports the entire work and
costurilor unei relaii conflictuale, o innd seama de parametrii sistent in holding that mediation gives additional consistency.
surs de satisfacie pentru pri, dar ridicai la care este elaborat, n is an instrument for cost savings Given its high parameters, both
mai ales o cale de atingere a unor in- coninut i form, n data de 25 sep- in a conflict relationship, a source in content and form, on September
terese comune, printr-o organizare tembrie 2010 s-a propus acceptarea of satisfaction for the parties, but 25, 2010 the paper Mediation in
mai bun a conduitelor. lucrrii Medierea n viaa social- mostly a path to achieve common socio-political life was proposed
Am apreciat, n acest context, re- politic drept tez de doctorat, iar interests, through a better organi- as doctoral thesis and based on its
cursul la discuia filosofic asupra pe baza susinerii publice a aceste- zation of conducts. public presentation, the granting
medierii pentru c a pus n relief o ia s-a propus i susinut acordarea I appreciated in this context, the of the Doctor of Philosophy Title
serie de poziii puin cunoscute la titlului de doctor n filosofie d-rei recourse to philosophical discus- to Mrs. Diana Ionela Anches was
noi, cum este cea a lui G. Calogero, Diana Ionela Anche. sion on mediation because it has proposed and supported.
sau deja vehiculate din alte perspec- raised a number of positions lit-
tive cum sunt cele ale lui M. Buber Cluj Napoca, tle known to us, such as that of G. Cluj Napoca,
i A. Levinas, conturnd un univers 25.11.2010 Calogero, or already spread from 25.11.2010 33
spiritual n care relaia panic, echi- Prof. univ. dr. Liviu-Petru Zpran other perspectives such as those of PhD Liviu- Petru Zpran
medierea, tehnic i art

NEGOCIERILE N VIAA NEGOTIATIONS


SOCIAL-POLITIC IN SOCIO-POLITICAL LIFE
Liviu-Petru Zpran n urmtoarele trei capitole Liviu-Petru Zpran of negotiations in details (object,
Cunoscut ca dascl al (Morfologia negocierilor, Por- Known as a professor with the context, stake, force relation be-
Universitii Babe-Bolyai, profe- tretizarea negociatorului i Stra- Babe-Bolyai University, Liviu- tween the participants, negotiators),
sorul Liviu-Petru Zpran este n tegie, tactic i stil de negociere), Petru Zpran is at the same time the way in which a negotiation pro-
acelai timp autor a numeroase lu- profesorul Liviu-Petru Zpran a the author of numerous works cess is structured (starting with its
crri de filosofie a politicii, de doc- cumulat toate elementele necesare dedicated to politics philosophy, preparation, then going through
trine politice i, n ultimii ani, de bunei definiri i nelegeri a ceea ce political doctrines and, in the past the stages prior to an agreement,
studiere a relaiilor internaionale, presupune un proces de negociere few years, study of international on a range of negotiation, in a dy-
geopolitice, a problematicii ncheiat cu succes. relations, i.e. geopolitical, Europe- namic that is investigated by differ-
construciei europene, n care i Penultimul capitol Negocieri an construction issues, supporting ent disciplines, with own methods,
susine convingerile legate de na- diplomatice aduce un plus de va- his convictions related to the na- but also with some taken over from
tura politicii, de rolul ei n viaa loare textului crii, demonstrnd ture of politics, its role in the life other disciplines, in order to offer
societilor, de valorile care se crea- esena artei compromisului n of societies, the values created in a general meaning of negotiation,
z n acest domeniu i de formele n relaiile diplomatice internaionale. this field and the forms it material- which has infinite concrete ways to
care se materializeaz. Capitolul final intitulat sugestiv izes into. materialize.
Ca activitate universal, reg- Negocierea o cale pentru rede- As universal activity, that can be Here is the explanation for why
sibil n viaa de familie, de grup finirea identitilor, reprezint de found in the family, social group, the author turned to game theory,
social, politic, economic pentru fapt o constatare personal a auto- political, economic life for social transactional analysis, neuro-lin-
realizarea pcii sociale, de via rului la care acesta a ajuns att n peace, in international life, nego- guistic programming, psychology,
internaional, negocierea apa- urma experienei dobndite ca am- tiation appears as a way of people history, law, sociology data, capable
re ca un mod de a tri laolalt al basador, ct i a studierii bogatului living together, as a way of struc- to support his attempt to know and
oamenilor, ca o cale a structurrii material care st la baza scrierii turing social relations on a certain interpret negotiation.
relaiilor sociale pe un anumit sis- acestei lucrri. system of values, which leads to so- Thus, creating a theory on ne-
tem de valori, prin care se gsesc Astfel, lucrarea informeaz lutions for developing, functioning gotiation process entailed review-
soluiile dezvoltrii, ale funcionrii cititorul asupra proceselor de and maintaining the identity of an ing, in the six chapters of the book,
i pstrrii identitii unui actor so- autocunoatere, autoeducare i de individual or collective social actor. the entire procedure of negotiation.
cial individual sau colectiv. n ne- autoredefinire a eului interior, par- In negotiation, he/she learns the The book begins with the chapter
gociere, el nva valoarea ideii i a curse n cadrul negocierii. Meritul value of the outspoken ideas and What are negotiations?
cuvntului rostit, deprinde un mod autorului se concretizeaz n faptul words, learns how to think logically, In the following three chapters
de a gndi logic, argumentativ, de a c, datorit bogatei experiene per- with arguments, how to search to- (Morphology of negotiations,
cuta mpreun cu ceilali, pe baza sonale, dar mai ales profesionale, a gether with other people, based on Making the portrait of negotiating
cunoaterii de sine, a competenelor reuit cu succes teoretizarea i sis- own and the others skills, a solu- and Strategy, tactics and negotia-
proprii i ale celuilalt, o soluie care tematizarea negocierilor n viaa tion that enriches them both. tion style), professor Liviu-Petru
s-i mbogeasc reciproc. social-politic actual, att la nivel Due to this rationale, the author Zpran cumulated all the ele-
Din aceste raiuni, autorul a fost naional, ct i la nivel internaional, was concerned to discover the ele- ments necessary for a good defini-
preocupat de a descoperi elemente- astfel nct acest volum se constitu- ments of a negotiation pattern as tion and understanding of what a
le unui model al negocierii ca tip ie ntr-o veritabil oper de filosofie a distinct type of social relation successful negotiation process re-
distinct de raport social peconizat a politicii. foreseen by the ancient thinkers ally means.
de ctre gnditorii din antichitate and assimilated as a dimension The last but one chapter Dip-
i asimilat astfel ca o dimensiune Cluj-Napoca, of the European spirit. Therefore, lomatic negotiations brings an
a spiritului european. De aceea 09.01.2008 the book by professor Liviu-Petru added value to the book, proving
cartea profesorului Liviu-Petru Lect. univ. dr. Zpran presents the components the essence of the art of compro-
Zpran reprezint detaliat com- Diana-Ionela Anche mise in international diplomatic
ponentele negocierii (obiectul, con- relations. The final chapter, with a
textul, mizele, raporturile de for suggestive title, Negotiation a
dintre prile participante, negocia- way to redefine identities is in fact
torii), modul n care se structureaz the authors personal findings, giv-
un proces de negociere (de la pre- en by his experience gained as am-
gtirea ei, la etapele prin care trece bassador, but also by the study of
pn se ajunge la un acord, pe o pla- the heavy material that is the base
j de negociere, ntr-o dinamic pe of this book.
care o cerceteaz diverse discipline, Therefore, the book informs
cu metode proprii, dar i cu unele the reader about the self-knowing
preluate dintr-o interdisciplinarita- processes, self-education and self-
te n msur s ofere un neles ge- redefinition of inner throughout a
neral al negocierii care are infinite negotiation. The authors merit is
modaliti concrete de realizare. materialized in the fact that due
Aici se afl explicaia faptului c to his rich personal, but espe-
autorul a fcut apel la teoria jocului, cially professional experience, he
la analiza tranzacional, la plani- successfully managed to issue a
ficarea neurolingvistic, la datele theory and systemize negotiations
psihologiei, istoriei, dreptului, soci- in nowadays socio-political life,
ologiei, capabile s-i susin demer- both at national and international
sul de cunoatere i interpretare a level, consequently this volume
negocierii. becomes a true work of politics
Astfel, teoretizarea procesului de philosophy.
negociere a presupus trecerea n re-
vist, n cadrul celor ase capitole ale Cluj-Napoca,
crii, a ntregii proceduri a negoci- 09.01.2008
34 erilor. Lucrarea debuteaz cu un ca- Lecturer
pitol intitulat Ce sunt negocierile?. Diana-Ionela Anche
medierea, tehnic i art

Ghidul mediatorului profesionist The guide book


Medierea facilitativ
Tehnica ascultrii active*
of professional mediator
*Craiova, Editura Consensus, 2010, ISBN 978-973-88401-3-3 Facilitative mediation
(partea 1) Active listening technique*
*Craiova, Consensus Publishing, 2010, ISBN 978-973-88401-3-3
Experientia docet Nu mai departe de ceva timp, ati- (part 1)
tudinea de tipul ca noi sau nimic,
Arta, Artitii i Medierea n condiiile de strict reglementare Experientia docet Not long ago, the as we want or
n principiu, arta se obine cu legislativ, a fost expus i susinut nothing attitude, in terms of strict
sacrificii, de cele mai multe ori in- prin combaterea cu vehemen a Art, Artists and Mediation legislative regulation, was exposed
telectuale, dar nu exclude i jertfe. unei ncercri de a orndui profesia In principle, art is obtained by and supported by fighting vehe-
Istorie, tradiii, prezent, certitu- care se dorete a avea caracter so- sacrifices, most of the time intel- mently against attempts to put in
dini, viitor, tendine. cial, refuznd dialogul i ncercnd lectual, but does not exclude offer- order a profession intended to be
Am auzit tot felul de afirmaii s schimbe percepia despre n li- ings also. a social one, refusing dialogue and
care susineau c medierea a tre- tera i spiritul legii cu o atitudine History, traditions, present, cer- trying to change the letter and
cut de etapa de nceput i c acum de nc o revoluie, n opinia mea tainty, future, trends. spirit of the law perception with
trebuie doar s dezvoltm, s spriji- fiind o abordare care accentueaz I heard all kinds of statements an another revolution attitude, in
nim, s motivm, pentru ca aceast discrepanele n abordare, prin ri- claiming that mediation has passed my opinion being an approach that
nou profesie s i gseasc efici- posta: argument-contra-argument- the beginning stage and now we emphasizes the discrepancies in the
ena i utilitatea. i nu argument-justificare. only need to develop it, support it, outlook, through response: argu-
Dar, mergnd pe ipoteza de lucru Persoane inteligente, mediatorii motivate it, for this new profession ment-counter-argument, instead of
enunat anterior, ar trebui s reg- au czut n acelai pcat al ntregu- to find efficiency and usefulness. argument-justification.
sim cele trei coordonate care conso- lui social, i anume: criticm, dup But, going on the hypothesis stated Intelligent people, mediators,
lideaz un concept, i anume trecut, care vedem dac a fost bine. above, you should find the three co- have fallen into the same sin of the
prezent i viitor. Este uor s dai cu piatra att ordinates which reinforce a concept, social whole, ie we criticize, then
Trecut: ce tradiie avem noi n timp ct nu pori responsabilitatea namely past, present and future. see if it was beneficial.
stingerea disputelor? Suntem un locului unde nimerete aceasta i Past: what tradition do we have Its easy to throw a stone as long
popor conflictual i e cunoscut este facil s adopi o fals tehnic in dispute settlement? We are a as you do not bear the responsi-
atitudinea s moar i capra ve- de kamikaze, crend impresia c conflicting people and the saying bility of the place where the stone
cinului. Dac nu putem schimba, accepi sacrificiul suprem doar de if I go down, Ill take you with me falls, and is easy to adopt a false
ar trebui s adaptm, i anume s dragul de a-i promova imaginea. is well known. If we cannot change, suicide technique, creating the
nelegem dac este bine sau ru s Finalitatea actului o reprezint o we should adapt, ie to understand impression that you accept final
moar i capra vecinului, i n ce consolidare a relaiilor dintre medi- whether is good or bad to take sacrifice only for the sake of pro-
condiii. atori i, fr s vreau, m gndesc down the other person. moting your image.
Plecnd de la aceast atitudine la alt principiu, i anume: ce nu te Starting from this approach in The purpose of the act repre-
n soluionarea conflictelor, n cele omoar te face mai puternic. conflict resolution, we finally un- sents a strengthening of relations
din urm nelegem ct este de jus- Trebuie s fim convini c noi derstand how justifiable it really is between mediators and, without
tificat, iar spiritul competitiv poate construim istoria medierii aici i c, and how competitive spirit can be wanting it, I think of another prin-
fi gestionat n mod optim Transfor- inevitabil, suntem supui acelorai best managed. We transform the ciple, namely: What does not kill
mm competiia distructiv prin greeli, pentru c nu poi nva din destructive competition into posi- you makes you stronger.
pozitivarea rezultatului privim greelile altora. tive results look at the half full We must be confident that we
jumatatea plin a paharului. M bucur c am trecut cu toii glass. build history of mediation and

35
medierea, tehnic i art

i prin momente inedite, tocmai Cuprins that inevitably we are subject to the mediators to have the patience to
pentru a privi cum mediatorii de- 1. Medierea: Concept/instituie same mistakes, because you cannot build the three: past, present and
vin solidari, crescnd ca oameni i 2. De ce trebuie s urmezi cele 80 learn from others mistakes. future.
profesioniti, construind tradiii. de ore de curs n mediere Im glad we all went through A painter puts his easel sit on a tripod.
Prezent: nc nu am nceput s-l 3. Piaa-mediere-sisteme integrate unique moments, precisely to see
identificm, pentru c nu am termi- 4. Stiluri de mediere how mediators become united, Content
nat cu trecutul, dar vreau, i nu mi 5. Analiza conflictului growing as people and profession- 1. Mediation: Concept / institution
doresc, s artm c vremea n care 6. Analiza conflictului relaii de als, building traditions. 2. Why should we attend the 80-
am fost surprini a trecut, i c, aa interdependen Present: we have not yet started hour course in mediation
cum am nvat i ne-am deprins ca 7. Noiuni introductive n comu- to identify it, because were not 3. Market-media-integrated systems
profesioniti, tim s gestionm att nicare done with the past, but I want, not 4. Styles of Mediation
disputa la nivel individual, ct i la 8. Medierea procedur I wish to show that the time when 5. Conflict analysis
nivelul categoriei profesionale care 9. Sesiunea comun we were surprised has passed, and 6. Conflict analysis interdepen-
se dorete a fi una de elit, asigu- 10. Sesiunile separate that, as we learned as profession- dency relationships
rnd un flux informaional multidi- 11. Structura sesiunii comune als, we know how to handle the 7. Introductive notions in commu-
recional care poate acoperi necesa- 12. Structura sesiunilor separate dispute both at individual level and nication
rul de necunoscute n care, trebuie 13. Sesiunile separate: Structur at the level of professional category, 8. Mediation Procedure
s recunoatem, se afl mediatorii prima sesiune separat which is intended to be an elite one, 9. Joint session
fr a li se imputa acestora. 14. Sesiunile separate: Structur providing a multidirectional infor- 10. Separate session
Transparena decizional trebuie prima sesiune separat cu a mation flow that can cover the un- 11. Structure of joint session
aplicat fr a rmne la nivel de doua parte known as we must admit that me- 12. Structure of separate session
slogan i, n acelai timp, lipsa aces- 15. Structura sesiunii comune fi- diators face, without being however 13. Separate sessions: Structure
teia trebuie sancionat prin atitu- nale their fault. first separate session
dini publice i nu prin construcii 16. nchiderea sesiunilor de medi- Transparency of decision should 14. Separate sessions: Structure
machiavelice care pot denatura ere be applied, instead of only being a first separate session with the
sensul critic constructiv. 17. Tehnici aplicate de mediere slogan and at the same time, its lack second party
Mediatorului trebuie s i se 18. Verificarea realitii must be sanctioned through pub- 15. Structure of the final joint session
confere certitudinea ctigului sau, 19. Construirea ncrederii lic attitudes rather than through 16. Closing the mediation sessions
prin stimularea eficienei sale, de- 20. Tehnica reformulrii Machiavellian constructions which 17. Applied mediation techniques
grevndu-l de sarcina de a-i cuta 21. Tehnica brainstorming may distort the constructive criti- 18. Checking reality
permanent o surs de venit, rolul 22. Tehnica formulrii ntrebrilor cism meaning. 19. Building confidence
fiind preluat chiar de forul tutelar 23. Recadrarea The mediator should be given 20. Reformulation technique
care trebuie s i fac un scop exis- 24. Parafrazarea certainty of his gain, stimulating 21. Brainstorming technique
tenial din a crea cadrul optim de 25. Rezumatul his effectiveness, unburdening him 22. Formulating questions tech-
desfurare al activitii mediatoru- 26. Structura rezumatului from permanently seeking a source nique
lui, i nu din a ncerca s devin o 27. Oferta of income, his role being taken over 23. Reframing
piedic prin impunerea de pseudo- 28. Negocierea: Noiuni introduc- by the very founding forum whose 24. Paraphrasing
obstacole care consum energie n tive goal should be that of creating the 25. Summary
mod nejustificat. 29. Etica mediatorului proper framework for deployment 26. Structure of summary
Consiliul de Mediere are obliga- 30. Strategiile mediatorului of mediators activity, and not try- 27. Offer
ia s elimine toate eventualele ob- 31. Dicionar cu termeni uzuali n ing to become an obstacle by im- 28. Negotiation: introductive noti-
stacole care intervin n desfurarea procedura medierii posing energy-consuming pseudo ons
activitii mediatorului, protejn- 32. Ce s-ar fi ntmplat dac ... obstacles unduly. 29. Mediators ethics
du-l de factorii externi. The Mediation Council is re- 30. Mediators strategies
Viitor: dac primul Consiliu de Medierea: quired to remove all possible obsta- 31. Dictionary of usual terms in
Mediere reprezint trecutul, actu- Concept/instituie cles that interfere in the mediators mediation procedure
alul-prezentul, n viitor, i mai de- Societatea romneasc, aseme- activity, protecting them from ex- 32. What happened if
parte, al treilea Consiliu de Mediere nea oricrei societi n ansamblul ternal factors.
va avea oportunitatea de a funda- ei, este datoare s priveasc noul Future: if the first Mediation Mediation:
menta i de a trasa o real strategie dintr-o perspectiv ambivalent. Council represents the past, the cur- Concept/institution
de dezvoltare a profesiei pentru ur- Colectivitile care compun so- rent one the present, in the future Romanian society, like any so-
mtorii ani. cietatea urmeaz acelai trend i nu and beyond, the third Mediation ciety as a whole, is obliged to look
Se poate spune c sunt pesimist, fac excepie n a analiza progresul Council will have the opportunity at novelty from an ambivalent per-
pentru c strategia exist i acum, sau prin poziia dubl pentru noi - to base and to draw a real strategy spective.
c sunt optimist, pentru c ne trebuie pentru alii. Rezultatul firesc al concerning the professional devel- Communities that make up
ani s nvm ce este medierea. acestui raionament duce la o scin- opment for the coming years. the society follow the same trend
Iar eu pot spune c ambele opinii dare a societii n noi sau voi. You could say Im pessimistic, and are not exception to review
sunt pertinente i a putea s gsesc Consecina direct a atitudinii o re- because the strategy exists now too, progress by double position for
personal argumente pentru una sau prezint scindarea artificial a produ- or that I am optimistic, because we us for others. Natural result
cealalt. sului care se dorete a fi implementat. need years to learn what media- of this reasoning leads to a split-
Pentru moment, suntem n pre- Se ntmpl i n mediere i astfel tion is really about. ting of society into us or you.
zent i cred c este mult prea devre- auzim de: And I can say that both views are Direct consequence of the attitude
me s ncercm s avem o strategie medierea n domeniul asigur- relevant and I could personally find is the artificial division of the prod-
ferm pentru profesia de mediator, rilor, prin instruirea n cadrul evidence for one or the other. uct intended to be implemented.
avnd n vedere faptul c medierea, societilor de asigurare a unor For now, we are in the present It also happens in mediation and
ca i procedur, tocmai se imple- persoane care o s constituie o and I think it is too early to try to we hear about:
menteaz. Flexibilitatea presupune comisie de mediatori; have a firm strategy for the media- Mediation in the insurance sec-
pruden, dar i fermitate, intuiie, medierea n domeniul medical, tor profession, given the fact that tor, by training inside insurance
dar i certitudini, tradiii i istorie. va lua natere mediatorul ca re- mediation, as procedure, is just companies of persons who con-
i, pentru c un punct este rela- zultat al instruirii de ctre Cole- being implemented. Flexibility re- stitute a panel of mediators;
tiv fix doar atunci cnd este prins giul Medicilor a unor persoane quires prudence but also firmness, Mediation in the medical fi-
n minim trei ancore, adresez ru- care sunt pregtite s practice; intuition, and certainties, traditions eld, where the mediator will be
gmintea tuturor mediatorilor s medierea bancar, n acelai sens. and history. incurred as a result of training
avem rbdarea necesar construirii Uitm cu toii ce reprezint medie- And because a point is relatively provided by the College of Phy-
36 celor trei: trecut, prezent i viitor. rea i mediatorul sau nu ne informm, fixed only when it is caught in at sicians to people who are trained
Pictorul i aeaz evaletul pe un trepied. aspect i mai pgubos, iar rezultatul least three anchors, I kindly ask all to practice it;
medierea, tehnic i art

este cel ateptat, i anume o confuzie care am calitatea de formator n do- Banking mediation, in the same answer this question, as a trainer
total n ceea ce privete conceptul - meniul medierii, ar suna ca o justi- direction. in mediation field, might sound a
instituie: mediere-mediator. ficare ieftin i o ncercare deplasat We all forget what mediation cheap justification and an improper
Cred c este momentul s ncer- de a promova aceste cursuri. and mediators are or we do not get attempt to promote these courses.
cm s informm aceste instituii Cu riscul asumat de a fi acuzat de informed, even more damaging as- Assuming this risk of being ac-
care i doresc proprii mediatori, c cele menionate anterior, ncerc s pre- pect, and the result is the expected cused of the things mentioned
exist coli autorizate care au rolul zint de ce exist o astfel de necesitate. one, ie a total confusion regarding above, I try to explain why there is
de a crea i de a specializa media- Nu vreau s fac o clasificare, dar the concept institution: media- such a need.
tori i nu trebuie s fac un efort su- a ncerca s prioritizez oarecum tion-mediator. I do not want to make a classifi-
plimentar prin consum de resurse argumentele care determin o per- I think it is time to try to inform cation, but somehow I try to prior-
pentru a-i crea propriii mediatori. soan s parcurg cursul. those institutions which want their itize the arguments that determine
Interpretarea tendenioas a legii Evident, finalitatea majoritii o own mediators on the fact there a person to go through the course.
sau chiar lipsa de interpretare duce reprezint autorizarea ca mediator, are authorized schools designed Obviously, the purpose of many
la astfel de anomalii profesionale dar sunt i persoane care au absol- to create and specialize mediators is to become authorized as a media-
care au ca efect final pierderea iden- vit acest curs doar pentru o nevoie and they must not make an extra tor, but there are people who have
titii mediatorului. fireasc de a deveni un mai bun co- effort consuming their resources graduated from this course only for
Cu toii (mediatorii) tim ce n- municator, un mai bun negociator, to create their own mediators. a natural need to become a better
seamn a fi mediator i lansez invita- un mai bun analist al fenomenului Tendentious interpretation of the communicator, a better negotiator,
ia de a informa toate instituiile care numit conflict, un atent observator law or lack of interpretation leads a better analyst of the phenomenon
au identificat nevoia existenei unei al reaciilor partenerilor de discuii, to such professional anomalies best known as conflict, a keen ob-
persoane care se intituleaz medi- un mai bun asculttor, empatic prin whose final effect is the loss of me- server of the discussion partners
ator s colaboreze cu toate organi- definiie, un transparent al strilor diators identity. We all (mediators) reactions, a better listener, empa-
zaiile profesionale ale mediatorilor emoionale, dar i un personaj re- know what it means to be a media- thetic by definition, a transparent of
pentru a-i satisface aceast nevoie. flexiv. tor and I invite everybody to inform emotional states, but also a reflec-
Nu trebuie s uitm c a fi medi- Cursul folosete tehnici de comu- all institutions that have identified tive character.
ator nseamn a-i pstra o poziie nicare aplicate, tehnici de negociere the need for a mediator to work The course uses applied commu-
neutr i imparial, condiii eseni- aplicate, limbajul transformaional, with all professional organizations nication techniques, applied nego-
ale pentru o reuit n mediere. construcii verbale care pozitiveaz of mediators to meet this need. tiation techniques transformational
n condiiile n care bncile i mesajul i nu numai, folosete co- We must not forget that being a me- language, verbal construction that
creeaz propriii mediatori sau ori- municarea verbal, cea nonverbal, diator means keeping your neutral makes the message positive and not
care alt instituie, iar acetia pre- i cea paraverbal. and impartial position, essential con- only, verbal, nonverbal, and para-
steaz o activitate de acest gen n Se dezvolt abiliti personale, ditions for a successful mediation. verbal communication.
cadrul acestor instituii, am mari se construiesc discursuri motivai- Given that banks create their People develop personal skills,
ndoieli n ceea ce privete neutra- onale, se analizeaz atitudini com- own mediators or any other in- build motivational speeches, analyze
litatea i imparialitatea procedurii portamentale, tipuri de rspuns la stitution, and they provide such attitudes of behavior, types of re-
sau a mediatorului. conflict, moduri de rspuns. an activity in these institutions, I sponse to conflict, modes of response.
Am lsat n mod intenionat con- Se identific soluii de compa- have great doubts about the neu- People identify solutions to
fidenialitatea ca argument final tibilizare a relaiilor conflictuale, trality and impartiality of the make the conflicting relationship
n pledoaria mea pentru pstrarea se cuantific consumul de resurse, procedure or of the mediator. compatible, quantify the resource
independenei mediatorului pentru indiferent de natur, n vederea op- I intentionally left confidentiality consumption of any kind, in order
c n raporturile de prepuenie (re- timizrii comportamentelor subiec- as final argument of my plea on the to optimize the behavior of subjects
laia angajat-angajator), confideni- ilor parte n conflict. mediators independence, because that are parties to the conflict.
alitatea este n mod obiectiv unidi- Se analizeaz dinamica con- in the employer-employee relations, We analyze the dynamics of con-
recional, informaia fiind stopat flictului, dar i dinamica social a privacy is an one-way objective, in- flict, but also the social dynamics
de regul la angajator. grupului, se identific componenta formation being usually hampered of the group, identifying emotional
Nu doresc s par c m opun dez- emoional, istoricul, identitatea, by the employer. component, history, identity, per-
voltrii profesiei, dar a vrea s ne- valorile personale, dar i cele de I do not want to seem to oppose sonal values, and also the groups,
legem c mediatorul este mediator grup, finalizndu-se cu evidenie- development of the profession, but highlighting needs, sometimes
doar dac i pstreaz rolul pentru rea necesitilor, mascate uneori de I would like to understand that the concealed by positions that distort
care a fost creat i nu se ncearc o poziii care denatureaz realitatea. mediator is a mediator only if he reality.
compilaie care n final va demon- Cursul dezvolt abiliti proprii maintains the role for which it was The course develops skills and
stra c medierea este ineficient. i estompeaz neajunsurile caracte- created, not attempting a compila- blurs the shortcomings specific to
Sunt un susintor al procedurii ristice fiecrui individ. tion which will eventually show each individual.
n sine i acord un vot favorabil ten- La ce bun? that mediation is ineffective. What for?
dinei de a se implementa medierea Societatea prezent se confrunt I am a supporter of the proce- The society currently faces a
n fiecare structur organizaional, cu o lips de comunicare acut da- dure itself and I cast a favorable severe lack of communication
dar colile de formare profesional torat n primul rnd abundenei vote for the trend to implement due primarily to the abundance
din Romnia au capacitatea necesa- de informaii care o bombardeaz mediation in each organizational of information that bombards us
r pentru a specializa mediatorii pe fr ca personal s poi stabili att structure, but professional train- without being able to establish the
domenii de activitate i dezaprob codul de decriptare, ct i valoarea ing schools in Romania have the decryption code and the actual
tendina nfiinrii unei structuri efectiv pe care o comport aceast capacity to specialize mediators on value that this information carries,
paralele de mediatori . informaie, liberul arbitru fiind cel different areas of activity and I dis- free will being the one who makes
Exist capacitatea profesional care realizeaz selecia i, uneori, approve the tend to set up a parallel the selection and sometimes acts
care se poate compatibiliza cu ne- acioneaz n detrimentul personal. structure of mediators. against own interests.
voia fireasc a societaii n ansam- Cursul te ajut s-i dezvoli ca- There is professional capacity The course helps you develop
blu pentru diminuarea tensiunilor pacitatea de selecie, trasnd trei that can be made compatible
with your selection ability, drawing
create de dispute i cred c toate coordonate de care te poi folosi: the natural need of the society as a three coordinates that you can use:
aceste aspecte semnalate sunt dato- temperament, identitate, timp. whole to ease tensions created by the temperament, identity, time.
rate doar lipsei de informare i din- Un aflux puternic de informaii poa- dispute and I believe that all these as- A strong inflow of information may
tr-un exces de zel n ceea ce privete te duce chiar la blocaj n comunicare. pects signaled are due only to the lack lead to blockage in communication.
dinamica social. S ncercm s devenim experi of information and to an excess of Try to become experts in infor-
n seleciile informaionale. zeal concerning the social dynamics. mational selections.
De ce trebuie s urmezi cele
80 de ore de curs n mediere continuarea in numarul urmator Why should we follow the to be continued
Poate c ncercarea de a rspun- 80-hour course in mediation? 37
de la o astfel de ntrebare tocmai eu, Mugur Mitroi Perhaps precisely me trying to Mugur Mitroi
Iunie 2011 Bucureti Iulie 2011 Brila August 2011 Braov
Septembrie 2011 Constana Octombrie 2011 Bacu
Noiembrie 2011 Cluj-Napoca Decembrie 2011 Ploieti
Ianuarie 2012 Tulcea Februarie 2012 Galai Martie 2012 Iai
Aprilie 2012 Baia Mare Mai 2012 Bucureti Iunie 2012 Arad
medierea, tehnic i art

Uniunea Centrelor de Mediere


din Romnia
str. Dimitrie Marinescu, nr. 1, sector 2, Bucureti
www.ucmro.ro
office@ucmro.ro
39
1. Frande Claudia-Alina
telefon mobil: 0722.266.686; 0742.594.558
email: claudia_frandes@yahoo.com
2. Holotenco Liliana
telefon mobil: 0757.014.080
email: mediator_tulcea@yahoo.com
3. Lefter Iuliana
telefon mobil: 0740.154.296
email: an02li73ad73@yahoo.com
4. Pisic Tudor-Leonard
telefon mobil: 0740.857.978
email: leoman732002@yahoo.com
5. Poian Eugenia
telefon mobil: 0723.287.631
email: eugeniapoiana@yahoo.com
6. Poponete Doru
telefon mobil: 0744.557.623
email: presedinte@cciatl.ro
7. Rducu Laurenia-Venera
telefon mobil: 0742.133.005
email: mediator.raducu@yahoo.com
8. Selaru Adrian
telefon mobil: 0742.358.784; 0732.423.001
9. Vasile Marin
telefon mobil: 0746.344.028;
email: avocat_marin_vasile@yahoo.com

ISSN 2069-1378  10,00 lei

S-ar putea să vă placă și