MANAGEMENTUL

RETELELOR LOGISTICE

Prof. Dr. Ing. Andrei Szuder

www.ctanm.pub.ro
szuder@ctanm.pub.ro

A.SZUDER
APROVIZIONAREA

A.SZUDER
 Aprovizionarea - Achiziționarea –
Cumpărarea
• Aprovizionarea reprezintă asigurarea din timp a
celor necesare satisfacerii nevoilor materiale

• Achiziţionarea reprezintă acţiunea nemijlocită de

procurare a unor produse, bunuri, obiecte, resurse
materiale sau energetice.

• Cumpărarea reprezintă intra în posesiunea unor

bunuri plătind contravaloarea lui cu bani
 Achiziționarea

• Obiectivul de bază al achiziţionării îl constituie procurarea de

produse, bunuri, obiecte sau resurse necesare în cantitatea şi
de calitatea dorită, în volumul şi structura sortotipodimensională
adecvată, la momentele oportune, de la cele mai potrivite surse,
la preţul cel mai mic şi punerea lor la dispoziţie la locul potrivit.
•
• Achiziţionarea trebuie la conducă la obţinerea unor profituri
adecvate acţionând în această direcţie pe următoarele căi:
reducerea costurilor de achiziţie; procurarea resurselor la preţuri
accesibile; identificarea resurselor înlocuitoare; activitatea de
reproiectare a produselor
 Obiectivele achiziţiilor
• A aproviziona organizaţia cu un flux constant de materiale şi
servicii necesare pentru a face faţă nevoilor acesteia
• A asigura continuitatea aprovizionării prin întreţinerea unor
relaţii eficace cu sursele de aprovizionare existente şi prin
dezvoltarea de relaţii cu alte surse, fie ca alternative, fie pentru a
face faţă unor nevoi emergente sau planificate
• A cumpăra cu eficienţă şi economie, obţinând, prin mijloace
etice, cel mai bun raport preţ-calitate pentru fiecare unitate
monetară cheltuită
• A gestiona stocurile astfel încât să ofere cel mai înalt nivel de
deservire posibil utilizatorilor, la cel mai scăzut nivel al costurilor
• A întreţine relaţii solide de cooperare cu alte departamente,
oferind informaţii de consultanţă pe măsura necesităţii, în scopul
de a asigura funcţionarea eficace a organizaţiei ca ansamblu
• A perfecţiona personalul, politicile, procedurile şi organizarea
astfel încât să se asigure realizarea obiectivelor menţionate
anterior
 Importanţa costurilor de aprovizionare
Vânzări 100
Cheltuieli cu mărfurile vândute 90
Aprovizionări 50
Alte cheltuieli 40
Beneficii 10
CREŞTEREA
Vânzări 110
Cheltuieli cu mărfurile vândute 99 VÂNZĂRILOR
Aprovizionări 55
Alte cheltuieli 44
Beneficii 11
SCĂDEREA
Vânzări 100
CHELTUIELILOR
Cheltuieli cu mărfurile vândute 89
DE
Aprovizionări 49
Alte cheltuieli 40 APROVIZIONARE
Beneficii 11

Reducerea cu 1% a cheltuielilor cu aprovizionarea

are acelaşi efect asupra profitului ca şi o creştere cu 10% a vânzărilor
 Constrângeri interne

Constrîngeri Constrîngeri interne de 1 2 3 4 5

aprovizionare
COMERCIALE Furnizor impus X
Politică de aprovizionare impusă X
Lipsă de previziune X
Termene prea scurte X
Lipsă de putere de cumpărare X
Lipsa de grupare a achiziţiilor X
Preţ de cumpărare impus X
X
Perimetru de cumpărare restrîns
X
Rezistenţă la schimbare

TEHNICE Necunoaşterea furnizorilor X

Caiet de sarcini foarte sever X
Asigurarea calităţii X
Lipsă de anliză a valorii X
Dificultăţi de omologare X
 Constrângeri externe

Constrîngeri Constrîngeri externe de 1 2 3 4 5

aprovizionare
COMERCIALE Monopol X
Înţelegeri pe piaţă X
Piaţă restrînsă de aprovizionare X
Legislaţie restrictivă
Sistem de distribuţie rigid X
X

TEHNICE Tehnologii cu evoluţie rapidă X

Monosursă (monopol tehnologic) X
Multiple soluţii tehnologice X
Durată de viaţă scurtă a X
produselor X
Serie minimă la cumpărare X
Reglementări
 Strategia de achizitie

Strategia de achizitie cuprinde patru

etape de actiune fundamentale:
• elaborarea strategiei privind sursele de
aprovizionare;
• stabilirea tipologiei relatiilor cu furnizorii;
• identificarea, evaluarea si selectia furnizorilor
• stabilirea variantelor de achizitie
 Sursele de aprovizionare
Înainte de a selecta firmele de la care va achiziţiona produsele
necesare, orice organizaţie trebuie să stabilească strategia sa
referitoare la sursele de aprovizionare, pe baza următoareleor
criterii principale:
• numărul surselor – unul, doi sau mai mulţi furnizori;
• proximitatea surselor – furnizori locali sau furnizori aflaţi la
distanţe mai mari;
• mărimea surselor – furnizori de dimensiuni mici sau furnizori
de mare anvergură;
• piaţa de provenienţă – piaţa internă sau piaţa externă.
 Sursa unica de aprovizionare
Avantaje
• gradul redus de variaţie a
caracteristicilor produsului;
• îmbunătăţirea planificării şi
controlului, ca urmare a unei
comunicări mai bune
• generarea de inovaţii de produs şi
de proces şi crearea unui climat în
care furnizorii sunt pregătiţi să
efectueze investiţiile necesare în
active fixe şi resurse umane, ca
rezultat al colaborării dintre
cumpărător şi furnizor:
• reducerea costurilor administrative
Dezavantaje
• pierderea potenţială a accesului la
informaţii privind tendinţele pieţei,
datorită absenţei unor contacte
periodice cu furnizori multipli;
• costurile mai mari decât cele
specifice aprovizionării din surse
multiple, ca urmare a lipsei unei
presiuni concurențiale asupra
furnizorului unic;
• expunerea la problemele
furnizorului, de exemplu la situaţiile
de forţă majoră;
• vulnerabilitatea faţă de deteriorarea
performanţelor furnizorului, de
exemplu, faţă de întârzierea
livrărilor, deficiențele calitative,
creşterile de preţ şi neonorarea
contractelor.
 Surse multiple de aprovizionare
Avantaje Dezavantaje
• Creşterea siguranţei • Aprovizionarea din
aprovizionării; surse multiple pe
• Posibilitatea de termen lung poate
modificare a presiunii să conducă la
competitive asupra unui apariţia
anumit furnizor, prin nemulţumirilor unor
modificarea volumului
mărfurilor contractate
furnizori care nu
cu acel furnizor; doresc să livreze
acelaşi produs ca şi
concurenţii lor.
 Surse mici sau surse de
dimensiuni mari.
Surse mici – avantaje
• atenţia acordată de furnizor
cerinţelor firmei cliente;
• caracterul mai personal al
relaţiilor cu furnizorul, la nivel
executiv;
• onorarea mai rapidă, de
furnizor, a cererilor de
asistenţă specială, ale
cumpărătorului.
• furnizorii mici devin
dependenţi de firma
cumpărătoare.
Surse mari – avantaje
• disponibilitatea potenţială a
unor capacităţi de producţie
pentru onorarea comenzilor
suplimentare sau urgente ale
cumpărătorului;
• posibilitatea ca furnizorul să
pună la dipoziţia clientului
echipamente şi cunoştinţe
speciale;
• riscul scăzut al dependenţei
furnizorului de client.
 Sisteme de preţ:
• Sistemul cu preţ fix –preţul rămâne nemodificat pe o anumită
perioadă de timp stabilită de părţile contractante, modificarea
preţului se poate face numai pe baza unei notificări anterioare şi
cu acordul partenerilor de contract. În general acest sistem de
preţ se practică în condiţii de stabilitate pentru perioade scurte
de timp.
• Sistemul cu preţ renegociabil la fiecare comandă – se
practică în situaţiile în care condiţiile de producţie, ce determină
nivelul preţului, sunt foarte greu de anticipat sau există riscul
unor fluctuaţii importante în evoluţia acestuia pe piaţa de
furnizare. Un asemenea sistem de preţ poate fi avantajos pentru
consumator în condiţii de creştere a ofertei, dar poate să aibă
influenţe negative în situaţia inversă.
 Sisteme de preţ:

• Sistemul cu preţ indexat – este apreciat ca fiind cel

mai eficient atât pentru furnizor cât şi pentru
consumator.
• Se practică de obicei în cadrul unor relaţii
contractuale stabile, de durată, devenite tradiţionale.
• Acest sistem constă în faptul că preţul cerut la un
moment dat va fi rezultatul unor calcule de
fundamentare bazate pe un algoritm asupra căruia s-
a convenit anterior.
 Reducerile de pret - Rabatul
• Rabatul de preţ pe cantitate – se acordă de către furnizor
pentru cumpărarea la fiecare comandă a unei cantităţi mai mari,
peste o limită minimă stabilită de acesta. Se poate acorda în
două variante:
• Rabatul de preţ pentru întreaga cantitate cumpărată la o
comandă – constă în faptul că, pentru cumpărarea la o
comandă a unei cantităţi mai mari în raport cu limita minimă
stabilită de furnizor, aceasta va fi evaluată integral cu un preţ de
vânzare mai mic;
• Rabatul progresiv – are în vedere reducerea de preţ numai
pentru cantitatea suplimentară cumpărată peste nivelul minim
stabilit. Se pot acorda niveluri diferite, progresive de rabat la preţ
pentru cantităţile suplimentare cumpărate peste anumite limite
succesive prestabilite de furnizor.
 Reducerile de pret - Bonificatia

• Bonificaţia (escomtul) – constă în

reducerile de plată acordate de furnizor
pentru plăţi rapide sau anticipate.
 Funcția de aprovizionare

• Departamentele de aprovizionare au o bază

de date cu furnizorii disponibili, acoperind
aspecte precum tipul de produse furnizate,
calitate, preț si timp de livrare.
• Departamentul de aprovizionare are decizia
finala de cumpărare, dar nu fără consultare
prealabilă și recomandări ale altor
departamente precum cele
financiar,producție, etc.
 Tipuri de aprovizionare

Aprovizionarea centralizată
• Aprovizionarea centralizată presupune cantităţi
mari de produse achiziţionate ceea ce permite să
se obţină discounturi la preturile de achiziţie .
• Aprovizionarea în cantităţi mari de obicei face
ca furnizorul să fie mai atent la respectiva
comandă.
• Aprovizionarea centralizata permite o
standardizare a produselor cumpărate si deci
garantează o calitate constanta . Aceasta este in
particular importanta când este vorba mai ales de
produse alimentare (
 Tipuri de aprovizionare

Aprovizionarea centralizată
• Existenţa unor departamente de aprovizionare face ca
întreprinderea să poată să aibă o mai mare specializare a
personalului din departamentul achiziţii pe grupe de
produse sau chiar pe produs şi deci să poarte o negociere
avantajoasă a preţurilor de achiziţie . .
• Consolidarea (gruparea) comenzilor mici din cadrul
întreprinderii într-o comandă importantă reduce costurile
administrative, timpul necesar pentru negocierea comenzi,
timpul de plata, procedurile vamale si în final costul total de
achiziţie.
• Relaţiile de afaceri cu furnizorii sunt simplificate deoarece
aceştia au mai putini interlocutori.
• Se poate realiza o reducere a costurilor de transport
deoarece comenzile sunt transportate in cantităţi mai mari.
 Tipuri de aprovizionare

Aprovizionarea descentralizată
• La aprovizionarea descentralizată fiecare departament din
cadrul întreprinderiii ia propriile decizii privind
aprovizionarea. Această formă de aprovizionare prezintă
următoarele avantaje:
• Răspunsul la cererile de aprovizionare este mult mai rapid
decât in cazul operaţiunilor centralizate. Există mai multă
flexibilitate şi mai putina birocraţie.
• Costurile de transport pot fi mai scăzute daca furnizorul
foloseşte mijloace de transport de capacitate redusă,
adaptate comenzii.
• Aprovizionarea descentralizata reduce costurile cu
stocurile deoarece departamentele de producţie cumpără
numai cantitatea de care au nevoie.
• Cumpărarea în cantităţi mici reduce riscurile legate de
produs de durata livrării, etc.. Aprovizionarea hibrida
 Tipuri de aprovizionare

Aprovizionarea mixtă
• Organizarea aprovizionării într-o formă mixtă (un hibrid
intre centralizata si descentralizata)depinde de tiul
întreprinderii, de natura activităţilor desfăşurate şi de
articolele cumpărate:
• In cadrul unei astfel de organizări de obicei aprovizionarea
este organizată în felul următor :
• Comenziile mici cele cu tremene scurte de livrare, sau cele
specifice nevoilor unui departament sau filiale sunt
rezolvate descentralizat.
• Echipamentele de bază cu preţ mare, materialele
voluminoase, produsele standardizate folosite pentru mai
multe centre, bunuri cu conţinut tehnologic ridicat sau cele
din import sunt cumpărate de un serviciu central de
achiziţii.
 Determinarea necesitatilor
materiale
1.In raport cu rolul si functiile pe care le au in
procesul de productie materiile prime si
materialele se grupeaza:materii prime si
materiale principale;materiale auxiliare.
2.In functie de provenienta:materiale industriale
si agricole;
3.Dupa sursa de obtinere:materiale
minerale,vegetale,animale,sintetice
4.Dupa modul de obtinere prin prelucrarea
materiilor prime directe: materiale primare si
derivate;
 Determinarea necesitatilor
materiale
5.Dupa modul de asigurare:materiale indigene si de
import;
6.Dupa destinatia de folosire-consum:destinate
productiei de baza si pentru activitati auxiliare sau de
deservire;
7.Dupa sursa de aprovizionare:resurse care se asigura
direct de la producatori si resurse materiale care se
asigura de la unitati angro specializate in
comercializarea de produse;
8.Dupa forma de prezentare;resurse materiale aflate in
fazele primare de prelucrare si resurse materiale cu
un grad avansat sau definitiv de prelucrare de genul
pieselor,reperelor sau subansamblelor
 Aprovizionarea
Produsul Exemple
cumparat
Materii prime Ulei brut, boabe de cafea verzi, tabla de otel, pasta de hartie
Componente Cuie si bolturi, tuburi de plastic,
Subansamble Structuri de calculatoare, bobine electrice, osii de camioane
Ansamble Pompe, compresoare, faruri de automobile
Masini si echipamente Imprimante, calculatoare, masini de gaurit controlate numeric

Produse de impachetat Carton, sticle, recipiente de aluminiu, capace

Consumabile de birou Agrafe de birou, stilouri, hartie, cartuse imprimanta, dischete

Servicii asigurari medicale, inchirieri de vehicole, inchirieri de cladiri si

terenuri, calatorii ale personalului, angajati temporar

Bunuri finite Haine, echipament sportiv, aparatura casnica

Servicii Instalatii electrice,
subcontractuale
 Consumul specific si norma de
consum.

• Consumul specific reprezintă cantitatea de materii

prime,materiale,combustibili sau energie electrica
utilizata pentru obținerea unei unitati de produs finit,a
unei unitati de lucrare sau prestații,potrivit procesului
tehnologic,caracteristicilor tehnice de utilizare a
produsului,lucrarii sau prestației.
• Poate fi:net,tehnologic,de fabricatie,netehnologic
si brut.
• Norma de consum reprezintă cantitatea admisa prin
programele si planurile de fabricație a fi consumata
pentru obținerea unei unitati de produs.
• .
 Clasificarea normelor de consum si
metode de determinare
• .
• 1.In raport cu rolul lor in procesul de productie:
– de materiale principale;de materiale auxiliare;
– de materiale folosite pentru crearea conditiilor normale de munca;
– de materiale pentru ambalaj;
– de consum de energie electrica.
• 2.In functie de gradul de generalizare;
– individuale;
– grupate
• 3.In raport cu modul de normare:
– tehnico analitice;
– experimentale;statistice.
 Clasificarea normelor de consum si
metode de determinare

• 1.Metoda statistica de formare-stabilirea normelor

de consum pe baza datelor statistice existente
pentru o anumita perioada de timp,corectata dupa
caz,de un coeficient.
• 2.Metoda de calcul analitic a normelor are la baza
calcule de dimensionare a consumurilor specifice,
tinand cont de particularitatile produsului sau piesei
pentru care se face
 Indicatori de evaluare a strategiei
in aprovizionarea materiala.
1. Indicatori privind necesitatile de consum de materii
prime,materiale,combustibili,lubrifianti,energie,pies
e de schimb destinate realizarii activitatii de
ansamblu a unitatii si in primul rand a celei de
baza.
– necesarul propriu zis de materii prime si materiale pentru
realizarea planului si programelor de productie;
– stocul la sfarsitul perioadei de plan;
– stocul preliminat de resurse prevazut la inceputul
perioadei de gestiune;
– necesarul total planificat de resurse pentru perioada
analizata
 Indicatori de evaluare a strategiei in
aprovizionarea materiala.
2. Indicatori care evidentiaza sursele si
potentialul de acoperire cantitativa si
structurala cu resurse a necesitatilor
amintite.
– stocul preliminat de resurse pentru inceputul
perioadei de gestiune;
– alte resurse interne de materii prime si
materiale;
– necesarul de aprovizionat de pe piata interna si
externa.
 Metoda de calcul direct a
necesitatilor de materiale
Constă in determinarea necesarului pentru productie pentru un
anumit material in functie de consumul specific si cantitatea
de produse care urmeaza sa fie realizata in perioada in care
se face analiza.
1.In cazul in care un material se foloseste la realizarea unui
singur tip de produs necesarul planificat se determina:

Npl = Qp x csp ,

Qp - volumul productiei planificate;

csp - consumul specific din materialul analizat
 Metoda de calcul direct a
necesitatilor de materiale
2.Daca materialul se foloseste la realizarea mai
multor produse cu consumuri specifice diferite:

Npl = ΣQpi x cspi

3. Metoda de calcul direct pe produs;

Npl =Qpr x cspr (1±k)

 Metoda indicatorilor valorici de
calcul a stocului.

• 1. In cazul cunoasterii stocurilor de productie

neterminata de la inceputul(Spni) si de la
sfarsitul perioadei (Spns), valoarea
coeficientului k este:

k = (Spns - Spni) /Pmf

unde Pmf –Productia Marfa Finita

 Metoda de calcul pe baza de
analogie
• Presupune corectarea consumurilor specifice cunoscute din
documentatia tehnica pentru produsele asemanatoare structural,cu
anumiti coeficienti care exprima diferentele dintre produsele considerate
ca fiind relativ asemanatoare.
– Pentru cazul in care materialul se foloseste la obtinerea unui singur
tip de produs:

Npl = Qn x csa(1 + ξ)

– In cazul in care materialul se foloseste la obtinerea mai multor

produse analoage celui cunoscut:

Npl = Σ[Qni x csai(1 + ξi)]

• Aceasta metoda conduce la rezultate aproximative,din cauza

caracterului relativ al determinarii valorilor coeficientilor ξi
Metoda de calcul pe baza indicelui
global de consum la 1.000.000 lei
productie nominalizata.
• 1.Stabilirea necesarului de materii prime aferent
productiei fizice nominalizate prin intermediul metodei
de calcul direct: Nn = ΣQni x Cspi [unitati
fizice/perioada de plan]
• 2.Determinarea indicelui mediu de consum de
materiale pentru fabricatie unui milion de lei productie
nominalizata: Imc = Nn/Pn x 1.000.000 [unitati
fiz./1000000 lei prod.nomin.]
• 3.Stabilirea necesarului de material pentru productia
nenominalizata: Nnn = Pnn x Imc [unitati fiz./per.de
plan]
• 4.Determinarea necesarului total planificat de
materiale: Npt = Nn + Nnn [unit.fiz./per.de plan}
 Metoda coeficientilor dinamici
• Este o metoda de calcul probabilistica,presupunand in esenta
extrapolarea consumurilor materiale din perioada de baza
pentru anul viitor.

Npl = Cr x K x (100-Pr)/100 [unit.fizice/per.plan]

• Metoda permite luarea in considerare a modificarilor valorilor

observate in decursul perioadei de baza prin intremediul a 2
coeficienti:
- K coeficientul care exprima modificarea volumului productiei
in perioada urmatoare(Qpl) fata de cea de baza(Q0) :
K = Qpl/Q0
- Pr = procentul estimat de reducere a consumului de materiale
pe fiecare tip,sortiment sau varianta de produs.
- Cr -cererea
 Metoda coeficientilor dinamici
• Conditii de aplicare a acestui plan:
– 1.necesitatea mentinerii in perioada
urmatoare a unei structuri a productiei
foarte apropiate de cea specifica perioadei
de baza;
– 2.mentinerea in perioada urmatoare a
ponderilor produselor in cadrul productiei
totale,la niveluri apropiate de cale care au
caracterizat perioada de baza;
– 3previzionarea cat mai exacta a cotelor
procentuale de variatie a consumurilor de
materiale pe fiecare sortiment
 Etapele aprovizionării

• Determinarea cantităţii, calităţii, locului

şi termenului de livrare
• Alegerea furnizorului
• Negocierea condiţiilor de cumpărare
• Emiterea şi administrarea comenzilor
 Cererea de achizitie

• Cererea pentru o achizitie, sau material, este

emisa de departamentul de productie si
trimisa la departamentul de aprovizioonare.
• Cererea va include:
– Identificarea obiectului de cumparat;
– Cantitatea de cumparat;
– Data livrarii sau programul;
– Contul din care se va plati comanda;
– Locul livrarii.
 Caietul de sarcini

• Cerinţe cantitative
• Cerinţe calitative
• Cerinţe de preţ
 Descrierea specificaţiilor

• Prin specificarea caracteristicilor

• Prin specificarea materialului
• Prin specificarea performanţelor
• Prin desen tehnic
• Prin marca de fabricaţie
 Cererea de ofertă

• Serviciul Aprovizionare, cu ajutorul

departamentului de producție,
alcătuiește o cerere de ofertă.
• Acest document trebuie să includă:
– Descrierea articolului de cumpărat;
– Specificații detaliate (materiale, dimensiuni,
etc.);
– Schema articolului.
 Licitaţia

• Aceasta este o licitaţie concurenţială

• Cererea de ofertă se trimite mai multori
furnizori (minimum trei) pentru a primii
de la aceştia oferte de preţ (facturi
proforma), care includ preţul si data
livrării
• .
 Alegerea furnizorului

• Departamentul de aprovizionare, cu ajutorul

producției si eventual si a departamentului de
cercetare si dezvoltare sau a altor departamente
tehnice, va examina ofertele.
• După aceasta, personal de la aprovizionare si
eventual si producție vizitează furnizorii pentru a
examina oferta mai in detaliu.
• Cel mai bun furnizor va fi selectat pe baza unor
criterii precum prețul, timpul de livrare, calitatea,
disponibilitatea pieselor de schimb, servicii post-
vânzare, etc
 Alegerea furnizorilor
• Este activitatea de cautare a unui furnizor (o sursa) de materii
prime sau produse care reprezinta cel mai bun raport pret-
calitate, in orice tara a lumii.

• Companiile pot avea o activitate proprie de cautare a surselor

dar o acoperire globala presupune imense resurse de personal,
legaturi, timp si bani, deci companiile pot sa folosesca servicii
specializate in gasirea surselor.

• Este un mare risc folosirea de agenti pentru stabilirea surselor

deoarece calitatea poate sa nu fie conforma cu specificatiile si
nivelul preturilor sa fluctueze ca rezultat al fluctuatiilor ratelor de
schimb
 Alegerea furnizorilor

• Sursă unică
• Sursă multiplă
Criterii de alegere
– Preţul
– Capacitatea tehnică
– Bonitatea
– Service
– Amplasarea
– Altele
 Identificarea furnizorilor

• Agenţii comerciali ai firmelor furnizoare

• Cataloage
• Publicaţii
• Anuare
• Informaţii de la proprii agenţi comerciali
 Metoda de ierarhizare

• Selectarea factorilor de evaluare

• Atribuirea unei ponderi de la 1 la 10
fiecărui factor
• Evaluarea furnizorilor ţinând cont de
fiecare factor
• Clasificarea furnizorilor
 Selecţia furnizorilor

Factori Pondere Evaluarea Clasificarea

furnizorilor furnizorilor
Furnizori A B C D A B C D

Funcţii 10 8 10 6 6 80 10 60 60
0
Costuri 8 3 5 9 1
24 40 72 80
0
Service 8 9 4 5 7 72 32 40 56
Asistenţă tehnică 5 7 9 4 2 35 45 20 10
Credite 2 4 3 6 8 8 6 12 16
Total 21 22 20 22
9 3 4 2
 Selecţia furnizorilor
Excelent Bun Mediu Slab F. slab Pondere
Nota 5 4 3 2 1 Max=5 Scor
PRODUSUL
Calitate
Pret
Sigurata livrarii
Conditii de livrare
Conditii de garantie
Total
FURNIZORUL
Capacitate tehnica
Putere financiara
Certificarea calitatii
Flexibilitate
Profit
Relatii de munca
Cantitate disponibila
Competenta conducerii
Calificarea personalului
Servicii post-vanzare
Locatie
 Selecţia furnizorilor
Excelent Bun Mediu Slab F Slab Pondere
Nota 5 4 3 2 1 Max=5 Scor
PRODUSUL
Calitate X 5 25
Pret X 4 8
Sigurata livrarii X 3 12
Conditii de livrare X 2 10
Conditii de garantie X 1 3
Total 15 58
FURNIZORUL
Capacitate tehnica X 5 20
Putere financiara X 5 20
Certificarea calitatii X 4 16
Flexibilitate X 4 12
Profit X 3 12
Relatii de munca X 3 12
Cantitate disponibila X 3 6
Competenta conducerii X 3 15
Calificarea personalului X 3 12
Servicii post-vanzare X 3 9
Locatie X 2 6
Grija fata de mediu X 1 5
Total 39 145
Total: Produs+Furnizor 54 203
 Selecţia furnizorilor
Excelent Bun Mediu Slab F Slab Pondere
Nota 5 4 3 2 1 Max=5 Scor
PRODUSUL
Calitate X 5 20
Pret X 4 20
Sigurata livrarii X 3 9
Conditii de livrare X 2 8
Conditii de garantie X 1 3
Total 15 60
FURNIZORUL
Capacitate tehnica X 5 10
Putere financiara X 5 20
Certificarea calitatii X 4 8
Flexibilitate X 4 8
Profit X 3 12
Relatii de munca X 3 12
Cantitate disponibila X 3 9
Competenta conducerii X 3 15
Calificarea personalului X 3 12
Servicii post-vanzare X 3 6
Locatie X 2 4
Grija fata de mediu X 1 4
Total 39 120
Total: Produs+Furnizor 54 180
 Hedging

• Hedging este realizarea unui contract de

cumpărarea în care cumpărătotorul se
asigură împotriva fluctuaţiilor preţului unui
produs datorate variaţiei ratei de schimb sau
a preţului de vânzare în viitor a produsului
• Hedgingul reprezintă o polita de asigurare. O
polita de asigurare protejaza impotriva
pierderilor prin platirea unei sume de bani la
sfarsitul unei perioade prestabilite sau atunci
cand are loc o anume pierdere
 Hedging

• In iunie un producator de petrol vinde 20 000 de barili la 19.00

EURO/baril, sau un total de 380 000 EURO pe piata de capital.
El cumpara pe pietele viitoare 20 000 barili de petrol brut la
20.50 EURO/baril, adica un total de 410000 EURO.
• In noiembrie el cumpara 20 000 de barili la 20.30 EURO/baril
sau 406 000 EURO pe piata de capital. El vinde pe pietele
viitoare 20 000 de barili din petrolul din ianuarie la 21.75
EURO/baril, sau un total de 435 000 EURO.
• Pierderea pe piata momentului este 1.30 EURO/baril (in total 26
000 EURO). Castigul pe pietele viitoare este 1.25 EURO/baril
(in total 25 000 EURO). Pierderea neta este de 0.05 EURO/baril
sau 1000 EURO.
• Daca schimbul ar fi fost facut pe pietele momentului, atunci
comerciantul ar fi pierdut 26 000 EURO. Deoarece el a facut
schimburi si pe pietele viitoare, pierderile sale sunt reduse.
 Furnizorii ca subcontractanţi

• Subcontractantul produce articole la comandă sau un

serviciu, pentru o firmă pe baza unui contract care
detaliaza activitatea, data livrarii si pretul.
• De exemplu, Rolls Royce este un subcontractant al
Airbus pentru motorul de avion, Airbus 300.
• Furnizorul livreaza produse standard si poate sa nu
existe un contract, ci numai cererea de achizitionare.
• Angajarea subcontractanţilor poate fi considerată ca
o functie de cumpărare, deoarece se cumpară
servciile acestora.
 Externalizarea
• Externalizarea sau outsourcing-ul constă în
încredinţarea efectuării unei activităţi interne din
cadrul întreprinderii unui prestator (agent) exterior
acesteia. De obicei activitatea extenalizata este o
activitate auxiliara si nu una principala.
• Externalizarea nu înseamnă cedarea activităţii. Ea
serveşte unei mai bune funcţionări a întreprinderii
care se concentreaza pe principala sursa de venituri
care o reprezinta activitatile principalei
• Între prestatorul activităţii şi întreprinderea care a
externalizat activitatea trebuie să se instaleze relaţii
de cooperare .
 Externalizarea
Proiectarea Servicii
Materiale Servicii
serviciilor temporare informare

Formare Componente
profesionala si sub- 
ansamble Transport

PROCESELE DE TRANSFORMARE

Proiectare
Planificarea Achizitie
Produse capacitatii Fabricare Asamblare Livrare
materiale
Procese

Ingineria Servicii
Servicii proceselor securitate
financiare
Servicii Capacitate
juridice externa Publicitateg
fabricatie
 Externalizarea
• Principalele activităţi care se externalizează sunt:
serviciile generale, contabilitatea, transportul ,
activităţile comerciale.
• Activităţile periferice din cadrul întreprinderii ca paza,
curăţenia,reparaţiile clădirilor şi instalaţiilor, sunt
externalizate în numeroase firme.
• De dată mai recentă sunt incluse în externalizare şi
informatica, telecomunicaţiile, logistica, serviciile
după vânzare, cercetarea-dezvoltarea, achiziţiile
• Principala cauză a externalizării sunt determinate de
politica de reducere a costurilor şi creşterii
performanţei, intensificarea luptei cu concurenţa şi
creşterea calităţii produselor şi serviciilor oferite..
 Externalizarea

• Principalele avantaje economice şi

manageriale ale externalizării sunt.
– creşterea performanţei în realizarea activităţii
externalizate ;
– gestionare superioară a activităţii externalizate;
– obţinerea unor beneficii financiare importante;
– optimizarea alocării resurselor .
..
 Externalizarea

• 1. Creşterea performanţei în realizarea

activităţii externalizate se datorează:
– specializării prestatorilor externi,
– mai bunei cunoaştere a tehnologiilor specifice
comparativ cu întreprinderea externalizatoare;
– activitatea externalizată este activitatea principală
(operaţională) a prestatorului extern , decât în
cazul întreprinderii externalizatoare unde ea era o
activitate de sprijin..
 Externalizarea

• 2. Gestionare superioară a activităţii

externalizate este determinată de
faptul că prestatorul exterior este profilat
în executarea acesteia, care constituie
activitatatea lui principlă.
• La nivelulăntreprinderii pot fi identificate
două categorii de activităţi:
 Externalizarea
• Activităţi principale, numite şi activităţi primare
sau operaţionale, în această categorie fiind incluse:
logistica internă (recepţia materialelor, stocajul şi
manipularea lor, repartizarea şi afectarea mijloacelor
de producţie etc.), logistica externă (cumpărarea,
stocajul şi distribuţia produselor către clienţi
marketingul, vânzarea şi comercializarea
(publicitatea, promovarea, forţa de vânzare, circuitul
de distribuţie, fixarea preţurilor etc.), seviciile
postvânzare şi întreţinere (mijloacele folosite pentru a
creşte sau a menţine valoarea produsului deja
achiziţionat de client), producţia (operaţiunile şi
utilajele de transformare);
 Externalizarea
• Activităţi de susţinere sau de suport, în care se
încadrează: infrastructura întreprinderii (direcţia
generală şi direcţiile pe funcţiuni, planificarea,
finanţele, contabilitatea, oficiul juridic, relaţiile
exterioare, gestiunea calităţii, gestiunea producţiei
etc.), gestiunea resurselor umane (recrutarea,
angajarea, formarea, schimbarea, promovarea etc.),
dezvoltarea tehnologică (modul de acoperire a
tehnologiilor încorporate în activităţile întreprinderii
creatoare de valoare, folosirea cercetării
fundamentale la concepţia produselor etc.),
aprovizionările (achiziţii de materii prime, materiale,
echipamente, clădiri etc.), informatica
 Externalizarea

c. Beneficiile financiare externalizăriii

pot fi considerate principala motivaţie a
acesteia, marea majoritate a realizărilor
în materie de externalizare fiind
determinate de reducerea costurilor.
 Externalizarea

• Se realizează două categorii de economii:

• Economiile de scară sunt determinate de
faptul că prestatorul extern lucrează simultan
pentru mai mulţi clienţi realizând acelaşi gen
de activitate (prestaţie), ceea ce înseamnă un
volum mai mare al acesteia şi deci costuri
mai mici pe unitatea de prestaţie, ca urmare,
în principal, a reducerii costurilor fixe unitare.
:
 Externalizarea

• Economiile de investiţii rezultă din

faptul că multe operaţiuni de
externalizare sunt însoţite de un transfer
de echipamente spre prestatorul
exterior, rezultând astfel un aport
financiar important pentru firma
externalizatoare sub forma unor chirii de
folosire.
 Externalizarea

• Externalizarea determină şi flexibilizarea costurilor, în

sensul că, în loc să investească în echipamente şi
oameni (costuri fixe), firma externalizatoare transferă
în contul prestatorului extern o sumă
corespunzătoare prestaţiei în mod real consumată,
reprezentând deci costuri variabile.
• Se poate spune că externalizarea permite de a evita
imobilizarea resurselor financiare, transferând în
întregime prestatorului extern ambele riscuri legate
de investiţii, şi anume: riscul de supracost determinat
de suprainvestiţie şi riscul de subcapacitate
determinat de subinvestire.
 Externalizarea

• d) Optimizarea demersului strategic în alocarea

resurselor şi în evaluarea importanţei activităţilor
realizate de către o întreprindere este un alt efect
pozitiv al operaţiunii de outsourcing.
• Resursele financiare ale firmei fiind limitate, ele
trebuiesc cu prioritate afectate activităţilor care
constituie procesele principale ale întreprinderii,
întrucât ele sunt acelea care crează valoarea
adăugată.
• Asemenea activităţi se numesc cel mai adesea
strategice, deosebindu-se de activităţile de sprijin
care nu crează valoare adăugată
 Externalizarea
• Riscurile operaţiunii de externalizare şi
administrarea activităţilor externalizate
• Operaţiunea de outsourcing prezintă riscuri
importante pe care firmele de multe ori nu le
cunosc sau nu le iau în considerare.
• Un prim risc este acela al pierderii
competenţelor importante care reprezintă
ştiinţa, priceperea sau iscusinţa de a face
ceva (savoir-faire).
• Apare acest risc atunci când o activitate este
externalizată, fiind considerată periferică, în
realitate ea fiind strategică.
 Externalizarea
• Un al doilea risc este dependenţa de prestatorul
extern.
• Cu cât firma externalizatoare este mai mult
dependentă de prestatorul extern, cu atât mai mult
acesta din urmă va căuta să profite pentru a practica
preţuri ridicate sau să furnizeze servicii de proastă
calitate fără să-i fie frică de o anulare a contractului
de outsourcing.
• Numărul prestatorilor externi potenţiali are un rol
important în dependenţa faţă de aceştia a
externalizatorilor.
• Cu cât numărul acestora este mai mic, cu atât mai
mult întreprinderile externalizatoare sunt dependente
de prestatorul extern recunoscut.
 Externalizarea
• Un al treilea risc este riscul social
determinat de faptul că externalizarea
activităţilor este în mod frecvent însoţită
de transferul de personal şi, datorită
acestui fapt, ea implică concedieri.
• Din aceste motive externalizarea
provoacă foarte adesea reacţii de
respingere din partea salariaţilor
afectaţi.
 Externalizarea
• La nivelul externalizatorului se crează o structură de
management pentru a administra contractul cu
prestatorul, alcătuită din două componente: o direcţie
de activitate şi o entitate de urmărire.
• Direcţia activităţii externalizate are mai mult un
caracter de orientare, controlul direct, exercitat prin
posesia echipamentelor şi folosirea oamenilor, fiind
înlocuit prin controlul indirect exercitat prin
intermediul contractului de outsourcing.
• Entitatea de urmărire are rolul de a verifica dacă
prestatorul extern răspunde bine la exigenţele fixate
prin contract şi ea trebuie să pună de acord
competenţele juridice şi competenţele tehnice.
 STUDIU DE CAZ
APROVIZIONAREA
LA
S.C. G.F.A. SECURITATE S.R.L.
 Tipul de aprovizionare

• S.C. G.F.A. SECURITATE S.R.L. este o firmã de mici

dimensiuni, neavând departament de aprovizionare.
Acest lucru nu înseamnã cã aprovizionarea se face la
întãmplare. În funcţie de complexitatea lucrãrilor viitoare,
directorul general numeşte o persoanã care se va ocupa
de studiul ofertelor şi alegerea furnizorilor. In general,
asistent managerul ţine o evidenţã a produselor
achiziţionate.
• Aprovizionarea societãţii G.F.A. SECURITATE este una
mixtã. Astfel, comenzile mici, cu termene scurte de
livrare, sunt rezolvate descentralizat, iar echipamentele
de bazã cu preţ ridicat, produsele folosite pentru mai
multe locaţii sunt achizitionate centralizat.
 Principalii furnizori

• S.C. COMANDOR INTERNATIONAL S.R.L.

• S.C. EMPORIUM S.R.L.
• S.C. SECPRAL S.R.L.
• S.C. GENERAL SECURITY S.R.L.
• S.C. ANDATECH ELECTROCOM S.R.L.
• S.C. MAC DOUGLAS GRUP S.R.L
 Fazele procesului de aprovizionare

Fazele procesului de aprovizionare la S.C. G.F.A. Securitate S.R.L.

sunt urmãtoarele:
– primirea comenzilor;
– vizionarea spaţiilor şi discuţiile cu beneficiarii;
– stabilirea cantitãţilor de echipamente necesare pentru fiecare
locaţie;
– gruparea echipamentelor pe tipuri;
– determinarea numãrului de echipamente ce trebuie comandate;
– alegerea furnizorilor a caror oferte prezintã cele mai avantajoase
condiţii economice şi echipamente de calitate;
– stabilirea relaţiior contractuale cu furnizorii aleşi;
– urmãrirea derulãrii contractelor;
– asigurarea condiţiilor de primire recepţie a produselor livrate de la
furnizori;
– urmãrirea şi controlul utilizarii echipamentelor pe locaţii.
Cererea de achiziţie

Procesul de aprobare a unei cereri de achiziţie

 Cererea de ofertã

• Cererea de ofertã se realizeazã în urma vizionãrii

spaţiului şi în urma discuţiilor cu beneficiarul.
• Discuţiile cu beneficiarul sunt foarte importante.
Trebuie sã vedem de ce are nevoie mai exact, sã-i
propunem soluţii şi sã se ajungã la o înţelegere.
• Se cautã în cataloagele furnizorilor şi pe site-urile
firmelor de specialitate solutiile cele mai bune pentru
rezolvarea problemelor clientului, apoi se ia legatura
cu furnizorii, se prezintã echipamentele necesare şi
se cere o listã de preţuri a echipamentelor care
satisfac cerintele noastre.
 Alegerea furnizorilor

Personalul firmei analizeazã ofertele

primite de la furnizori, iar selecţia se va
face pe baza urmãtoarelor criterii:
– Preţul;
– Modalitatea de platã;
– Calitatea produselor;
– Asigurarea service-ului;
– Amplasare.
Clasificarea furnizorilor
 Selecţia furnizorilor

Concluzie: Se va alege furnizorul S.C. COMANDOR INTERNATIONAL S.R.L. pentru achiziţionarea de sisteme de alarmã.
 Selecţia furnizorilor

Concluzie: Rezultatele obţinute sunt aproximativ egale, deci se pot achiziţiona echipamente CCTV de la oricare dintre cei doi furnizori.
 Selecţia furnizorilor

Concluzie: Se va alege furnizorul S.C. EMPORIUM S.R.L. pentru achiziţionarea de kitt-uri pentru control acces.